Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
COMPONENTA PRINCIPALA
A EDUCATIEI ESTETICE
INSTITUTOR :
GINA HURDUC
GRADINITA NR. 14
GALATI
1
CUPRINS
2
“Muzica este graiul in care se oglindesc fara putinta de
prefacatorie, insusirile sufletesti ale omului.”
George Enescu
3
atat mai mult el va deveni beneficiarul emotiilor artistice. Muzica va fi
pentru el un izvor curat de munte care, pe unde trece, face sa rodeasca
pamantul si cu timpul modeleaza chiar si piatra.” ( Lupu Jean – Educarea
auzului muzical dificil)
Gradinita acorda pe tot parcursul prescolaritatii o atentie deosebita
cultivarii vocii copiilor, dezvoltarii auzului muzical, a simtului ritmic si
melodic.
Muzica are deosebite valente formative, invatarea si practicarea ei
constituind o adevarata “terapie” pentru intelectul copilului prescolar. Ea
educa si dezvolta o serie de procese psihice : gandirea, memoria, atentia,
afectivitatea, vointa , etc. .
Atunci cand prescolarul canta urmarim sa fie atent la multe operatii
care, insumate, dau viata cantecului ( este solicitata atentia), trebuie sa-si
aminteasca textul cantecului ( memoria), in cadrul jocurilor muzicale sa
respecte anumite reguli, sa dea dovada de acuitate auditiva si sa fie
disciplinat in joc ( atentia, vointa, gandirea).
Educatia muzicala isi extinde influenta si asupra dezvoltarii fizica a
copiilor. Cantecele, jocurile cu cantec sau jocurile muzicale interpretate de
copii contribuie la dezvoltarea aparatului respirator, aparatului vocal si
asigura o mai buna oxigenare a sangelui. Miscarile executate ritmic devin
mai putin obositoare si in acelasi timp dau corpului suplete si frumusete.
Educatia muzicala desfasurata in gradinita dezvolta gustul pentru
frumos si sensibilitatea copiilor. Jean Lupu spune: “ Sa-i invatam pe copiii
nostri cum sa cante frumos si astfel vor avea muzica in ei toata viata “
( Educarea auzului muzical dificil ).
Continutul de idei al cantecelor influenteaza pozitiv procesul de
formare al caracterului copiilor. Acestia invata sa fie harnici, buni, generosi,
corecti, sa-si iubeasca familia, tinutul natal, natura inconjuratoare. Cantecele
si jocurile muzicale ii fac pe copii veseli, vioi, disciplinati, perseverenti,
prietenosi.
Educatia muzicala influenteaza pozitiv pe copii si sub aspect
intelectual. Perceperea clara, bine dirijata a unor materiale ( tablouri,
imagini ) familiarizarea cu continutul cantecelor si apoi povestirea
acestora le dezvolta copiilor spiritual de observatie, le imbogateste
cunostintele si vocabularul cu noi cuvinte.
Pledand pentru o educatie muzicala bine organizata, renumitul
etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: “ un mugur prins de o
ramura, ca o mladita dintr-o tulpina, ca o samanta ce incolteste, prinde
radacina si creste in solul sufletesc al neamului nostru” iar manifestarile
muzicale ale copilariei sunt “ acele exprimari sonore ale bucuriei, placerii,
satisfactiei. ( George Breazul- “Observatii relative la invatamantul muzical”).
Educatia muzicala- ocupa un loc important in procesul instructiv-
educativ din gradinita si aduce o contributie de seama la educatia estetica a
copiilor, precum si la educatia lor morala, intelectuala si fizica.
4
Educatoarei ii revine menirea ca, treptat, cu rabdare si intelegere, sa
treaca la constientizarea elementelor muzicala fiind convinsa ca ceea ce
inregistreaza copilul la aceasta varsta devine hotarartor pentru evolutia sa
ulterioara.
“ A astepta sa culegi altceva dintr-un pamant decat ceea ce a fost
semanat in el, ar fi o copilarie “. ( Mihai Eminescu – “Cugetari”)
a. Cantecul
Cantecul, principalul mijloc de realizare a educatiei muzicale in
gradinita dezvolta dragostea copiilor pentru familie, pentru tinutul natal si natura
etc,.
Prescolarii sunt deprinsi de timpuriu sa asculte muzica, sa manifeste
interes pentru ea ; li se formeaza unele deprinderi elementare de a canta in
colectiv si individual; li se dezvolta vocea si auzul muzical, simtul melodic,
precum sic el ritmic.
O atentie deosebita trebuie acordata selectionarii cantecelor ce se invata
cu prescolarii.
In acest scop, cantecul trebuie sa fie accesibil si educativ.
5
Din punct de vedere ritmico-intonational cantecul trebuie sa fie pe
masura puterii de intelegere si executie a copiilor. Ritmul sa nu fie prea greoi,
iar intervalele melodice sa cuprinda salturi firest, nici prea mari nici prea mici,
care nu pot fi sesizate si chiar intonate de catre copii.Melodiile care nu intrunesc
astfel de calitati duc la demobilizarea copiilor, la renuntarea de a se angaja in
invatarea cantecelor sau au ca repercursiune melodica o invatare incorecta, falsa.
Pentru formarea deprinderii de a canta este necesar sa dezvoltam auzul
muzical – ca mijloc de percepere a muzicii si vocea- ca mijloc de redare.
Invatarea cantecelor de catre prescolari trebuie sa aiba in vedere si
stadiul dezvoltarii lui psihice.
Materialul muzical folosit in gradinita cuprinde piese muzicale cu un
continut foarte variat: intamplari si fapte din viata copiilor ( “La gradinita”,
“Copilul politicos”, “Familia mea”) fenomene din natura ( “Ploaia”, “Primavara
a sosit”), aspecte din viata plantelor si animalelor ( “Floarea”, “Bradutul”,
“Veverita”), etc.
In gradinita copiii invata si cantece din folclorul copiilor,
familiarizandu-se astfel de timpuriu cu creatia populara. “Folclorul copiilor este
reprezentat prin realizari literare, legate de gestica, miscare, joc, cantata sau
scandate. Constituind punctual central al activitatii lor, felul specific de
manifestare – productiile lor artistice trebuie considerate ca avand nu numai o
utilitate distractiva ci, in acelasi timp, educativa – didactica- dezvolta spiritual
de cooperare, de actiune, dezvoltarea limbajului, a sensibilitatii, a perceptiei
verbale si muzicale, punandu-i in miscare fortele spirituale si corporale-
pedagogica si sociala : invata sa numere, sa-si cunoasca partile corpului, zilele
saptamanii, etc, inainte de faza scolarizarii “ ( Emilia Comisel- “Folclorul
copiiilor” ).
Cantecul- creatia ce se inscrie cel mai bine in universal copilariei
reprezinta deci, mijlocul principal de realizare a educatiei muzicale in gradinita.
b. Exercitiile muzicale
6
DO2 DO2
SI SI
LA LA
SOL SOL
FA FA
MI MI
RE RE
DO1 DO1
DO2
SI
LA
SOL
FA
M
I
RE
DO1
FA
MI MI MI MI
RE RE RE RE RE
RE
DO DO DO
7
ritmice- pentru perceperea duratei sunetelor.
c. Jocul muzical
8
capacitatii de a percepe ritmul si a-l respecta in cantece si jocuri) si
melodic.
d. Auditiile
e. Serbarile
9
Valoarea educativa a activitatilor artistice consta in aceea ca isi
aduc contributia la educatie in general si la educatia estetica in special.
Succesul si adevarata valoare pedagogica a serbarilor nu se obtin
prin fast si abundenta de efecte exterioare , ci prin sentimental masurii
artistice si pedagogice prin continut si organizare.
1. Dezvoltarea vocii
Vocea, dar natural al omului este principalul si cel mai indemana mijloc
de redare, de executare si de interpretare a muzicii.
Formarea vocilor copiilor si implicit educatia lor muzicala se realizeaza
in gradinitele de copii pe parcursul a unui an, doi sau chiar trei ani in cadrul
unor activitati diverse.
Formarea vocii copiilor pune in fata educatoarei o multitudine de
probleme, carora este necesar sa le faca fata cu succes.Aceasta trebuie sa
studieze anatomia si fiziologia intregului sistem fonator.
Primul element al cercetarii a fost testarea gradului priceperilor si
deprinderilor individuale: melodice si ritmice cu care au venit copiii din familie.
Testarea efectuata, la inceputul anului scolar 2003-2004, la grupa mare,
pe un numar de 24 de copii de aceeasi varsta si cu aceleasi posibilitati
intelectuale, consta din:
1. reproducerea unui fragment melodic;
2. ritmizarea unei poezii cunoscute;
Dupa efectuarea acestei testari am inceput activitatea speciala pentru
formarea, dezvoltarea si consolidarea deprinderilor melodice si ritmice.
In acest sens am folosit mijloace si procedee diferite.
Pentru a adanci studiul de cercetare am organizat grupa de copii
astfel:
- subgrupa a. experiment ( copiii care au obtinut
calificative de sufficient si insufficient)
- subgrupa b. martor- ( copiii care au obtinut
calificativul de bine si foarte bine)
Dupa o luna am testat din nou copiii prin jocul muzical “In
padure”.
Am constatat ca se impune introducerea altor jocuri si exercitii
diversificate din punct de vedere melodic, dar si ritmic. Astfel, la testarea
10
efectuata la sfarsitul semestrului I rezultatele au fost imbucuratoare,
deoarece reusisem sa recuperez 2 din cei 5 copii incadrati la calificativul
insuficient.
Testarea a constat in interpretarea pe roluri a jocului muzical
“Copilul fricos” si a jocului muzical ritmic “Cu piciorul trop, trop,trop” .
Dupa parcurgerea altui set de jocuri si exercitii, efectuate in
partea I si a IV-a a programului din gradinita., ( pe parcursul sem II) am
obtinut urmatoarele rezultate: ( grafic 4 anexa).
Un salt spectaculos l-am inregistrat la sfarsitul anului scolar,
cand am constatat ca un singur copil se incadra la calificativul suficient,
iar restul la bine si foarte bine.
Pe tot parcursul anului scolar am inregistrat rezultatele obtinute
saptamanal intr-un caiet special, individual pentru fiecare copil.
Cercetarea vocii copiilor am facut-o ascultandu-i cum canta
individual, dar si in grup de cate 2-3 pentru copiii mai timizi, avand
grija sa-l observ in special pe cel vizat.
In problema vocii, trebuie sa excludem parerea ca un copil nu ar
avea voce pentru a canta. Iar in ceea ce priveste deficientele se pot gasi
mijloace pentru remedierea lor.
Cand se constata o deficienta vocala este necesar sa cunoastem
trei lucruru importante:
- felul de manifestare a deficientei
- cauzele deficientei
- posibilitatile de remediere.
11
Auzul muzical are la baza auzul fiziologic si se formeaza prin
auzul fiziologic si se formeaza prin perfectionarea acestuia, in sensul
perceperii diverselor aspecte ale sunetelor muzicale: timbrul, intensitatea,
durata, inaltimea, succesiunea, simultaneitatea, precum si a combinatiilor
dintre aceste aspecte.
Auzul muzical se formeaza si se dezvolta prin auditii, prin realizarea
unor exercitii muzicale in care sa fie incluse perceperea, reproducerea si
recunoasterea sunetelor.
Dezvoltarea auzului muzical va porni de la auditii deoarece se merge
intotdeauna de la percepere catre celelalte procese psihice.
Pentru a se convinge ca auditia a fost constienta si activa,
educatoarea va cere copiilor sa recunoasca piesa audiata in cadrul altor
activitati.
Acuitatea auzului muzical poate fi considerabil dezvoltata cu
ajutorul exercitiilor speciale concepute in functie de varsta si de nivelul
aptitudinilor copiilor.
12
In elaborarea exercitiilor, pe toata durata experimentului am tinut seama
de gradarea dificultatilor. La sfarsitul anului scolar cei 5 copii cu care am lucrat
diferentiat dovedeau acelasi simt ritmic ( ba chiar mai dezvoltat) cu ceilalti copii
din grupa.
Imbogatirea impresiilor muzicale, dezvoltarea vocii, a auzului muzical
si a simtului ritmic, formarea unor priceperi si deprinderi elementare, acestea
sunt in esenta premisele dezvoltarii sensibilitatii muzicale a copiilor de varsta
prescolara.
CONCLUZII SI PROPUNERI:
13
Blindetea, gingasia, asemeni razelor de soare aduc zambetul pe fata
copiilor.
Haideti sa dam fiecaruia un pic de frumos printr-un cantec fermecator,
suav, placut, de care isi va mai aminti mereu.
BIBLIOGRAFIE :
14