Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final PDF

The European Union’s Tacis Programme for Moldova
Support to Export Promotion and

Investment Attraction in the
Republic of Moldova
PIATA DE LEGUME SI FRUCTE

PROASPETE SI CONGELATE
DIN ROMANIA
MAI 2009
This project is funded by A project implemented by

the European Union GFA Consulting Group in consortium
with IDI
Suport pentru promovarea
exportului si atragerea investitiilor
in Republica Moldova
Acest proiect este finantat Proiect implementat de un corsortiu
de Uniunea Europeana EuropeAid/126810/C/SER/MD condus de GFA Consulting Group
Cuprins
INTRODUCERE ...................................................................................... 2
CAPITOLUL 1. PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE.............. 4

1.1 Volumul pietei................................................................................... 4
1.2 Valoarea pietei………………………………………………………………………………………………. 5
1.3 Caracteristicile pietei……………………………………………………………………………………… 5
1.4 Sezonalitatea vanzarilor………………………………………………………………………………… 6
1.5 Segmentarea vietei……………………………………………………………………………………….. 6
1.6 Productia………………………………………………………………………………………………………… 7
1.7 Tendintele pietei……………………………………………………………………………………………. 9
CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE…………………. 11

2.1 Volumul pietei………………………………………………………………………………………………… 11
2.2 Valoarea pietei………………………………………………………………………………………………. 12
2.3 Structura vanzarilor pe produse……………………………………………………………………. 12
2.4 Sezonabilitatea vanzarilor…………………………………………………………………………….. 13
2.5 Segmentele……………………………………………………………………………………………………. 13
2.6 Productia………………………………………………………………………………………………………… 13
2.7 Tendintele pietei……………………………………………………………………………………………. 13
CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE……………………………………….. 15

3.1 Structura retailului romanesc………………………………………………………………………… 15
3.2 Lantul de distributie distributie in Romania…………………………………………………. 19
CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL………………………… 22

Fructe si legume proaspete……………………………………………………………………….. 22
4.1.1 Volumul si valoarea importurilor………………………………………………………………… 22
4.1.2 Structura importului…………………………………………………………………………………… 23
4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete……………………………………………………. 28
4.2 Fructe si legume congelate………………………………………………………………………… 30
4.2.1 Volumul si valoarea importurilor......………………………………………………………… 30
4.2.2 Volumul si valoarea exportrilor…………………….……………………………………………. 33
CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR…………………………………………… 35
CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA......................................................... 37
CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI…………………………… 42

7.1 Oportunitati……………………………………………………………………………………………………. 42
7.2 Constrangeri…………………………………………………………………………………………………… 46
7.3 Concluzii…………………………………………………………………………………………………………. 46
ANEXA 1 LISTA IMPORTATORILOR………………………………………………… 47

ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT………………………………………………….. 52
ANEXA 3 STANDARDELE UE…………………………………………………………… 86
1
INTRODUCERE
Scopul acestui raport este de a oferi exportatorilor din Republica Moldova informatii
referitoare la piata de legume si fructe proaspete si congelate din Romania.
Obiectivul general al studiului este identificarea si evaluarea oportunitatilor de

export pentru fructele si legumele proaspete si congelate pe piata Romaniei. In
special, obiectivele cercetarii sunt:
Prezentarea pietei si a tendintelor de consum;

Prezentarea sistemului de distributie;
Analiza comertului exterior al Romaniei cu produsele investigate;
Prezentarea tendintei preturilor;
Prezetarea conditiilor de acces pe piata;
Identificarea oportunitatilor si constrangerilor petei;
Rezultatele cercetarii efectuate pot fi utilizate de catre companiile producatoare din

Moldova, in calitate de referinta in procesul de dezvoltare a strategiei de marketing
pentru piata Romaniei. De asemenea, rezultatele pot indica prioritatea masurilor
care trebuie intreprinse pentru sporirea vanzarilor si satisfacerii cererii de piata.
Metodologie
Considerand scopul acestui proiect, metodologia aplicata in acest studiu

corespunde cu metodele acceptate in lumea academica si serviciile de consultanta.
In asa fel, studiul este bazat in mare masura pe informatie primara pentru
identificarea si evaluarea situatiei pe piata conservelor de legume si fructe din
Romania.
Colectarea datelor
Acest studiu este bazat atat pe informatia primara, cat si pe cea secundara.
Colectarea informatiei secundare a inceput in faza initiala a realizarii studiului, cu
scopul de a identifica particularitatile pietei. Drept surse de informatie secundara
au fost folosite date furnizate de Institutul National de Statistica, Eurostat,
FAOSTAT, Patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom, Ministerul
agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale al Romaniei, studii efectuate anterior de
cosnultant, studiile de retail audit efectuate de companiile specializate MEMBR
Romania si AC Nielsen, rapoarte si articole din presa, etc. Pentru colectarea datelor
primare au fost organizate o serie de interviuri in profunzime cu distribuitorii de
produse similare de pe piata Romaniei, managerii de achizitii din cadrul retelelor
internationale de magazine.
Prelucrarea si analiza datelor
Informatia colectata, atat cea secundara, cat si cea primara a fost studiata cu
atentie, iar datele statistice obtinute au contribuit la identificarea tendintelor pietei
de fructe si legume proaspete/congelate si dezvoltarii acesteia. Pe durata
prelucrarii informatiei, atentia sporita a fost atrasa asupra aspectului calitativ al
interviurilor, incercand astfel sa caracterizeze mai bine piata studiata si opiniile
reprezentantilor acesteia.
2
Barierele si limitarile studiului
Pe parcursul colectarii si analizei datelor anumiti factori au servit drept impediment

pentru studiu. In primul rand, datele statistice difera in functie de sursa de
informatie. In plus, e de mentionat faptul ca in unele cazuri datele fie lipsesc, sau
diferentele dintre diferite surse sunt foarte mari.
Un alt impediment consta in refuzul reprezentantilor din sector sa ofere informatii

detaliate, cu motivatia ca informatia este secreta. Unele companii chiar daca au
participat la interviuri au refuzat sa raspunda la asa intrebari ca: structura
vanzarilor pe produse, condititiile de lucru cu furnizorii, perspectivele de dezvoltare
etc.
3
CAPITOLUL 1: PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE
1.1 Volumul pietei
Comparata cu tarile din UE Romania are o piata medie de consum pentru fructe si
legume proaspete, detinind in jur de 5% din piata UE. Consumul total (industrial si
uman) al fructelor si legumelor in anul 2007 a fost de 5.92 milioane tone. Cu o
populatie de 21.5 milioane de oameni acesta a fost echivalentul a 275.3 kg de
fructe si legume pe cap de locuitor. Din 2001 pana in 2007 consumul a crscut cu
40.96%.
Tabel 1.1 Consumul de fructe si legume proaspete pe cap de locuitor

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Fructe 48.1 45.4 59.6 77.4 75.9 83.2 88.1
Legume 147.2 147.2 177.7 183.3 162.6 181.7 187.2
Total 195.3 192.6 237.3 260.7 238.5 264.9 275.3
Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Fructele
In 2007 piata fructelor proapste a totalizat 1.89 milioane tone, ceea ce a achivalat
cu 88.1 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de fructe
proasete a crescut cu 83.16%. In strucutra consumului de fructe pepenii verzi si
galbeni detin 34%, merele 18%, strugurii 12%, prunele 11%, citricele 9%,
bananele 8%, perele, visinele, piersicele si nectarinele in jur de 1.5% fiecare.
Figura 1.1 Structura consumului de fructe, %
Alte
Prune
Piersice
Visine
Caise
Pere
Mere
Pepeni
Struguri
Citrice
Fructe exotice
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 Banane
Legumele
Piata legumelor proaspete a totalizat in anul 2007 4.03 milioane tone, ceea ce a
achivalat cu 187.2 kg pe cap de locuitor. In perioada 2001 - 2007 consumul de
lgume proaspete a crescut cu 27.17%. Structura consumului de legume se przinta
4
in felul urmator: Varza 34%, tomate 19%, ceapa 10%, morcovii si adreii cate 9%,
castravetii 5%, usturoi 2%, restul revenidnu-le altor legume.
Figura 1.2 Structura consumului de legume, %
Alte legume
Ardei
Morcovi
Varza
Usturoi
Ceapa
Castraveti
Tomate
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
1.2 Valoarea pietei
In anul 2007 valoarea toatla a pietei de fructe si legume proaspete era estimata la
700 ml. Euro, inregistrand o crestere de circa 15% fata de anul 2006. Pentru anul
2008 conform datelor preliminare se estimeaza ca valoarea pietei va atinge cifra de
1 miliard de Euro. In jur de 60% le revin legumelor proaspete si 40% fructelor.
Cresterea valorii pietei este determinata in primul rand de cresterea preturilor pe
piata interna.
1.3 Caracteristicile pietei
Oferta de legume si fructe de pe piata romaneasca poate fi structurata pe doua

categorii: productie autohtona si importuri. In cazul ofertei de fructe si legume
romanesti se inregistreaza doua perioade de varf : sezonul de vara si toamna. In
cazul productiei de import peroadele de varf sunt iarna-primavara. Oferta de fructe
si legume autohtone nu acopera intreaga perioada a anului, vara se inregitreaza
varf de crestere si iarna lipsa totala de produse.
Pata romaneasca are tendinta de orientare a consumului catre lgumele si fructele

produse pe plan local, considerate cu gust natural.
In ceaa ce priveste comportamentul de cumparare si consum al legumelor si

fructelor proaspete se observa o schimbare a mentalitatii romanilor – cumparatorul
este dispus sa plateasca mai mult pentru un produs de calitate, si in acelasi timp
este deschis fata de produsele noi si excentrice. Desi consumatorul roman era
cunoscut drept consumator traditionalist, in ultimii ani a crescut consumul de
anumite specialitati cum ar fi salata eisberg, varza chinezeasca, sparanghel,
andive, rosii cherry. Aceasta crestere se datoreaza atat dezvoltarii segmentului
gastro, emanciparii gusturilor clientilor, cat si a cresterii puterii de cumparare.
Exista cel putin doua categorii de consumatori : cei cu buget redus, care cauta
5
produse ieftine, unde aspecul nu mai conteaza foarte mult si consumatori cu buget
mare, care nu vor decat un produs impecabil.
Piata inregistreaza un trend ascendent sustinut, influentat intr-o oarecare masura

de cererea consumatorilor, dar si de aparitia si expansiunea lanturilor de retail
internationale sau dezvoltarea segmentului Horeca.
1.4 Sezonalitatea vanzarilor
Vanzarile de fructe si legume sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter

sezonier pronuntat. In general consumul acestor produse este preponderent in
sezonul cald, perioada in care se inregistreaza cersteri de 70-80% fata de lunile de
iarna. Incepand cu luna mai procentul consumului de legume din productia interna
reprezinta 60%. In aceasta perioada ca mai mare pondere o au castravetii, rosiile,
varza timpurie si verdeturile. Consumul mai mare a acestor produse este sustinut
si de preturile relativ mici la care se vand fructele si legumele in perioada
respectiva.
1.5 Segmentarea pietei
Piata romaneacsa de legume si fructe proaspete poate fi divizata in trei

segmente principale: segmentul comertului cu amanuntul, segmentul HORECA si
sgmentul industriei prelucratoare. Cotele acestor segmente in vanzarile de fructe si
legume se prezinta in felul urmotor:
Segmentul comertului cu amanuntul detine o cota de 50% din volumul vanzarilor,

segmentul HORCA -30% si segmentul industriei prelucratoare 20%.
Sectorul Comertului cu amanuntul se divizeaza in trei mari grupe : comertul modern

reprezentat de marile lanturi de magazine, comertul traditional reprezentat de
magazinile individuale si pietele agricole.
Trebuie de mentionat ca toate trei grue sunt canale importante de vanzare a fructelor si
legumelor proaspete. Ponderea acestor canale este schimbatoare in functie de sezon.
Astfel, pietele detin o pondere insemnata in vanzari in perioada de vara-toamna, fiind
un canal important pentru comercializarea produselor autohtone. In ceea cepriveste
lanturile de magazine circa 70% din fructele si legumele proaspete comercializate prin
ele provin din import. Cauza fiind cerintele stabilite de aceste lanturi fata de calitatea
produselor atat din punct de vederea al aspectului, calibrarii, si ambalarii cat si din
punct de vedere al service-ului oferit de furnizor si anume livrea promta, care de obicei
se realizeaza odata la 2 zile, disponibilitatea permaneta a produselor din oferta precum
si gama de produse completa. Aceste cerinte de cele mai multe ori nu pot fi asigurate
de producatorii locali. Pondrea lanturilor de magazine in totalul vanzarilor de fructe si
legume creste in perioada de extrasezon. Comertul traditional, reprezentat in principal
de magazinele individuale deocamdata nu joaca un rol important in comertul cu fructe
si legume proaspete, problema fiind in principal de spatiile mici de care dispun pentru
expunerea produselor si conditiie de stocare. Totdata, in ultima perioada se observa o
activizare a acestui segment determinata in principal de cateva aspecte : in primul rand
proximititatea fata de consumator, necesitatea de a extinde gama de produse oferite in
special pe produsele de prima necesitate pentru a putea face fata concurentei lanturilor
mari de magazine, si in al treilea rand constientizarea importantei fructelor si legumelor
proaspete pentru cifra de afaceri si profitabilitatea business-ului.
6
Segmentul industriei prelucratoare este un « consumator » important de fructe si

legume paoraspete atat autohtone cat si de import in special in perioada cand productia
autohtania nu este disponibila in volume necesare. Ponderea acestui segment difera de
la an la an cauziele fiind multiple, lipsa de materie prima determinata de conditiile
climaterice nevavorabile, preturile inalte la materie prima ceea ce poate conduce la un
pret final ridicat pentru produsele finite. In cazurile respective intreprinderile din sector
fie apeleaza la importuri si atunci devin un cumparator important pentru producatorii
externi, fie isi micsoreaza volumul de productie daca oferta externa cu corspunde
cerintelor, fapt inregistrat in ultimii 2 ani.
In ceea ce priveste caracteristicile acestui segment el se caracterizeaza printr-un grad

inalt de concentratie, exista cateva intreprinderi mari care detin ponderea importanta
pe piata atat din punct de vedere a volumului de productie cat si din puncte de vederea
al achiztiilor de materii prime.
HORECA -Importanta sectorului Horeca a crescut in ultimii ani. Consumul in afara

casei a sporit odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales in randul
persoanelor active, sau in cadrul familiilor fara copii unde ambii parteneri lucreaza.
Segmentul Horeca include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi

spitalele, peneticiarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca
produsele principale care se comercializeaza in sectorul dat sunt salatele, legumele de
baza (rosiile, castravetii, varza), precum si specialitatile cu ar fi andivele, conopida, etc.
Livrarea produselor se face fie direct, fie prin intermediul retelelor cach&carry, fie
produsele sunt achiiziionate in piete. In ceea ce priveste vanzarea catre unitatile
institutionalizate acestea se realizeaza prin intermediul licitatiilor.
1.6 Productia
Romania este unul din cei mai importanti producatori de fructe si legume din cadrul
Uniunii Europene plasandu-se in anul 2006 pe locul 6 cu aproape 5% din totalul
productiei UE in volum. Sectorul de legume si fructe proaspete detine o pondre mai
mare in totalul productiei agricole fata de media Uniunii Europene. In acelasi timp
productia este mult mai fluctuanta ca in Uniunea Europeana, cel mai probabil pe
fonul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Productia locala este una
foarte fragmentata venind in proportie de 90% de la gospodarii private si numai
10% de la ferme si companii.
Fructele
In 2007 productia totala de fructe proaspete (inclusiv strugurii utilizati la productia

vinurilor) a fost estimata la circa 2.1 milioane tone.
Strugurii reprezinta cel mai important produs detinind o cota de 39% din volumul
productiei de fructe. Circa 75% din productia de struguri revin soiurilor tehnice
utilizate in producerea vinurilor, 25% le revin soiurilor de masa destinati
consumului uman.
Pepenii verzi si galebi (harbujii si zemosii) se plaseaza pe locul 2 in volumul

productiei de fructe cu o cota de circa 30% si cu un volum de circa 640 tone in anul
2007. Locurile trei si patru le revin merelor si prunelor cu 15% si respectiv 10%. In
total cele patru grupe de produse detin 95% din volumul productiei de fructe.
7
Din analiza evolutiei productiei de fructe in ultimii 5 ani se observa o scadere

continua per total grup produse, scaderea fiind influentata si de conditiile
meteorologice nefavorabile in perioada de vegetatie. Astfel, la momentul actual
productia autohona asigura doar 15% din necesarul de fructe al Romaniei (sursa
patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom).
Tabel 1.2 Productia de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe, din care: 3880.3 3724.3 2796.8 3002.1 2100.3
Struguri* 1078 1230.4 505.8 912.4 821.3
Pepeni verzi si galbeni 764.6 765.1 691.8 641.8 640
Mere 811.1 1097.9 638.0 590.4 316.4
Prune 909.6 475.8 622.3 598.8 219.4
Cirese si visine 98.5 51 117.9 104.8 26.1
Pere 103.8 45.9 88.9 62.4 22.7
Capsuni 14.9 14.5 18.2 21.6 15.3
Piersici si nectarine 18.0 19.6 29.8 17.4 9.2
Caise si zarzare 42.6 20.7 52.4 38.8 6.8
Alte fructe 39.2 3.4 31.7 13.7 23.1
* Aceatsa categorie include srugurii de soiuri tehnice si de masa
Nota : incude fructele pentru consumul direct si industrial
Legume
Productia de legume proaspete a fost estimata in anul 2007 la nivelul de 3.2

milioane tone. Datele statistice indica faptul ca principalele legume cultivate in
Romania in ordinea cantitatii sunt varza (35%), rosiile (18%), ceapa (10%), ardei
(9%). Productia legumelor inregitreaza scaderi sau stationari din 1999 si pana in
present.
Tabel 1.3 Productia de legume proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total legume: din care 3919.9 4008.8 2932.8 3497.1 3172.7
Varza 1019.2 919.1 1009.4 1106.0 1120.0
Tomate 818.9 1330.1 627.0 835.0 555.4
Ceapa uscata 350.4 332.8 363.6 390.7 312.2
Ardei 249.1 237.2 203.8 279.1 280.0
Morcovi 227.4 209.4 222.0 265.6 266.0
Castraveti 151.3 199.5 142.9 156.4 157.0
Usturoi uscat 76.5 65.9 68.4 64.2 65.0
Alte legume 1027.1 714.8 295.7 400.1 417.1
Nota: Include legume pentru consumul uman si industrial. Nu include pepenii verzi si galbeni.
Fata de tarile din Europa Centrala si de Est, Romania se situeaza pe locul trei in
privinta suprafetei totale cultivate cu o suprafata de circa 600000 de hectare.
Aceasta o plaseaza cu mult inaintea urmatoarei clasate (Ungaria cu circa 140000
de hectare), dar cu mult in urma ocupantelor primelor pozitii, respectiv Rusia cu 5
milioane hectare si Polonia cu un million de hectare cultivate cu legume.
8
Chiard daca suprafata cultivata a crescut usor in ultimii cinci ani, productia
autohtona de legume a fost fluctuanta pe fonul unor evenimente meteorologice si a
unui management slab al activitatilor in agricultura. Astfel, Romania isi mentine
pozitia a treia in zona din punct de vedere al productiei totale, dar productia la
hectar este una slaba, sub Rusia si mult sub Ungaria si Polonia. La momentul
actual productia autohtona de legume acopera in jur de 70% din consum (sursa
patronatul producatorilor de fructe si legume – Prodcom).
1.7 Tendinte pietei
Volumul si calitatea fructelor si legumelor proaspete sunt direct dependente de

conditiile climaterice. Ulitimii ani se caracterizeaza prin perioade de secete sau ploi
ambundente care au inflientat negativ productia unor categorii de fructe si legume.
Aceste fluctuatii au inflenta directa asupra preturilor si asupra importurilor si sunt
dificil de prezis. Totdata, lipsa unei organizari a producatorilor locali in asociatii
profesionale, productivitatea scazuta determinata de un sistem de irigatii slab
dezvoltat, investitile insuficiente in sector vor determina si in continuare declinul
productiei autohtone, favorizand in acest fel importurile. Un alt aspect important al
secoturlui il reprezinta micsorarea numarului de producatori din cauza dificultatilor
pe care le intampina acestia in alinierea la reglementarile Europene.
Principalele puncte slabe ale sectorului enuntate chiar de reprezentantii acstuia

care pot fi « speculate » de producatorii externi sunt urmatorele:
Reducerea semnificativa a patrimoniului pomicol, faramitarea si dispersarea

suprafetelor cultivate cu legume ;
Lipsa tehnologiilor performante de cultivare si procesare ;
Randamnete scazute la hectar ;
Lipsa spatiilor de depozitare;
Suprafete pomicole in declin si abandonate ;
Grad scazut de asociere a fermierilor in grupuri de producatori ;
Costuri de productie ridicate.
In ceea ce priveste dendintele de consum studiile comportamentului

consumatorului indica schimbari majore determinate de urmatorii factori :
Schimbarea structurii populatiei si anume se inregistreaza o crestere rapida a

numarului de persoane varstnice si o micsorare a numarului persoanelor
tinere ;
« Diluarea » familiilor – numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza

numarului mai mic de copii. Mai mult, numarul familiilor de o persoana este in
crestere, care face acest grup foarte important pentru furnizorii de produse
alimentare ;
Cresterea veniturilor populatiei are influenta asupra stilului de vita si

preferintelor de consum. Chiar daca veniturile inregistreaza cresteri, piata
romaneasca de produse alimentare devine din ce in ce mai competitiva si
ajunge la saturatie, iar dinamica vanzarilor va fi determinata in cea mai mare
parte de directionarea consumatorilor catre produse noi.
In ceea ce priveste preferintele fata de alimente si nutritie tendintele sunt urmatoarele :
9
Siguranta produselor – produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul

lor nu trebuie sa creieze riscuri pentru sanatate ;
Alimente sanatoase – continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare

trebuie sa fie limitat ;
Consumul de fructe si legume proaspete – interesul fata de aceste produse este

in crestere, in special din cauza vitaminelor si antioxidantilor pe care aceste
produse le contin, care se presupune ca au proprietati de prevenire a bolilor
cardiace si cancerului ;
Convenienta – populatia devine din ce in ce mai activa atat din punct de vedere
al angajamentului lor in campul muncii cat si din punct de vedere al vietei
sociale. Ca rezultat tot mai putin timp ramane pentru prepararea mancarurilor.
De aceea cererea pentru produse semipreparate este in crestere.
10
CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE
2.1 Volumul pietei
In ultimii ani piata romaneasca de fructe si legume congelate se afla pe un trend

ascendent fapt materializat prin accentuarea concurentei, sporirea calitatii
produselor diversificarea sortimentala si practicarea unor preturi competitive.
Evolutia pozitiva a economiei romanesti in ansamblul ei, sporirea veniturilor
consumatorilor, a nivelului de trai si educare a determinat o ascensine a numarului
de magazine si restaurante si implcit a gamelor de produse comercializate. Toate
acestea au generat un trend ascendent al vanzarilor de fructe si legume congelate.
Piata tinde spre atingerea nivelurilortarilor Uniunii Europene.
In conditiile in care producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala

pot fi numarati pe degete, iar dintre acestia doar 2 au facilitati de productie locale
de dimensiuni mari, oferta de legume si fructe congelate este puternic influentata
de importuri, care acopera circa 85%- 90% din consum. Romania a devenit in
ultimii ani o piata de desfacere veritabila pentru astfel de produse de import, iar in
lipsa unui numar mare de producatori puternici autohtoni aceasta tendinta se va
mentine si in viitor. Tinand cont de tenditele de consum companiile din domeniu
apreciaza ca piata romaneasca are un important potential de exploatat si ca pe
viitor importurile vor domina si in continuare in conditiile in care consumatorii de
fructe si legume congelate devin din ce in ce mai atenti la calitatea produselor.
In primul rand trebuie de mentionat ca piata de consum pentru fructe congelate

este destul de mica in Romania si de accea reflectarea acesteia in statisticile de
consum nu se efectueaza. Astfel, in continuare piata fructelor si legumelor
congelate va fi analizata prin prisma legumelor.
In conformitate cu clasificarea Euromonitor gama de legume congelate include toate

legumele ambalate care au fost procesate inainte de ambalare. Procesarea se refera la
indepartarea cojilor sau pielitelor si taierea legumelor, obtinandu-se astfel un prodous
gata de preparare sau adaugare la alte ingrediente. In aceasta categorie sunt incluse
produsele monovegetale precum mazarea, porumbul, pastaile, etc., dar si mixurile de
legume sau mixurile pe baza de orez. Din aceasta categorie sunt exclusi cartofii
congelati, insa sunt incluse produsele precum morcovii in sos de ciuperci, conopida in
sos alb sau legume in sos de smantana.
Volumul pietei de legume congelate este estimat la circa 19000 tone in anul 2007
(figura 2.1). Dinamica vanzarilor totale de legume congelate in perioada 2003-2007
indica o crestere in volum intre 50% si 100% pe an. Evolutia spectaculoasa este
determinata atat de accesul facil in Romania al producatorilor din UE, dar si de evolutia
comportamentului consumatorilor din mediul urban. In ultima perioada mentalitatea
consumatorului a suferit modificari importante, acesta constientizand faptul ca
produsele congelate sunt foarte sanatoase si isi pastreaza proprietatile initiale. Astfel,
piata a crescut datorita cresterii gradului de informare a consumatorului referitor la
alimentatia sanatoasa. De asemenea, categoria produselor congelate a fost
impulsionata si de expansiunea marilor lanturi de magazine, care aloca spatii generoase
acestui segment de produse, devenind unul dintre principalii factori de imbold al
consumului.
11
Figura 2.1. Dinamica vanzarilor legumelor congelate in expresie naturala,

tone
20000 19000
18000
16000
14000
12000
10000
8000 6000
6000
4000 3000
2000
0
2003 2005 2007
Considerand consumul de legume congelate de 19000 tone in 2007, consumul mediu

per capita reprezinta 0.84 kg/loc. Pentru comparatie acest indicator la nivelul Uniunii
Europene este de 5.61 kg/loc. Cel mai mare consum este inregistrat in Franta de 9.8 kg
per capita anual.
2.2 Valoarea pietei
In anul 2007 valoarea pietei Romanesti de legume congelate a fost estimata la

circa 25 milioane de Euro. Dinamica pietei in valoare a inregitrat un ritm de
crestere similar celui inregistrat pentru vanzarulile in volum.
2.3 Structura vanzarilor pe produse
Amploarea pe care a avut-o in ultimii an retailul romanesc si orientarea

consumatorilor catre un stil de viata sanatos au imprimat un trend ascendant
vanzarilor de legume congelate. Principiul “cinci pe zi” adica cinci portii de legume
si fructe pe zi (recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii) este tot mai bine
intiparit in mintea consumatorului. Legumele congelate ofera solutii si atunci cand
diferite sortimente de legume nu sunt coapate inca.
Potrivit unu studiu de retail audit (realizat de agentia MEMBR Romania) in

intervalul decembrie 2007 – noiembrie 2008, grupa produselelor de baza, cum ar fi
mazarea, bamele si pastaile au inregistrat o cota de piata 42% din vanzarile in
volum si 38% din valoarea vanzarilor, in carul acestei categorii demarcandu-se
mazarea cu 64.5% vanzari in volum si 64.2% in valoare. Grupa mixurilor de
legume au inregistrat o cota de 41.5% in volum si 44.3% in valoare, din totalul ei
mixurile pe baza de orez detin 15,4% in volum si 16,4% in valoare, restul
revenindu-le amstecurilor de legume. Ultimul loc le-a revenit produselor speciale
(spanac, porumb, broccoli, ciuperci, varza de Bruxelles si altele) ponderea carorara
in total vanzari a fost de 16.5% in volum si 17.8% in valoare. In cadrul acestei
grupe vanzarile repreentative le inregistreaza produsele din spanac, porumb si
broccoli.
12
2.4 Sezonabilitatea vanzarilor
Sezonabilitatea vanzarilor se observa si la aceste produse, astfel vanzarile cresc cu

un ritm de pana la 200% in ultimile 2 luni ale anului si in perioada februarie-
martie, comparativ cu restul lunilor. Totodata, in ulimii ani se observa o tendinta de
crestere a vanzarilor si in perioada de vara, ceea ce inseamna ca consumatorul
devine fidel acestor produse in toata perioada a anului, varfurile ramanand totusi
intervalul octombrie- aprilie.
2.5 Segmentele
Din punct de vedere al segmentelor de piata acestea se grupeaza in doua mari

categorii carora li se adreseaza distribuitorii – segmentul retail si segmentul
HORECA Primul segment poate fi caraterizat astfel : clienti speciali – lanturi de
magazine internationale, cu o dezvoltare rapida (hipermarket, supermarket,
cash&cary) si magazine individuale, lanturile de magazine alimentare care ocupa
suprafete mici si comercializeaza o gama mai restransa de produse.
Segmentul de retail este in continua expansiune, datorita constientizarii de catre

comercianti a potentialului pietei romanesti, acestea intrecandu-se in lansarea de
noi produse si de ameliorarea imaginii produselor deja existente. Retailul modern
aduce circa 80% din vanzari.
Segmentul HORECA care cuprinde reteaua hoteliera si restaurante detine in jur de

20% din vanzari. Gama destinata sectorului HORCA contine legume congelate
ambulate la 1 - 2,5 kg.
2.6 Productia
Producatorii de legume si fructe congelate activi pe piata locala pot fi numarati pe

degete, iar dintre acestia doar 2 Frigorifer (Tulcea) si Legofruct (Timisoara) au
facilitati de productie de dimensiuni mari restul fiind companii mici. Totdata,
trebuie de mentionat faptul ca ambele societati si-au extins capacitatile de
productie destul de recent.
Frigorifer Tulcea in anul 2006, in urma procesului de modernizare si-a sporit

capacitatile de productie pana la 600 tone/luna. Analiza sotimentelor produse de
acest producator a evidentiat faptul ca legumele conservate detin 100% din
productia unitaii. In anul 2006 productia realizata la Frigorifer a fost de 2100 tone.
Urmand ca in urmatorii 5 ani productia anuala sa sporeasca pana la 10000 tone.
Legofruct si-a la lasat productia abia in luna martie a anului 2008. Capacitatea de
productie a acestei intreprinderi evaluata in functie de capacitatile de producte pe
ora, capacitatile de stocare si perioada utila de functioanare a fost estimata la 6000
tone/an. Pentru anul 2008 a fost planificat un volum de productie de 2000 tone.
Gama de produse a soceitatii include atat legumele cat si fructele congelate.
2.7 Tendintele pietei
Pe piata romaneasca se observa o tendinta de orientare dinspre categoria

legumelor si fructelor uscate (consrve de fucte si legume) catre cea a legumelor
congelate. Aceasta tendinta se va accentua treptat fiind determinata de politica
13
marilor magazine (exemplu crearea unor raioane specifice pentru produse fresh
ambalate) dar si de actiunile de informare desfasurate de producatori.
Modificarea stilului de viata va determina orientarea consumatorilor catre produse

comod, simplu si rapid de preparat. Consumatorii de legume congelate devin din ce
in ce mai atenti la calitatea produselor si la raportul pret/calitate, iar modalitatea
de abmalare si accesibilitatea vor fi factori importanti importanti in procesul de
cumparare.
Piata se va mari odata cu cresterea puterii de cumparare, a dezvoltarii lanturilor de

magazine precum si odata cu educarea consumatorilor si modificarea preferintelor
de consum. In viitor va creste consumul de legume congelate ca urmare a rimului
de viata tot mai alert.
In ceea ce priveste jucatorii de piata se estimeaza faptul ca pe piata vor ramane

doar concurentii puternici cu produse de calitate buna si foarte buna.
14
CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE
In Romania structura retailului poate fi grupat in doua categorii: comertul modern

(unde sunt incluse retelele internationale de magazine, cum sunt Metro, Carrefour
etc) si comertul traditional, care cuprinde restul tipurilor de magazine.
Raportul intre canalele de comert traditional si cel modern constituie in Romania

aproximativ 70/30, cu o parte mare a retailului modern in orase el fiind practic
absent in zonele rurale. Tendinta caracteristica tarilor Europei de Vest, unde retailul
modern detine pana la 80% din piata, si dezvoltarea continua a acestui sector in
Romania, indica faptul ca in urmatorii ani comertul modern va prevala asupra
comertului traditional.
3.1 Structura retailului romanesc
Chiar daca retailul modern romanesc este inca in urma celui din tarile Vest
europene, el se dezvolta cu ritmuri rapide. Retailul modern atrage tot mai multi
consumatori in detrimentul retailului traditional, chiar daca acesta joaca inca un rol
important in comertul cu bunuri de larg consum si in special cel al produselor
alimentare.
Infrastructura de comert cu produse alimentare a inregistrat mari schimbari in

ultimii ani, astfel ponderea retailului modern creste tot mai mult pe cand ponderea
retailului traditional este in descrestere.
Univers magazine food & non food 2006 2007

Hyper/Supermarketuri 403 543
Magazine alimentare ≤20 mp 32582 32574
Magazine alimentare 20 - 40 mp 33221 31626
Magazine alimntare > 40 mp 8992 9542
Chiscuri 5730 5001
Farmacii 5408 6078
Macelarii 780 815
Magazine din benzinarii 1463 1241
Magazine de cosmetice 1092 1103
Magazine cu hrana penru animale 1758 2024
Anul 2007 este considerat unul important in istroia comertului romanesc motivele
fiind : in primul rand expansiunea teritoriala a retailerilor a fost mai rapida ca
niciodata si in al doilea rand a inceput perioada de concentrare, prezenta mai
multor magazine din acelasi lant in acelasi oras deja nu mai este o noutate.
Comertul modern patrunde din ce in ce mai adanc in orasele mici, mai ales prin
intermediul discounterilor, care tintesc deja localitatile cu 15000 de locuitori.
In ceea ce priveste comertul traditional, datele Nilsen arata ca universul de

magazine este relativ stabil, cel putin pe segmentul magazinelor alimentare mai
mari de peste 20 mp. Chiscurile sunt intr-un regres puternic, dar se observa
aparitia unor magazine « specializate », precum cele de produse naturiste,
ecologice, macelariile, etc. ce capata tot mai mare importanta in ponderea
vanzarilor de FMCG.
15
Hypermarketuri
Conceptul Hypermarketurilor este de a aduce „totul sub un acoperis”, in magazine

fiind in vanzare de la paine si zarzavat, produse alimentare si bunuri de larg
consum, pana la carti, imbracaminte, mobilier, aparatura electrocasnica si obiecte
de gradinarit. Numarul de produse care este comercializat intr-un hypermarket
poate ajunge la 10,000. In afara de diversitatea produselor, un alt atu al unui
hypermarket este confortul clientului, cu spatii de vanzare moderne, bine iluminate
si cu acces direct la raft. Serviciile sunt asigurate de un numar mare de angajati –
peste 700 de fiecare magazin. De asemenea, in jurul hypermarketelor exista de
obicei magazine specializate (spre exemplu, la Carrefour exista Bricostore si
Mobexpert), toate acestea concentrandu-se intr-un centru comercial care sa
satisfaca toate exigentele consumatorilor.
Hypermarketurile reprezinta un format de magazine cu mare priza la publicul

romanesc, prin posibilitatile de alegere, serviciile si formele de divertisment
asociate acestuia. La nivel national, aceste magazine revendica, deja, aproximativ
14% din valoarea cheltuielilor din FMCG, cota care aproape s-a dublat fata de 2006
(8%).
Retea Numar de filiale 2007 Deschideri in 2008

Carrefour 9 8
Real 14 7
Kaufland 31 10
Auchan 3 3
Cora 3 1
Pic 4 3
Supermarketuri
Retelele de supermarket-uri se impart in doua categorii: (i) retele cu acoperire

nationala, care apartin in majoritate retailerilor internationali si (ii) retele cu
acoperire locala, la nivelul unui oras. La fel ca si restul tipurilor de retele
supermarketurile au continuat si ele procesul de extindere, dar nu intr-un ritm atat
de rapid. Acest format se straduie inca sa-si gaseasca pozitionarea optima intr-un
spatiu unde concurenta vine atat din partea hypermarketurilor, cat si a
magazinelor discount. Aceste magazine reprezinta cea mai "vanata" tinta de
achizitii, de catre formatele mari. In conditiile in care, in prima jumatate a anului
2007, hypermarketurile aveau o cota de piata aproape dubla fata de intreg anul
2006, raportat la aceeasi perioada, cota de piata a supermarketurilor a ramas
aproape constanta, 15% (cf. Clasificarii GfK, supermarketurile fiind definite ca
magazinele cu autoservire si cel putin doua case de marcat).

Billa 28 10
Mega Imge 20 6
Ethos 16 5
GMarket 7 4
Trident 5 4
La Furmi 15 4
Primavara 9 2
Wolf 4 2
Interex 10 6
16
Spar 14 11
Artima 21 -
Magazine Discount
Acest tip de magazine au un anume tip de furnizori si un anume public-tinta, care

adora chilipirurile. Sunt magazine cu marfuri mai putine, dar cu preturi mai mici
decat in supermarketuri sau alte tipuri de magazine. Preturile sunt insa mai mici,
ca la o lichidare de stoc permanenta, iar periodic, au oferte ultraspeciale, de
produse leader la preturi mici. O alta caracteristica a acestui tip de magazine este
numarul mare de vizitatori. Marfurile care sunt comercializate sunt in special cele
de larg consum (produse alimentare, legume, fructe, panificatie, lactate,
cosmetice, produse pentru menaj, imbracaminte).
Exista doua mari tipuri de magazine discount: hard si soft. Primul, asa cum ii spune
si numele, isi reduce oferta la mai putin de 700 - 800 de articole, marea lor
majoritate marci proprii, ponderea lor putand merge si pana la 90%. Magazinele nu
servesc altui scop decat aceluia de a oferi produse cu preturi cat mai mici,
sacrificand, astfel, ambianta, serviciile, merchandisingul etc. Soft-discount se
refera la un concept ceva mai prietenos, cu o oferta mai generoasa de produse,
chiar si pana la 1.500 de articole, si cu o selectie mult mai bogata de marci
nationale. Magazinele discount din Romania sunt mai aproape de conceptul soft-
discount, fie si numai pentru faptul ca, deocamdata, consumatorul roman nu prea
are incredere in produsele pe care nu le cunoaste, iubeste alegerea si vrea sa fie
rasfatat atunci cand face cumparaturi. Discounterii din Romania s-au adaptat
acestor obiceiuri si vor continua sa-si adapteze sortimentatia, dovada si actiunile
de rebranding, de remodelare a magazinelor sau de asociere cu macelarii sau
brutarii, ca puncte suplimentare de atractie catre magazine. De asemenea, unele
retele din Romania promoveaza conceptul de hypemarket discount (promovat de
Auchan si Kaufland), dar prin suprafata de vanzare si marimea sortimentatiei nu se
pot asimila tipului de discounter clasic explicat mai sus.
Cota magazinelor discount a ajuns la 5%, si s-ar putea dubla, in 2008, analizand
proiectele de expansiune ale jucatorilor de pe acest segment.

Pennny market 20 20
Profi 35 10
Plus discount 50 30
Minimax 10 20
discount
CASH&CARRY
Desi continua sa fie confundate cu hyper sau supermarketurile, magazinele

cash&carry si-au definitivat aria de activitate: micii comercianti si sectorul horeca.
De altfel, toate actiunile din ultima vreme ale celor doi operatori de cash&carry s-
au indreptat evident catre cucerirea si fidelizarea clientilor profesionisti, targetul
fiind cu precadere cel gastro, creditat cu cresteri spectaculoase in anii viitori.
Conform GfK, magazinele cash&carry (alaturi de alti distribuitori en-gross) au o
cota de piata de 5%, la nivel national.
17

METRO 23 0
Selgros 16 2
La nivel national, formatele de comert modern joaca un rol din ce in ce mai

conturat, acoperind in primele noua luni ale anului 2007 circa 38% din valoarea
bunurilor de larg consum. Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o
hypermarketurile - de la 8% in 2006, la 14% in primele trei trimestre ale lui 2007.
Un aport special la aceasta crestere remarcabila l-a avut Kaufland, care a preluat
conducerea in top-ul principalilor retaileri. Hypermarketurile au castigat atragand
un numar mult mai mare de consumatori, cu aproximativ 70% mai multi decat in
primele noua luni ale anului 2006, astfel ca in perioada ianuarie-septembrie 2007,
jumatate din familiile din Romania au trecut pragul acestor magazine pentru
cumpararea bunurilor de larg consum. Frecventa mai mare de cumparare in
hypermarketuri vine sa aduca un plus de valoare, contribuind la saltul inregistrat in
cota de piata si, de asemenea, la ceea ce inseamna loialitatea fata de aceste
magazine.
Supermarketurile continua sa joace un rol important, cu o cota de 15%,

conservandu-si importanta pe piata. Magazinele discount au avut cea mai
spectaculoasa expansiune teritoriala, in special in orasele de marime mica si
medie, ceea ce a condus la o cota de piata de aproximativ 5%, respectiv cu 25%
mai mare fata de 2006. In schimb, au scazut considerabil formele de comert
traditional.
Tendintele retailului romanesc
In Bucuresti, comertul modern l-a devansat de mult pe cel traditional, ajungand la

o cota de piata de 70% din valoarea totala a bunurilor de larg consum, amintind de
structura comertului din tarile ceva mai dezvoltate. Hypermarketurile detin cea mai
importanta pondere dintre toate formele de comert, circa 38%, in crestere de la
30%, in 2006. Al doilea loc pe piata capitalei este adjudecat de supermarketuri,
caracterizate printr-o stabilitate a importantei in vanzarile de bunuri de larg
consum, pe fondul unei scaderi constante si consistente a buticurilor.
Ritmul de dezvoltare a comertului modern in Romania accentuat in ultimii ani se va

mentine si in anii urmatori. Cele mai mari cresteri numerice o inregistreaza retelele
de discount si hypermarketurile. Pentru anul 2008 au fost anuntate deschideri de
170 locatii noi.
18
100% 5 6
10 9 8 7
5 4 4 Altii
90% 6
9 7
6 2
5 1 4 1 4 Vanzatori stradali
80% 6 2
6 3
3 Magazine generale
70%
41 35 Chioscuri
60% 43
43 Buticuri
43
50% 44
10 Agro&food
40% 10
11 5 Cach&Carry/Engros
30% 12 6 5
12 7 4 Discounteri
20% 13 2 8 14
1 7 4
7 1 7 2
Hypermarketuri
10% 1 16 16 15
8 11 13 Supermarketuri
0%
2002 2003 2004 2005 2006 2007
3.2 Lantul de distributie distributie in Romania
In rezultatul efectuarii studiului de piata privind fructele si legumele

proaspete/congelate, au fost depistate urmatoarele canale si scheme de distributie:
1. Agent, Importator, Angrosist mare;

2. Distribuitor, Angrosist mediu;
3. Angrosist mic;
4. Retea de magazine en-detail; Punct de desfacere.
Figura 3.1 Structura canalelor de distributie si schemele posibile de

formare a canalelor de aprovizionare.
Importator Angrosist mare
Distribuitor Angrosist mediu
Angrosist mic
RETEA DE PUNCTE DE
MAGAZINE EN- DESFACERE
DETAIL
Analizand figura de mai sus putem conclude ca exista mai multe posibilitati de
desfasurare a unui canal de aprovizionare, ele grupandu-se in urmatorul mod:
19
modul direct, prin eliminarea mai multor trepte de intermediere (de exemplu,
reteaua de magazine “Metro” se aprovizioneaza direct de la importatori sau
angrosisti mari); sau
modul indirect, prin parcurgerea intregului lant de intermediere (de exemplu,

tarabele de pe strazi/piete, care, de obicei, apeleaza la en-gross-istii mici, care
la randul lor se aprovizioneaza de la structurile superioare); nu este exclus insa
ca marfa de pe taraba sa fie achizitionata de la un angrosist mare sau mediu.
Principala schema care functioneaza este cea prin intermediul angrosistilor mari si
distribuitori nationali de fructe si legume importate (proaspete sau congelate), cu
vanzarea lor ulterioara. Relatia intre angrosisti/distribuitori si cumparatori poate fi
atat pe termen lung (ani), cat si pe termen scurt (sezonier) sau chiar de durata
unei singure tranzactii. Un fapt interesant este ca majoritatea firmelor en gross
medii si mici opereaza de multe ori sezonier, in extra sezon principalii “jucatori” pe
piata raman marii angrosisti si distribuitorii, deoarece castigurile lor sunt mai
semnificative si ei pot suporta preturile de import destul de inalte in extra sezon.
Detailistii de fructe si legume proaspete/congelate pot fi impartiti in urmatoarele

categorii:
Marii detailisti, ca supermarketurile MegaImage, Billa, Carrefour, Metro, etc.
Aceste supermarketuri au sectii specializate pentru legume si fructe

proaspete/congelate, bine aprovizionate si, la unele produse, cu preturi chiar mai
mici decat in pietile agro-alimentare in cazul fructelor si legumelor proaspete.
Explicatia ar fi ca politica de aprovizionare este una centralizata, iar negocierile de
pret au la baza cantitati mari, pentru intreaga retea. Supermarketurile fiind
organizate in retele / lanturi nationale, exista departamente specializate de
achizitii, de regula la Bucuresti, iar accesul furnizorilor in special celor noi este
relativ complicat.
Nu exista restrictii referitoare la un furnizor sau altul insa oferta trebuie facuta la
sediul central, la departamentul de achizitii, iar conditiile de indeplinit - referitoare
la aspecte precum: frecventa aprovizionarii, cantitati si termene de livrare - sunt
severe.
Magazinele independente
Magazinele de acest tip exista in numar mare, fiind vorba de magazine de cartier
(de proximitate) care vin sa suplineasca fie lipsa unei pieti sau a unui supermarket
dintr-o anumita zona, fie distanta mare pana la o piata agro-alimentara cea mai
apropiata.
Aceste magazine se aprovizioneaza, de regula, de la producatori locali sau chiar din

pietile agro-alimentare in sezonul cald si de la angrosisti/distribuitori in sezonul
rece.
Oferta de produse vizeaza cele mai uzuale fructe si legume in stare proaspata, dar
si fructe si legume congelate. Preturile practicate sunt de cele mai multe ori putin
mai ridicate decat cele din pietile agro-alimentare sau supermarket-uri, insa
comparabile cu acestea.
20
Chioscurile (tonetele) pentru comertul stradal (mai mult pentru fructele si legumele
proaspete)
In acest caz activitatea este desfasurata de mici comercianti - de regula, Persoane

Fizice Autorizate sau Asociatii Familiale - a caror oferta cuprinde, alaturi de alte
produse, cateva sortimente de legume si fructe in stare proaspata. Aprovizionarea
se face zilnic, aproape exclusiv din piata agro-alimentara.
Adaosurile comerciale pentru fiecare veriga a lantului de distributie sunt de cel

putin 10% in sezon si pot atinge 25-100% in afara sezonului. Importatorii pot
aplica un adaos intre 10 si 50 % din pretul de import, adaosul maximal este
practicat in general de catre societatile care se ocupa de importul si distributia
directa a produselor catre comertul cu amanuntul. Angrosistii si distribuitorii, de
obicei, adaoga 10-25%, dar acest adaos poate fi mai inalt sau mai jos in funcite de
serviciul oferit (ex. livrarea directa catre magazine). La nivel de retail adaosurile
variaza intre 50 si 60%. Insa in magazinele specializate sau chiar in anumite piete
agroalimentare (cum ar fi piata Dorobanti din Bucuresti), de segment inalt sau
single-line adaosurile pot atinge niveluil de 100%. Daca este implicat si un agent –
acesta mai pune intre 3 si 5% (de obicei agentii lucreaza in baza contractelor de
comision in acizitii fiind responsabili de efectuarea importurilor si livrarea directa a
marfurilor catre angrosisti sau distribuitori).
Cea mai reusita forma de colaborare intre producatorii de fructe si legume

proaspete/congelate din Republica Moldova ar fi semnarea contractelor pe termen
lung cu angrosistii mari sau distribuitorii nationali, care ar prevedea livrari regulate
de marfa (saptamanale, lunare) catre acestia.
21
CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL
4.1 Fructe si legume proaspete
4.1.1 Volumul si valoarea importurilor
Romania importa cantitati considerabile de fructe si legume proaspete. Volumul

importurilor de fructe prevaleaza pe cel al legumelor. Una dintre cauze fiind
ponderea fructelor care se bucura de un consum sporit, cum ar fi bananele si
citricele ce nu sunt cultivate in Romania, cererea fiind acoperita exclusiv prin
importuri. In ceea ce priveste legumele, majoritatea varietatilor sunt, sau pot fi
cultivate in Romania, iar importul vine sa suplineasca eventualele lipsuri de pe
piata, in general in perioadele de extra-sezon. Conform datelor patronatului din
domeniu 75% din fructele si 25% din legumele comercializate pe piata Romaniei
provin din import.
Fructe
In 2007 importul de fructe proasete a fost de 479.09 mii tone in volum si 226.11
de milione euro in valoare. Din total import de fructe in volum 63% revin tarilor din
afara UE, restul fiind importate din tarile membre ale UE. Totodata trebuie de
mentionat ca ponderea importurilor din tarile membre a crescut seminificativ in
anul 2007, anul in care Romania a devenit stat membru al UE. Intre anii 2003-
2007 importurile de fructe au crescut atat in volum cat si in valoare.
Tabel 4.1 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007

valoarea in milioane €
2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 73.01 85.19 125.96 151.34 226.14
din care
Intra-EU 22.74 21.25 35.72 42.37 106.07
Extra-eu 50.27 63.94 90.24 108.97 120.07
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.2 Importul fructelor proaspete in Romania, 2003-2007

volum mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 259.91 310.03 452.09 500.10 479.09
din care
Intra-EU 82.09 86.96 149.13 150.90 179.61
Extra-eu 177.81 223.07 302.96 349.20 299.48
Sursa : EUROSTAT
Legume
In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone in

valoare de circa 100 milioane Euro. 71% in volum si 63% in valoare reprezinta
importurile din tarile din afara UE.
22
Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu 338% in valoare si 17% in volum per
total. Situatia pe comunitati insa difera. Importurile intra comunitare au inregistrat
o scadere de 9% in volum pe cand cele din afara comunitatii au inrgitrat o crestere
de 32%.
Tabel 4.3 Importul legumlor proaspete in Romania, 2003-2007

valoarea in milioane €
2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 23 21 29 38 100
din care
Intra-EU 8 8 10 14 37
Extra-eu 15 13 19 24 63
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.4 Importul legumelor proaspete in Romania, 2003-2007

volum mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 166 152 158 180 194
din care
Intra-EU 61 61 61 65 56
Extra-eu 105 92 98 114 139
Sursa : EUROSTAT
Cresterea importurilor de fructe si legume proaspete poate fi explicata prin mai

multi factori. Unii dintre ei sunt prezentati in continuare. Primul factor este
diminuarea productiei autohtone atat la fructe cat si la legume proaspete pe fonul
cresterii consumului intern. Un alt factor il reprezinta sezonabilitatea productiei si
imposibilitatea producatorilor locali de a asigura piata cu fructe si legume
paroaspete anul imprejur. Al treilea factor foarte important il reprezinta rolul
retelelor internationale care solicita produse de o anumita calitate si prezentare,
cerinte care la momentul actual nu pot fi satisfacute de producatorii interni.
Ponderea retelelor in comertul cu amanuntul a acestor produse creste de la an la
an. Industria de prelucrare a fructelor si legumelor de asemenea a devenit un
importator important al acestor produse, fapt datorat in principal de incapacitatea
producatorii agricoli locali sa asigure industria cu materia prima necesara cat si
costul ridicat al acesteia, determinat la randul sau de randamentul scazut in sector.
4.1.2 Structura importului
Fructe
Produsele principale importate sunt bananele 33% (din totalul importurilor de

fructe in valoare), citricele 31%, merele 10%, piersicile si nectarinele 8% si
strugurii 6%. In perioada 2003-2007 toate grupele de produse au inregistrat
cresteri.
Tabelele ce urmaza prezinta informatia referitor la importul principalelor grupe de

fructe in Romania.
23
Tabel 4.5 Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, valoarea in milioane €
2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 73.015 85.194 125.963 151.344 226.145
din care
Banane 29.929 37.986 52.666 59.641 75.385
Fructe exotice 0.508 0.867 1.293 2.574 4.788
Citrice 34.074 34.775 41.821 54.952 69.493
Struguri 0.921 1.628 4.417 5.648 14.186
Pepeni verzi si galbeni 0.672 0.826 1.100 1.311 3.885
Mere 5.161 4.269 11.333 12.158 22.271
Pere 0.349 0.424 1.598 2.931 6.623
Caise 0.009 0.084 0.529 0.630 1.509
Visine si cirese 0.003 0.021 0.048 0.109 0.440
Piersice si nectarine 0.491 2.964 7.543 6.609 17.549
Prune 0.012 0.031 0.104 0.164 0.767
Pomusoare si alte fructe 0.885 1.319 3.511 4.617 9.248
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.6 Importul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, volum in mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 172.60 310.03 452.09 500.10 479.09
din care
Banane 87.3 109.7 143.2 154.3 156.4
Fructe exotice 1.1 1.4 1.7 3.3 4.2
Citrice 108.5 118.0 141.6 181.1 167.2
Struguri 4.2 8.9 18.3 19.4 19.1
Pepeni verzi si galbeni 7.0 9.0 9.5 9.9 18.9
Mere 45.4 41.1 86.0 78.3 54.0
Pere 1.5 1.9 6.1 9.8 10.9
Caise 0.1 0.4 2.1 2.2 2.4
Visine si cirese 0.0 0.1 0.2 0.2 0.4
2Piersice si nectarine 2.4 15.5 32.5 28.7 30.3
Prune 0.1 0.2 0.3 0.3 1.4
Pomusoare si alte fructe 2.6 3.9 10.5 12.5 13.7
Sursa : EUROSTAT
Urmatoarea sectiune prezinta fructele proaspete care pot avea un interes particular
pentru exportatorii din Republica Moldova.
Merele
Merele sunt cel mai important produs importat din cadrul « fructelor locale »
(fructe locale – cele care sunt cultivate si pe teritoriul Romaniei). In 2007 importul
de mere proaspete a fost de 54 mii tone cu o valoare totala de 22 miioane de euro.
In perioada 2003-2007 importul de mere in Romania a cresut cu 19% in volum si
circa 4 ori in valoare.
24
Principalele tari de import din spatiul intra-comunitar sunt Italia, Polonia, Austria,
Olanda, Ungaria care impreuna totalizeaza (85%) din importuri. Macedonia si
Moldova detin impreuna 94% din importurile valorice efectuate in Romania din
afara spatiului comunitar.
Persicele si nectarinele
In lista « fructelor locale » importate in Romania persicile si nectarinele se situeaza

pe locul 2, cu un volum al importului de 30 mii tone si cu o valoare de 17.5
milioane de Euro. Circa 55% din vlumul importului le revin piersicilor si restul
nectarinelor. In perioada 2003-2007 importul acestei grupe a inregistrat o crestere
semnificativa in jur de 12 ori in volum si de 35 de ori in valoare.
Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia si

Spania care impreuna detin 94% din importurile valorice, din spatiul extra-
comunitar Turcia si Serbia - detin 95%.
Strugurii
Se situeaza pe locul 3 in lista « fructelor locale » importate in Romania cu un volum

de 19 mii tone si valoare de 14 milioane de Euro. Importul strugurilor a crecut de
circa 4 ori in volum si de 15 ori in valoare in perioada 2003-2007.
Principalele tari de import sunt : din spatiul intra-comunitar - Grecia, Italia, Olanda
si Spania impreuna detin 93% din importurile valorice, din spatiul extra-comunitar
Turcia si Macedonia detin 95%.
Perele
Cu un volum de circa 10 mii tone si o vaoare de 6.6 milioane de Euro perele se

situeaza pe locul 5 in lista « fructelor locale » importate. In perioada 2003-2007,
importul perelor a inregistrat o crestere 7 ori in volum si 18 ori in valoare.
Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Grecia (cumulat 86%) din spatiul
comunitar ; Turcia si China detin 98% din importurile extra-comunitare.
Visinele, ciresele si caisele
Desi au avut cele mai mari cresteri a importului in perioada 2003-2007 de peste 30
ori in volum si 160 de ori in valoare, aceste fructe au o pondere neinsemnata atat
in volumul cat si in valoarea importului.
Legume
In 2007 importul de legume proaspete in Romania a constituit 194 mii tone cu

valoare de circa 100 milioane Euro. Din 2003 pana in 2007 importul a crescut cu
338% in valoare si 17% in volum per total.
25
Tabel 4.7 Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania,

2003-2007, valoarea in milioane €
2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 22.79 20.99 28.79 38.29 99.85
din care
Tomate 3.93 5.00 10.95 12.84 56.18
Legume aliacee (ceapa, usturoi, etc.) 13.54 10.76 7.54 9.94 9.73
Varza, conobida, gulii 0.53 0.52 1.31 1.81 3.33
Salata verde si cicoare 0.18 0.23 0.40 1.02 2.92
Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. 2.93 2.01 3.67 5.08 7.10
Castraveti si cornisoni 0.23 0.40 0.59 0.94 5.63
Legum pastai (mazare, fasole, etc.) 0.01 0.03 0.03 0.04 0.41
Alte legume 1.43 2.04 4.30 6.62 14.55
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.8 Importul principalelor grupe de legume prospete in Romania,

2003-2007, volum in mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 166.13 152.46 158.14 179.69 194.30
din care
Tomate 28.87 40.16 52.70 51.43 71.06
Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini, etc. 26.09 16.95 21.60 24.84 30.09
Alte legume 6.58 8.45 16.01 18.53 21.48
Sursa : EUROSTAT
Tomatele
Sunt principalele legume prospaete importate in Romania. In 2007 importurile de

tomate au constituit 71.06 mii tone cu o valoare de 56,18 milioane Euro. Din 2003
pana in 2007 valoarea importurilor a crescut de circa 14 ori in valoare si 2.5 ori in
volum. In totalul importului de legume proaspete tomatele detin 37% din volum si
56% din valoare.
Principalele tari de import sunt Italia, Olanda, Ungaria, Polonia, Spania din cadrul
spatiului comunitar care detin 94% din importurile valorice si Turcia, Syria cu 97%
din importurile din afara spatiului comunitar.
Legumele aliacee (ceapa usturoi, etc.)
Reprezinta a doua principala grupa de import din gama de legume proaspete cu o

pndere totala in import de 22% in volum si 10% in valoare. In cifre absolute
importurile de legume aliacee au constituit in anul 2007 42.62 mii tone in valoare
de 9.73 milioane Euro. In peroada 2003-2007 importurile acestei grupe s-a
diminuat in volum cu 56% si in valoare cu 28%. In cadrul acestei grupe 88%
reprezinta importurile de ceapa si 11% - usturoi (in volum).
26
Principalele tari de import sunt din UE – Olanda, Polonia, Italia, Spania care detin
83% din importurile intra-comunitare si Egypt, Turcia si Ukarina cu 98% din
importurile extra-comunitare.
Brassicas (varza, conopida, gulii, etc.)
In 2007 aceastei grupe ia revenit 10% si 3% din importul de legume proaspete in

volum si respectiv in valoare. In cifre absolute aceasta reprezinta 18.44 mii tone cu
o valoare de 3.33 milioane Euro. In perioada 2003-2007 importurile acestei grupe
au crescut 3 ori in volum si de 6 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 92%
reprezinta importurile de varza.
Principalele tari de import sunt Germania, Ungaria, Olanda, Italia, Polonia – 92%
din importurile comunitare si Bosnia-Herzegovina, Macedonia, Serbia si Turcia sunt
principalele tari de import din spatiul extracomunitar carora le revine 90% din
importurile respective.
Radacinoase (morcovi, napi, sfecla rosie pentru salata, etc.)
Chiar daca din punct de vedere a importurilor in volum aceasta grupa detine una
din cele mai mici cote – 1.22%, in valoare ea se plaseaza pe locurile fruntase cu
7%. Astfel, In anul 2007 importurile legumelor din aceasta grupa au constituit
30.09 mii tone in volum si 7.10 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007
importurile de legume din aceasta grupa au crescut cu 15% in volum si 148% in
valoare. 86% din importurile grupei respective le revin morcovului.
Principalele tari de import sunt : Olanda, Polonia, Italia, Germania, Austria – 90%
din imorturile intra-comnuitare , Turcia -99% din cele extra-comunitare.
Castraveti si cornisoni
In 2007 importurile castravetilor si cornisorinilor au constituit 7.78 mii tone in

volum si 5.63 mln. Euro in valoare. Cota lor in totalul importului de legume
proaspte reprezinta 4% in volum si 6% in valoare. In periaoda 2003-2007
importurile acestei grupe au crescut de 6 ori in volum si 24 ori in valoare.
Principalele tari de import sunt Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Olanda din spatiul
intra-comunitar cu o pondre de 93% din importuri si Turcia si Syria – din spatiul
extracomunitar cu 96% din importuri.
Legume pastai (curatate sau nu de pastai)
Grupa are o pondere nesemnificativa in importurile de legume proaspete atat in

volum cat si in valoare, astfel in 2007 importurile au constituit 0.46 mii tone in
valoare de 0.41 mln. Euro. In perioada 2003-2007 importurile au crescut de 6 ori
in volum si de 33 ori in valoare. In cadrul acestei grupe 53% din importul in volum
sunt detinute de fasole si 45% de mazare.
Principalele tari de import sunt Spania, Polonia, Ungaria, Germania, Bulgaria, ele
detin 80% in importurile intra-comunitare. Importurile extracomunitarea sunt
realizate in proportie de 93% din SUA.
27
Alte legume
Aceasta grupe include o gama foarte mare de legume cum ar fi sparanghel, telina,
ardei, vinete, trufe, spanac, etc. Importurile acestei grupe in anul 2007 au fost de
21.48 mii tone in volum si 14.55 mln. Euro in valoare. In perioada 2003-2007 s-a
inregistrat o crestere de 3 ori in volum si de 10 ori in valoare. Cele mai importante
produse din aceasta grupa sunt vinetele si ardeiul dulce care detin o pondere de
8.4% si respectiv 60% din importul grupei in volum.
4.1.3 Exportul de fructe si legume proaspete
Fructe
Exporturile de fructe proaspete in anul 2007 au fost de 25.77 mii tone in volum si
9.92 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de fructe au fost
oscilante, singura crestere seminificativa inregistrand-se in anul 2007. Peste 95%
din exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea.
Principalele produse de export il reprezinta strugurii, merele, fructele samburoase.
Tabel 4.9 Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, volum in tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total Export 18309 12979 48 11701 25767
din care
Banane 2 2 40 24 38
Fructe exotice 7 14 1 9 73
Citrice 106 169 4 229 408
Sruguri 957 3389 0 85 917
Pepeni verzi si galbeni 1277 377 0 1317 227
Mere, pere si gutui 908 193 1 641 19776
Caise, cirese, visine, piersice si nectarine 13312 7414 0 8270 3311
Pomusoare si alte fructe 1741 1423 2 1125 1018
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.10 Exportul principalelor grupe de fructe proaspete in Romania,

2003-2007, valoarea in mii €
2003 2004 2005 2006 2007

Total Export 7544 6081 38 6489 9916
din care
Banane 2 2 20 17 28
Fructe exotice 16 29 3 19 108
Citrice 67 110 3 130 285
Sruguri 285 795 1 77 1074
Pepeni verzi si galbeni 90 39 0 148 87
Mere, pere si gutui 233 92 1 169 4743
Caise, cirese, visine, piersice si nectarine 5082 2941 1 3398 1906
Pomusoare si alte fructe 1769 2075 10 2532 1684
Sursa : EUROSTAT
28
Legume
In anul 2007 exporturile de legume legume proaspete au fost de 12.75 mii tone in
volum si 29.09 mln Euro in valoare. In perioada 2003- 2007 exporturile de legume
au fost oscilante ingesitrand o crestere de 22.6% in volum si 61.43% in valoare.
Totodata trebuie de mentionat ca incepand cu anul 2005 exporturile de legume s-
au diminuat in volum, cresterea mentinandu-se in valoare. Peste 95% din
exporturile de legume proaspete sunt orientate catre piata comunitarea. Principalul
produs de export il reprezinta castravetii si cornisonii.
Tabel 4.11 Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania,

2003-2007 valoarea in milioane €
2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 18.02 20.19 23.51 23.13 29.09
din care
Tomate 0.33 0.27 0.20 0.09 0.42
Legume aliacee (ceapa, usturoi,
etc.) 0.02 0.01 0.02 0.01 0.14
Morcovi, napi, sfecla rosie,
radacini, etc. 0.01 0.01 0.02 0.02 0.01
Legum pastai (mazare, fasole,
etc.) 0.01 0.01 0.48 0.55 0.28
Alte legume 14.67 17.65 20.53 18.56 24.79
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.12 Exportul principalelor grupe de legume prospete din Romania,

2003-2007 volum mii tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 10.40 9.57 15.10 16.57 12.75
din care
Tomate 0.80 0.47 0.36 0.13 0.20
Morcovi, napi, sfecla rosie, radacini,
etc. 0.01 0.03 0.03 0.06 0.04
Alte legume 2.27 3.19 3.84 2.88 3.41
Sursa : EUROSTAT
29
4.2 Fructe si legume congelate
4.2.1 Volumul si valoarea importurilor
Fructe congelate
In anul 2007 importul de fructe congelate a fost de 639.8 tone cu o valoare de

827.1 mii euro. Cota fructelor congelate in totalul importurior de produse congelate
(fructe si legume) fiind de 3% in volum si 5% in valoare. In perioada anilor 2003-
2007 importurile de fructe congelate au inregistrat o crestere constanta cu o medie
anuala de 62% in volum si 50% in valoare. Pietele principale de import sunt tarile
membre ale Uniunii Europene cota carora atat in imporul valoric cat si imporul in
volum este de peste 96%. Importurile din spatiul comuintar practic s-a dublat in
anul 2007 dupa ce Romania a devenit membru al UE si au fost eliminate
contingentele tarifare care erau in vigoare pana la momentul dat. Importurile din
afara Comunitatii au inregistrat un trend descendent in perioada anilor 2003-2007.
Tabel 4.13 Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007

volum tone
2003 2004 2005 2006 2007
Total Romania 99.3 190.9 299.8 357.7 639.8
din care
Intra-EU 58.4 111.5 199.5 316.4 626.3
Extra-eu 40.9 79.4 100.3 41.3 13.5
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.14 Importul fructelor congelate in Romania, 2003-2007

valoarea in mii €
2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 169.0 224.5 358.5 470.2 827.1
din care
Intra-EU 104.3 165.6 262.8 418.4 791.8
Extra-eu 64.7 59.0 95.7 51.8 35.3
Sursa : EUROSTAT
In ceaa ce prveste categoriile de fructe congelate cele mai importante sunt

capsunile, fragii si fructele de padure (zmeura, mure, tec.) care impreuna
totalizeaza peste 20% din importurile in volum si 25% in valoare. In perioada
anilor 2003-2007 cea mai mare crestere au inregistrat-o fructele de padure
importul carora a crescut in mediu pe an cu 74% in volum si 57% in valoare, peste
media inregitrata pe total produse. Alte fructe congelate imporatate sunt fructele
tropicale, ciresele si visinele.
Principalele tari de import din spatiul comunitar sunt Ungaria, Polonia, Belgia,
Germania, Grecia care impreuna detin 80% din totalul importurilor valorice. Din
afara spatiului comunitar Serbia a fost singura tara de import in anul 2007.
30
Tabel 4.15 Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania,

2003-2007 volum tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 99.3 190.9 299.8 357.7 639.8
din care
Capsuni si fragi 45.9 35.7 45.5 43.3 52.8
Zmeura, mure, etc. 10.6 27 39.6 77.2 78.2
Altele 42.8 128.2 214.7 237.2 508.8
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.16 Importul principalelor grupe de fructel congelate in Romania,

2003-2007 valoarea in mii €
2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 169.0 224.5 358.5 470.2 827.1
din care
Capsuni si fragi 80.13 64.15 53.61 56.35 94.99
Zmeura, mure, etc. 19.4 30.02 47.56 87.73 114.47
Altele 69.44 130.34 257.3 326.08 617.61
Sursa : EUROSTAT
Legume congelate
Cu o cota de peste 95% in valoare si 97% in volum legumele congelate reprezita

de departe cea mai importanta grupa din aceasta categorie de produse. In anul
2007 importurile de legume congelate au fost de 18.76 mii tone in valoare de circa
16 milioane de Euro. In perioada anilor 2002-2007 importurile au inregistrat o
crestere constanta cu o medie anuala de 44% in volum si 47% in valoare. Ca si in
cazul fructelor tarile principale de import sunt cele din spatiul comunitar care detin
o cota de peste 92% atat in valoare cat si in volum. De remarcat este faptul ca
aderarea Romaniei la UE nu a influentat negativ asupra importurilor extra-
comunitare de legume congelate ca in cazul fructelor. In anul 2007 importurle de
legume congelate din tarile extra-comunitare practic s-au dublat comparativ cu
anul 2006.
Tabel 4.17 Importul legumelor congelate in Romania, 2003-2007

volum tone
tone 2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 4447.2 5396.9 8626.7 12399.4 18760.9
din care
Intra-EU 4330.6 5182.5 7817.2 11623.5 17243.5
Extra-eu 116.6 214.4 809.5 775.9 1517.4
Sursa : EUROSTAT
31
Tabel 4.18 Importul legumlor congelate in Romania, 2003-2007

valoarea in mii €
mii euro 2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 3491.4 4506.7 6924.4 10995.0 16234.9
din care
Intra-EU 3395.0 4224.5 6312.8 10256.5 15269.6
Extra-eu 96.3 282.3 611.7 738.5 965.3
Sursa : EUROSTAT
In ceea ce priveste importul pe produse structura lui este urmatoarea : din

produsele « monoprodus » mazarea cu o cota de 22.4% in volum si 24% in valoare
se plaseaza pe primul loc in total import si este urmata de fasole pastai (9.19% in
volum ; 9.7% in valoare), spanac (6% in volum si 5.5% in valoare), amestecurile
de legume detin o cota de 23% in volum si 31% in valoare. Trebuie dementionat
ca in perioada 2003-2007 cotele acestor produse in totalul importului au fost relativ
stabile inregistrand insa o scadere lenta in detrimentul grupei « alte produse » care
include astfel de produse cum ar fi anghinare, sparanghel, broccoli, ciuperci.
Cresterea cotei acestor produse in total importului reprezinta o cetificare a faptului
ca are loc o schimbare a mentalitatii la nivel de consumator, acesta orientandu-se
spre produse cu o valoare adaugata inalta.
Tarile principale de import din cadrul spatiului comunitar sunt Belgia (42%),
Polonia (25%), Ungaria (12%), Italia (8%) Germania (4%). Cele mai importante
tari de import extra-comunitare sunt China (40%), Serbia (28%), Egypt (14%),
Macedonia (11%) si Moldova (6%), care impreuna totalizeaza peste 90% din
importurile extracomunitarea in valoare. Trebuie de mentionat ca ponderea
Moldovei in imortul extra-comunitar al Romaniei de legume congelate s-a diminuat
semnificativ. In anul 2005 Moldova detinea o cota de 26% din importurile
respective. Principalele produse importate din Moldova constituie mazarea si
porumbul dulce.
Tabel 4.19 Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania,

2003-2007, volum tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 4447.2 5396.9 8626.7 12399.4 18760.9
din care
Mazare 1061.0 1305.1 2449.9 2873.8 4203.1
Fasole 362.1 572.6 937.4 1530.8 1725
Alte legume pastai 82.4 3.2 48.7 20.7 5.9
Spanac 394.9 448.3 733.5 1074.3 1128.9
Porumb dulce 219.2 186.8 334 435.2 531.5
Alte legume 885.2 1064.8 1252.7 2190.3 6708.7
Amestecuri de legume 1442.4 1816.1 2870.5 4274.3 4457.8
Sursa : EUROSTAT
32
Tabel 4.20 Importul principalelor grupe de legume congelate in Romania,

2003 2004 2005 2006 2007

Total legume 3491.4 4506.7 6924.4 10995.0 16234.9
din care
Mazare 778.3 1007.6 1824.7 2388.3 3913.0
Fasole 274.63 426.2 695.77 1208.56 1471.78
Alte legume pastai 69.19 1.91 32.73 13.82 5.93
Spanac 287.81 333.1 531.99 801.17 892.54
Porumb dulce 192.97 181.38 294.69 412.46 471.11
Alte legume 662.13 958.8 1086 2280.92 5172.46
Sursa : EUROSTAT
4.2.2 Volumul si valoarea exportrilor
Fructe
In comparatie cu importul produselor congelate (fructe si legume) unde ponderea

cea mai mare o detin legumele congelate, in export principala grupa de produse
sunt fructele congelate care detin o cota de 73% in volum si 56% in valaore. In
perioada 2003-2007 exporturile au inregistrat o tendinta oscilanta. 99% din
exporturi sunt orientate spre piata comunitara.
Tabel 4.21 Exportul principalelor grupe de fructe congelate din Romania,

2003-2007 volum tone
2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 4246.8 4825.9 4385.7 5081.5 5805.5
din care
Capsuni si fragi 60.1 42.2 40.9 62.4 82.7
Zmeura, mure, etc. 1500.3 670 383.5 969.9 1017.2
Altele 2686.4 4113.7 3961.3 4049.2 4705.6
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.22 Exportul principalelor grupe de fructe congelate din Romania,

2003 2004 2005 2006 2007

Total fructe 3768.4 3659.5 5163.3 10519.5 9486.8
din care
Capsuni si fragi 155.15 83.94 111.53 90.79 105.52
Zmeura, mure, etc. 1472.17 658.99 338.83 1192.17 1373.27
Altele 2141.1 2916.55 4712.91 9236.52 8007.97
Sursa : EUROSTAT
33
In ceaa ce priveste legumele congelate se poate mentiona importanta lor in

valoarea exporturilor (44%). La fel ca si la fructe congelate exporturile de legume
au inregistrat o tendinta oscilanta in ultimii 3 ani inregistrandu-se o scadere a
acesto-ra. Principalele piete de export sunt tarile din cadrul Uniunii Europene pe
seama carora revine in jur de 99% din exporturi.
Tabel 4.23 Exportul principalelor grupe de legume congelate din

Romania, 2003-2007, volum tone
tone 2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 1450.2 2724.7 3446.0 1621.6 2170.7
Mazare 0.3 0.2 0.7 17.9 0.0
Fasole 0.6 0.1 0.1 0 0
Alte legume pastai 0 0 0.1 0 9.3
Spanac 0.4 0.6 1.3 8.9 0
Porumb dulce 8.2 31.1 14 25.4 41.6
Alte legume 1438 2691.1 3425.9 1556.8 2095.8
Amestecuri de legume 2.7 1.6 3.9 12.6 24
Sursa : EUROSTAT
Tabel 4.24 Exportul principalelor grupe de legume congelate din

Romania, 2003-2007 valoarea in mii €
2003 2004 2005 2006 2007

Total Romania 6073.3 10585.6 14036.1 6393.7 7320.6
Mazare 0.4 0.2 1.0 10.4 0.0

Fasole 0.89 0.2 0.12 0 0
Alte legume pastai 0 0.05 0.08 0 5.73
Spanac 0.48 0.91 1.98 12.47 0
Porumb dulce 4.65 15.41 6.77 12.69 7.81
Alte legume 6062.8 10566.14 14020.2 6332.95 7236.9
Sursa : EUROSTAT
Din analiza comertului exterior al Romaniei de fructe si legume proaspete si

congelate rezulta ca Romania este un importator net al acestor produse, singurul
produs unde exportul prevaleaza importul sunt fructele congelate. Totdata, trebuie
de mentionat ca la toate grupele de produse s-au inregistrat cresteri semnificative
in perioada analizata, iar rolul tarilor extra-comunitare este destul de insemnat in
aprovizionarea pietei romanesti in special cu fructe si legume proaspete.
Cresterea importurilor de fructe si legume congelate, in special a celor din urma

este determinata in primul rand de cererea sporita pentru aceste produse
inregitrata pe piata romaneasca, care la momentul dat din lipsa aproape in
totalitate a productiei autohtone nu poate fi acoperita decat din importuri. Insa,
trebuie de mentionat ca strategiile de dezvoltare a producatorilor care se
materialiezeaza in primul rand prin investiile facute in anii 2007- 2008 urmaresc
cresterea volumului productiei autohtone pana la 10000 tone pana in anul 2010,
ceea ce preprzinta in jur de 50% din volumul actual al pietei.
34
CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR
Preturile atat a fructelor si legumelor variaza in functie de soi, clasa de calitate,

tara de origine, perioada de comercializare si lungimea lantului de distributie. La
fructele congelate persista aceleasi elemente, factorii aditionali care pot influenta
nivelul preturilor fiind compozitia produsului (compozitia mixajelor), gramajul, tipul
de ambalaje utilizate.
In graficile de mai jos sunt prezentate cu titlu de exemplu evolutia lunara a

preturilor la merele si strugurii de masa, produse care sunt exportate de catre
producatorii moldoveni pe piata romanesca.
Figura 5.1 Dinamica preturilor medii lunare la mere proaspte €/kg
1.00
0.93 0.94
0.90 0.88 0.89
0.80 0.76 0.78 0.79
0.70 0.72 0.69
0.68 0.65 0.65 0.67
0.61 0.63 0.64 0.61
0.60
0.55 0.56 0.57 0.55 0.53
0.50 0.47
0.40 0.37 0.39
0.30
0.20 0.22 0.21 0.20 0.19 0.16 0.18 0.18
0.18
0.10
0.00
09
10
11
12
01
02
03
04
05
06
07
08
07
07
07
07
08
08
08
08
08
08
08
08
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
Mere - Extra-EU Mere - Intra-EU Mere - Romania (la producator)
Sursa : Eurostat, Ministerul Agriculturii si Padurilor
Figura 5.2 Dinamica preturilor medii lunare la strugurii de masa €/kg
3.00
2.72
2.50
2.27
2.00
1.60 1.58
1.50 1.38 1.40 1.36
1.17 1.18
1.00 1.00 1.00
0.88 0.91 0.82
0.68
0.50 0.53
0.35 0.35 0.36 0.27 0.24 0.23 0.23 0.33 0.31 0.28 0.31
0.00
09
10
11
12
01
02
03
04
05
06
07
08
07
07
07
07
08
08
08
08
08
08
08
08
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
Struguri de masa - Extra - EU Struguri de masa - Intra - EU

Struguri de masa - Romania
Sursa : Eurostat, Ministerul Agriculturii si Padurilor
35
Analiza evolutiei preturilor la produsele selectate reflecta tendinta de crestere a

preturilor in perioada de extrasezon si tendinta de revenire a lor la nivelul initial la
inceputul anului de marketing ulterior, ajustarile nivelului preturilor la inceputul
noului an de marketing (in domeniu agriculturii – luna septembrie) depind de
volumul productiei agricole obtinute in anul respectiv si de costurile acesteia.
Totodata, trebuie de remarcat faptul ca atat la mere cat si la strugurii de masa

preturile producatorilor locali (la poarta fabricii) sunt superioari celor de import.
Cele mai mici preturi le au produsele importate din tarile extra-comunitare. Acestea
insa la momentul intrarii produselor in spatiul comunitar sunt ajustate prin
intermediul taxelor de import specifice care sunt aplicate produselor respective.
Pentru a obtine preturile la zi sursele de informatii cele mai frecvent utilizate sunt
internetul (ex. pe pagina web a ministerului agriculturii si padurilor din Romania
www.madr.ro sunt publicate preturile lunare la produsele agricole de baza, colecate
din diferite puncte de comercializare – piete agricole, supermarketuri, magazine
mici, etc.). Totodata trebuie de mentionat ca de obicei este dificil de determinat
preturile pentru produse in functie de calitati, etc. de aceea cele mai utile surse de
informatii pot fi chiar importatorii si comerciantii produselor respective.
36
CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA
Importul bunurilor pe piata UE este reglementat de un set complex de legi,

regulamente si standarde. Aceste reglementari se refera la tarife, la securitatea
alimentelor, dar si la aspectele de calitate. In plus, insasi jucatorii de pe piata
fructelor si legumelor a elaborat un numar de standarde si cerinte.
Taxele vamale
Pentru a cunoaste care rata a taxei de import se aplica este necesar de cunoscut
daca produsului se ofera sau nu vre-o preferinta. Esential este de cunoscut codul
vamal al produsului in Sistemul Armonizat. Este posibil de obtinut o rata redusa
sau mai mica in caz daca produsul ste exportat dintr-o tara care are semant acord
de comert preferential cu Uniunea Europeana.
Regulile de origine
Produsele originare din tarile cu diferite shceme preferentiale pot beneficia de rate
reduse doar in cazul in care aceste au for „obtinute integral” in tara befeciara.
Regulile de origine constata faptul ca toate fructele si legumele sunt considerate ca
fiind „obtinute integral” intr-o tara, daca ele au fost recoltate in tara anumita.
Pentru a demonstra ca regulile de origine au fost respectate, exportatorul trebuie
sa prezinte un „Certificat de Origine”.
Este responsabilitatea exportatorulu sa asigure ca cerintele referitoare la origine

sunt respectate. Este foarte important ca toate documentele sa fie perfectate si
prezentate, doarece inainte de import autoritatile vamale vor verifica daca bunurile
satisfac regulile de origine. Daca bunurile nu sunt abilitate pentru tratament
preferential, importatorul este obligat sa plateasca rata totala a taxei de import.
Reglementarile de import
Reglementarile Uniunii Europene la importul fructelor si legumelor se refera la:
calitate, ambalaj, marcaj, etichetare, informatie cu privire la nutritie, aditivi si
controlul securitatii alimentare. Acetse reglementari sunt obligatorii si un
exportator trebuie sa le respecte pentru a putea vinde produsele pe piata UE.
Aditional, importatorii, distribuitorii si retelele de magazine deseori isi stabilesc
propriile standarde specifice care se refera la calitate, transport, ambalaj, etc.
Standardele de calitatea si gradare
UE a stabilit standardele de comercializare pentru calitate si gradare pentru un

numar de fructe si legume proaspete, actualmente ele sunt 40 (vezi tabelul).
Standardele de comercializare a UE
Standardele de comercializare a UE pentru produce proaspete aplicate pentru
urmatoarelor fructe si legume
Fructe Legume
Mere Anghinare
Caise Asparagus
Avocado Vinete
Cirese Fasole
Struguri Varza de Bruxelles
Kiwi Varza
Lamaie Morcovi
37
Mandarine Conopida
Pepeni Telina
Nectarine Dovlecei
Portocale Castravete
Piersici Usturoi
Pere Salata verde Iceberg
Prune Praz
Mandarine satsuma salata verde Endives
Capsuni Ciuperci (cultivate)
Pepene verde Ceapa
Mix de fructe Mazare
Spanac
Salate
Ardei dulce
Tomate
Cicoare
Mix de legume
Sursa: Regulamentul UE No48/2003
Standardele de comercializare includ specificari referitoare la calitatea minima,

clasificarea, marimile, ambalajul si marcajul. Produsele care nu respecta aceste
standarde nu pot intra pe piata UE. In plus, mai este necesar un Certificat de
Conformitate, emis de un organ oficial de control.
Pentru aceste produse, care nu sunt incluse in standardelor de comercializare UE,

se aplica standardele ONU. Chiar si in cazul in care acestea nu sunt obligatorii, ele
pot fi privite ca un ghid a ceea ce este considerat cerinte minime.
Totodata, trebuie de mentionat ca in ultima perioada Comisia Europeana la

solicitarea producatorilor de fructe si legume proaspete revizuieste anumite cerinte
calitative impuse produselor comercializate in reteaua comerciala. Ca exemplu
poate servi decizia Comisiei de a permite comercializarea merelor proaspete
„neuniforme” in reteaua de comert cu amanuntul totodata cu conditia specificarii
clare ca aceste produse sunt destinate prelucrarii. Astfele de decizii urmeaza sa fie
adoptate si pentru alte produse.
Siguranta alimentelor
Importurile de fructe si legume proaspete/congelate in UE trebuie sa fie in

conformitate cu dispozitiile generale si spesifice, destinate sa prevena riscurile
pentru sanatatea publica.
O lege alimentara de baza, intrata in vigoare din 2005, include procedurile generale
in ceea ce priveste siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare.
Alte acte normative se refera la igiena si substantele contaminante din alimente.
Exista, de asemenea, dispozitii speciale privind alimente modificate genetic.
Importurile de produse proaspete de asemenea, trebuie sa respecte reglementarile

pentru nivelurile maxime de reziduri pentru un numar mare de pesticide.
Mai multe fructe si legume proaspete, pot fi importate in UE doar cu conditia ca un

certificat fitosanitar, eliberat de o autoritate de protectie a plantelor din tara de
cultivare, este prezentat la importul de la punctul de intrare. La sosire, un organ
38
national de protectie a plantelor, este autorizat sa faca o inspectie pentru a se

asigura ca lotul este liber de carantina la pesticide si este in conformitate cu
reglementarile actuale ale tarii importatoare. Pentru procedura de inspectie se
achita o taxa speciala de protectie a plantelor, platita de catre importator.
In plus, daca fructele si legumele proaspete/congelate sunt comercializate ca fiind

organice, ele trebuie sa fie in conformitate cu regulamentele UE privind produsele
ecologice.
Etichetarea alimentelor
Toate produsele alimentare comercializate in Uniunea Europeana trebuie sa fie

conforme cu regulile UE de etichetare, atat generale cat si dispozitiile nationale
specifice,
Regulile generale care sunt aplicabile pentru produsele proaspete/congelate

stabilesc ca toate etichetele trebuie sa contina denumirea produsului, cantitatea
neta, data de valabilitate minima (“de consumat inante de” sau “de utilizarea pina
la” data), conditii speciale de pastrare sau de utilizare, numele si adresa
producatorului, a ambalatorului sau importatorului, locul de origine, instructiuni de
utilizare, iar pentru produsele ambalate – marcajul pe bax.
Cerintele Suplimentare de piata
Transportare
Nu exista regulamentele oficial ale UE cu privire la transportare. Este, prin urmare,

responsabilitatea producatorului sau importatorului sa se asigure ca produsele
sunt transportate astfl ca sa ajunga in UE in stare buna. De regula, esentiala este
transporturea rapida si sigura, precum si conditiile climatice optime pe toata durata
de transportarii.
Cerintele fata de ambalaj
Cerintele fata de ambalajul si marcarea fructelor si legumlor proaspete sunt

stabilite de standardul privind conditiile generale de ambalare, marcare, depozitare
si transport STAS 6952-83. Astfel, el prevede:
ambalajele utilizate pentru manipularea, transportul, depozitarea si desfacerea

fructelor proaspete pot fi: lazi, cosuri, pungi, cutii si stelaje;
desfacerea fructelor si legumelor proaspete prin intermediul unitatilor de
prezentare si autodeservire se poate face in ambalaje de desfacere adecvate
produselor, ca de exemplu: pungi simple sau perforate, plase, sacose, etc.;
accesorii de ambalaj pot fi: platouri alveolare, cosulete, etichete, copertine,
benzi adezive sau autoadezive, capse, clame, capitonaje, etc.;
ambalajele si accesoriile de ambalaj trebuie sa asigure aerisirea si racirea
produselor ambalate, sa fie noi sau reciclate, curate, fara mirosuri straine si sa
nu modifice caracteristicile de calitate ale produsului ambalat;
fiecare ambalaj trebuie sa contina produse de acelasi soi, specie (daca este
cazul), calitate si calibru, omogene din punct de vedere al gradului de maturare
si al starii fitosanitare.
39
Ambalajele sunt marcate cu etichete sau direct pe laturile ambalajelor.

Ambalajele de manipulare, transport si depozitare se vor marca cu urmatoarele
mentiuni:
denumirea unitatii producatoare a fructelor si/sau a unitatii distribuitoare;
denumirea produsului (daca produsul nu este vizibil din exterior);
denumirea soiului (daca este cazul);
calitatea si numarul standardului pentru produsul dat;
calibrul (daca este necesar);
masa neta;
numarul de ambalaje de desfacere (pungi, legaturi, etc.) si continutul net al
unui ambalaj de desfacere.
Ambalajele de desfacere se vor marca cu urmatoarele mentiuni:

denumirea unitatii care pune produsul in distributie;
denumirea produsului (daca produsul nu este vizibil din exterior);
denumirea soiului (daca este cazul);
calitatea si numarul standardului pentru produsul dat;
calibrul (daca este necesar);
continutul net nominal (fara indicarea erorii tolerate);
data ambalarii;
pretul continutului net nominal.
Marcarea se face utilizand materiale usor vizibile, care sa nu se stearga si sa nu

se difuzeze in suportul pentru marcare.
Tipul si volumul ambaljelor difera in funcite de produsele comercializate si

beneficiarul acestora (reteaua de comert cu amanuntul sau HORECA).
Astfel, dupa tipul materialului utilijat pentru ambalarea fructelor si legumelor

proaspete pe piata se disting 3 categorii ambalaje din carton, plastic si ladite de
lemn. Numarul de straturi in ambalaj 1-4. In genral pentru produsele premium se
folosesc ambalaje de lemn cu un singur sau doua straturi in care fructele si
legumele sunt amplasate in celule separate. Pentru produsele de masa produsele
sunt amplasate in mai multe straturi pana la patru per cutie. De asemenea, unele
produse pot avea ambalaje individuale cum ar fi spre exemplu stugurii care pot fi
ambalati aditional in pungi de polietilena (cate un stugure per punga). Dupa
greutate ambalagele difera in fuctie de produs astfel pentru mere sunt preferate
lazile de lemn de 12 kg cu celule pentru fiecare fruct sau lazile telescop din carton
de 18 kg (pentru produsele de masa).; pentru piersici si nectarine se prefera ladite
de lemn de pana la 12 kg cu celule; pentru struguri pot fi utilizate lazi de lemn sau
plastic si cutii de carton cu greutatea intre 4 si 8 kg, pentru produsele premium
ambalarea individuala (punga hartie sau plastic) este obligatorie; rosiile, ardeii sunt
ambalati in ladite de lemn, plastic, sau cutii de catron cu greutate de la 3 pana la
10 kg.
Fructele si legumele congelate in general sunt ambalate in pungi de plastic cu

greutatea cuprinsa intre 450 gr. si 1 kg in cazul produselor destinate retelei de
comert cu amanuntul si ambalaje de 2.5kg in cazul celor destinate retelei HORECA.
Aspectele calitatii
In deneral, piata europeana stabileste cerinte foarte inalte privind calitatea

fructelor si legumelor proaspete/congelate. Dar si alte aspecte ale calitatii sunt
importante precum : managementul, siguranta livrarilor, responsabilitatea sociala
40
si aspectectele de mediu. Acest lucru este demonstrat si de faptul ca in ultimii ani

mai multe standarde internationale au devenit vitale pentru cumparatorii europeni
de produce proaspete/congelate. Cele mai pe larg aplicate sunt :
-HACCP, analiza riscurilor punctelor critice de control, pentru standardele de buna
gestionare a calitatii
-Seria ISO 9000, standarde de management al calitatii si de asigurare a procesului
de productie
- Seria ISO 14000, a standardelor de management de mediu
- Seria ISO 22000, a standardelor de management al sigurantei alimentare
- Seria ISO 26000, orientarea pentru responsabilitate sociala (numit si ISO SR)
- SA 8000, standard pentru responsabilitate sociala
- BRC standard global, standard de management al sigurantei alimentare
- EurepGAP (Good Agricultural Practice), standarde pentru cele mai bune practici
agricole
Adoptarea acestor standarde, sau lucrul cu sistemele similare de calitate, cel mai
probabil, in viitorul apropiat va fi o conditie obligatorie pentru a concura cu succes
pe piata Europena a fructelor si legumelor/congelate.
In plus, importatorii individuali, grupurile de retaileri etc., ar putea avea propriul lor
set de de specificatii de calitate. Acestea includ adesea manipularea cu produsul
intre recoltare si livrare, precum si procedurile de ambalare si de transport. Prin
urmare, se recomanda de verificati intotdeauna cu cumparatorul cerintele
referitoare la toate tipurile de calitate, precum si alte probleme conexe.
41
CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI
Piata fructelor si legumelor proaspete/congelate ofera atat oportunitati cat si

constrangeri pentru exportatorii din Republica Moldova. In general oportunitatile
sunt determinate in primul rand de tendintele de crestere a consumului produselor
respective si de incapacaitatea producatorilor autohtoni de a acoperi cererea
existenta, fapt pentru care Romania a devenit un importator net atat de fructe si
legume proaspete cat si de cele congelate. Pe termen lung aceasta situatie ar
putea insa sa se schimbe prin consolidarea sectorului Romanesc de crestere a
fructelor si legumelor si de procesare a acestora, realizarea investitiilor in special
din fondurile Europene in sisteme de irigatii, capacitati de stocare si procesare,
ceea ce va duce la sporirea concurentei pe piata si cresterea gradului de dificultate
de penetrare a acesteia in special pentru producatorii de talie mica. De altfel,
conditiile naturale (clima, suprafete agricole, etc.) ale Romaniei si disponibilitatea
fondurilor pentru sectorul respectiv ofera premise serioase pentru readucerea tarii
pe locurile fruntase din regiune in comertul cu fructe si legume proaspete sau
procesate, situatie care se inregistra pana in anul 1989.
7.1 Oportunitati
Din analiza structurii consumului a rezultat ca urmatoarele produse ar putea sa se

vanda cu succes pe piata Romaniei:
Fructe proaspete - mere, struguri, piersici si nectarine;

Legume proaspete – tomatele, ardei, ceapa, varza si produse de nisa (andive,
rosii cerry, etc.);
Produsele congelate – legume si mixuri
Fructele proaspete
Merele: in ceea ce priveste aceste produse trebuie de mentionat ca majoritatea

consumatorilor din Romania atrag o atentie mai mica denumirii de soi si mai mult
culorii si dimensiunilor acestora. In general, clasificarea dupa culoare este facuta
prentru merele ieftine, care sub aceste denumiri si sunt comercializate «mere
galbene», «mere verzi», «mere rosii ». Denumirea soiurilor apare la produsele
“premium”, cele mai populare sunt Jonathan si Idared dupa care urmeaza Golden
Delicios, Jonagold, Golster, Granny Smith, Starkinson, etc. In functie de dimenisuni
merele se clasifica in mici cu diametrul de pana la 70 mm, medii 70-90 mm si mari
peste 90 mm. In general merele de dimensiuni mici se comercializeaza in pietele
agricole si in magazinele de cartier. In retelele (supermarket-uri, hypermarket-uri)
se comercializeaza merele de dimensiuni mari si medii. Dimensiunile, pe langa alte
caracteristici influenteaza sensibil pretul merelor – cele cu diametru mai mare sunt
mai scupe. Ambalajele preferate de catre toti comerciantii sunt laditele de lemn cu
un singur strat, preferabil cu celule care ofera un aspect general agreabil menit sa
atraga atentia consumatorului. Laditele de lemn unistrat cu celule se utililiza pentru
ambalarea merelor de calitate superioara. Pentru cele de calitate mai joasa sunt
utilizate cutii de carton in care merele sun aranjate in mai multe straturi. Aspectele
calitative cum ar fi calibrarea, selectia dupa culoare, lipsa defectelor (pete, lovituri,
forme diferite, daunatori etc.) sunt importante pentru toti comerciantii, acestea
insa sunt obligatorii in cazul in care se doreste comercializarea lor in retelele de
magazine. Totodata, trebuie de mentionat ca incepand din 1 iulie 2009 prin
Directiva Comisiei Europene comerciantilor cu amanuntul (supermarket-uri, etc.) li
s-a permis comercialziarea merelor nestandarde, care de obicei se folosesc la
prelucrare cu conditia ca pe eticheta sa fie mentionat ca merele respective sunt
42
« pentru prelucrare ». Acesta decizie a fost adoptata de Comisie luand in

consideratie urmatoarele aspecte : pentru obtinerea unui produs de calitate fara
defecte sunt necesare lucrari si tratamente speciale in perioada de vegetatie ceea
ce creste costul produselor, iar tratamentele chimice la care sunt supuse
diminueaza considerabil caracteristicile lor nutritive.
Barierele care pot diminua posibilitatile de export a merelor se refera la preturile

minime de import stabilite pentru merele de origine extra-comunitara, fapt care
scade considerabil avantajele competitive ale producatorilor din Moldova. Din
analiza preturilor medii de import versus pretul minim de import in perioada de
analiza a rezultat faptul preturile merelor introduse pe piata Romaniei din cadrul
Comunitatii (ex. Polonia, Ungaria) se situeaza sub cele stabilite pentru exporatorii
din tarile extra-comunitare. La moment singura oportunitate pentru producatorii
din Moldova este exportul de produse premium destinate retelelor de magazine,
care insa trebuie sa respecte cerintele de calitate, ambalare, etc. prezentate
anterior. De asemenea, se impune monitorizarea efectelor care poate sa le produca
Directiva Comisiei Europene referitoare la merele nestandarde care ar putea
deschide calea si pentru pentru merele din Republica Moldova. Cea mai buna
perioada de comercializare este intervalul dintra lunile ianuarie-iunie, atunci cand
de pe piata dispare practic productia autohtona. Competitorii majori pentru
producatorii din Moldova sunt exportarorii din Polonia, Ungaria, Italia, Macedonia.
Strugurii: Reprezinta un produs care inregistreaza o crestere a consumului peste

media generala si care intr-o proportie insemnata este acoperita din importuri.
Imprturile sporesc in fiecare an la fel se extind si sursele de aparovizionare.
Principalele caracteristici la care atrag atentia consumatorii sunt culoarea si
dimensiunile strugurilor. Sunt preferati strugurii cu bobite mari si dulci. Soiurile
populare sunt de Hamburg, Cardinal, Muscat, Red globe, Victoria, Crimson, etc.
Strugurii trebuie sa fie ambalati in ladite din lemn sau plastic, cutii de carton, in
care strugurii sunt asezati intr-un singur strat. In afara de ambalagele mari fiecare
strugure trebuie sa fie ambalat in punga de plastic in special in cazul in care
acestea se comercializeaza in retelele de magazine. Din puncte de vedere al
calitatii cerinta de baza este ca bobitele sa fie intacte, fara defecte, iar ciorchinii de
dimensiuni si greutate relativ egale, aceste cerinte obligatorii pentru
comercializarea lor in supermarket-uri. Din analiza preturilor medii de import si
celor minime impuse rezulta ca marea parte a strugurilor importati sunt peste
preturile minime impuse ceea ce reprezinta o oportunitate pentru exportatorii din
Moldova. Principalii concurenti sunt : Grecia, Turica, Africa de Sud, Olanda, Italia,
Franta, Spania, Ungaria, Chile, Polonia, Slovenia. Ce mai buna perioada de
comercializare este intervalul cuprins intre lunile ianuarie-iulie, cand preturile de
import sunt maximale, determinate in primul rand de importurile efectuate din
Africa de Sud, Chile, etc. Cu conditia respectarii cerintelor de calitatea si capacitatii
de a livra strugurii in perioada ianuarie-iulie acest produs pare a avea un potential
mare de export pentru producatorii din Republica Moldova.
Piersicile si nectarienele: La fel sunt produse care inregitreaza un ritm de

consum sporit si care intr-o proportie considerabila este acoperit din importuri
(circa 70%). Aspectele importante pentru consumatori sunt dimensiunile, culoarea,
forma si gustul fructului. Se prefera produsele de culori intense. Soiurile importante
sunt Redhaven pentru piersici si Stark Red Gold pentru nectarine. Cerintele de
calitate care trebuie respectate se refra la calibrare, lipsa deterioarilor produsului.
Pe piata se disting 2 tipuri de ambalage – cu 2 si cu 4 straturi, cu celule. Un factor
imortant care determina achizitia este pretul. Cele mai ieftine produse sunt cele
autohtone care se pozitioneaza pe segmentul de jos al pietei. Din produsele de
43
import cele mai ieftine sunt piersicile si nectarinele importate din Serbia si Turcia.
Totodata, jucatorul de baza pe piata Romaniei este Grecia a carei produse in
functie de pret se pozitioneaza in segmentul de mijloc. Alti jucatori importanti sunt
Italia, Spania. Din punct de vedere al pretului de import cele originare din spatiul
Comunitar sunt introduse in Romania la preturi mai mari decat preturile minime
stabilite pentru importurile din afara spatiului Comunitar, ceea ce creaza
oportunitati si pentru exportatorii din Republica Moldova. Perioada in care se
inrgistreaza cele mai mari importuri sunt este cuprinsa intre lunile iunie-august.
Alte fructe care pot fi exportate pe piata Romaniei sunt perele, ciresele, visinile si
caisele. Desi inregistreaza cel mai mare ritm al importului in perioada analizata si
respectiv al consumului, ponderea lor in totalul produselor comercializate este
nesemnificativa, fiind considerate produse de nisa (mai putin perele).
Legmele proaspete
Tomatele : Sunt principalul produs de import din categoria legumelor.

Consumatorii disting produsele in functite de forma (rotunde, sub forma de pruna,
para, etc.), dimensiuni si culioare (galbene, verzi, rosii), soirile nu au nici o
semnificatie. Tomatele de culoare rosie de dimensiuni medii sunt cele mai mult
prefertate de consumatori. Ambalajele solicitate de comercianti sunt ladite lemn,
carton sau plastic in cu o greutate intre 5-10 kg. Cerintele de calitate care trebuie
indeplinite se refera la calibrare, sortare dupa soi, culoare, uniformitatea
produselor, fara deterioarari. Principalii concurenti sunt Turicia, Olanda, Polonia,
Spania, Italia, Spania, Ungaria. La fel ca si la fructe se aplica preturi minime de
intrare, insa considerand ca conditiile de impunere vamala pentru tomatele din
Moldova sunt similare celor din Turcia, care este unul dintre principalii exportatori
de tomate pe piata Romaniei putem concluziona ca si pentru producatorii
Moldoveni aparent exista oportunitati pe aceasta piata. Conditiile de baza insa pe
care trebuie sa le indeplineasca se refera la capacitatea lor de livrare anul imprejur
si la respectarea standardelor de calitate.
Ceapa : Alt produs cu o pondere insemnata in import si respectiv consum.

Diferentierea produselor se face in functie de culoare (ceapa galbena, rosie),
soiurile sunt mai putin importante. De obieci se comercializeaza in plase pana la 20
kg pentru comerciantii engros, in reteaua de comert la fel se utilizeaza in calitate
de ambalaj plase dar cu o greutate a produslui mai mica intre 1-2 kg in functie de
retea. La fel ca si la alte produse trebuie sa fie respectate cerinte referitoare la
calibrare sortare dupa culoare, dar si de umiditate. De obieci reambalarea este
facuta de importator. Concurentii principali sunt Polonia, Italia, Spania, Olanda,
Turcia, Egypt, Ucraina. Pentru Republica Moldova concurentii principali sunt cei din
afara spatiului comunitar. Avantajele producatorilor din Moldova fata de acestia ar
fi distanta si preferintele tarifare de intrare pe piata (in special fata de produsele
importate din Ukraina). Sezonalitatea importurilor nu are caracter pronuntat, ele
scad in perioadele in care pe piata apar produsele autohtone.
Arediul dulce: Reprezinta un produs cu consum constant in timpul anului, cu o

crestere in perioada de vara datorita disponibilitatii produsului si preturilor
atractive. Cosnumatorii clasifica produsele in funcite de culoare (rosu, galben,
portocaliu, verde). Cererea cea mai mare o au ardeii de culoare rosie, iar cea mai
mica cea de culoare verde (culoare predominanta la producatorii din Moldova).
Ambalajele uzuale utilizate sunt cutiile de carton sau laditele din lemn/plastic.
Pentru retail produsele sunt ambalate in caserole. Pe langa culoare si dimensiuni
44
pretul este alt factori principal de achizitie. Cerintele de calitate care trebuie sa fie
respectate sunt similare celor aplicate si altor produse (sortare dupa dimensiuni,
culoare, tec.). Perioada ce mai buna de comercializare este cuprinsa intre lunile
noiembrie-mai cand se inregistreaza cele mai mari preturi si cand productia
autohtona pract lipseste.
Alte legume de interes pentru export sunt morcovul, vinetele, precum si produsele
de nisa cu ar fi guliile, andivele, conopida, rosiile cherry.
Legumele congelate
In cadrul acestei grupe de produse se disting doua categorii - produsele

monovegetale din care cea mai mare cerere o are mazarea; si mixurile din care
cele cu orez se situeaza pe primul loc. Preferintele tarifare, proximitatea fata de
piata, conditiile naturale locale, tendintele pietei Romanesti ofera oportunitati bune
producatorilor din Republica Moldova pentru lansarea pe piata a produselor care
pot fi competitive atat din punct de vedere al pretului cat si din punct de vedere al
calitatii. Cererea pentru aceste produse este relaitv constanta anul imprejur, o
crestere a vanzarilor se inregistreaza in perioada sarbatorilor si postului.
Producatorii din Moldova pot opta pentru livrarea produselor preambalate pentru
retail sau sectorul Horeca sau pot livra produsele in vrac (ambalaje mai mari) catre
societatile producatoare, pentru a fi ulterioar ambalate sub brandu-l acestora,
evitandu-se astfel costurile aditionale legate de promovarea produslelor respective,
care de altfel sunt necesare pentru obtinerea succesului pe piata.
Fructele congelate
Din informatiile obtinute in urma discutiilor cu distribuitorii produselor congelate

cererea pe piata Romaniei pentru fructe congelate este minimala si nu prezinta
interes pentru acestia.
Perioada de comercializare
Cea mai benefica (profitabila) perioada de comercializare a produselor din import

sunt lunile din extrasezon (noiembrie- iunie, in functie de produs) pentru fructele si
legumele proaspete si anul imprejur pentru legumele congelate. In celelalte luni
productia autohntona este in abundenta pe piata la preturi sub cele pe care le pot
oferi producatorii din Moldova (din cauza preturlor minime de import impuse) ceea
ce face oferta lor necompetitiva.
Intrarea pe piata
Se recomanda ca intrarea pe piata sa se faca prin intermediul importatorilor care

au formata o retea de distributie si logistica adecvata. Ajustarea produselor si
formarea portofoliului sa fie facuta in funcite de recomandarile importatorilor,
precum si in functie de segmentul de piata catre care doreste sa se orienteze
exportatorul (retele de supremarket-uri, magazine mici, HORECA). Lanturile de
magazine ofera oportunitati sporite pentru furnizorii care pot asigura livrarile
constante anul imprejur si au o oferta larga de produse. In cazul in care
producatorul considera ca poate satisface cerintele lanturilor de magazine, livrarea
catre acestia poate fi realizata direct prin intermediul unei societati proprii
inrgistrate in Romania, astfel evitandu-se o parte din verigile din lantul de
distributie. Totodata, trebuie de avut in vedere ca exportatorii care doresc sa intre
pe aceasta piata vor trebui sa concureze cu cei care deja opereaza pe ea si pentru
45
a reusi trebuie sa aiba avantaje coparative in tremni de pret, calitate, termene de

livrare sau perioada de livrare.
7.2 CONSTRANGERI
Principala constrangere pentru producatorii din Moldova se refera la capacitatea de

livrare a acestora atat ca volum, gama de produse, nivel de calitate cat si
disponibilitatea produselor mai ales in perioada de extrasezon. Atat importatorii
mari cat si retelele de magazine prefera sa lucreze cu un numar limitat de furnizori
care pot sa-i serveasca eficient (la timp, an imprejur, conform calitatilor stabilite, si
gama de produse extinsa). Pentru producatorii din Moldova, care in majoritatea
parte sunt exportatori mici cu game de produse limitate singura posibilitate de a
creste capacitatea lor de livrare atat ca volum cat si ca gama poate fi realizata prin
unirea fortelor si formarea grupurilor de exportatori, astfel crescand posibilitatea de
a atrage atentia cumparatorilor importanti. Ignorarea acestui fapt poate duce la
limitarea posibilitatilor de export decat catre importatori mici care opereaza pe
segmente/arii limitate de piata, in general in segmentul « econom » (preturilor
mici). Pe termen lung insa si segmentul respectiv urmeaza sa se consolideze ceea
ce va duce la disparitia importatorilor mici si respectiv la pierderea pietei de
desfacere pentru exportator.
Alte constrangeri cu care pot sa se confrunte exportatorii moldoveni sunt preturile

minime de import si standardele de calitate impuse.
7.3 CONCLUZII
Concluzia generala a studiului este ca la momentul actual piata Romaniei poate

deveni o piata strategica pentru producatorii din Republica Moldova. Avantajele
principale ale acesteia fiind dimensiunile, nivelul si tendintele condumului cat si
proximitatea, factor important pentru proudsele perisabile. Pentru a reusi pe piata
o atentie sportita trebuie acordata aspectelor calitative si anume sortarii, calibrarii,
ambalarii produselor, respectarii standardelor. Se recomanda ca intrarea pe piata
sa fie facuta prin formarea aliantelor dintre producatorii din Moldova si importatorii
mari din Romania pentru formarea portofoliului de produse si ajustarea lor la
cerintele pietei. Importatorii fiind principala sursa de informatii referitoare la
multitudinea de aspecte pe care trebuie sa le indeplineasca producatorii din
Moldova. In acest fel riscurile si costurile de intrare pe piata vor fi minimizate.
46
ANEXA 1 LISTA IMPORTAORILOR
In continuare sunt prezntati unii din principalii jucatori de pe piata fructelor si

legumelor proaspete si congelate
Fructe si legume proaspete
1. Interfruct
Adresa : Sos. de Centura Dreapta 4A, Afumati / Ilfov, Romania
Telefon : +40-21-3522248, 3522249, 3522250, 3522251
Fax : +40-31-8174799, +40-21-3522252
E-mail : office@interfruct.ro
Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete, in

jur de 120 de articole.
Descrierea : Societatea isi desfasoara activitatea intr-un depozit de 3000 de m.p.

divizat in mai multe spatii frigorifice. Produsele sunt achizitionate atat pe piata
interna in sezon, cat si de pe piata externa in extrasezon. Societatea dispune de
linii de sortare si ambalare a fructelor si legumelor (tari si delicate) in ambalaje de
dimensiuni mici pentru reteaua de retail. Distributia produselor se face pe tot
teritoiul Romaniei. Canalele de distributie acoperite HORECA, toate retelele
internationale atat de tip hypermarket cat si de tipul supermarket-urilor de cartier.
2. Asil 2000 Trading
Adresa : Soseaua Bucuresti - Urziceni, nr. 1A, SUMARKET, Judetul Ilfov.

Tel/Fax : +40213690909
Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete,

toate tipurile de fructe si legume.
Descrierea : Societatea isi desfasoara activitatea intr-un depozit modern, omologat

HACCP. Produsele sunt achizitionate in principal de pe piata externa. Pietele de
import sunt Polonia, Bulgaria, Chile, Paraguay, Brazilia, Turcia, Italia, Spania,
Austria, Republica Sud Africana, Egypt, etc. Vanzarea produselor se face catre
angrositi si distribuitori regionali de pe tot teritoriul Romaniei.
3. Atacret
Adresa : Soseaua Borsului, Oradea, judetul Bihor, Romania

Telefon : 0259/463988, 0259/470007, 0259/470472, 0259/479945
Domeniul de activitate : Importul si distributia fructelor si legumelor proaspete.
Descrierea : Este o societate de marime medie care se ocupa de importul si

distributia fructelor si legumelor proaspete in special in zona de Vest a Roamniei.
Clientiicompaniei sunt micii angrositi cat si reteaua de retail si horeca din zona
acoperita. Gama de produse include toate tipurile de fructe si legume proaspete.
47
4. Romfruit Comex
Adresa : str. Poetului, nr.97-1 Arad, Romania

Telefon :+40-(257)-270633
Fax : +40-(257)-270633
E- mail :contact@romfruit.ro
Domeniul de activitate: importul si distributia fructelor si legumelor proaspete.
Descriere : Este o societate care dispune de logistica proprie necesara pentru

importul, depozitarea sortarea si distribuita fructelor proaspete. Aria de acoperie –
toata Roamnia. Livreaza catre marea parte a retelelor internationale din Romania.
Produsele comercializate includ toata gama de fructe si legume. In afara de retelele
da magazine, clientii societatii sunt comerciantii en-gross, pietele de gross si
distribuitorii.
5. Livcom Impex
Adresa : Sos. Pantelimonnr.119 bl.205 sc.A, ap.28, sector 2, Bucuresti,

Romania
Telefon : +40-21-250.64.73/ 250.19.27
E-mail : contact@livcom.ro
.
Domeniu de activitate: Distributia de fructe si legume proaspete
Descrire : Societatea se ocupa de distributia de fructe si legume proaspete pe raza

municipiului Bucuresti. Reteaua de distributie include clientii din sectorul HORECA.
Compania este unul dintre cei mai mari furnizori pentru sectorul respectiv. Dispune
de logistica proprie (spatii frigorifice si masini pentru trasportul produselor). Gama
de produse include toate tipurile de fructe si legume care sunt solicitate in sectorul
respectiv. Produsele sunt achizitionate atat pe piata interna cat si pe piata externa.
6. Grup XL Company
Adresa : Calea Chisinaului, nr. 35, Iasi, Romania

Telefon : 0232 227 282,
Fax : 0232 224 554,
E-mail : iasi@depozitxl.ro
Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete.
Descriere : Activitatea de baza a societatii se desfasoara pe raza a patru Judete in

zona de Nord-Est Romaniei. In fiecare judet au dost construite depozite proprii
frigorifice cu suprafete cuprinse intre 600 si 1500 m.p. Depozitele sunt divizate in
celule frigorifice ecologice cu contol electronic al atmosferei. Gama de produse
include toate tipurile de fructe si legume achizitionate de la producatorii locali si
importate din urmatoarele tari : Siria, Slovenia, Spania, Turcia, Ungaria, Austria,
Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Macedonia, Olanda, Grecia, Polonia, Italia.
Produsele sunt disribuite direct de catre companie catre reteau de retail si Horeca
din din cele 4 judete. Este unul dintre cei mai importanti comercianti a acestor
produse din zona de Est a Romaniei.
48
7. Turanto Trading Company

Adresa : Str. Baltagului, nr. 19 Piatra-Neamt, Judetul Neamt, Romania
Telefon/Fax : +4.0233233401
Telefon/Fax : +4.0233233408
E-mail : office@turanto.ro
Deomeniu de ativitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete.
Descriere : societatea se ocupa cu importul si distributia in principal a fructelor

proaspete. Gama de produse include toate tipurile de fructe atat autohtone cat si
exotice. Distributia produselor pe raza judetului Neamt reteaua HORECA si retail.
8. Farcas Company
Adresa : Str Ion Anestin, nr. 3, bl. 91 A1, sc. 1, ap. 47, Craiova
Telefon/Fax : 0040 351 172 368
Domeniul de activitate : importul si distributia de fructe si legume proaspete
Descriere : Este o companie cu caputal privat ondata in anul 2008. La momentul actual a ajuns
unul din comerciantii importanti de fructe si legume proaspete din Zona Olteniei. Oferta
companiei include toate fructele si legumele de baza : mere, pere, struguri, rosii, catraveti,
ceapa, cartofi, etc. Achizitia produselor se face atat de pe piata locala cat si din importuri.
Clientii companiei sunt micii angrositi si comerciantii cu amanuntul independenti. Este o
companie in plina ascensiune.
9. Abbara trading Co
Adresa : Str. Barsei nr. 2, Voluntari, judetul Ilfov, Romania

Telefon : +4021 352 94 42
Fax : +4021 352 94 42
E-mail : office@abbara.ro
Domeniul de activitate : importul si distributia fructelor si legumelor proaspete

Descrirea : Companie cu capital privat de 12 ani pe piata de fructe si legume
proaspete din Romania. Produsele sunt importate din din Europa, Asia, Africa de
Sud, dar siachizitionate in Romania. Dispune de de depozit cu camre frigorifice de
cu suprafata de stocare de 1300 mp. Distributia se realizeaza pe tot teritoriul
Romaniei. Clientii companiei sunt societatile de distributie – in jur de 50 de
companii si retelele de hypermarket-uri si supermarket-uri precum Auchan, Cora,
Interex, Kaufland, La Fourmi, Mega Image, Minimax, Plus Discount, Real.
10. Sachiri RO
Adresa : Sos. Colentina 58 Bucuresti, Romania

Telefon/Fax : +40212401519
Domeniul de activitate : importul si distributia fructelor si legumelor proaspete
49
Legume si fructe congelate
1. Agroalim distribution
Adresa : Calea Vitan, nr. 242, Corp C17, Sector 3, Bucuresti, Romania
Telefon : +4021 200 63 00
Fax : +4021 200 63 01
E-mail : office@agroalim.ro
Domeniu de activitate : importul si distributia de produse congelate si refrigerate.
Descriere : Este lider national in distributia de produse congelate si refrigerate.

Detine cel mai mare depozit frigorific din Romania, in cadrul caruia a fost creata si
o intreprindere de congelare a fructelor si legumelor (Frigorifer, Tulcea). Are
formata o retea proprie de distributie pe tot teritoriul Romaniei care include spatii
de depozitare, masini de livrare, etc. (13 depozite frigorifice) cu o capacitate totala
de depozitare de circa 25000 tone de produse congelate si refrigerate. Societatea
ofera serviciile sale producatorilor autohtoni cat si celor externi in distributia
produselor congelate si refrigerate pe tot teritoriul Romaniei, depozitarea
produselor congelate, support de marketing pentru promovarea brandurilor.
2. Impex Bock
Adresa : Str. 9 Mai nr.3, Arad, Romania

Telefon : +40 257281177
Fax : +40 257210211
Domeniul de activitate : distributia de produse alimentare
Descriere : Este o companie romano-germana infiintata in 1994, avand ca obiect

de activitate, importul si distributia de produse alimentare premium. Portofoliul
companiei include produse congelate si produse ambientale, produse de calitate,
branduri recunoscute international. Sediul central al firmei este in Arad, de unde
este coordonata intreaga activitate de import si distributie la nivel national.
Reteaua de distributie acopera 38 de judete, peste 80 de orase si peste 1200 de
clienti. Intreaga activitate de distributie este coordonata din 5 centre de distributie
Arad, Bucuresti, Brasov, Iasi si Constanta. Logistica include de 50 de vehicule
(camioane frigorifice, microbuze si autoturisme) si de aprox. 800 de lazi frigorifice,
plasate la clientii companiei.
3. Macromex
Adresa :Strada Mihai Eminescu, Nr. 27, Bucureşti, Sector 1

Telofon :+40212066900
Fax :+40212066999
Domeniul de activitate :Importul si distributia produselor alimentare congelate si

refrigerate.
Domeniul de activitate : Comapnia este specializata in comercializarea produselor

alimentare congelate si refrigerate. Portofoliul de produse include legume si fructe
congelate, carne congelata, peste congelat. Importa produse congelate atat
ambalate cat si in vrac care ulterior le ambaleaza sub marca proprie Gatrononimia.
50
Distributia produselor se face la nivel de retele de magazine. Pe segmentul

legumelor congelate societatea este unul din liderii pe piata.
4. Legofruct
Adresa : Dumbravita, judet Timis , Romania

Telefon: :+40 256244296
Fax :+40 256369001
E-mail : office@legofruct.ro
Domeniul principal de activitate : productia si distributia de legume si fructe

congelate
Descriere : Este una din 2 cei mari producatori de fructe si legume congelate de pe
piata Romaniei. Materia prima utilizata este atat de provenienta autohtona cat si de
import (poate fi un cumparator pentru fructele si legumele proaspete).
Comercializarea produselor se realizeaza printr-o retea propire de distributie, care
acopera tot teritoriul Romaniei. Portofoliul de produse include fructe si legume
congelate, mixuri de legume, etc.
5. Nordic import export
Adresa : Calea Vitan, nr. 240A, sector 3 Bucuresti, Romania

Telefon : +40213464557
Fax : +40213464556
Domeniul de activitate : Importul si distributia produselor alimentare
Descriere : Este unul dintre cei mai mari importatori si distribuitori de produse
alimentare din Romania. Portofolul include atat produse destinate consumatiei
directe cat si produse intermediare (semipreparate, materii prime) destinate
sectorului productiv (cofetarii, patiserii, etc.). Este unul din jucaorii inportanti in
domeniul comercializarii fructelor si legumelor congelate. Dispune de o logisica si
distributie proprie la nivel de Bucuresti prin care sunt deseriti clientii HORECA,
retail traditional si retelele de magazine. Distributia la nivel national se realizeaza
prin intermediul distribuitorilor zonali.
51
ANEXA 2 STATISTICA DE IMPORT
Grupa de Valoarea ( mii EURO ) Cantitatea ( tone )

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
08061090
Struguri proaspeti (excl.struguri de
masa)
Total import 143.37 269.76 1199.81 608.4 838.1 1727.1
Argentina 0.6 1.1
Brazilia 4.74 3.1
Lebanon 0.19 0
Macedonia 6.71 24.72 37.1 102.7
Republica Moldova 28.94 3.03 37.62 140.6 18.3 117.9
Serbia 0.02 0.2
Africa de Sud 0.61 1.8
Turcia 4.03 0.2 26.81 23.2 0.8 79.7
Ukraina 7.01 18.7
Total EXTRA-EUR27 45.82 3.23 96.18 206.9 19.1 319.2
Grecia 58.74 135.45 693.24 296.9 426.9 1132.2
Ungaria 122.73 27.66 368.8 11.6
Italia 36.99 8.35 364.95 98.8 23.3 248.4
Olanda 0.22 0.1
Spania 1.82 17.56 5.8 15.6
Total INTRA-EUR27 97.55 266.53 1103.63 401.5 819 1407.9
52
Grupa de Valoarea (mii EURO ) Cantitatea ( tone )

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
08061010
Struguri de masa proaspeti
Total import 4273.6 5378.5 12986.07 17693 18576 17357
Antigua and Barbuda 1.49 3.66 4 11.3
Argentina 22.68 48.76 13.32 68.6 109.7 36.7
Australia 1.68 4
Brazil 5.99 4.99 13.7 13
Chile 101.56 179.89 5.71 284.6 432.1 18.7
China 0.02 0.1
Ecuador 1.97 4.7
Egypt 0.95 7.22 27.61 0.5 17.8 52.5
India 16.54 4.74 45.3 15.9
Israel 1.03 0.6
Jordan 5.06 15.6
Lebanon 4.35 25.52 62.97 10.4 77.1 175.2
Macedonia 130.18 122.83 332.1 697.5 1185.4 1592.3
Moldova 64.31 48.2 70.9 276.2 213.4 218
Montenegro 3.44 8.4
Morocco 0.58 2.9
Namibia 2.19 6.55 5.5 14.1
Panama 1.52 4.9
Peru 1.62 5.84 9.6 13.5
Saudi Arabia 0.48 2.68 2.2 6.9
Serbia 4.63 15.4
South Africa 147.71 330.06 80.41 369.7 715.6 80.8
Syrian Arab Republic 1.82 15.25 0.3 5.4 58 0.6
Turkey 1801.17 1200.17 1497.56 8157.6 4916 3385.5
Ukraine 6.75 18
Zimbabwe 1.43 4.5
Total EXTRA-EUR27 2294.9 2023.1 2110.44 9928.7 7843.3 5618
Belgium 123.72 68.6
Czech Republic 1.16 0.7
France 0.32 30.32 0.7 17
Germany 509.06 483.6
Greece 1053.57 1130.37 3123.83 5292.7 5106.2 4497
Hungary 9.9 11.66 48.5 8.2
Italy 871.01 2166.61 4566.43 2256.2 5479.9 4936.9
Malta 7.64 4.6
Netherlands 0.25 1294.89 0.8 730.9
Poland 10.2 27.3
Slovenia 3.93 77 14.7 142.7
Spain 53.82 44.36 1119.72 214.4 82.3 821.5
Total INTRA-EUR27 1978.7 3355.4 10875.63 7764 10732 11739
53

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
08071100
Pepeni verzi proaspeti
Total import 700.21 830.56 2361.7 6389.1 7034.4 14284.4
Albania 1.13 24.2
Azerbaijan 1.95 18
Bosnia and Herzegovina 0.05 1.5 1.6 29.3
Brazil 10.94 7.8 0.21 32.9 29.6 1.2
Chile 0.19 0.6
Costa Rica 5.89 11.96 25.7 24.8
Dominican Republic 0.21 0.2
Ecuador 15.12 5.24 47.1 14.3
Egypt 55.36 17.76 28.43 403.8 185.9 150.4
Guatemala 0.98 0.06 3.9 0.2
Honduras 2.92 7.2
Iran 3.51 39.5
Israel 0.05 0.5
Jordan 128.41 145.23 215.38 1295 1363.6 1617
Macedonia 23.17 22.89 103.85 228.7 634.1 1150.8
Mexico 0.07 0.01 0.3 0
Panama 3.31 16.85 11.5 33.3
Peru 0.26 2.9
Serbia 123.75 1796.5
Syrian Arab Republic 3.6 5.13 36.7 56.6
Turkey 246.8 167.13 335.13 2366.9 1836 2562.8
Ukraine 14.08 80
Countries and territories not
specified 8.37 9.12 190.6 234
Total EXTRA-EUR27 505.44 414.08 824.28 4654.3 4477.9 7406
Belgium 0.69 0.9
Bulgaria 13.37 131.5
France 1.21 2.7
Germany 24.4 53.1
Greece 187.77 347.51 867.8 1670.4 2329.3 4782
Hungary 0.06 258.06 0.5 1206.7
Italy 1.71 52.1 181.61 26.5 199.6 378.5
Netherlands 114.94 157.8
Poland 1.48 10
Slovenia 3.48 5.2
Spain 5.23 16.87 48.96 37.4 27.6 124.7
Total INTRA-EUR27 194.77 416.48 1537.42 1734.8 2556.5 6878.4
54

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
08071900
Pepeni galbeni proaspeti (excl.pepeni verzi)

Total import 393.05 472.04 1470.69 3096.2 2854.1 4631
Brazil 39.27 42.07 0.6 85.5 97.6 1.8
Chile 0.19 0.6
Costa Rica 8.01 26.67 19.6 40
Dominican Republic 0.06 0.3
Ecuador 0.32 0.37 0.9 0.6
Egypt 1.57 1.38 9.1 10.1
Honduras 1.96 13.31 3.5 21.9
Israel 2.05 0.11 9.9 1
Jordan 2.08 1 2.54 19.7 8.5 20.5
Korea ,Republic of 0.02 0
Macedonia 0.59 0.73 0.29 4.9 8.7 2.8
Mexico 0.02 0.1
Morocco 0.27 2.43 1.6 2.7
Panama 2.78 6.28 6.1 14.3
Serbia 0.27 4.5
Turkey 313.43 253.17 416.53 2861.2 2397.6 3351.5
Venezuela 0.25 0.7
Vietnam 0.22 0.5
Zimbabwe 0.06 0.2
specified 0.4 1.85 5 61.8
Total EXTRA-EUR27 373.27 349.65 420.23 3028.6 2665.6 3381.1
Austria 7.74 3.1
Belgium 4.35 18
France 0.03 0.95 0.53 0.1 0.7 0.2
Germany 30.13 33
Greece 27.85 87.96 39.7 199.2
Hungary 12.87 26.1
Italy 6.8 78.62 451.51 31.4 100.7 418.1
Portugal 0.03 0
Slovenia 2.85 5.1
Spain 12.95 14.94 77.78 36.1 47.4 119
Total INTRA-EUR27 19.78 122.39 1050.46 67.6 188.5 1249.9
55
Grupa Valoarea (mii EURO ) Cantitatea ( tone )

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
080810
Mere proaspete
Total import 11333.2 12158 22271.04 85985 78331 53991.3
Argentina 26.78 42.48 15.28 118.9 142.7 21.2
Bosnia and Herzegovina 1.18 10.7
Brazil 1.45 2.36 3.3 14
Chile 62.29 67.35 59.43 207.5 299.9 82.4
China 32.17 35.22 30.73 86.7 134.4 47.5
Costa Rica 0.47 0.7
Croatia 4.06 17.7
India 0.1 0.3
Iran 2.23 9.7
Israel 0.01 0
Lebanon 0.73 0.2
Macedonia 15.58 872.93 1493.3 80.5 9428 7252.9
Moldova 1898.9 1677.61 1299.27 25103.6 15811.5 7043.2
New Zealand 18.76 0.34 73.9 2
Nicaragua 0.58 1.7
Panama 0.23 0.3
Serbia 59.03 264.2
Serbia and Montenegro 13.29 155.2
South Africa 4.73 1.74 18.8 8.3
Switzerland 4.73 17.5
Syrian Arab Republic 0.23 4.08 1 7.8
Turkey 89.92 72.79 106.27 388.3 411.9 218.3
specified 39.76 220.89 427.8 2270.5
Total EXTRA-EUR27 2207.4 3004.5 3067.39 26676 28572 14937.5
Austria 609.1 1192.77 2248.87 2967.2 6952.1 3698.5
Belgium 151.39 122.07 306.14 728.1 512.5 513.8
Czech Republic 2.18 127.93 8.2 430.3
France 85.48 122.74 25.22 324.7 507.8 28.1
Germany 212.15 126.47 535.77 902.2 512.6 1014.8
Greece 156.44 184.35 945.12 823.3 971 1835.8
Hungary 937.44 1376.31 3287.28 7200.6 9564.9 6886.3
Ireland 0.53 0.9
Italy 1211.2 2820.82 6104.78 4899.5 10794.2 10506.6
Netherlands 778.36 331.75 1524.26 3301.8 1500 1809.1
Poland 4915.56 2599.57 3348.75 37843.9 17112.7 10525.6
Portugal 2.6 16.4
Slovenia 39.76 27.35 348.35 195.6 203.9 1138.7
Spain 26.72 249.56 362.02 114.2 1127.8 390.8
Total INTRA-EUR27 9125.78 9153.8 19203.65 59309 49760 39053.8
56

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
080820
Pere si gutuie proaspete

Total import 1598.07 2930.9 6623.22 6133.5 9795.7 10933
Antigua and Barbuda 0.56 0.51 2.7 2.1
Argentina 105.09 23.27 402.8 80.6
Chile 38.6 17.14 128.7 57.5
China 159.35 123.27 195.16 567.9 442.8 445.6
Colombia 0.41 0.41 0.2 0.3
Costa Rica 0.34 1.4
Côte d'Ivoire 0.18 0.9
Guatemala 0.01 0
Israel 0.04 0
Japan 1.13 0.9
Jordan 3.95 19
Lebanon 2.73 3.46 9.3 10.3
Macedonia 0.03 0.3
Saudi Arabia 0.36 0.72 1.4 0.6
Serbia 4.62 16.6
South Africa 49.99 8.21 17.17 155.1 30.7 22.5
Syrian Arab Republic 0.09 0.3
Turkey 671.41 272.58 622.71 2783.1 1359.8 1808
United States 0.3 0.45 1 1.7
specified 1.27 0.52 9 3.5
Total EXTRA-EUR27 1035.43 451.03 839.66 4082.3 1992 2292.7
Austria 0.54 9.64 2.7 17.7
Belgium 10.46 7.57 206.63 24.7 29.2 357.4
Bulgaria 0.52 1.9
France 2.75 15.47 3.8 9.7 71 5.6
Germany 0.37 17.85 180.69 1.8 84 198.1
Greece 19.58 133.16 424.69 91.2 553.5 770.7
Hungary 94.73 2.85 104.51 498.6 14.2 120
Italy 302.99 1922.19 3185.89 913.2 5642 4542.4
Netherlands 102.27 155.4 1249.92 386.6 613.6 1897.3
Poland 0.42 19.74 6.71 2.2 88.2 23.7
Portugal 35.82 84.1
Slovenia 8.58 66.74 38.7 153.9
Spain 29.07 196.48 247.42 123.2 666.6 405.9
Total INTRA-EUR27 562.64 2479.8 5783.56 2051.2 7803.7 8640.3
57

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
08091000
Caise proaspete
Total import 528.6 629.51 1509.04 2148.4 2191.9 2421.9
Australia 0.02 0.01 0 0
Chile 0.24 0.62 0.7 0.1
Egypt 0.47 1.9
Jordan 0.26 1.1
Lebanon 0.26 0.1
Macedonia 0.14 1.8
New Zealand 0.1 0.44 0.1 0.6
Saudi Arabia 0.23 1
Serbia 8.95 28
South Africa 0.64 1.57 0.08 1.1 2.3 0.2
Turkey 184.66 242.66 434.89 774.9 958.6 751.1
specified 3.25 14.94 19.5 47.8
Total EXTRA-EUR27 191.63 262.11 443.92 806.7 1018.5 779.3
Bulgaria 12.92 19
France 1.01 0.61 4 1
Germany 8.96 14
Greece 322.5 257.63 862.82 1287.4 957.5 1483.4
Hungary 1.76 0.44 11.5 0.8
Italy 36.82 107.8 77.6 78.8
Poland 3.64 2
Slovenia 9.12 12.8
Spain 13.46 70.58 37.65 50.3 125.8 28.4
Total INTRA-EUR27 336.97 367.4 1065.12 1341.7 1173.4 1642.6
58

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
080920
Cirese proaspete
Total import 47.94 108.73 439.5 184.5 235 379.9
Argentina 0.6 1.45 0.5 1.2
Australia 0.61 0.52 0.5 0.5
Chile 0.77 2.48 6.21 1.7 1.6 0.7
Lebanon 0.4 0.1
Moldova 2.84 1.98 19.9 17
New Zealand 0.23 0.2
Norway 0.01 0
Serbia 47.93 154.9
Syrian Arab Republic 0.26 16.96 0.9 19
Turkey 31.54 11.32 83.16 111.2 41.9 80
United States 0.01 0
specified 7.57 2.92 42 27.6
Total EXTRA-EUR27 45.26 20.95 154.26 178 90.7 254.6
Belgium 0.79 0.2
Bulgaria 0.66 0.7
France 0.09 0.02 0.2 0
Germany 10.96 5.9
Greece 1.43 12.36 60.5 5 34.2 62.7
Hungary 1.02 2.9 7 1.7
Italy 0.97 17.9 110.21 1.1 12.8 37.2
Netherlands 0.09 92.77 0 7.6
Poland 26.96 60.9
Slovenia 0.76 0.7
Spain 0.1 29.54 5.67 0.2 29.4 8.6
Total INTRA-EUR27 2.68 87.78 285.24 6.5 144.3 125.3
59

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
080930
Piersice proaspete incl.nectarine

Total import 7543.24 6609.4 17549.1 32505 28672 30330.9
Argentina 15.99 8.49 9.3 18.4
Australia 0.08 0.2
Brazil 0.02 0.1
Chile 19.78 20.18 0.13 34 40.8 0.2
China 2.17 2.2
Egypt 22.09 6.43 21.69 27.3 23.1 15
Israel 0.42 0.6
Jordan 0.32 51.71 1.5 184.4
Lebanon 0.52 0.2
Macedonia 21.74 70.34 40.38 97.2 760.4 140
Morocco 0.63 1.3
Peru 0.03 0
Saudi Arabia 6.34 3.28 30.5 16.4
Serbia 933.3 3285.2
South Africa 1.64 3.96 0.13 3.5 2.8 0.1
Switzerland 0.27 0.3 1.4 1.2
Turkey 867.36 819.16 697.15 3897.3 3410.7 1255.6
Zimbabwe 0.04 0.08 0 0.1
specified 588.67 518.16 2844 5872.6
Total EXTRA-EUR27 1548.02 1504.2 1692.78 6951.5 10339 4696.1
Denmark 0.47 0.3
France 0.08 144.63 0.2 130
Germany 388.98 410.8
Greece 5217.13 3521.55 9876.45 22508.6 13969.4 18140.9
Hungary 1.04 34.45 3.1 45.8
Italy 520.7 906.97 3105.74 2091 2665.9 3937.6
Malta 0.13 0.1
Poland 0.79 0.91 3 1.6
Slovenia 51.71 96.9
Spain 256.52 675.58 1911.54 950.4 1694.9 2712.4
Total INTRA-EUR27 5995.22 5105.1 15856.3 25553 18333 25634.8
60

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
080940
Prune si porumbe proaspete

Total import 104.07 164.42 766.65 335.3 301.8 1420
Argentina 1.73 6.18 5.4 9.2
Chile 19.08 36.15 26.6 37.9
Egypt 0.12 0.1
Israel 0.29 0.6
Lebanon 0.34 0.1
Macedonia 11.29 77.6
Moldova 1.03 9
Saudi Arabia 0.01 0.03 0 0.1
Serbia 61.36 492.6
South Africa 4.83 2.26 0.07 8.6 5.2 0.1
Turkey 18.49 6.06 4.75 63.8 23.8 6.2
Zimbabwe 0.12 0.39 0.3 0.8
specified 2.22 11.1
Total EXTRA-EUR27 48.71 51.97 84.76 128.1 80.2 636.3
France 0.1 0.2
Germany 18.41 27.7
Greece 29.65 18.7 244.56 109.9 74.6 342.7
Hungary 4.73 10.64 31 12.1
Italy 10.11 65.21 183.68 29.3 81 194.2
Netherlands 0.8 174.89 0.6 127.7
Poland 1.16 9.1
Slovenia 3.08 3.8
Spain 15.6 22.91 45.47 68 34.2 66.4
Total INTRA-EUR27 55.36 112.45 681.89 207.2 221.6 783.7
61

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
08101000
Capsuni proaspete
Total import 891.27 1167.3 2753.29 2965 3479.7 4922.5
Egypt 29.19 26.35 66.52 20.7 15.5 24.2
Israel 0.52 0.23 0.9 0.4
Jordan 0.01 0
Morocco 0.57 1.9
New Zealand 0.08 0.1
Serbia 23.42 73.1
Turkey 796.93 859.3 1476.37 2764.8 3004.3 4181.7
specified 0.89 14.7 4.4 76
Total EXTRA-EUR27 831.37 900.67 1566.31 2810.3 3096.3 4279
Austria 3.5 2.2
Belgium 0.01 0
France 0.59 0.8
Germany 0.48 14.15 0.2 8.3
Greece 11.38 52.23 686.6 42.1 172.3 427
Hungary 15.94 6.4
Italy 4.82 117.63 298.61 16.3 64.6 139
Netherlands 3.86 23.61 136.6 6.7 17.5 23.7
Poland 1.55 0.42 9.2 1.6
Portugal 0.01 0
Slovenia 10.32 10.2
Spain 38.27 72.22 20.67 80.4 127.2 25.9
Total INTRA-EUR27 59.9 266.59 1186.98 154.7 383.4 643.5
62

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
081020
Zmeura,mure,dude si hibrizi ai acestora
proaspete
Total import 6.19 6.68 233.31 3.2 4.7 18.3
Brazil 0.04 0
Chile 0.36 0.15 0.3 0.1
Guatemala 0.1 0
Mexico 0.8 1.18 0.04 0.5 0.9 0
Tanzania 0.03 0
Turkey 0.11 0.4
United States 0.06 0.02 0.1 0
Total EXTRA-EUR27 1.36 1.38 0.15 0.9 1 0.4
Austria 1.79 1.1
France 0.12 0
Germany 0.35 0.3
Italy 0.36 160.73 0.1 13.1
Netherlands 1.89 3.41 71.96 0.7 2.6 4.5
Poland 0.04 0.1
Spain 1.11 1.53 0.4 1
Total INTRA-EUR27 4.83 5.3 233.16 2.3 3.7 17.9

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
081030
Coacaza neagra, alba sau rosie si agris
proaspat
Total import 1.98 2.85 0 1.2 2.5 0
Chile 0.09 0.58 0.1 0.4
Colombia 0.04 0
South Africa 0.01 0
Total EXTRA-EUR27 0.14 0.58 0.1 0.4
Netherlands 1.84 2.24 1.1 2.1
Spain 0.03 0
Total INTRA-EUR27 1.84 2.27 1.1 2.1
63

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
081040
Afine si alte fructe alte fructe din genul
vaccinium proaspete
Total import 4.87 5.98 111.3 2.2 3 19.4
Argentina 0.14 1.02 0.1 0.7
Australia 0.14 0.09 0.1 0.1
Chile 0.37 1.16 0.01 0.2 1 0
Colombia 0.05 0
Costa Rica 0.01 0
New Zealand 0.14 0.05 0.1 0
South Africa 0.02 0.02 0 0
United States 0.55 2.85 0.1 0.6
Uruguay 0.02 0.17 0 0.1
specified 3.01 1.5
Total EXTRA-EUR27 4.44 5.37 0.01 2.1 2.5 0
France 0.05 0
Germany 8.28 12.2
Italy 0.03 67.63 0 5
Netherlands 0.22 0.48 35.33 0.1 0.5 2.2
Spain 0.21 0.1 0 0
Total INTRA-EUR27 0.43 0.61 111.29 0.1 0.5 19.4
64

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07020000
Tomate in stare proaspata sau refrigerata

Total import 10946.2 12842 56184.7 52695 51429 71059.9
Argentina 0.01 0
Egypt 17.11 1.02 21.02 109.7 1.3 29.4
Israel 2.58 11.33 64 5.4 32 76
Jordan 229.18 589.62 904.77 1351.2 2395.3 1668.5
Lebanon 0.31 0.1
Macedonia 66.36 7.78 46.16 419.9 84.7 249.2
Moldova 150.47 5.47 11.25 753.7 45.5 19
Montenegro 1.62 7.9
Morocco 14.97 39.97 57.8 144.1
Senegal 3.23 1.79 4.6 3.4
Serbia 118.29 516.6
Syrian Arab Republic 3577.02 4814.16 10114.93 17662.8 19820.9 10695.9
Turkey 5988.66 6727.62 36204.74 28380.1 27530.5 45693.5
Ukraine 9.89 18
specified 21.27 11.56 108.9 19.9
Total EXTRA-EUR27 10071.2 12210 47599.4 48854 50078 59520.9
Austria 2.75 2.78 11 1.5
Belgium 9.78 0.08 51.56 38.8 0.2 80
Cyprus 0.26 0.2
France 39.61 56
Germany 9 73.65 18 84.2
Greece 13.16 175.7 25.8 281.3
Hungary 10.99 814.5 40.7 872.7
Italy 109.61 367.71 3778.26 401.4 668.4 3955.5
Netherlands 131.97 48.49 854.26 230.6 96.2 634.9
Poland 438.73 4.72 978.02 2536.4 43.3 2207.2
Slovenia 8.49 1.6 110.97 36.7 5.8 253
Spain 153.14 196.34 1618.3 526.5 511.6 2792
Sweden 0.31 0.3
Total INTRA-EUR27 875.03 632.1 8585.24 3840.6 1351.3 11539
65

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07032000
Usturoi in stare proaspata sau
refrigerata
Total import 2545.86 3121.4 2367.7 9519.6 11209 4669.2
China 2538.91 3067.05 1499.18 9511.7 11055 4071
Egypt 13.55 34.59 42.5 146.5
Iran 21.81 69.8
Israel 0.4 0.1
Moldova 0.4 1
Serbia 0.01 0
Syrian Arab Republic 3 9.6
Turkey 0.17 5.83 0.5 18.6
Total EXTRA-EUR27 2539.08 3112 1533.78 9512.2 11197 4217.5
Austria 5.65 20
Czech Republic 0.33 10.2 0.1 5.2
Germany 20.21 17
Greece 59.32 41.4
Hungary 81.37 50.9
Italy 6.45 1.3 15.35 7.3 0.6 8.8
Netherlands 0.01 604.14 0 284
Poland 35.32 22.5
Spain 8.05 2.36 12.1 1.9
Total INTRA-EUR27 6.78 9.36 833.92 7.4 12.7 451.7
66

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07031019
Ceapa in stare proaspata sau refrigerata

Total import 3356.98 5176.4 5280.55 37419 48900 34972.1
Argentina 1.26 0.17 1.1 0.7
Australia 0.19 0.31 0.4 1.5
Bosnia and Herzegovina 2.7 27.58 2.27 45 597.4 21
China ,People's Republic of 17.79 96
Croatia 22.1 8.07 184 44
Egypt 451.25 771.37 917.75 3679.4 7736.1 9406.5
Iran 0.47 5
Israel 0.05 0.18 0 0
Lebanon 3.67 36.9
Macedonia 15.55 22.85 19.05 77.9 367.3 210.1
Mexico 0.34 1.5
Moldova 68.22 63.35 628.9 384.4
Serbia 35.04 389
South Africa 0.03 0.1
Turkey 263.07 606.28 1173.95 1770.4 5742.5 10013.5
Ukraine 73.38 489.22 915.2 5538.2
specified 12.32 51.3 215.1 1120.7
Total EXTRA-EUR27 751.14 1649.6 2726.49 5830.8 17353 26102.7
Austria 785.58 887.14 493.61 10680.5 8759.9 1960.6
Belgium 22.52 7.21 43.49 210 66.5 135
Bulgaria 4.24 25.34 4.2 41.6 113.3 59.3
Czech Republic 0.6 73.04 3 232.7
Denmark 1.64 0.9
France 13.16 29.92 220 116.6
Germany 172.24 433.62 258.69 3691.6 3607.6 917.7
Greece 8.04 95.78 28.4 423.9
Hungary 35.26 98.54 21.25 547.6 916.1 56.3
Ireland 1.02 1.2
Italy 16.16 110.29 277.32 60 181.8 309.3
Malta 0.7 0.8
Netherlands 388.06 529.76 961.43 3122.9 3378.5 3006.6
Poland 1164.68 1395.06 320.07 12998.7 14372.5 1753.8
Portugal 0.56 2.5
Spain 3.31 1.35 1.82 12.7 3.7 11.3
United Kingdom 0.03 0
Total INTRA-EUR27 2605.84 3526.8 2554.06 31589 31547 8869.4
67

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07041000
Conopida si conopida broccoli in stare
proaspata sau refrigerata
Total import 147.03 359.54 971.29 536.1 829.6 1224.7
Chile 0.01 0.1
Israel 3.38 3.1
Jordan 6.32 28.38 3.63 27.1 87.4 11.7
Macedonia 0.96 8.9
Serbia 3.5 21.8
South Africa 0.01 0
Turkey 43.83 33.28 25.63 211.3 149.2 131.6
specified 0.47 6.1
Total EXTRA-EUR27 51.77 65.89 35.73 248.7 244.3 184.8
Austria 0.08 0
Belgium 1.03 0.03 1.4 0
Czech Republic 1.21 44.99 4.8 27.1
Denmark 1.79 1.6
France 14.99 39.92 2.19 47.3 118.4 3.9
Germany 8.32 61.81 78.77 12.4 85.5 54.1
Greece 0.36 9.55 18.57 1.1 10.8 29.2
Hungary 0.04 0.29 42.82 0.1 0.7 48.1
Italy 39.2 147.5 480.31 129.9 281.5 544.5
Netherlands 7.98 2.09 198.42 18.1 5.9 215
Poland 6.83 2.9 58.49 29.1 8.4 100.7
Slovenia 5.32 12.1
Spain 15.3 29.59 3.78 43.2 74.1 3.6
Total INTRA-EUR27 95.26 293.65 935.56 287.4 585.3 1039.9
68

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07049010
Varza alba si varza rosie in stare proaspata
sau refrigerata
Total import 1111.71 1268.4 1946.71 10918 11302 16341
Croatia 11.39 112.6
Egypt 0.2 0.7
Jordan 0.05 0.54 0.31 0.2 2.5 0.6
Kosovo 12.54 180.9
Lebanon 0.07 0
Macedonia 235.43 214.39 462.32 2349.8 2952.4 5634.1
Moldova 126.49 64.13 18.5 1024.3 387.4 176
Serbia 106.06 1607.3
South Africa 0.01 0
Turkey 4.79 0.2 13.82 27 2 99.8
specified 57.48 8.54 916.2 184.6
Total EXTRA-EUR27 453.87 288.93 861.17 4863 3557.8 12368.4
Austria 17.18 0.8 173 10
Bulgaria 3.37 5.13 1.83 21 19 23
Czech Republic 31.97 111
France 0.01 0.14 0 0.4
Germany 34.74 52.24 154.19 212.1 241.8 353.7
Greece 7.49 2.27 56.91 41 22 280.2
Hungary 45.44 93.73 70.71 636.5 761.1 290.8
Italy 3.6 20.15 4.56 17 88.9 18.2
Netherlands 150.14 163.58 231.21 895.9 911 638.6
Poland 388.06 631.9 531.74 4037.3 5648.9 2245.2
Portugal 0.01 0
Spain 7.8 9.56 2.42 21.4 41.1 11.9
Total INTRA-EUR27 657.84 979.5 1085.54 6055.2 7744.2 3972.6
69

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07051100
Salata verde in stare proaspata sau
refrigerata
Total import 279.85 453.12 808.24 444.7 657.2 997.3
Brazil 0.11 0.2
Chile 0.3 0.9
China 0.09 0.1
Costa Rica 0.02 0.1
Egypt 2.29 1.56 3.57 2.6 1.4 3.7
Israel 0.13 0.63 0.1 0.5
Macedonia 0.84 4.1
Turkey 0.17 0.78 21.32 1.1 0.7 23.3
specified 4.5 9.2
Total EXTRA-EUR27 2.7 8.43 25.73 4 26.7 31.1
Austria 0.09 0.3
Belgium 9.15 0.07 11.65 15.2 0.1 9.2
Denmark 0.29 0.3
France 2.38 2.95 0.05 4.3 5.4 0
Germany 24.99 7.79 9.94 30 7.2 14.9
Greece 3.98 4.2
Hungary 53.79 109.11 35.91 53 102 45.3
Italy 10.26 62.71 315.4 36.3 108.1 380.1
Netherlands 23.39 52.13 254.49 53.9 103.7 196.3
Poland 26.64 3.38 16.21 68.2 5.1 71.9
Slovenia 13.16 28.6
Spain 126.46 206.26 118.28 179.5 298.6 213.8
Total INTRA-EUR27 277.15 444.69 782.51 440.7 630.5 966.2
70

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07061000
Morcovi si napi in stare proaspata sau
refrigerata
Total import 2714.06 3889.7 4908.67 16679 19550 25976.6
Egypt 0.42 2.1
Jordan 0.04 0.03 0.5 0.5
Macedonia 0.24 0.08 3 0.5
Moldova 9.5 1.14 0.11 76.5 7.3 0.5
Serbia 1.35 11.2
South Africa 0.04 0
Syrian Arab Republic 218.15 441.23 22.13 1106.3 2277.3 210
Turkey 2092.38 2658.03 2824.33 12531.7 13702.3 18109.4
specified 0.4 0.92 4 18.2
Total EXTRA-EUR27 2320.47 3102.1 2848 13719 16011 18331.6
Austria 61.92 166.37 295.98 548.1 783.8 1247.2
Belgium 18.89 77.79 52.99 69.4 166.8 192.3
Czech Republic 1.95 1.04 103.65 15 8 365.5
France 0.01 0
Germany 29.5 37.84 131.46 121.3 72.5 329
Greece 53.95 45.88 125.8 147.6
Hungary 14.4 9.84 38.34 122.8 64.8 104.4
Italy 24.67 95.29 299.08 120.9 181.9 654
Netherlands 86.15 92.87 608.15 483.4 367.9 2453.8
Poland 155.19 243.9 484.88 1474.6 1752.6 2150.1
Slovenia 0.19 1
Spain 0.92 8.75 0.07 4.3 15.4 0.1
Total INTRA-EUR27 393.59 787.65 2060.67 2959.8 3539.5 7645
71

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07070005
Castraveti in stare proaspata sau
refrigerata
Total import 585.05 943.83 5547.54 2798.2 5113.8 7590.8
Egypt 0.12 0.1
Jordan 3.04 11.84 71.22 17.9 60 90.4
Lebanon 0.04 0
Macedonia 11.38 2.71 1.75 68.4 18 8.4
Moldova 0.53 6.73 6.5 40
Serbia 0.06 0.6
Turkey 392.9 589.04 2332.97 2009 3555 3462.7
Total EXTRA-EUR27 454.55 704.53 2684.41 2320.2 4231.4 3928.8
Austria 0.21 8.65 1.3 7.8
Bulgaria 0.31 0.3
France 26.2 29.6
Germany 87.13 102.1
Greece 40.11 64.85 1374.3 164.2 385.6 1896.8
Hungary 12.42 3.1 347.56 41.5 3.5 485.9
Italy 3.09 9.62 420.69 9.6 36.1 422.4
Netherlands 57.08 194.25 181.4 207
Poland 16.43 5.02 54.7 22.9
Slovenia 12.91 22.4
Spain 58.45 104.44 380.64 208 274.5 458.9
Total INTRA-EUR27 130.5 239.3 2863.13 478 882.4 3662
72

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07070090
Cornisoni in stare proaspata sau
refrigerata
Total import 4.77 0.13 82.27 36.7 0.4 190.9
Jordan 1.89 4
Lebanon 0.34 0.2
Macedonia 5.18 43.8
Serbia 0.24 1.2
Turkey 8.66 18.4
Total EXTRA-EUR27 0.34 15.97 0.2 67.4
Bulgaria 30.1 45.2
Germany 34.02 72.7
Greece 0.44 2.3
Italy 0.13 0.4
Poland 4.43 36.5
Spain 1.74 3.3
Total INTRA-EUR27 4.43 0.13 66.3 36.5 0.4 123.5
73

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07081000
Mazare pisum sativum in stare
proaspata sau refrigerata
Total import 10.98 1.82 140.37 30.4 1.5 206.1
Argentina 0.24 0.8
Colombia 0.02 0
Egypt 0.15 0.06 0.1 0.1
Guam 0.02 0
Guatemala 0.25 0.36 0.02 0.3 0.4 0
Kenya 0.13 0.5 0.2 0.6
Lebanon 0.1 0
Moldova 3.02 20.2
Morocco 0.04 0
Peru 0.35 0.2
South Africa 0.01 0
Turkey 0.06 0.4
Zimbabwe 0.15 0.08 0.1 0.1
Total EXTRA-EUR27 4.13 1.41 0.05 22.1 1.4 0.1
Austria 0.84 1
Belgium 1.78 2.1
Bulgaria 17.5 46.8
Germany 46.44 42.3
Greece 16.52 20
Hungary 36.5 86.8
Italy 2.65 0.1
Poland 4.23 4.48 5.2 3.9
Spain 0.41 0.1
Total INTRA-EUR27 6.85 0.41 140.32 8.3 0.1 206
74

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07082000
Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.) in
stare proaspata sau refrigerata
Total import 16.7 37.68 262.59 70.2 156.6 243.6
Argentina 1.12 3.9
Egypt 1.62 5.08 1.7 3.6
Guatemala 0.01 0
Jordan 0.74 0.95 0.32 3.3 4 0.4
Kenya 0.01 0
Lebanon 0.06 0
Moldova 1.96 9.37 18.3 39
Morocco 0.03 0
South Africa 0.07 0.5
Thailand 0.04 0
Turkey 1.98 0.92 0.56 8.1 3.6 1.2
United States 15.35 36.6
Total EXTRA-EUR27 7.6 16.59 16.27 35.8 51.6 38.4
Germany 0.14 0.2
Greece 0.34 1.36 0.4 6.2
Italy 0.01 1.64 4.26 0.1 2.1 2.5
Netherlands 0.02 1.27 0.1 0.3
Poland 8.85 16.9 46.08 33.5 99 105.2
Slovenia 1.27 1.7
Spain 0.22 2.07 192.08 0.7 3.3 89.3
Total INTRA-EUR27 9.1 21.09 246.32 34.4 105 205.2
75

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07093000
Vinete in stare proaspata sau refrigerata

Total import 358.87 528.74 1236.41 1055 1141.3 1811.5
Jordan 29.37 68.52 26.71 84.3 132.2 52.5
Macedonia 20.14 195.1
Moldova 2.85 0.64 15 6
Morocco 0.12 0.3
Serbia 6.39 68.2
South Africa 0.01 0
Thailand 0.06 0
Turkey 115.12 93.35 97.82 257.7 207.6 221
specified 13.23 133
Total EXTRA-EUR27 189.82 178.66 164.08 708.8 384.8 668.3
Austria 2.88 3.1
Belgium 0.04 1.07 0.1 1.1
Bulgaria 14.82 20
France 3.09 2.8
Germany 47.44 55.5
Greece 8.6 14.15 20.59 14.7 24.5 36.7
Hungary 1.32 35.04 2.2 30.5
Italy 33.57 133.15 494.18 85.7 305.4 557.8
Netherlands 36.7 45.26 146.28 65.1 99.4 109.5
Poland 6.23 10.5
Slovakia 0.41 1.2
Slovenia 7.23 13.9
Spain 67.77 157.52 314.12 147.9 327.2 331.1
Total INTRA-EUR27 169.05 350.08 1072.33 346.2 756.5 1143.2
76
Grupa de Valoarea ( EURO ) Cantitatea ( tone )

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
07096010
Ardei dulce in stare proaspata sau
refrigerata
Total import 2086.41 3173.8 7550.37 8028.2 9023.6 11595.4
Côte d'Ivoire 0.03 0.1
Egypt 2.86 1.38 13.78 2.2 2.6 33.4
Israel 15.8 33.67 18.01 54.3 81.2 75.8
Jordan 76.14 162.93 249.87 324.9 557.5 668.4
Macedonia 1.99 0.01 35.74 7.9 0.1 155.9
Mexico 0.01 0
Moldova 14.99 6.55 80.2 33.5
Morocco 10.61 7.06 28.7 24.1
Serbia 121.71 770.7
Thailand 0.07 0
Turkey 1160.5 1496.49 1888.51 4259.3 4871.8 5741.5
Ukraine 4.38 4.23 17.7 30
specified 252.16 23.48 1656.7 304.1
Total EXTRA-EUR27 1567.16 1867.3 2476.83 6558.2 6296.8 7996.6
Austria 0.27 4.84 0.8 2.9
Belgium 1.18 1.08 0.7 2.3 2.1 0.3
Bulgaria 8.21 57.2
France 8.29 4.5
Germany 361.7 212.9
Greece 58.48 90.95 483.79 175.8 214.2 476.4
Hungary 137.59 103.78 405.46 500.8 333.6 353.8
Italy 53.66 228.05 1525.92 150.3 552.5 1079.2
Malta 0.33 0.2
Netherlands 114.57 177.38 1203.68 219.8 277.7 619.2
Poland 9.78 93.97 42.3 95.4
Portugal 5.04 14.4
Slovenia 46.97 58.6
Spain 143.72 700.27 829.47 377.9 1332.3 534.8
Total INTRA-EUR27 519.25 1306.6 5073.54 1470 2726.8 3598.8
77
Grupa Valoarea ( mii EURO ) Cantitatea ( tone )

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
071021
Legume pastai, curatate sau nu de pastai
congelate
Total import 1824,7 2388,3 3913,01 2449,9 2873,8 4203,1
China 314,53 499,8
Egypt 0,75 0,32 1 0,4
Moldova ,Republic of 109,27 63,91 4,99 228,2 107,7 7,5
Serbia 27,1 35
specified 28,36 54,5
Total EXTRA-EUR27 138,38 64,23 346,62 283,7 108,1 542,3
Austria 3,16 3,06 3,8 3,8
Belgium 918,72 1275,91 1874,53 1121,8 1500,7 1930
Bulgaria 29,96 36,99 138,13 43,3 49,9 161,5
Czech Republic 12,6 13,1
Germany 4,31 45,6 56,62 5,8 55,5 59,9
Greece 0,03 16,77 64,45 0 19,4 78,4
Hungary 264,24 402,8 358,52 358,6 515,2 394,8
Italy 0,69 2,4
Netherlands 6,72 6,6
Poland 394,59 541,43 1053,78 517 619,3 1013,7
Slovakia 1,52 0,35 1,9 0,4
Sweden 71,29 115,9
Total INTRA-EUR27 1686,3 2324,1 3566,39 2166,2 2765,7 3660,8

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
071022
Fasole congelate
Total import 695,77 1208,6 1471,78 937,4 1530,8 1725
China 54,86 96
Croatia 0,23 0,3
Egypt 0,97 0,47 79,89 1,7 0,6 149
Serbia 72,38 103
Serbia and Montenegro 1,76 2,2
specified 10,8 37,2 21,9 80
Total EXTRA-EUR27 68,62 37,67 152,27 122,1 80,6 252
Belgium 321,99 584,19 755,25 401,3 729,2 879,6
Bulgaria 17,67 29 43,16 25 40,5 54,8
Germany 2,06 25,35 32,05 2,5 28,3 30,6
Greece 0,03 0
Hungary 120,69 249,13 181,54 165,7 322 197,3
Italy 1,54 2,47 2,1 2,7
Poland 164,71 281,68 268,74 220,8 328,1 264,7
Total INTRA-EUR27 627,15 1170,9 1319,51 815,3 1450,2 1473
78

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
071029
Alte legume congelate
Total import 32,73 13,82 5,93 48,7 20,7 5,9
Egypt 11,9 9,14 18,2 14
Syrian Arab Republic 0,08 1,2
Total EXTRA-EUR27 11,9 9,22 18,2 15,2
Belgium 4,67 4,3
Hungary 0,63 0,7
Italy 0,3 0,2
Poland 20,83 3,98 30,5 4,8
Slovakia 0,62 0,7
Total INTRA-EUR27 20,83 4,6 5,93 30,5 5,5 5,9

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
071030
Spanac, ghizdei (spanac de Noua
Zeelanda) ș i loboda congelate
Total import 531,99 801,17 892,54 733,5 1074,3 1128,9
Egypt 4,96 2,19 8,4 4
Total EXTRA-EUR27 4,96 2,19 8,4 4
Austria 11,58 20,2
Belgium 392,37 526,19 639,79 524,2 707,7 812,6
Bulgaria 3,94 2,92 4,2 9,5 5,8 4
Czech Republic 33,87 25,59 60,5 34,5
France 13,57 28,6 12,41 11,2 24 10,5
Germany 6,6 30,02 38,38 21,4 49,3 63
Hungary 28,79 42,47 48,87 36,2 51,1 59,5
Italy 0,63 0,49 0,8 0,5
Poland 81,25 132,78 108,39 121,7 169,3 120
Slovakia 0,51 1,5 0,9 1,8
Total INTRA-EUR27 527,03 798,98 892,54 725,1 1070,3 1128,9
79

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
071040
Porumb dulce congelat

Total import 294,69 412,46 471,11 334 435,2 531,5
China 31,11 50
Israel 0,01 0
Jordan 0,15 0,3
Moldova 32,91 3,99 55,3 6
specified 23,75 50
Total EXTRA-EUR27 56,66 4 31,26 105,3 6 50,3
Belgium 58,15 84,34 111,61 50,2 76,9 109,2
Bulgaria 12,99 3,5 6,76 12,8 3,5 6,3
Czech Republic 0,43 9,01 0,4 10,4
France 45,33 44,26 7,54 36,4 31,8 5,1
Germany 2,24 15,38 24,28 2,9 18,6 25,1
Greece 0,04 18,24 0 20,8
Hungary 66,46 171,37 139,72 88,8 230,6 205,9
Italy 1,16 2,82 1,1 0,8
Poland 52,82 87,6 63,18 37,6 66,2 48,6
Slovakia 0,42 56,69 0,1 49
Total INTRA-EUR27 238,03 408,46 439,85 228,7 429,2 481,2
80

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
071080
Alte legume
Total import 995,82 1834,8 3489,54 980,1 1606,6 5577,1
Chile 5,33 2,4
China 35,28 16,28 24,14 41,6 18,8 39,3
Croatia 0,3 0,5
Egypt 10,76 87,11 51,8 14,6 133 89,6
Iran 0,01 0
Macedonia 41,87 110,03 106,77 84,6 183,8 180,4
Moldova 17,74 36,17 18,12 35,8 49,9 35,7
Serbia 12,57 13,7
Turkey 2,63 7,6
specified 196,28 325,37 45,7 92,1
Total EXTRA-EUR27 305,06 580,29 213,4 230,7 480 358,7
Belgium 328,21 562,2 751 308,5 507,3 699
Bulgaria 63,8 49,47 146,44 145,2 114,9 2927,2
France 16,07 26,06 12,4 16,6
Germany 2,96 2,07 12,91 14,9 1,4 5,4
Greece 144,79 112
Hungary 38,63 53,24 250,89 50,3 70,9 202,3
Italy 0,68 3 1128,89 0,3 2,9 540,7
Netherlands 24,52 66,53 98,98 28,3 84,8 95,5
Poland 217,14 385,28 673,21 195,4 265,9 588,6
Portugal 4,6 2,8
Slovakia 0,14 0,49 0,1 0,4
Slovenia 0,55 0,8
Spain 14,82 6,5
United Kingdom 116,54 66
Total INTRA-EUR27 690,76 1254,5 3276,14 749,4 1126,6 5218,4
81

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
071090
Amestecuri de legume
Total import 2458,63 3889,8 4308,06 2870,5 4274,3 4457,8
China 1,84 1,4
Croatia 1,02 1,5
Egypt 3,65 2,34 5,8 3,2
Moldova 4,72 30,6 8,4 52,9
Serbia 146,79 202
specified 11,54 15,1
Total EXTRA-EUR27 16,46 8,9 177,39 22,7 13 254,9
Austria 8,41 0,2
Belgium 1122,34 1625,82 1783,34 1219,4 1744 1856,4
Bulgaria 82,31 52,01 94,37 129,6 70,3 110,7
France 23,53 29,77 1,52 18,3 21,8 1
Germany 6,7 103,02 142,62 9 106,8 137,6
Greece 0,1 0,1
Hungary 489,92 838,46 656,02 595,5 1020,2 637,8
Italy 0,35 0,68 0,5 0,3
Poland 709,64 1220,48 1309,83 870,3 1287,9 1331,1
Slovakia 4,59 4,35 5,8 4,1
Spain 7,28 6,7 9,93 5,1 4,5 6,2
Sweden 12,22 6
Total INTRA-EUR27 2442,17 3880,9 4130,67 2847,8 4261,3 4202,9
82

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
200490
Alte legume si amestecuri de legume
(preparate cu otet)
Total import 90,13 446,09 1682,92 272,6 583,7 1131,6
China 3,02 0,62 0,09 1,7 0,5 0
Egypt 1,52 2,8
Iran 0,03 0,17 0,1 0,3
Japan 0,35 0
Lebanon 1,88 2,6
Mexico 0,08 0
Moldova 0,28 27,97 1,98 0,3 59,9 2
Peru 0,25 0,1
Syrian Arab Republic 0,98 0,36 2,5 1,8
Thailand 35,76 45,3
Turkey 2,77 1,03 6,54 11 3,4 11,9
United States 0,07 0,1
specified 0,29 0,3
Total EXTRA-EUR27 9,63 32,04 44,37 18,4 69 59,2
Austria 0,75 0,3
Belgium 17,79 13,5
Bulgaria 17,7 30,8
Denmark 0,47 0,6
France 0,25 7,07 0 7,9
Germany 13,42 53,23 49,83 8,6 38 36,9
Greece 697,65 380,2
Hungary 15,5 10,9 373,18 34,3 6,5 224,1
Italy 4,74 4,46 9,95 3 1,5 4,4
Netherlands 26,99 16,06 35,17 184,4 82 55
Poland 15,27 325,57 381,38 22,7 384,9 285,5
Slovakia 0,47 0,5
Spain 0,04 0,97 28,76 0 0,4 22,9
Sweden 2,61 17,62 1,4 9,8
United Kingdom 4,54 0,76 1,2 0
Total INTRA-EUR27 80,5 414,05 1638,55 254,2 514,7 1072,4
83

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
081110
Capș uni, fragi

Total import 53,61 56,35 94,99 45,5 43,3 52,8
Egypt 3,65 0,93 5 1,6
Serbia 5,93 2,2
specified 2,46 5,81 1 2,4
Total EXTRA-EUR27 6,11 6,74 5,93 6 4 2,2
Belgium 24,34 14,15 18,24 14,4 9 8,7
Bulgaria 9,6 12
France 0,47 0,3
Germany 3,4 2,2
Hungary 31,89 21,5
Italy 2,02 1
Poland 13,56 32,05 36,44 13,1 28,1 19,1
Slovakia 0,01 0
Total INTRA-EUR27 47,5 49,61 89,06 39,5 39,3 50,6

de Tari
produse 2005 2006 2007 2005 2006 2007
081120
Zmeura, mure, dude, hibrizi ai acestora,
albe sau rosii si agrise
Total import 47,56 87,73 114,47 39,6 77,2 78,2
Moldova 0,33 0,5
Serbia 12,53 4,9
specified 7,95 13,11 3,5 5,2
Total EXTRA-EUR27 7,95 13,44 12,53 3,5 5,7 4,9
Austria 2,45 1
Belgium 18,46 17,24 20,79 8,1 7,3 8,3
Bulgaria 0,2 0,2
Germany 0,75 0,3
Hungary 13,91 28,92 26,84 24,6 48,6 31,4
Italy 0,39 0
Netherlands 0,01 0
Poland 7,24 26,06 51,27 3,4 14,4 32,4
Total INTRA-EUR27 39,61 74,29 101,94 36,1 71,5 73,3
84

Tari
produse
2005 2006 2007 2005 2006 2007
081190
Altele fructe congelate

Total import 257,3 326,08 617,61 214,7 237,2 508,8
China 16,45 15,81 24 24
Egypt 1,2 1,8
Moldova 13,54 40
Serbia 16,8 6,4
Sri Lanka 0,01 0
Turkey 1,61 1
specified 50,46 14,2 25 6,6
Total EXTRA-EUR27 81,65 31,63 16,8 90,8 31,6 6,4
Austria 4,15 15,61 1,5 7,3
Belgium 77,92 58,47 87,32 37,9 28,5 40,5
Bulgaria 58 83,2
France 13,47 10,4
Germany 20,55 112,79 10,2 75,5
Greece 55,66 69,1
Hungary 74,98 106,84 171,62 68,8 95 172,3
Italy 0,94 0,1
Netherlands 0,1 37 0 13,7
Poland 22,33 104,21 48,4 16,9 70,4 30,3
Spain 0,42 0,3
United Kingdom 0,13 0
Total INTRA-EUR27 175,65 294,45 600,81 123,9 205,6 502,4
85
ANEXA 3 STANDARDELE UE
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113

Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final PDF

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Raport Piata Romaniei de Fructe Si Legume Proaspete Si Congelate Final PDF

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

The European Union’s Tacis Programme for Moldova

Support to Export Promotion and

PIATA DE LEGUME SI FRUCTE

This project is funded by A project implemented by

CAPITOLUL 1. PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE.............. 4

CAPITOLUL 2. PIATA DE LEGUME SI FRUCTE CONGELATE…………………. 11

CAPITOUL 3. SISTEMUL DE DISTRIBUTIE……………………………………….. 15

CAPITOLUL 4. COMERTUL: IMPORTUL SI EXPORTUL………………………… 22

CAPITOLUL 5. EVOLUTIA PRETURILOR…………………………………………… 35

CAPITOLUL 6. ACCESUL PE PIATA......................................................... 37

CAPITOLUL 7. OPORTUNITATI SI CONSTRANGERI…………………………… 42

ANEXA 1 LISTA IMPORTATORILOR………………………………………………… 47

Obiectivul general al studiului este identificarea si evaluarea oportunitatilor de

Prezentarea pietei si a tendintelor de consum;

Rezultatele cercetarii efectuate pot fi utilizate de catre companiile producatoare din

Considerand scopul acestui proiect, metodologia aplicata in acest studiu

Prelucrarea si analiza datelor

Barierele si limitarile studiului

Pe parcursul colectarii si analizei datelor anumiti factori au servit drept impediment

Un alt impediment consta in refuzul reprezentantilor din sector sa ofere informatii

CAPITOLUL 1: PIATA FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE

1.1 Volumul pietei

Tabel 1.1 Consumul de fructe si legume proaspete pe cap de locuitor

Figura 1.1 Structura consumului de fructe, %

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Figura 1.2 Structura consumului de legume, %

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00

Sursa : FAOSTAT, EUROSTAT, INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

1.2 Valoarea pietei

1.3 Caracteristicile pietei

Oferta de legume si fructe de pe piata romaneasca poate fi structurata pe doua

Pata romaneasca are tendinta de orientare a consumului catre lgumele si fructele

In ceaa ce priveste comportamentul de cumparare si consum al legumelor si

Piata inregistreaza un trend ascendent sustinut, influentat intr-o oarecare masura

1.4 Sezonalitatea vanzarilor

Vanzarile de fructe si legume sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter

1.5 Segmentarea pietei

Piata romaneacsa de legume si fructe proaspete poate fi divizata in trei

Segmentul comertului cu amanuntul detine o cota de 50% din volumul vanzarilor,

Sectorul Comertului cu amanuntul se divizeaza in trei mari grupe : comertul modern

Segmentul industriei prelucratoare este un « consumator » important de fructe si

In ceea ce priveste caracteristicile acestui segment el se caracterizeaza printr-un grad

HORECA -Importanta sectorului Horeca a crescut in ultimii ani. Consumul in afara

Segmentul Horeca include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi

In 2007 productia totala de fructe proaspete (inclusiv strugurii utilizati la productia

Pepenii verzi si galebi (harbujii si zemosii) se plaseaza pe locul 2 in volumul

Din analiza evolutiei productiei de fructe in ultimii 5 ani se observa o scadere

Tabel 1.2 Productia de fructe proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

Productia de legume proaspete a fost estimata in anul 2007 la nivelul de 3.2

Tabel 1.3 Productia de legume proaspete in Romania, 2003-2007, mii tone

2003 2004 2005 2006 2007

1.7 Tendinte pietei

Volumul si calitatea fructelor si legumelor proaspete sunt direct dependente de

Principalele puncte slabe ale sectorului enuntate chiar de reprezentantii acstuia

Reducerea semnificativa a patrimoniului pomicol, faramitarea si dispersarea

In ceea ce priveste dendintele de consum studiile comportamentului

Schimbarea structurii populatiei si anume se inregistreaza o crestere rapida a

« Diluarea » familiilor – numarul prsoanelor in familii se diminueaza din cauza

Cresterea veniturilor populatiei are influenta asupra stilului de vita si

In ceea ce priveste preferintele fata de alimente si nutritie tendintele sunt urmatoarele :

Siguranta produselor – produsele alimentare trebuie sa fie sigure, iar consumul

Alimente sanatoase – continutul de grasimi, zahar si sare in produse alimentare