1.

CONCEPTIA PERSONALA CU PRIVIRE LA RAPORTUL EREDITATE-MEDIU IN

INFLUENTAREA DEZVOLTARII PSIHICE

1.Succinta prezentare a conceptiei specialistilor (literatura de specialitate) cu privire la

problema aleasa

Raportului ereditate-mediu in influentarea dezvoltarii psihice a constituit subiectul unor

dispute foarte controversate in psihologie. In teoria si practica educatiei se identifica opinii si
atitudini foarte diferite in legatura cu aceasta problema. In urma studiilor realizate au fost
cercetatori care au fixat drept primordiala in dezvoltarea psihica influenta ereditatii si o alta
categorie care au considerat drept principal factor in dezvoltarea psihica mediul. Pe baza studiilor
efectuate s-au formulat tendinte extremiste, reductioniste ( de supra sau subapreciere a unuia
dintre cei doi factori ), teorii ce mai sunt inca prezente si active atat in teoria cat si in practica
educatiei de astazi. Teoriile ereditariste (ineiste) susţin rolul fundamental al eredităţii în
devenirea fiinţei umane, avându-şi originile în cercetările biologilor. Adepţii acestei teorii sunt:
Platon, Confucius, Schopenhauer, Lombroso, Herbert, Spencer, Szondi ş.a. În viziunea lor
ereditatea determină orice evoluţie a omului. Reacţiile la ideile/teoriile ereditariste (ineiste) au
fost puternice. A apărut curentul ambientalist care îşi are originea în rezultatele cercetărilor
ştiinţifice din biologie. Marcantă e contribuţia lui J. B. Lamark – autorul primei teorii
evoluţioniste care oferă şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei. Ambientalismul (reprezentant, spre
exemplu, de Helvétius, Diderot, J. Locke, D. Hume dar şi de B. F. Skinner sau J. Watson)
absolutizează rolul şi ponderea factorilor sociali (socioeducaţionali) în dezvoltarea individului,
negând sau desconsiderând semnificaţia eredităţii. Curentul a fost susţinut mai ales de sociologi,
dar implicaţiile absolutizărilor au „atins“ şi psihologia, şi teoriile educaţiei.
De la pesimismul pedagogic generat de ineism s-a alunecat într-un optimism exagerat de tipul
„educaţia poate totul“. Spre deosebire de ereditarişti, reprezentanţii acestor teorii: Locke,
Rousseau, Helvetius, Watson, Diderot, afişau o încredere absolută în puterea şi valoarea
factorilor socio-educaţionali: mediul și educaţia. Ei neagă rolul eredităţii. Pe poziţiile concepţiei
ambientaliste se situează şi întemeietorii pedagogiei moderne (Comenius şi Pestalozzi), dar şi
reprezentanţii behaviorismului contemporan (Skinner, Brunner şi alţii).
În epoca noastră, concepţia ambientalistă cu privire la educabilitate a fost susţinută îndeosebi de
către sociologi.
2. Argumentarea concepţiei personale şi a convergenţei sau divergenţei acesteia în raport
cu opiniile specialiştilor : personal consider ca teoriile ereditariste exagerează rolul eredităţii,
înlăturând rolul modelator al celorlalţi factori: mediul social şi educaţia. Sunt teorii pesimiste, în
opoziţie cu concepţia educabilităţii, fapt ce diminuează rolul real şi demonstrat al educaţiei şi
mediului social. Concepţiile ereditariste au inspirat teoriile extremiste care afirmau superioritatea
unor rase faţă de altele.

3. Argumentarea convergenţei sau divergenţei opiniei personale în raport cu opiniile

specialiştilor
Imi sustin aceasta opinie in primul rand pe baza rezultatelor pertinente furnizate pe baza
cercetarilor efectuate de reprezentantii teoriilor ambientaliste ce s-au inspirat în susţinerea
ideilor lor din rezultatele unor cercetări aparţinând domeniului biologiei cum ar fi teza
transformistă a lui Jean Baptiste Lamarck, ce susţinea că în evoluţia vieţuitoarelor, mediul deţine
rolul fundamental; Un al doilea motiv pentru care susțin ipoteza conform careia mediul
actioneaza ca factor determinant în dezvoltarea psihică este faptul că stimulările produse de
acesta sunt de neînlocuit. Tinca Crețu amintește în cartea sa „Psihologia Educației” despre
importanța mediului în achiziționarea limbajului până la vârsta de 6 ani. Există studii, cum ar fi:
cazul Victor, cazul Genie și studiile pe gemenii monozigoți, care întăresc cele spuse anterior.

După R. Moose, există 6 categorii principale ale mediului care influențează dezvoltarea
psihică: ecologia, settingurile comportamentale, structurile organizaționale, caracteristicile
membrilor organizației, climatul organizațional, recompensele și sancțiunile practicate.

In al treilea rand să ne gândim că în settingurile comportamentale se încadrează școala.

Aceasta are o influență majoră în dezvoltarea intelectuală. Întradevăr, ereditatea conferă un
„orar” al proceselor de creștere și maturizare, dar aceasta creează doar premisele pentru
momentele de optimă intervenție din partea mediului.

4. Exemplificarea cu un caz concret, din experienţa personală sau a persoanelor

cunoscute pentru fundamentarea concepţiei personale;
In experienta mea am intalnit o situatie care imi sustine opinia pe baza careia mi-am
fundamentat conceptia personala. Este vorba despre un caz relatat de medicul meu de
familie. Acesta mi-a povestit despre cazul a doi gemeni proveniti dintr-o familie foarte
 saraca ce nu avea posibilitatea de a-i creste pe amandoi. Mama a hotarat sa dea spre
adoptie unul dintre baieti in timp ce unul a ramas in sanul familiei naturale. Cel care a
fost dat spre adoptie a urmat cursuri universitare, cursuri de pian, inot, activitati ce i-au
sporit nivelul dezvoltarii intelectuale acesta ajungand cantaret. La maturitate acesta a
dorit sa-si cunoasca familia naturala si s-a intalnit cu fratele geaman. Acesta era un
lucrator ce nu urmase cursuri scolare, fiind dintr-o familie saraca acesta a marturisit ca a
asistat in copilarie la numeroase certuri, a fost victima violentelor , fapt ce l-a marcat
afectiv. Din urma discutiilor s-a constat ca si fratele avea o pasiune pentru muzica, dar
datorita conditiilor nefavorabile ale mediului acesta nu si-a putut-o valorifica. Exemplul
in cauza ilustreaza faptul ca desi potentialul ereditar este important mediul este cel care îl
poate fructifica prin exercițiu, muncă, devotament, încurajare, sau dimpotrivă poate
inhiba acel talent.
5. Analiza efectelor în planul comportamentului profesional a concepţiei personale cu
privire la problema aleasă

Eu momentan lucrez ca educatoare, fiind in permanent contact cu copiii. Din

experienta de la clasa am constat ca mediul scolar, familial si educatia( aspecte vehiculate
de teoria ambientalista) sunt factori primordiali in dezvoltare psihica optima a copilului.
Pentru imbunatatirea rezultatelor copilului in propria dezvolare personal recomand
implicarea accentuate a familiei in educatia copilului, promovarea unor modele positive
de comportare, asigurarea unui climat educational si familial calm si cald, relationarea
accentuate cu acesta.