Sei sulla pagina 1di 38

NOTIUNI GENERALE

Terminologie – cuv. Masaj se presupune ca provine din cuv.


Grecesc massein – a framanta , fie din cuv. mass – a apasa.
In prezent se foloseste termenul de masoterapie , moso – masaj
iar sufixul indica locul sau alaturi de alte terapii folosite in
recuperarea medicala :
- electroterapie , hidroterapie , fototerapie , magnetoterapie ,
kinetoterapie , laseroterapie , balneoclimatoterapie.
Definitie : este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului
prin actiuni manuale sau mecanice , in scop fiziologic , curativ
sau profilactic.Actiunile manuale de masaj poarta numele de
manevre , manipulari sau procedee de masaj. Acestea pot fi :-
principale sau fundamentale :
- netezirea , framantatul , fructiunea , baterea , vibratiile , care nu
trebuie sa lipseasca din cadrul masajului general.
- secundare sau ajutatoare :
- cernutul si rulatul , presiunile , tractiunile si tensiunile ,
scuturarile , procedee diverse ( pensari , ciupiri , ridicari
musculare ) , folosite pt. intregirea manevrelor principale.

CLASIFICARE

1.Dupa persoana care efectueaza masajul :


- masaj realizat de o persoana specializata in acest domeniu
( masseur )
- automasajul – masaj realizat pe propria persoana
2.Dupa regiunea la care se aplica:
Masaj somatic ( asupra partilor moi superficiale )
General :
-extins la intreaga supr. a corpului
- restrans la partile mai bogate in tes. Moi
Partial :
- regional pe o parte bine definita a corpului
- segmetar pe portiuni anatomice distincte ( in special pe
membre )
- local pe portiuni mici de piele si tesut subcutanat , pe gr.
muschi , articulatii.
Masajul profund ( asupra org. interne )
Masaj occidental:
1.Masaj uscat : A.Masaj manual
Clasic – procedee clasice princ. si fund.
Tehnici speciale :
- pt. piele : kinetoplastia Morice
petrisajul Jaquet&Leroy
masajul trofic Glerant
pt. capsula articulara –masaj profound Cyriax;
- pt.segmente: masajul de apel al toracelui pt.membrul
superior
masajul de apel al abdomenului pt. membrul inferior
- pt.afectiuni veno limfatice :
-drenajul manual limfatic Leduc&Godard
-metoda van der Mohlen
-masajul talpii venoase Lejars
Reflex :
- Masaj reflex conjunctiv , segmentar
- Masajele reflexe speciale :
*reflexologia vertebrala , a limbii , endonazala , auriculara ,
irisului , int. Gros, dintilor , palmara , plantara , neuralterapia.
B.Automasajul : Clasic , Reflex
C.Masajul mecanic :
Masajul vibrator : cu diferite tipuri de impulsuri de current
electric si camp magnetic din domeniul inaltei , joasei si mediei
frecvente.
- unde mecanice , ultrasunete in timp discontinuu si continuu
- fotolii , paturi , mese vibratorii ( oscilante )
- aparate vibratorii portabile
II. Masajul umed :
* masaj clasic : frictiuni
spalari
afuziuni
bai cu valuri , cu vartej de apa , cu bule de
diverse gaze , cu abur
dusurile
* masaj special : baia cu vartej de apa
dus – masaj
dus – subacvatic
terapia cu factori contrastanti
masajul cu gheata
* masaj oriental :
Masajul neenergetic :
- osteopresura – masaj periostal
- digitopresura – presopunctura
- metode combinate : chinezesti : Ngam ,Tao-Inn
japoneze: Do-Inn , Shiastu
Masajul energetic : pe pct. de acupunctura , pct. speciale si
meridiane energetice.

TEHNICI SPECIALE

Ptr. Piele : Kinetoplastia Morice – repr. un framantat al pielii si


al tes. Conjuunctiv sub forma unu malaxaj epidermo-dermic
centripet , realizat cu una sau ambele maini , in acelasi sens sau
in sens contrar.Are rol in stimularea circulatiei locale , in special
a celei veno-limfatice si in mentinere sau cresterea troficitatii
locale.
Petrisajul Jaquet&Leroy – este un framantat numai al
tregumentului realizat in sens centripet si folosind toate
metodele expuse anterior cu rol trofic deosebit
Masajul trofic Glerant – consta in frictiuni circulare ale
epidermului pe tesutul celular subcutanat la 5 cm de plaga si fara
a desprinde mana de pe tegument. Are rolul de a ameliora
circulatia , de a dezvolta supletea tesutului si de a combate
instalarea edemului local in cazul plagilor sau al grefelor
tegumentare.
Ptr. capsula articulara – Masajul profund Cyriax – cu doua sau
trei degete se patrunde profund in zona articulara si
periarticulara realizandu-se frictinui trasversale si spiralate ale
capsulei articulare si insertiilor ligamentare.Are efect de
mentinere a functionalitatii acestor structuri relativ slab
vascularizate si cu o reactie negativa rapida la stimuli
defavorabili interni si externi.
Ptr. segmente – Masajul de apel al toracelui pentru membrul
superios si al abdomenului pentru membrul inferior – in dorinta
de a creste eficacitatea masajului aplicat unui membru afectat de
diferite cauze patologice se foloseste initial acest timp de masaj ,
cu rol de crestere a circulatiei locale , a excitabilitatii
neuromusculare si a troficitatii structurilor constituente. El se
realizeaza prin tehnicile clasice cunoscute , alternativ ,
centripetsi centrifug , dinspre si inspre radacina membrului.
Ptr. afectiuni venoase si limfatice – Drenajul manual limfatic
Leduc&Godard – precede aplicare metodei van der Mohlen ,
avand rolul de a goli limfaticele pana la limita posibila manual
se se realizeaza printr-o tehnica succesiva : initial de aspiratie
apoi de resorbtie.
Masajul talpii venoase Lejars – reprezinta o metoda, care in
ultima perioada este f rar utilizata dar poate fi inca folosita cu
succes in tulb. Venoase usoare si medii ale membr.
inferioare,cantonate de obicei la niv. gambelor care inf. negativ
af. reumatism. ale gen.

MOBILIZARILE POSTMASAJ ( MISCARI SI MANEVRE


DUPA MASAJ )

Tehnica generala : - mobilizari pasive din articulatiile masate si


cele invecinate cu reginule masate in toate axele de miscare
permise.
- mobilizari pasivo-active si activo-pasive, porogresive , initial
in directiile libere si apoi in directia cea mai deficitara.
Tehnici de facilitare neuromuculare proprioceptive :
 Fundamentale ( de baza )
-iradierea influxului nervos de la musculatura puternica la cea
slaba
- iradierea de la un mebru sanatos la cel bolnav
- reflexe de postura si echilibrare
- vizualizarea directa a miscarii
- reciprocitatea intre doua scheme
 Speciale cu caracter general 
- inversarea lenta
- inversarea lenta cu opunere
- contractii repetate
- inversarea agonista
- secventialitatea de intarire
 Specifice
-pt. promovarea mobilitatii :
- initiere ritmica
- relaxare – opunere agonsita si antagonista
- rotatie ritmica
- stabilizare ritmica
- miscarea cativa de relaxare – opunere
- pt. promovarea stabilitatii :
- contractia izotermica in zona scurtata
- izometria alternanta
- pt. promovarea mobilitatii controlate – patrupedia
- pt. promovarea abilitatii :
- progresia cu rezistenta
- secventierea normala
Utilizarea de elemente facilitorii ale rasp.neuro-musc. :
- streching-ul
- rostogolirea ritmica repetata
- telescoparea
- acceleratia liniara si angulara
- atingerea usoara
- contactele manuale
- presiunea pe tendoanele lungi
Miscari active simple si rezistenta progresiva realizata manual
sau cu ajutorul scripetoterapiei ,
suspensoterapiei , hidrokinetoterapiei , greutatilor etalonate.
Elemente de terapie ocupationala
Sportul terapeutic – inotul portul cel mai complex si cu rezultate
rapide.

Prinicpalele forme de masaj

1.Masajul manual – este cea mai eficae , mai raspandita si mai


veche forma de prelucrare a partilor moi ale corpului
2. Masajul mecanic – se executa cu aparate sau instrumente
3. Masajul somatic sau periferic – consta din aplicarea
procedeelor manuale sau mecanice pe partile moi de la suprafata
corpului
* Masajul somatic general - reprezinta prelucrarea pe
indelete a tuturor partilor moi de la periferia corpului. Acesta
poate fi un masaj somatic extins cand se realizaeaza prelucrarea
integrala a tesuturilor moi de la suprafata corpului sau un masaj
somatic restrans cand este limitat la partile mai bogate in tesuturi
moi.
* Masajul somatic partial – repr. prelucrarea mai rapida a
partilor moi dintr-o anumita parte a corpului sau actiunea noastra
este limitata la un tesut sau organ.Masajul partial poate fi :
Regional cand se aplica pe o parte importanta si bine delimitata a
corpului – spate , torace , abdomen , fata.
Segmentar se aplica pe portinui anatomice distincte – membre
superioare ( brat , antebrat , mana ) si membre inferioare
( coapsa , gamba , picior )
Local este masajul ce se aplica pe portiuni mici de piele si
tesuturi subcutanate , pe grupe de muschi , pe articulatii , degete.
Msajul profund al organelor – reprezinta prelucrarea
tesuturilor si organelor din interiorul cavitatilor corpului prin
actiune indirecta a procedeelor manuale sau mecanice.
Influentele masajului asupra organismului :
Se realizeaza prin actiune : directa prin efectele mecanice marind
elasticitatea pielii si a tes. subcutanate sau activand circ sangelui
si a limfei in vasele periferice ; indirecta datorita efectelor
reflexe produse pe cale umorala si nervoasa.

Scopul masajului :

Scop fiziologic : pt. imbunatatirea propr. fizice ale tes. , pentru


stimularea circ. de intoarcere a sangelui.
Scop profilactic : pt. pastrarea sanatatii si pt. cresterea rezistentei
organismului
Scop terapeutic : folosit in cadrul tratamentului complex al unor
leziuni si tulburari functionale sau in recuperarea dupa anumite
boli si traumatisme.

Elementele esentiale ce trebuie respectate pt. a obtine


rezultate optimeprin aplicarea masajului :

- pozitionarea cat mai confortabila a pacientului astfel incat sa


fie relaxat pe cat posibil  pe toata durata tratamentului
- mainile maseurului sa fie relaxate
- maseurul trebuie sa stabileasca ritmuol fiecarei manevre in
functie de efectele pe care le urmareste
- ritmul manevrelor sa fie regulat
- adaptarea presiunii fiecarei manevre in functie de regiunea pe
care se aplica efectele urmarite
- mentinerea unei pozitii corecte a corpului in timpul efectuarii
masajului.

Factorii care tind sa inhibe relaxarea pacientului in timpul


masajului :

- durerea sau frica fata de durere , frica de un tratament


necunoscut , incaperea in care se efectueaza masajul , lumina
exagerata sau intunericul , incapere rece si intunecoasa , galagia ,
rusine , pozitionari inadecvate care pot determina dificultati in
respiratie sau pot fi incomode , factorii psihologici ( frica de
spital , tratamente sau personali )

Factorii care favorizeaza relaxarea pacientului in timpul


masajului :

- temperatura din incapere sa fie optima ( 23 – 25 de grade ) ,


ambient placut , linistit , curat , iluminat pe cat posibil natural iar
cel artificial sa nu fie exagerat , incapere neaglomerata cu
diverse obiecte de mobilier.

Efectele masajului

Sunt multiple si pot fi impartite astfel :


- directe asupra tesuturilor masate
- indirecte pe membrul opus – efect la distanta
asupra organelor interne cand masajul este
profund
- locale : hiperemie locala , stimularea circulatiei locale ,
indepartarea produsilor de metabolism , reducerea fenomenelor
de staza , calmarea durerii , stimularea proceselor de resorbtie
- generale : indepartarea starii de oboseala , stimularea circulatiei
, imbunatatirea functionala a aparatului respirator , cresterea
metabolismului , imbunatatirea starii psihice , disparitia
tulburarilor de somn.
- immediate
- tardive
- obiective care sunt monitorizare de medic prin metode clinice
si paraclinice
- subiective care sunt declarate de pacient
- stimulante , excitante
- relaxante , calmante

Efecte asupra diferitelor tesuturi si sisteme

Asupra pielii : creste elasticitatea , cresterea pragului


sensibilitatii cutanate , cresterea schimburilor nutritive , creste
schimburile respiratorii , cresterea secretiei glandelor
sudoripare , influenteaza substanta fundamentala si fibrele
elastice.

Asupra tesutului celular subcutanat : reduce elasticitatea ,


favorizeaza schimburile nutritive prin cresterea afluxului sangvin
si eliminarea mai eficienta a reziduurilor , la pacienti cu diferite
grade de obezitate contribuie la resorbtia si implicit scaderea
depozitelor de grasime
- pe cale reflexa influenteaza : circulatia sangvina si limfatica ,
schimburile metabolice , excretia , functiile glandelor endocrine.

Asupra muschilor : imbunatateste performanta musculara prin


stimularea proprietatilor fundamentale ale muschilor
( conductibilitatii , excitabilitatii , contractilitatii si elasticitatii ) ,
in cazul oboselii musculare accelereaza refacerea musculara prin
intensificarea schimburilor sangvine – aport de
substante nutritive si indepartarea reziduurilor , creste rezistenta
musculara la efort prin hiperemie si deschiderea de capilare
sangvine.

Asupra tendoanelor , tecilor tendinoase , aponevrozelor :


creste consistenta acestora , activeaza circulatia locala , combate
staza sangvina siu limfatica , stimuleaza proprioceptorii

Asupra circulatiei sangvine si limfatice :


- la nivelul circulatiei venoase : creste viteza de circulatie a
sangelui , sustine valvulele venoase
- la nivelul circulatiei capilare : efecte pasive ( indirecte ) si
efecte active ( directe ) de stimulare a vasomotricitatii
( deschiderea capilarelor inchise ) prin mecanism mecanic ,
neural si prin eliberarea mediatorilor chimici.
- circulatiaarteriolara – cresterea fluxului sangvin prin efect
direct mecanic
- circulatia limfatica – este marita de aproximativ 25 de ori
- valorile tensiunii arteriale – scad in masajul de relaxare , cresc
in masajul stimulant
- compozitia sangvina – creste numarul hematiilor , creste
numarul leucocitelor
- efecte generale : mobiolizarea masei sangvine , accelerarea
circulatiei sangvine , vasodilatatie capilara , drenaj.

Asupra sistemului nervos : la nivel local se porduce un reflex


de axon cu vasodilatatie capilara
Asupra organelor interne – masajul peretenului abdominal prin
efecte mecanice produce – reglarea secretiei la nivelul viscerelor
, reglarea exccretiei

Efectele masajului general :


- stimuleaza circulatia sangvina si limfatica
- stimuleaza hematopoeza
- intensifica schimburile nutritive
- creste temperatura corpului

Indicatii :
- sechele post – traumatice
- tulburari trofice
- tulburari neurologice
- optimizarea formei sportive

- profilaxia primara – hipomobilitatea = sedentarism ,


cresterea in greutate = obezitate
- - profilaxia secundara
- pastrarea formei fizice si psihice

Contraindicatii:
- generale – se interzice aplicarea oricarui procedeu de masaj pe
oricare parte a corpului
-partiale constau in restrangerea menevrelor de masaj la cele mai
bine tolerate si excluderea celorlalte
- definitive ( totale ) – afectiuni maligne , boli cronice
- temporare – afectiuni , tulburari , leziuni usoare si trecatoare
care dupa vindecare permit apliucare tuturor procedeelor de
masaj.

Exemple de afectiuni care pot constituii contraindicatii :

- eczeme , eruptii cutanate , nervi pigmentari , plagi , arsuri


- procese inflamatorii : furuncule , abcese , flegmoane , artrite
purulente , osteite , osteomielite
- boli infectio – contagioase
- boli sau leziuni cu caracter hemoragic : hemofilia m
leucemiile
- boli cardiovasculare : miocardita , endocardita , infarctul
miocardic , emboliile , ulcerul varicos , flebitele
- boli pleuropulmonare : pneumonii , pleurezii , abcese
pulmonare , pleurezii purulente
- boli ale organelor abdominale : inflamatii acute si cronice ,
tulburari digestive , abdomen acut.
- stari patologice insotite de febra , agitatie , oboseala acuta
- fracturi
- rupturi musculare
- hemoragii cerebrale recente

Indicatiile si contraindicatiile trebuie sa tina cont de


particularitatile individuale ale pacientului si ale bolii.
CONDITII TEHNICE DE BAZA NECESARE PENTRU
EFECTUARE CORECTA A MASAJULUI

Masajul terapeutic este prescris de medici si efectuat de catre


cadre insttituite in acest domeniu.

Echipament :
- masa mobila , bancheta sau pat de lungimea de 2 m , latime 70
cm , inaltime aproape 70 – 75 cm , acoperitea de un cearceaf alb
- la banchetele fixe se folosesc pentru sprijinul capului ,
trunchiului sau membrelor diferite suluri de burete , perne tari
sau saci de nisip.
- mese de masaj actionate hidraulic necesare pentru pozitionarea
pacientului in functie de afectiune
- scaune speciale pentru masajul capului si a regiunii cefei
- tabureti
- pudre , uleiuri , creme , unguente pentru tehnicile speciale de
masaj
- instalatii speciale pentru masajul mecanic si cel umed

Echipamentul ideal este reprezentat de o masa pentru masaj :


- reglabila pe inaltime
- dotata cu echipament special
- suport reglabil pentru antebrat
- pliabila
Se recomanda efectuarea masajului inainte de masa sau dupa 2
-3 ore dupa masa.
Tegumentul pacientului este examinat cu atentie inainte de
inceperea masajului pentru a depista eventuale semne care sa
contraindice aplicarea diferitelor manevre de masaj.
Maseurul - trebuie sa :
- aiba mainile curate , fara cicatrici sau plagi
- aiba pielea mailinlor moale
- unghiile taiate
- nu poarte bijuterii si ceas care pot produce leziuni pe pielea
celui masat
Exercitii pt. degete pt. maini

POZITIONAREA PACIENTULUI

Pozitia pacientului este foarte importanta pentru masajul


efectiv.Un disconfort pentru pacient determina lipsa relaxarii
care este de fapt scopul efectiv al masajului. Sunt necesare
diferite perne sau obiecte care sa sustine diferitele parti ale
corpului pentru a avea o cat mai buna relaxare pe tot parcursul
masajului. Partile nemasate ale corpului trebuie sa fie acoperite
cu un cearceaf pentru a pastra o temperatura constanta a
corpului.
POZITIA TERAPEUTULUI

Pozitia terapeutului trebuie sa ii permita o cat mai buna relaxare


a m,embrelor superioare in special a mainilor pe tot parcursul
masajului.Membrele inferioare sa fie departate pentru a asigura
baza de sustinere cat mai larga si trebuie sa fie in contact
permanent cu solul pentru a mentine balansul corpului care se
produce in timpul manevrelor aplicate.
Importanta este prezenta unei mese de masaj cu inaltimea
adaptata cele a kinetoterapeutului deoarece o inaltime
necorespunzatoare a acesteia poate produce dureri lombare in
special in cazul terapeutilor foarte inalti. In situatia in care
kinetoterapeutul este mai scund se pot folosi diferite placi
inaltatoare pentru a ajunge la inaltimea optima.
Daca pozitia pacientului este asezat pe un scau terapeutul sta pe
un scaun mai inalt decat al pacientului , cu fata la acesta.
Pozitia terapeutului este pe partea dreapta a pacientului in cazul
masajului membrului inferior drept , s membrului superior
drept , torace si abdomen. Pozitia maseurului etse pe partea
stanga in cazul masajului membrului inferior stang , membrului
superior stang.

PROCEDEE SAU MANEVRE PRINCIPALE DE MASAJ

Aceste procedee se mai numesc principale sau fundamentale


deoarece nu pot lipsi din cadrul oricarei forme de masaj . Sunt
reprezentate de :
1. Netezirea sau alunecari usoare
2. Frictiune
3. Framantat sau stoarcerea tesuturilor
4. Batere sau tapotament sau lovirile usoare , ritmice
5. Vibratii

NETEZIREA

Consta in neteziri sau alunecari usoare si sitmice a mainilor pe


suprafete mai mult sau mai putin intinse ale pielii cu o anumita
presiune , avand sens bine definit si cu ritm variabil in functie de
scopul urmarit prin masaj.

Tehnica : se poate efectua cu :


- fata palmara sau dorsala a mainilor avand degetele apropiate
sau departate
- fata palmara a unei maini pe supr. foarte mici
- fata palmara a ambelor maini pe supr. mari
- cu degetele pe supr. mici
- cu em. tenara si hipotenara a mainilor
- cu marg. cubitala a mainilor
- cu pumnii sau nodozitatile articulare
- pe membre cu mainile asezate in cerc la acelasi nivel daca
segmentul este destul de gros sau cu o mana deasupra celeilalte
daca segmentul este subtire
- se executa in lini dreapta pe lungimea membrelor a diferitelor
gr. musculare si vase de sange sau se executa in sens trasversal ,
in cerc , serpuit , zig – zag acolo unde permite configuratia
anatomica a tesuturilor respective.

Presiunea manevrelor 
Presiunea cu care se executa netezirile difera in functie de natira
si consistenta tesuturilorasupra carora vrem sa actionam si in
functie de scopul urmarit. Astfel :
- pt . a actiona asupra pielii folosim manevre usoare si
superficiale
- pt. a influenta tesuturile subcutanate alunecarile se vor efectua
mai apasat , uneori chiar cu o mana deasupra celeilalte
- pt. a influenta vasele si nervii de la nivelul pielii apasarea va fi
redusa
- in cazul tesaturilor profunde vom folosi manevre profunde
executate cu eminenta tenara si hipotenara sau cu marginea
cubitala a palmelor sau cu pumnul inchis , cu nodozitatile
articulare

Sensul netezirilor
Sensul este cel al circulatiei de intoarcere venoasa si al
circulatiei limfei prin vasele limfatice
- la nivelul regiunii cefei netezirile se indreapta de la cap spre
umeri spre omoplati
- pe membre alunecarile se executa de la extremitati spre
radacina lor
- pe trunchi manevrele respecta sensul circulatiei de intoarcere
venoasa

Viteza alunecarilor :
Trebuie sa depaseasca cu putin viteza de curgere a sangelui prin
vene

Intinderea manevrelor :
Aceste manevre se aplica de obicei segmentar ( antebrat , brat ,
gamba , coapsa ) dar pot fi efectuate si manevre lungi sau foarte
lungi pe spate de la regiunea fesiera pana la regiunea cefei sau pe
toata intinderea membrelor superioare si inferioare.
Manevrele pot avea lungime medie pe torace , poe abdomen ssi
pe segmentele membrelor sau lungime scurta si foarte scurta la
nivelul articulatiilor sau la nivelul degetelor
Manevrele foarte scurte si apasate le folosim la tratamentul
induratiilor , nodozitatilor fibro scleroase si infiltratelor
localizate in tesuturile profunde.

Efecte :
Efectuate lung si lent determina relaxare . avand in acealasi timp
un efect sedativ.Contribuie la reducerea durerii si contracturii
musculare
Efectuate rapid stimuleaza terminatiile nervoase senzoriale
avand un efect general revigorant.

Reduc contractura musculara si durerea pe segmentul masat.


Reduc sensibilitatea si incordarea neuropshica.
Alunecarile lente , ritmice si profunde au efect de relaxare
asupra musculaturii
Netezirile scurte , energice excita nervii si stimuleaza intregul
organism.
Manevrele executate mai puternic stimuleaza circulatia profunda
marind capacitatea de sange oxigenat si indepartand mai rapid
reziduurile toxice din tesuturile masate avand ca rezultat
combaterea oboselii , refacerea proprietatilor functionale ale
tesuturilor.

Indicatii :
Manevra este folosita la toate formele de masaj , atat la inceputul
cat si la sfarsitul sedintei de masaj deoarece este o manevra fina
si produce o buna relaxare.
- este o manevra prin care pacientul se obisnuieste cu mainile
maseurului
- este o modalitate de a obtine informatii legate de regiunea si
tesuturile masate
- folosita pt. a reduce contractura muscullara si durerea asociata
ei
- indicata la pers. care sufera de insomnie
- in anumite afectiuni intestinare , reduce balonarea.
La sportivi :
- in cadrul masajului de incalzirea a masajului pregatitor si
inainte de probele de concurs
- dupa probele de concurs
- pentru combaterea oboselii musculare
Contraindicatii : arsuri , plagi , edeme masive existand
posibilitatea de a produce leziuni la nivelul pielii , dilatatii
varicoase , suprafete hipersensibile , suprafete cu pilozitate
xecesiva daca netezirea produce durerea.

FRAMANTATUL

Se realizeaza prin prinderea muschilor si a tesuturilor profunde


sub forma de cuta , ridicarea lor atat cat le permite elasticitatea
proprie , stoarcerea prin comprimare intre degete si palma sau
presiune pe planul profund. Framantatul este cel mai bun
procedeu pentru masajul muschilor, se mi numeste petrisaj.

Tehnica :
Se executa cu o mana sau ambele prin miscari ondulatorii si
ritmice. Variaza in functie de regiunea sau segmentul masat dar
si de scopul urmarii astfel :
- pe regiunea spatelui , pe torace se realizeaza cu prinderea intre
degete si eminenta tenata si hipotenara a mainii a unei cute de
tesuturi care este ridicata , apoi stoarsa prin ducerea mainii spre
degete si comprimata pe planul profund.
- miscarea se repete de mai multe ori in acelasi loc dupa care
mainile se deplaseaza din aproape in aprope pe toata lungimea si
latimea regiunii masate.
- pe membre framantatul se realizeaza :
cu ambele maini aplicate in cerc sau in bratara la acelasi nivel pe
segmentele voluminoase ( coapse )
cu mainile aplicate etajat ( gamba , brat , antebrat )
cu o singura mana care framanta separat fiecare grupa de
muschi.
- framantatul se poate face strangand tesuturile cu ambele maini
deodata – framantatul in cuta
- pe abodmen framantatul se aplica doar daca tesutul adipos este
abundent

Sensul :
Se executa in sensul lungimii fibrelor musculare si a circulatiei
de intoarcere a sangelui si limfei. La nivelul membrelor sensul
este de la extremitate spre radacina lor.

Efecte :
- favorizeaza circulatia profunda
- stimuleaza circulatia limfatica
- vasodilatatie la nivelul pielii
- creste eliminarea din muschi a produsilor de metabolism
- stimuleaza pe cale nervoasa functiile muschilor

- efectuata lent si ritmic produce relaxare musculara si reduce


durerea
- activeaza circulatia si troficitatea in regiunea masata.

Indicatii :
- stimuleaza atat circulatia superficiala cat se pe cea profunda
in regiunea pe care este aplicata
- pentru a mobilize pielea si tesutul cellular subcutanat
- la sportivi este folosit ca procedeu de stimulare si refacere a
functiei motorii
- procedeul este mai eficient cand se maseaza grupele
musculare obosite prin efort fizic de lunga durata

Contraindicatii : hematoame , procesele inflamatorii acute la


nivelul articulatiilor , tromboflebite , afectiuni maligne ,
afectiuni dermatologice : dermatite caute , psoriazis , infectii
cutanate , tuberculoza.

BATEREA SAU LOVIRILE USOARE SI RITMICE ALE


TAPOTAMENTULUI

Tapotamentul este cea mai intensa , mai stimulanta dintre


manevrele principale de masaj. Se realizeaza prin lovirea ritmica
, usoara a pielii si a tesuturilor subiacente , lovire ce poate fi
efectuata cu degetele , cu palmele , pumnii.

Tehnica : au fost descrise mai multe forme de batere


Tocatul – mainile se tin in usoara extensie , cu palmele fata in
fata , degetele usor flectate si departate intre ele cad pe piele de
la o distanta f. mica , foarte repede , lovind fie cu partea latero
dorsala fie cu cea latero palmara.
- cu marginea cubitala a mainilor si cu intensitate mare pe
suprafetele cu musculatura dezvoltata
- miscarea este din articulatia pumnului
- cand manevra se executa din coate sau umeri manevra este prea
puternica , dureroasa si devine obositoare.
- intensitatea este mai mica cand se aplica pe regiuni mai
sensibile sau mare cand le aplicam pe mase musculare mai mari
sau pe trsaturi groase de tesuturi.
Percutatul – consta in baterea tesuturilor cu varfurile degetelor
usor indoite ce cad perpendicular pe suprafata masata. Se pooate
executa cu ambele maini simultan sau alternative.se realizaeaza
din articulatiile pumnului. Percutatul se caracterizeaza printr-un
ritm rapid fara a avea o durata si intensitate mare. Se aplica mai
mult pe spate si torace.
Plescaitul - se realizeaza cu fata palmara a degetelor sau palmele
, se face cu mainile moi , prin miscari usoare , deriva din
percutat. Miscarile se executa activ de la nivelul coatelor ,
antebratele se ridica la o inatltime potrivita iar mainile cad pasiv
pe regiunea masata simultan sau alternativ. Intensitatea depinde
de greutatea mainilor si inaltimea de la care cad. Se indica pe
regiuni cum ar fi : spatele , fata posterioara a coapselor si
gambelor.
Batatoritul – palmele si degetele vor fi intinse si foarte apropiate
de suprafata corpului.loviturile sunt scurte si dese producand un
sunet deschis , caracteristic.aceasta manevra o putem executa cu
palmele si degetele stranse formand o adancitura in caus sau in
ventuza situatie in care batatoritul devine mai aspru si produce
un sunet surd.
Batatoritul cu pumnul este ditre cele mai puternice manevre , de
aceea se poate face doar pe regiunile mai putin sensibile si cu
masa musculara bine dezvoltata.Loviturile se realizeaza cu
pumnul incomplet inchis lasand intre degete si podul palmei un
mic spatiu care asigura manevrei elasticitate sau cu pumnul
inchis avand degetele stranse in palma , este mai putin utilizata
acest tip deoarece este foarte agresiv.

Efecte : variaza in functie de intensitatea si ritmul loviturilor , de


supletea sau rigiditatea mainilor.
- aplicata la nivelul toracelui favorizeaza drenajul secretiilor
bronsice

Indicatii : tratamentul bronsiectaziilor si a fibrozei chistice ,


nevralgia post amputatie , traumatism ; la sportivi pentru efecte
stimulante si de incalzire

Contraindicatii : fracturi costale producand leziuni pulmonare ,


hipertensiune severa , hiperestezie , traumatismele recente ,
neoplasme , tuberculoza , embolia pulmonara acuta , in situatii
de hipotomie musculare producand intinderi.

VIBRATIILE

Sunt miscari oscilatorii ritmice si presinui intermitente executate


foarte frecventsi uniform cu mainile sau cu ajutorul unor aparate
numite vibratoare. Vibratiile realizeaza deplasari mici ale pielii
si a tesuturilor masate la care se adauga presiuni ondulatorii
foarte variate.
Tehnica

In functie de intinderea regiunii , de grosimea , sensibilitatea


tesuturilor masate precum si de scopul masajului. Vibratiile se
pot efectua :
- cu varful degetelor
- cu fata palmara a degetelor
- cu eminenta tenara si hipotenara
- cu toata palma avand degetele intinse
- cu pumnul

Vibratiile se obtin prin contractii rapide ale muschilor


antagonisti ai degetelor , mainii , antebratului si bratului.Ele nu
pot fi niciodata perfect ritmice , nu pot realiza oscilatii si
presiuni uniforme pe suprafete intinse si timp indelungat pentru
ca apr contracturi la nivelul musculaturii bratului si antebratului
cu care lucram.
Poate fi efectuata cu un singur deget sau cu trei degete ( index ,
medius , inelar ) in functie de intinerea suprafetei pe care se
aplica manevra.Acest procedeu il folosim poe traiectul unui nerv
, la radacina nervului , pe insertia unui muschi sau tendon , in
jurul unei articulatii sau traicetul unor vene.

Efecte

Sunt determinate atat de actiunea mecanica a vibratiilor cat si de


actiunea reflexa a acestor manevre.
Manevrele fine , uniforme , prelungite produc relaxare deoarece
scad sensibilitatea nervilor la nivelul regiunii unde sunt aplicate.
- activeaza circulatia locala
- aplicate pe suprafete intinse au actiune calmanta , relaxanta
pentru intregul corp
- aplicate la nivel toracic mobilizeaza muschiul aderent
- aplicate la nivelul abdomenului stimuleaza peristaltica
- reduce durerea

Indicatii

- in afectiunile toracice cronice si in perioada postopereatorie


imediata mobbilizeaza mucusul si favorizeaza expectoratie
- in tratamentul afectiunilor dureroase
- in tratamentul afectiunilor congestive
- in afectiunile insotite de contracture musculare
- in unele tipuri de nevralgie
- la sportivi pentru combaterea oboselii musculare si in
tratamentul diferitelor leziuni accidentate

Contraindicatii

- fracturi costale , produce leziuni pulmonare


- insuficienta cardiaca acuta in special daca este insotita de
tromboza coronariana , oentru ca exista risc de embolie
- embolia pulmonara acuta
- hipertensiunea severa
- hiperestezie
- spasticitatea musculara

PROCEDEE SAU MANEVRE SECUNDARE DE MASAJ

Se numesc secundare sau ajutatoare deoarece au rolul de a


intregi actiunea manevrelor principale imbogatind tehnica
masajului.
Cele mai utilizate procedee secundare sunt :
1. Cernutul si rulatul
2. Presiunile
3. Tractiunile si tensiunile
4. Scuturarile
5. Procedee diverse : pensari , siupiri , ridicari musculare

CERNUTUL SI RULATUL

Cernutul se executa cu ambele maini avand degetele flectate ,


aplicate de o parte si de alta a segmentului masat , realizand
miscari in sens lateral si de sus in jos , cu ridicari si presiuni
alternative. Mainile se deplaseaza din aproape in aproape in ritm
viu si sustinut pe toata lungimea segmentului respectiv.

Rulatul este asemanator cu cernutul dar degetele sunt intinse si


palmele apasa mai tare pe tesuturi. Masa de tesuturi se prinde
intre palme sub diverse unghiuri si se ruleaza intr-un ritm foarte
viu in toate sensurile.

Efecte :
- produc relaxare musculara
- activeaza circulatia locala
- stimuleaza nutritia in teritoriul masat
- cresc elasticitatea tesuturilor

Indicatii

- in toate tesuturile ce necesita relaxare


- in contracture musculare de lunga durata
- la sportivi dupa eforturi intense in pauzele dintre probele
sportive , la sfarsitul competitiei.

- PRESIUNILE
Consta din apasarea palmelor avand degetele intinse , o data sau
de mai multe ori pe acelasi loc cu repetarea miscarii pe toata
regiunea.

Tehnica

Se folosesc pe spate in mod special paravertebral , la sfarsitul


masajului regional.Nu sunt indicate la femei si copii.
- se aplica cu ambele palme cu degetele intinse de o parte si de
alta a coloanei vertebrale , se apasa o data sau de mai multe ori
pe acelasi loc dupa care deplasam palmele din aproape in
aproape pe toata suprafata. Palmele se pot misca simultan sau
alternativ.
- pentru a obtine o presiune mai mare adaugam la fiecare apasare
greutatea trunchiului nostru
- eficienta creste daca presiunile sunt asociate cu vibratiile
- manevra se executa fara schimburi bruste de intensitate pentru
a realiza o senzatie de destindere
- daca manevra produce durere nu se va mai efectua

Presiunile periostale : reprezinta o metoda de masaj care se


aplica pe anumite puncte sau zone bine determinate si se executa
continuu sau cu intreruperi , cu intensitate medie sau
mare.Presiunile se pot asocia cu vibratiile

Efecte 
- initial se produce o usoara crestere a sensibilitatii si o
ischemie trecatoare
- urmeaza o scadere a sensibilitatii pana la anestezie
- determina relaxare musculara

Presiunile pe nervi sunt procedee terapeutice speciale ce se se


executa printr-o apasare progresiva , continua sau vibranta , pe
anumite puncte sensibile situate la radacina nervilor , pe traiectul
nervilor sau la nivelul unor ramuri principale ale nervilor.

TRACTIUNILE SI TENSIUNILE

TENSIUNILE – se executa asupra articulatiilor cu cresterea sau


scaderea presiunii intraarticulare prin mobilizari pasive sau
activo pasive , progresive si insitente. Ele determina :
- senzatie placuta locala
- cresterea elasticitatii structurilor moi articulare si periarticulare
- stimularea circulatiei locale
- marirea amplitudinii de miscare articulara
- inlaturarea eventualelor infiltrate intra sau periarticulare.

TRACTIUNILE – sunt procedee care actioneaza asupra


tesaturilor periarticulare si a articulatiilor.Se executa la sfarsitul
masajului segmentar sau articular. Aceste manevre se efectueaza
dupa un masaj bun al articulatiei respective , care produce
relaxarea musculaturii periarticulare si mareste mobilitatea
articulara. Fac parte din terapia manipulative.
Tehnica
Tractiunile se pot efectua cu o mana daca segmentul este mic sau
cu ambele maini pe segmente luni , in acest caz o mana are priza
deasupra articulatiuei iar cealalta sub articulatie si se trage de
segmentul terminal in sensul axei longitudinale a membrului
masat. Se realizeaza simple tractiuni sau se combina cu usoare
scuturari ale segmentului mobilizat.
Tractiunea membrelor in intregime se aplica la sfarsitul
masajului si se pooate asocia cu scuturarile.
Coloana cervicala se intinde prin ridicarea capului cu ajutorul
mainilor aplicate pe tample sau pe frunte si pe ceafa.
Intinderea trunchiului este mai greu de executat deoarece
necesita o forta musculara mare din partea maseurului , se poate
realiza din pozitia stand sau sezand cu prindere peste brate si
scuturarea energica a intregului corp.

Indicatii

La sportivii care au suferit treaumatisme articulare si musculare


vindecate din punct de vedere clinic dar care necesita refacerea
completa functionala.

Contraindicatii : aparitia durerii , contracuturi musculare , jena


functionala.

MANIPULARILE

La nivelul coloanei vertebrale pot fi executate in 3 moduri :


- direct – asupra pacientului in decubit ventral se aplica presiuni
directe la nivelol apofizelor spinoase sau trasverse , care produc
o relaxare rapida
- indirect – miscarile si presiunile se executa asupra segmentelor
vecine coloanei ( bazin , umeri ) reusind prin intermediul lor sa
manipulam rahisul.
- semiindirect – asistat – presiunea locala are acelasi sens cu
miscarea globala fiind aplicata chiar pe segmentul vertebrelor
mobilizat
- contrat – presiunea locala este directionata in sens
contrat miscarii globale , fiind aplicata sub segmentul vertebral
mobilizat.
Manipularea este precedata de testarea directiilorr de miscare ale
segmentului vertebral ce trebuie mobilizat.

Tehnica
- mobilizarea este precedata de relaxarea musculaturii
segmentului prin aplicatii locale de caldura sau prin masaj local
lent si insistent.
- pozitionarea cat mai buna a pacientului si a manipulatorului
pentru a obtine o relaxare maxima si un abord cat mai eficient
- pe directia de miscare libera se executa mobilizari lente pana la
nivelul de punere in tensiune. Se revine si se repeta de cateva ori
acest ciclu. Dupa 5 – 10 mobilizari la capatul arcului de miscare
se executa manipularea scurt si ferm.
Indicatii
- cervico- dorso – lombagii cu semne neurologice absente si
sindrmo vertebral bun ( fara cifoze sau scolioze )
- cervico – dorso lombagii acute , sub acute sau cronice
- radioculpatii
- nevralgii
- nevrite

Reactii postmanipulare
- curbaturile – apar dupa prima sedinta si dispar dupa 1-2 zile
sau la administrarea inflamatoare besteridiene.
- exacerbarea tranzitorie a durerii – apare la 6-10 zile dupa
sedinta si dispare in 24 de ore .Aparitia durerii in timpul sau
imediat dupa manipulare indica aplicarea gresita a tehnicii
- tulburari vegetative de interesarea simpaticului local :
- transpiratii , meteorism abdominal , dureri epigastrice , greata
sau varsaturi , palpitatii

Accidente

- deces prin accident vascular trombotic de trunchi cerebral


- tetraplegie sau paraplegie prin accident vascular medular
- hemoragii meningiene
- fracturi vertebrale
- paralizii de plex brahial sau trunchi lombosacrat

Contraindicatii
- suferinte ale coloanei vertebrale de origine inflamatorie
infectioasa sau tumorala
- osteoporoza avansata
- artroza in forma avansata
- persoane trecute de 60 de ani si cu labilitate psihica

Asupra membrelor se realizeaza mobilizarea articulatiei pana la


nivelul de punere in tensiune si de aici se efectueaza manipularea
scurt , rapid si ferm , cu fortarea articulatiei peste aceasta limita.
Manipularea membrelor se realizeaza dupa principiul miscarilor
imposibile activ , dar fiziologic posibile.

Elongatiile vertebrale – reprezinta tractiune in ax a diverselor


regiuni ale coloanei vertebrale avand dr4ept scop :
- indepartarea vertebrelor
- reducerea leziunilor la nivelul discurilor intervertebrale
- favorizeaza procesul de acomodare a aparatului disco –
ligamento – radicular.

Tehnica – calsificare

Dupa maniera de executare :


- in axul coloanei
- pe segmentil vertebral inclinat

Dupa modul de actiune :


- continue – de lunga durata ( ore , zile ) – forta de tractiune
este slaba si nu se ajunge la ecatraj vertebral
- de scurta durata ( minute ) – forta de tractiune este
mai puternica si se realizeaza ecatraj vertebral.
- discontinue ( intermitente ) – forta de tractiune creste
progresiv , se mentine la maxim cateva minute si dupa aceea
scade treptat cu reluarea ciclului de cateva ori.

- in functie de pozitria pacientului – decubit , asezat , ortostatica


- efectuate asupra corpului imersat in apa calda – prezinta
avatajul ca acesta are efect decontracturat si dezavantajul
dificultatii de pozitie si de mentinere a pozitiei corpului in apa.

Metode
- elongatia gravitationala – pacientul este pozitionat pe un plan
inclinat la 30-60 de grade cu un corset pe torace , iar elongatia se
realizeaza prin greuntatea trunchiului inferior ( repr. un sfert din
jumatatea corpului ) cu sau fara sisteme de greutati de 5-15 kg
fixate la nivelul gleznelor in timp de 30-40 de minute pe zi , 10
-12 zile.
- posturi de extensie – se realizeaza in trei timpi , 4-5 minute ,
din doua in doua ore progresiv timp de 5-6 zile :
-timpul 1- pacientul in decubit ventral cu un sul sub torace
- timpul 2 – pacientul asezat pe coate cu bazinul fixat pe planul
patului
- timpul 3 – pacientul sprijinit in maini cu membrele superioare
extinse
elongatii manuale ale coloanei cervicale :pacientul in decubit
dorsal cu capul in usoara flexie , o priza de occiput si cealalta pe
menton , se realizeaza un ciclu de t5ractiune de 6-8 secunde si o
pauza de 8-12 secunde , timp de 30-50 de minute.
- elongatii cu capastrul Glisson – in pozitie sezand cu capastrul
pe cap.De capastrau prin intermediul unei corzi trecute peste un
scripete se fixeaza greutati a caror valoare o putem pastra sau o
crestem progresiv.
Indicatii si Contrindicatii- ca si la maipulari

Potrebbero piacerti anche