Învăţare centrată pe elev

Cuprins

1. Întroducere şi context 2

2. Stabilirea stilurilor de învăţare 6

3. Diferenţierea instruirii 17

4. Tehnici de chestionare 22

5. Strategii de predare care să corespundă stilurilor de învăţare 26

Introducere şi context

1
 Una dintre componentele esenţiale ale proiectului PHARE RO 0108.01 TVET este cea de
dezvoltare profesională a personalului (în special cadrele didactice şi managerii) din instituţiile de
învăţământ profesional şi tehnic.
Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului didactic se îndreaptă spre
scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor
didactice (acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al comunităţilor de
învăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de învăţare), precum şi schimbările de ordin
cultural din şcoli, în vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesul
tuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.

CEDEFOP Finlanda: Proiectul de stabilire a nevoilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor

didactice

„Rolul profesorului este în schimbare, într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care
neprevăzutul şi incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar că munca profesorului se
transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor şi cercetător. Viitorul va pune la mare
încercare practica şcolară şi rolul profesorului.”

Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare ale

elevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii de
predare – învăţare centrată pe elev.
Documentele cuprinse în acest curs vor defini conceptul de învăţare centrată pe elev , sunt
abordate principiile care stau la baza schimbărilor propuse privind metodologia predării , astfel ca
acestea să satisfacă necesităţile fiecărui elev în parte.
De asemenea, sunt prezentate sfaturi şi îndrumări practice care pot folosi cadrelor didactice care
se pregătesc pentru învăţarea centrată pe elev, astfel încât aceştia să îşi poată asuma rolul de
facilitator al învăţării. Acest lucru va permite cadrelor didactice să susţină şi să administreze
procesul de învăţare al fiecărui elev şi să maximizeze învăţarea pe plan individual.

Definiţii

Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. El afirmă că învăţarea centrată pe
elev “oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la
metodele de învăţare şi la ritmul de studiu” Această perspectivă subliniază caracteristicile
fundamentale ale învăţării centrate pe elev, promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un
control sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la:
• ceea ce se învaţă,
• modul cum se învaţă şi de ce
• momentul când se învaţă.

O consecinţă importantă a acestei definiţii o reprezintă necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt
grad de responsabilitate în contextul învăţării şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşi
administreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori persoana care predă la clasă
le va spune ce, cum, unde şi când să gândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.

Recomandarea pentru trecerea responsabilităţii de la profesor la elev este răspândită în

pedagogia contemporană. Într-o prezentare succintă a caracteristicilor persoanelor care învaţă
eficient, de la Harpe, Kulski şi Radloff (1999) arată că o persoană care învaţă eficient:
• Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă,

2
• Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie când să le utilizeze,
• Foloseşte resursele disponibile în mod eficace,
• Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe,
• Înţelege procesul de învăţare,
• Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată,
• Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul lor de învăţare şi
• Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi îşi adaptează procesul de învăţare

Într-o dezbatere paralelă cu privire la învăţarea continuă, Candy (1994) sugerează că persoanele
care învaţă continuu au, printre altele, capacitatea de a face corelaţia diferite aspecte ale cunoaşterii,
precum şi capacitatea de a-şi administra învăţarea. Knowles (1984) relevă elementele învăţării care
sunt necesare în munca cu adulţii, proces care identifică de asemenea rolul profesorului care
plasează elevii în centrul învăţării. Elevii trebuie să fie implicaţi activ în învăţare şi să îşi asume un
grad înalt de responsabilitate personală în acest sens. Knowles consideră auto orientarea drept
esenţa învăţării la adulţi şi susţine că necesităţile şi experienţele persoanei care învaţă trebuie să fie
mai presus de expertiza instructorului. Adulţii, consideră el, sunt persoane care se orientează
singure în procesul de învăţare şi fiecare adult este unic datorită experienţelor sale personale.

Principii

Principiile care staul la baza învăţării eficiente centrate pe elev sunt:

• Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor.
• Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decât
unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe.
• Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi are în
grijă.
• Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă şi nici
când cadrul didactic este de faţă.
• Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului – ea trebuie
împărtăşită şi elevilor.
• Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi
administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de
învăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.
• Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte diferite.

Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic şi pe practica reflecţiei, pentru

a facilita dezvoltarea profesională continuă.
Dezvoltarea profesională a personalului trebuie să ofere cadrelor didactice aptitudinile şi
încrederea necesară pentru:
• A identifica necesităţile individuale de învăţare ale elevilor
• A încuraja şi a facilita învăţarea independentă, ajutând elevii să “înveţe cum să înveţe”
• A practica principiile învăţării pe baza includerii
• A înţelege şi a utiliza strategii de învăţare activă, centrate pe elev
• A înţelege şi a utiliza strategii de diferenţiere
• A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie

3
 Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev şi utilizarea metodologiilor moderne de lucru la
clasă, se va pune accent pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de
învăţare.

În cadrul acestor strategii:

• Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau activităţi care să îi implice pe
elevi.
• Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintă
rezultatele studiului lor.
• Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale
cu privire la învăţare şi pot cere îndrumări.
• Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă
informaţii standardizate.
• Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi
aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă.
• Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii din viaţa reală, cum ar fi
studiile de caz şi simulările.
• Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le
preferă în învăţare (vizual, auditiv, practic / kinetic)
• Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită participarea activă a elevilor la
învăţare.
• Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învăţate, a
modului cum au învăţat şi de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul
lor

Acest proces de formare se orientează deci în final spre scopul de a spori succesul elevilor,
concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţi experienţa de învăţare a elevilor şi
implicarea lor activă în acest proces, precum şi satisfacţia pe care le-o dă această învăţare. Acest
lucru trebuie să se înscrie în contextul general al îmbunătăţirii oportunităţilor oferite tinerilor în
cadrul dezvoltării unei pieţe moderne a muncii. Scopul implicit este de asemenea acela de a le
permite să aibă încredere în procesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună în
aplicare aptitudinile de învăţare la locul de muncă, la vârsta maturităţii, precum şi în procesul de
învăţare continuă.

CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE

NUME______________________________________Data_______________________
Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel mai bine.

4
  Nu există răspunsuri corecte sau greşite
 Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât aveţi nevoie, aproximativ
10 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
 Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este
foarte importantă pentru completarea acestui chestionar
 Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.
 Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare
 Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau mai
mult dezaprobaţi enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU.

Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi în detaliu despre

1 DA NU ■
muzica, sunetele şi zgomotele le-ai ascultat acolo ?
Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi ?
2 DA NU □
În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curent
3 DA NU ■
cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive ?
La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de
4 DA NU ♦
exemplu icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ?
Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi
5 DA NU □
diagrame, imagini reprezentative ?
Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „=” în
6 DA NU ♦
diferite poziţii ?
Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţi
7 DA NU □
anumite lucruri ? De exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..
Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie
8 cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o DA NU ♦
ortografie care arată corect ?
Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile
9 DA NU ■
sau / şi cursurile orale ?
10 Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? DA NU □
La utilizarea calculatorului consideraţi că este util ca sunetele emise să
11 avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui DA NU ■
moment de lucru ?
Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi diagrame
12 DA NU ♦
şi / sau imagini ?
13 Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? DA NU ♦
Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării
14 DA NU ■
acelei informaţii ?
Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? De exemplu: sport,
15 DA NU □
grădinărit, plimbări, etc..
16 Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? DA NU ■
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele
17 DA NU ♦
magazinelor, vă place să priviţi singur(ă), în linişte ?
18 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor ? DA NU ■
19 Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe hârtie înainte ? DA NU □
20 Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi ? DA NU □
21 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia ? DA NU ■
Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau
22 DA NU ♦
oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora ?
Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat şi să rezolvaţi
23 DA NU □
ceva atunci , pe loc ?
24 Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi DA NU ♦
5
 anume ?
25 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? DA NU ♦
26 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine ? DA NU ■
27 Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri ? DA NU □
28 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi ? DA NU ■
29 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame ? DA NU ♦
30 Vă place să jucaţi diverse roluri ? DA NU □
Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri informaţii, decât să vă
31 DA NU □
petreceţi timpul singură într-o bibliotecă ?
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele
32 magazinelor, vă place să vorbiţi despre articolele expuse şi să ascultaţi DA NU ■
comentariile celorlalţi ?
33 Urmăriţi uşor un drum pe hartă? DA NU ♦
Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau
34 DA NU □
a unei sculpturi este să îl / o atingeţi ?
Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele
35 DA NU ♦
descrise în text ?
Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona în surdină un
36 DA NU ■
cântec sau de a vorbi cu dvs. înşivă ?
37 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă decide ce să îmbrăcaţi? DA NU ♦
Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă sfătuiţi cu cineva în legătură
38 DA NU ■
cu locul destinaţiei ?
Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activi
39 DA NU □
aproape tot timpul ?

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:

Încercuiţi numai numărul întrebărilor la care aţi Acum marcaţi pe grafic numărul total pentru
răspuns cu DA fiecare stil de învăţare.
♦ ■ □ 1 13
4, 6, 8, 1, 3, 9, 2, 5, 7, 3
1 12
12, 13, 17, 11, 14, 16, 10, 15, 19, 2
22, 24, 25, 18, 21, 26, 20 , 23 , 27, 1 11
29, 33, 35, 37 28, 32, 36, 30, 31, 34, 1
38 39 1 10
0
9 9
8 8
Total întrebări Total întrebări Total întrebări
7 7
încercuite_____ încercuite____ încercuite____ 6 6
5 5
VIZUAL AUDITIV PRACTIC 4 4
3 3
2 2
1 1
0 0
VIZUAL AUDITIV PRACTIC

Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă curba are o
evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate stilurile de învăţare.

6
Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare

VIZUAL

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizuale
de învăţare.

• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat,
precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii de
dezvoltare personală

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasă
şi sau cu profesorul îndrumător

PREZENTARE GENERALĂ A PUNCTELOR TARI

• Vederea unui material tipărit pentru a te ajuta să reţii mai uşor conţinutul.
• Verificarea notiţelor , pentru a vedea dacă sunt scrise corect.
• Analizarea formei unui cuvânt.
• Identificarea unor cuvinte în cadrul cuvintelor, de exemplu reînoirea, surpriză,
reprimare.
• Utilizarea culorilor, ilustraţiilor şi a diagramelor ca ajutoare pentru învăţare.
• Sublinierea cuvintelor cheie.
• Folosirea creioanelor colorate atunci când înveţi să scrii pe litere un anumit cuvânt dificil
: folosirea unor culori diferite pentru silabele mai complexe de ex. copii / înnegurat
• Alcătuirea unei hărţi mintale sau a unei „ diagrame de tip pânză de păianjen”
• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată
• Utilizarea imaginilor pentru explicarea unui text

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal.

• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de
învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua de
la aceştia.

• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil de
învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare:
1.- Activităţi de ascultare
2.- Activităţi de grup
3.- Activităţi practice
4.- Învăţare independentă

7
Cum să înveţi mai eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

4.- Învăţare independentă

• Învăţare deschisă / la distanţă
• Învăţare prin folosirea unor materiale / resurse
• Cercetare

Puncte tari / strategii preferate

• Îţi vei organiza de obicei locul de lucru astfel încât să nu fie aglomerat sau în
dezordine şi te vei concentra pe o singură sarcină

Sugestii de dezvoltare personală

• Stabileşte care lucruri te ajută să înveţi :

- De ex.- video / TV
- manuale
- reviste
- Internet
- manuale cu imagini, etc
• S- ar putea ca o muzică mai liniştită de fundal să ţi să pară de ajutor atunci când lucrezi

8
Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizuale
de învăţare.
• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat,
precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii de
dezvoltare personală

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasă
şi sau cu profesorul îndrumător

Prezentare generală a punctelor tari

• Ascultarea cuiva care îţi explică lucrurile te va ajuta să înveţi
• Discutarea unei idei noi şi explicarea acesteia cu cuvinte proprii
• Discutarea ideilor şi a problemelor cu alte persoane
• Este folositor să discuţi o idee / să vizualizezi în gând ideile
• Roagă pe cineva să-ţi explice din nou un anumit lucru
• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât citirea
• „Simţirea cuvântului ” în gură ca şi cum ar fi pe punctul de îl pronunţa şi pronunţarea lui
în gând pot fi de ajutor
• Împărţirea cuvintelor în silabe / fragmente şi repetarea în gând a sunetelor
• Simţirea ritmului unei expresii / propoziţii faptice când este pronunţată pe un ton cântat
• Citirea cu voce tare
• Ascultă-te vorbind cu voce tare
• Utilizarea unui casetofon pentru a-ţi înregistra observaţiile şi gândurile
• Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce, cu
muzica ta preferată pe fundal
• Foloseşte metode de ascultare activă, inclusiv punerea de întrebări şi rezumarea

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal.
• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de
învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua de
la aceştia.
• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil de
învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare:
1.- Activităţi de ascultare
2.- Activităţi de grup
3.- Activităţi practice
4.- Învăţare independentă
9
Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

2.- Activităţi de grup

• Braistorming
• Joc de rol
• Simulare
• Discuţie
• Planificarea în grup a activităţilor

Puncte tari strategii preferate

• Observarea şi oferirea de feedback

• Elaborarea scenariului unui joc de rol

• Scrierea notiţelor sub formă de propoziţii

• Rememorarea a ceea ce s-au spus

• Notarea în scris a ceea ce s-a discutat în cadrul unei activităţi de grup

• Învăţarea cu uşurinţă a termenilor tehnici şi de specialitate

• Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţi aminteşti cu uşurinţă atât
cuvântul cât şi ideea / conceptul

Sugestii de dezvoltare personală

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare confortabilă pentru tine

• În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare

• Ar fi util să analizezi puntele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare
vizual şi acelor cu un stil de învăţare practic , pentru a vedea ce poţi prelua de la ei

10
Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizuale
de învăţare.
• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat,
precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii de
dezvoltare personală .

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasă
şi sau cu profesorul îndrumător.

Prezentarea generală a punctelor tari

• Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adesea înţelegerea ,
de ex. experimente la fizică , probleme la matematică etc.
• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas , este o cale eficientă de a le ţine minte.
• Scrierea ideilor folosind cuvinte proprii
• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată
• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei „diagrame de tip pânză de păianjen „
• Urmărirea cu degetul a titlurilor , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu voce tare a acelor
cuvinte , urmată de scrierea lor din memorie
• Scrisul pe calculator este adesea mai uşor decât scrierea de mână
• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului cu litere de tipar
• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal.

• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de
învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua de
la aceştia.

• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil de
învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare:

1.- Activităţi de ascultare

2.- Activităţi de grup
3.- Activităţi practice
11
 4.- Învăţare independentă

Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

3.- Activităţi practice / aplicative

• Exersarea abilităţilor
• Demonstraţia cu participare
• Atelier de lucru practic
• Practică
• Unu la unu
• Modelare
• Urmarea unor instrucţiuni

Puncte tari / Strategii preferate

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare potrivită pentru tine

• În general te vei simţi sigur în aceste situaţii de învăţare

• Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adesea

înţelegerea , de ex. experimente , probleme

• Preferinţa pentru a atinge şi a face

• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât ceea a scrisului tipărit

• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina

Sugestii de dezvoltare personală

• Este util să analizezi punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare
auditiv şi a celor cu un stil de învăţare vizual, pentru a vedea ce anume poţi prelua de la
aceştia

12
Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare
Vizual / Vedere
• Vederea informaţiei în formă
tipărită vă va ajuta să o reţineţi mai
bine.
• Verificarea faptului că notiţele
dumneavoastră sunt copiate cum
trebuie
• Privirea formei unui cuvânt.
• Folosirea culorilor, ilustraţiilor şi
diagramelor ca ajutor în procesul
de învăţare.
• Sublinierea cuvintelor cheie.
• Folosirea de creioane colorate
pentru învăţarea ortografierii
cuvintelor dificile: folosirea de
culori diferite pentru grupurile
complexe de litere
• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a
unei “spidergram” (reţea de
cuvinte, ciorchine).
• Convertirea notiţelor
dumneavoastră într-o imagine sau
bandă desenată.
• Folosirea imaginilor pentru
explicarea textelor.
Auditiv / Ascultare
• Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru vă
va ajuta să învăţaţi.
• Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţi
folosind propriile dumneavoastră cuvinte.
• Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor.
• Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să
verbalizaţi de unul /una singur(ă) gândurile şi ideile
pe care le aveţi
• Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou
lucrurile
• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai
uşoară decât citirea cărţii.
• “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l
pronunţaţi şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi de
ajutor.
• Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şi
exagerarea în gând a sunetelor.
• Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set de
informaţii atunci când acestea sunt “cântate”.
• Citirea cu voce tare.
• Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare.
• Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistra
observaţiile şi gândurile.
• Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie
analizate folosind propria dumneavoastră voce, cu
muzica dumneavoastră preferată ca fundal
• Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aici
chestionarea şi rezumarea.
13
Practic
• Efectuarea de către dumneavoastră înşivă
a unei activităţi practice facilitează adesea
înţelegerea, de ex. experimente la fizică,
probleme la matematică etc.
• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu
pas, este o cale eficientă de a le ţine
minte.
• Scrierea lucrurilor cu propriile
dumneavoastră cuvinte.
• Convertirea notiţelor într-o imagine sau
într-o bandă desenată.
• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei
“spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine).
• Urmărirea cu degetul a titlurilor,
cuvintelor cheie, etc. apoi pronunţarea
respectivelor cuvinte urmată de scrierea
lor din memorie.
• Preferinţa pentru a atinge şi a face.
• Scrisul la tastatură este adesea mai uşor
decât scrierea de mână.
• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară
decât cea a scrisului tipărit (cu litere
separate)
• Ajutarea unei alte persoane să
îndeplinească o sarcină.
Cum să înveţi mai eficient – prezentare generală a punctelor tari/ strategiilor preferate în fiecare situaţie de învăţare
Situaţia de învăţare
1.- Activităţi de
Ascultare
2.- Activităţi de grup
Vizual / vedere
• Se poate ca aceste activităţi
să nu fie situaţii confortabile
pentru tine
• Vei fi capabil de a oferi
situaţii / imagini reale care
să ilustreze anumite idei
• Activitatea de
brainstorming este un
exerciţiu potrivit pentru
tine deoarece produsul
vizual şi acest lucru te
ajută să reţii informaţiile
• Jocul de rol / simularea
permite dezvoltarea
limbajului trupului etc. Îţi
vei aduce cu uşurinţă
aminte de jocul de rol
vizualizându-l în gând.
• În acest tip de sarcină vei fi
un bun observator
Auditiv / Ascultare
• Această activitate va fi o
situaţie de învăţare
confortabilă pentru tine
• În general te vei simţi sigur pe
tine în aceste situaţii de
învăţare
• Înregistrează pe bandă lecţiile,
astfel încât să poţi asculta din
nou ideile principale
• Înregistrează-ţi pe bandă
proriile idei, gânduri şi planuri
• Observarea şi oferirea de
feedback
• Realizarea scenariului unui joc
de rol
• Capacitatea de a-ţi aminti cele
ce s-au spus
• Notarea în scris a ceea ce s-a
discutat în cadrul unei
activităţi de grup
• Învăţarea cu uşurinţă a
termenilor tehnici şi de
specialitate
• Atunci când ţi se dă un cuvânt
care descrie o idee/ un concept
îţi aminteşti cu uşurinţă atât
cuvântul cât şi ideea/ conceptul
14
Practic
• Se poate ca aceste activităţi
să nu fie situaţii
confortabile de învăţare
pentru tine
• Foloseşte sfaturile de la
rubrica „ Sugestii de
dezvoltare personală”
deoarece îţi pot fi de ajutor
• Aceste activităţi vor
reprezenta situaţii de
învăţare confortabile pentru
tine
• În general te vei simţi sigur
pe tine în aceste situaţii de
învăţare
• Braistorming folosind post-
it-uri
• Jocul de rol / simularea îţi
permit să participi şi îţi
oferă o experienţă practică,
experienţa ce te ajută să ţii
minte
• Faptul de a ajuta pe
altcineva să îndeplinească o
sarcină prin demonstraţie
sau sprijin practic
 Situaţia de învăţare Vizual / vedere
3.- Activităţi • Aceste activităţi reprezintă
practice / aplicative situaţii de învăţare
confortabile pentru tine
• În general te vei simţi sigur
pe tine în aceste situaţii de
învăţare
4.- Învăţarea • Îţi vei organiza de obicei
independentă zona de lucru astfel încît să
nu fie aglomerată sau în
dezordine şi te vei
concentra pe o singură
sarcină
Auditiv / Ascultare
• Citeşte în întregime
instrucţiunile / suportul de curs
• Reţii cu uşurinţă instrucţiunile
verbale şi reuşeşti în general să
le urmezi, acţionând conform
acestora
• Folosirea unui casetofon
pentru planificarea gândurilor ,
ideilor, eseurilor, ca ajutor
pentru memorie , etc.
• Un mediu de lucru fără zgomot
sau o muzică în surdină pot fi
de ajutor
15
Practic
• Aceste situaţii reprezintă
situaţii de învăţare
confortabile pentru tine
• Faptul de a efectua tu însuţi
o activitate practică
facilitează adesea
înţelegerea .
• Preferinţă pentru simţul
tactil şi pentru sarcini
practice
• Utilizarea scrisului cursiv
este mai uşoară de cât a
scrisului tipărit
• Ajutarea unei persoane să
îndeplinească o sarcină
• Învăţarea prin încercare şi
eroare este utilă – „ dacă
prima dată nu reuşeşti ,
descoperă unde ai greşit şi
încearcă din nou” .
• Ai în general încredere în
tine însuţi / însăţi atunci
când abordezi o sarcină de
lucru
 DIFERENŢIEREA INSTRUIRII

înseamnă răspunsul profesorului la nevoile elevului

călăuzit de principii generale ale diferenţierii, ca

sarcini care evaluarea şi ajustarea

respectă elevul continuă

grupare flexibilă

Profesorii pot diferenţia

CONŢINUTUL PROCESUL PRODUSUL

în funcţie de

disponibilitate interse profil de învăţare

folosind o varietate de strategii de instruire şi de

management al clasei , ca :
• Inteligenţe multiple • Contracte de învăţare
• Puzzle • Învăţare în grupuri mici
• Casete • Investigaţii în grup
• Activităţi ancoră • Studiu independent
• Fişe de lucru • Strategii de interogare
• Texte • Centre de interes
• Materiale suport • Grupuri de interes
• Cercuri literare • Teme pentru acasă
• Studii orbitale • Jurnale
• Instruire complexă

16
 Principii cheie a clasei diferenţiate

• Profesorul ştie clar ce este important la materia lui

• Profesorul înţelege, apreciază şi clădeşte pe diferenţele dintre elevi
• Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile
• Profesorul ajustează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de disponibilitatea ,
interesele şi profilul de învăţare al elevului
• Toţi elevii participă
• Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare
• Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul individual
• Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferenţiate

Cum să începi
Dacă noţiunea de clasă diferenţiată, centrată pe elev, ţi se pare nouă, iată câteva
sugestii care te ajută să-ţi orientezi gândirea şi proiectarea în această direcţie.

Examinează-ţi filozofia despre nevoile individuale

În loc să te concentrez pe ce să faci în clasă, e mai înţelept să te concentrez asupra modului
cum înţelegi predarea şi învăţarea. Iată câteva întrebări care te-ar ajuta :
 Ce ţi se pare mai rezonabil : să faci mare parte din munca de la clasă sau în primul
rând elevii sunt muncitorii şi gânditorii ? De ce ?
 Ţi se pare că toţi elevii, tot timpul, au nevoie de acelaşi manual, aceeaşi problemă,
aceeaşi lecţie? Sau ţi se pare că elevii au diferite disponibilităţi pentru cifre,
matematică sau desen? De ce?
 Se pare că toţi elevii învaţă la fel şi în acelaşi ritm? Sau unii procesează informaţia
în mod diferit şi în ritm diferit faţă de alţii ? De unde ştii ?afli mai mult despre elevi
vorbind în faţa lor sau vorbind cu ei ? De ce ?
 Îşi formează elevii capacităţi de studiu individual într-o clasă în care tot timpul li se
spune ce să facă ? Sau devin independenţi când profesorul le dă treptat tot mai multă
responsabilitate în învăţare şi îi învaţă cum să-şi folosească independenţa în mod
înţelept ? De ce ?
 Le pasă elevilor dacă pot alege sau nu despre ce şi cum să înveţi ? Le pasă mult sau
puţin ? De ce ?
 Când este învăţarea mai bogată şi mai de durată : când înveţi pe dinafară sau când te
bazezi pe înţelegere ?
Cunoscând care este părerea ta, te vei simţi mai comod şi mai încrezător când trebuie să răspunzi
întrebărilor puse de elevi, colegi, directori şi părinţi ( De ce predai aşa ?)
Începe cu paşi mici
 sarcinile diferenţiate să dureze puţin la început
Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te !
Stabileşte-ţi anual unul sau două obiective, pe care să le urmăreşti.
• Ia-ţi notiţe despre elevi.
• Fă o lecţie diferenţiată la fiecare capitol.
• Diferenţiază un produs pe fiecare semestru.
• Găseşte resurse multiple pentru câteva părţi esenţiale ale curriculum-ului.
• Stabileşte criterii de performanţă comune pentru produse şi apoi personalizează
cerinţele.
• Oferă elevilor posibilitatea de a-şi alege modul de lucru, exprimarea, tema pentru
acasă.
Imaginează-ţi cum vor arăta activităţile
• Cum va începe, se va derula şi se va termina activitatea ?
 • Ce ar putea să nu meargă? Cum să eviţi ?
Fă un pas înapoi şi reflectează
• De unde ştii că toţi au înţeles ce ai vrut ?
• Cum ai introdus activitatea ?
• Au rămas elevii concentraţi?
• Cum s-a terminat activitatea ?
• Cum ai interacţionat cu elevii ?
Vorbeşte din timp şi des cu elevii
• Foloseşte o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferenţelor în învăţare.
• Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea funcţionării clase.

Dă instrucţiuni bine gândite

• Porneşte cu o sarcină familiară, apoi dă o sarcină diferenţiată unui grup mic.
• Dă instrucţiuni de pe o zi cealaltă.
• Foloseşte fişe de lucru
• Proiectează sau afişează indicaţiile sarcinilor de lucru
Fii conştient şi organizat
• Foloseşte dosare de lucru.
• Fă o listă cu competenţele dorite.
• Stabileşte locuri de colectare pentru produse.

Angajează toţi elevii

Creşte motivaţia elevilor prin angajarea activă în învăţare a tuturor elevilor

Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în desfăşurarea lecţiilor din
clasă. Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-o poziţie de aşteptare pasivă ( spectatori) în clasă.
Este necesar să fie participanţi activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât mai
motivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine rezultate mai bune. Când elevii nu sunt angajaţi în instruirea
din clasă, ei se plictisesc, şi atunci când se plictisesc se gândesc la altceva şi se comportă ca atare.
Utilizează strategii de calitate pentru a angaja toţi elevii.
Punctul de intrare în lecţie
Începe lecţia cu ceva ce captează atenţia elevilor şi îi angajează direct în lecţie, să fie astfel
implicaţi chiar de la început.
Abilităţi de prezentare
Utilizează abilităţi eficiente de prezentare pentru a vorbi cu elevii, nu a le vorbi.
Strategii de chestionare
Pune întrebări tuturor elevilor, şi într-un astfel de mod, încât să-i provoace să gândească şi
să răspundă.
Strategii de implicare
Utilizează strategii care îl încurajează pe elevi sp reflecteze la ceea ce învaţă şi să fie
implicaţi activ în timpul orei.
Strategii pentru tema de acasă
• Extinde lecţiile în clasă prin tema de acasă – elevii să fie activi şi angajaţi în
învăţarea în afara clasei, în special în tema de casă.

Motivarea elevilor ( motivaţie = calitate)

-puncte cheie-
Pentru a motiva elevii, este esenţială utilizarea de strategii de calitate în patru domenii cheie
pentru motivaţie :
1.- Stabilirea unui mediu încurajator de învăţare
A. Stabileşte o apropiere fizică de elevi.
 Deplasează-te prin clasă
  Mută din când în când elevii
B. Comunică la un nivel personal cu ei.
C. Demonstrează corectitudine în aşteptările privind comportamentul şi
învăţarea

II. Implică toţi elevii

A.- Planifică-ţi un punct de intrare ( modalitate de a începe ora ) interesant

 Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4 minute) şi utilizat în
fiecare lecţie
 Utilizează o varietate de tehnici
B. Utilizează abilităţi şi modalităţi eficiente de prezentare
 Expresii faciale
 Gesturi
 Contact vizual
 Vocea
 Mişcarea
C. Utilizează strategii de chestionare ( întrebări ) de calitate
 Comunică tuturor elevilor că se aşteaptă ca fiecare să răspundă la întrebări
 Acordă şanse egale de a răspunde tuturor elevilor
 Pune la dispoziţie timp de aşteptare pentru toţi elevii
 Utilizează tehnici de investigare a informaţiei
 Pune întrebări de nivel cognitiv mai înalt
D. Utilizează strategii de implicare a elevilor
 Strategii de implicare care dezvăluie gândirea independentă
 Strategii de implicare care pune în valoare capacităţi de gândire în cooperare
E. Dă – le teme pentru acasă motivante
 Dă instrucţiuni / enunţuri clare
 Formulează sarcini de lucru motivante şi relevante
 Asigură feedback pentru temele de acasă făcute
 Implică-i şi pe părinţi

III. Asigură feedback – ul privind nivelul de performanţă

A. Asigură un feedback analitic pentru elevi
 Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pe subiect sau în afara
subiectului
 Asigură feedback la momentul potrivit

IV. Recunoaşte meritele pentru eforturile şi realizările elevilor

A. Utilizează recunoaşterea spontană prin :

 laude
 notări pozitive ale elevilor
 mini sărbătoriri
 recompense, simboluri, certificate, insigne, etc.
 privilegii speciale
B. Utilizează recunoaşterea planificată
 Expuneţi / afişaţi lucrările elevilor
 Stabiliţi obiective pentru toată clasa şi apreciaţi / recunoaşteţi atingerea lor.
C. Principii pentru recunoaşterea meritelor elevilor
 Recunoaşterea meritelor trebuie să fie relevantă pentru elevi
  Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toţi elevii
 Recunoaşterea trebuie să se facă la timpul potrivit
 Nu utilizaţi în mod abuziv aceste strategii
APLICAŢIE
Activitate individuală :
• Priviţi harta mentală de diferenţiere şi
1. Bifaţi √ metodele pe care le folosiţi uneori
2. Bifaţi de două ori √√ modelele pe care le folosiţi adeseori
3. Notaţi cu axterisc * mezodele despre care aţi vrea să ştiţi mai mult sau pe care aţi
vrea să le folosiţi mai mult

DIFERENŢIEREA
sau predarea pentru maximum de învăţare individuală

Gradaţi sarcinile de la uşoare Fixaţi sarcini deschise

la dificile pe fişele de lucru deoarece elevii mai buni le
interpretează într-un mod mai
solicitant. Cereţi mai mult
dela elevii mai capabili

Permiteţi prezentarea temelor Diferenţiaţi Fixaţi sarcini diferite pentru

în mai multe noduri,de ex.:
studiaţi un subiect apoi
prezentaţi un raport SAU o
discuţie SAU un grafic
sarcibile şi / sau grupuri sau indivizi diferiţi, în
funcţie de abilităţi
timpul alocat

Învăţarea bazată pe surse de Pregătiţi fişe ajutătoare

informare/ învăţarebazate pe pentru elevii care au nevoie
resurse; de ele şi le cer
Programe individualizate,
învăţare pas cu pas

Abordaţi toate tipurile de Planificaţi utilizarea

învăţare,vizual, auditiv şi Diferenţiaţi instrumentelor ajutătoare de
practic,â; emisfere cerebrale învăţare atunci când există
dreapta şi stânga
experienţele de
învăţare ale
Utilizaţi lucru în grup, ex.
elevilor colegii se ajută între ei

Faceţi perechi de elevi cu Utilizaţi :

aptitudini diferite care se pot - Verificarea între colegi
ajuta recuproc - predarea între colegi
-grupurile de studiu

Dezvoltaţi abilităţi generice Lăudaţi chiar şi pentru cele

prin răspunsuri individualizate Diferenţiaţi mai mici progrese şi apoi
pe formulare speciale stabiliţi împreună pasul
răspunsul următor

Utilizaţi autoevaluarea şi Evitaţi notarea cu excepţia

cereţi elevilor să-şi impună cazurilor în care este absolut
obiective necesară

Reduceţi nevoia de diferenţiere prin :

• Îndrumarea iniţială corespunzătoare
• Programe individuale de învăţare
• Evaluarea diagnostică în vederea planificării individualizate
• Învăţare păas cu pas
 • Verificaţi aptitudinile cerute la intrarea în program

TEHNICI DE CHESTIONARE

Diferenţiere – întrebări şi folosirea greşelilor

 Întrebările puse în clasă reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente din repertoriul
unui profesor. Cu toate acestea, deseori este foarte greu de stabilit modul potrivit în care
putem pune întrebarea potrivită în cel mai potrivit mod.

 Evitaţi să puneţi întrebări de tipul „ Ghiciţi la ce mă gândesc / la ce am eu în minte ”. Astfel

de întrebări pot crea situaţii în care elevilor li se spune că au greşit din cauză că nu au dat
răspunsul pe care îl aveţi în minte. La rândul său acest lucru poate genera la elevi sentimente
de jenă, de insatisfacţie, de vinovăţie şi duce la demotivarea elevilor.

 Varietatea de stiluri şi abilităţi ale elevilor necesită o gamă variată de întrebări. Va trebui să
puneţi unele întrebări pentru întregul grup, să reformulaţi anumite întrebări pentru unii
dintre elevi şi să formulaţi întrebări speciale pentru acei elevi care sunt mai tăcuţi sau care
par mai nedumeriţi. Lucrul esenţial este să urmăriţi cu atenţie şi să luaţi în considerare
tipurile diferite de comportament ale elevilor.

 Ca profesori, suntem „ experţi ” în domeniul nostru şi cunoaştem limbajul specific al

disciplinei pe care o predăm. Acest lucru ne poate face să uităm că cei care învaţă s-ar putea
să nu cunoască terminologia noastră. Deseori, elevii nu răspund la o întrebare nu pentru că
nu ar cunoaşte răspunsul, ci pentru că nu înţeleg întrebarea. Trebuie să folosim un limbaj
adecvat pentru fiecare elev în parte.

 După ce elevul a fost ajutat să „ obţină răspunsul corect” prin folosirea unor cuvinte care îi
sunt cunoscute, putem introduce elemente noi de terminologie care să ducă la înţelegerea
conceptului. Nu uitaţi să scrieţi cuvântul pe tablă şi în acelaşi timp să şi îl rostiţi. Apoi,
ajutaţi asimilarea noii terminologii prin întrebări suplimentare care îl determină pe elev să
folosească cuvântul nou.

 Aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă o persoană ajută la creşterea siguranţei de

sine şi la sporirea încrederii. Cu toate acestea, ce facem în cazul în care răspunsul pe care îl
primim este greşit ? Există pericolul de a întări idei sau concepte greşite sau confuze dacă
acceptăm sau suntem de acord cu toate răspunsurile din partea elevilor, fără a afce nici o
diferenţiere.

 O greşeală poate fi un eşec demotivant sau o oportunitate de a învăţa – depinde de

dumneavoastră cum o veţi folosi. „ Greşelile” sunt o sursă de învăţare importantă care poate
fi folosită pentru a exploata la maxim succesul / răspunsurile bune şi pentru a consolida
lucrurile noi învăţate. Efortul elevilor care dau răspunsuri greşite este adesea la fel de mare
ca şi al elevului care dă răspunsul corect.

 Elevii care reuşesc să răspundă corect nu sunt neapărat mai înzestraţi ; aceştia pot avea
acelaşi stil de învăţare ca al profesorului şi, de aceea, predarea poate fi „ mai uşoară” în
cazul lor şi ei înţeleg mai repede şi mai bine. Ce facem în astfel de situaţii ?
Câteva greşeli frecvente în ceea ce priveşte modul de a pune întrebări

 Prea multe întrebări puse în acelaşi timp

 Punerea unei întrebări şi oferirea imediată a răspunsului de către profesor

 Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai simpatizanţi

 Punerea de întrebări de un singur ( acelaşi ) tip

 Punerea de întrebări într-un mod ( pe un ton ) ameninţător

 Nu se indică schimbarea tipului de întrebare

 Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a înţelegerii, etc )

 Nu se lasă suficient timp de gândire

 Nu se corectează răspunsurile greşite

 Ignorarea unor răspunsuri

 Nu se observă variatele implicaţii posibile ale răspunsurilor

 Nu se dezvoltă / exploatează conţinutul răspunsurilor

 Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Pentru a efectua această analiză aveţi nevoie de exemple de întrebări pe care le-aţi pus
elevilor dumneavoastră. Cea mai eficientă modalitate de a obţine aceste exemple este înregistrarea
unei lecţii ( cel puţin 45 de minute ) şi extragerea întrebărilor pe care le – aţi pus. Dacă nu reuşiţi să
faceţi acest lucru, puteţi alcătui o listă din memorie ( dar această metodă este mai puţin sigură şi
eficientă – nu întotdeauna spunem exact ceea ce ne-am planificat să spunem sau ne amintim exact şi
în totalitate ce aveam de spus sau am spus !).

ACTIVITATE 1

Întrebările închise necesită drept răspuns un singur cuvânt sau o frază scurtă ( uneori doar da sau
nu ), au doar un singur răspuns corect, iar cel care pune întrebarea are un anumit răspuns
predeterminat pe care se aşteaptă să-l primească . Ex. :” Care este formula chimică a oxidului de
fier ? „

Întrebările deschise necesită drept un răspuns o propoziţie sau mai multe. În cazul acestor întrebări
există o varietate de răspunsuri acceptabile şi poate să nu existe un anumit răspuns „ corect”.
Ex.:” Apreciaţi că este nerecomandabil ca un cuplu să locuiască împreună înainte de căsătorie ? „
1.- analizaţi propria listă pe care le-aţi pus în cadrul unei lecţii, stabilind dacă acestea au fost
întrebări închise sau deschise .Ce proporţie au avut întrebările deschise ?
2.-Ce vă indică acestea despre propriul stil de predare ( didacticist, magistrocentrist ( centrat
pe profesor), axat pe conţinut ? sau informaţional, pedocentrist ( centrat pe elev), axat pe procese? )
Ce vă indică această analiză despre cât de stimulativă este lecţia dumneavoastră ? Cui aţi adresat
întrebările ? Cine a răspuns ? Ce proporţie din întregul grup a răspuns la întrebări ?

ACTIVITATEA 2

1.- Studiaţi categoriile de întrebări din Tabelul 1 până ajungeţi la o înţelegere deplină a acestora .
2.- Organizaţi pe categorii propriul eşantion de întrebări folosind cele şase tipuri descrise.
3.- Acum completaţi căsuţele din Tabelul 2.-
4.- Ce vă indică acest lucru despre propriul stil de a pune întrebări? Vă concentraţi mai mult pe
consolidarea cunoştinţelor ( prin întrebări ce solicită procese cognitive de nivel scăzut) decât pe
stimularea gândirii ( prin întrebări ce solicită procese cognitive de nivel înalt)? Modul de a pune
întrebări pe care l-aţi folosit a fost adecvat pentru grupul de elevi la care predaţi ?

Studiile arată că elevilor din şcoala primară le sunt adresate într-o proporţie mai mare
întrebări de nivel înalt decât elevilor din învăţământul secundar. De ce se întâmplă acest lucru ?

5.- Cum vă apreciaţi aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune în modul
dumneavoastră de a pune întrebări şi ce ar putea fi îmbunătăţit ?
 Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Tabelul 1 Tipuri de întrebări şi niveluri de solicitare cognitivă

Tipul de întrebare Descriere / exemplu

1.- Întrebări de aducere aminte Le cer elevilor să îţi amintească informaţii pe care le-au învăţat
( memorare) anterior
( nivel cognitiv cel mai scăzut) Ex.:” Ce instrument am folosit pentru a face această
măsurătoare ?”

2.- Întrebări de înţelegere simplă Le cer elevilor să repete informaţii care le-au fost deja oferite
(nivel cognitiv scăzut) de profesor în timpul lecţiei
Ex.:” De ce am spus că trebuie să facem……….?”

3.-Întrebări de aplicare Le cer elevilor să înţeleagă un principiu general şi să-l aplice

( nivel cognitiv înalt) într-o situaţie nouă
Ex.:” Ce teoremă aţi folosit pentru a afla mărimea acestui
unghi ?”
„ În ce mod aţi rezolva plângerea acestui client ?”

4.- Întrebări de analiză Le cer elevilor să descompună un anumit conţinut ( obiect,

( nivel cognitiv înalt)
fenomen, proces) în părţile componente şi să analizeze
caracterul părţilor componente şi relaţia dintre ele
Ex.: „ De ce a ales autorul să înceapă romanul în acest mod
neobişnuit ?”
„De ce aţi folosit mai degrabă tratamentul X decât tratamentul
Y ”pentru părul acestui client ?”

5.-Întrebări de sinteză Le cer elevilor să dezvolte o idee nouă, un plan sau experiment
( nivel cognitiv înalt) Ex.: „ În ce mod viziunea asupra lumii exprimată în această
dramă vă schimbă atitudinea faţă de prietenie şi încredere ?”

6.-Întrebări de evaluare Le cer elevilor să facă anumite aprecieri şi să emită judecăţi în

( nivel cognitiv cel mai înalt) special în ceea ce priveşte calitatea
Ex.: „ De ce preferaţi acest model în locul celuilalt ?”

Tabelul 2 Analizarea propriului eşantion de întrebări

Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de Nr. de

întrebări de tip 1 întrebări de tip 2 întrebări de tip 3 întrebări de tip 4 întrebări de tip 5 întrebări de tip 6

Total tip 1 + tip 2 = Total tip 3 + tip 4 + tip 5 + tip 6 =

( nivel cognitiv scăzut) ( nivel cognitiv înalt)

% întrebări de nivel cognitiv scăzut = ………….

% întrebări de nivel cognitiv înalt = …………

 STRATEGII DE PREDARE CARE SĂ CORESPUNDĂ STILURILOR

INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE

Scopul acestui document

• Scopul acestui document este:

• De a produce îndrumări privind strategii de predare care să corespundă stilurilor
individuale de învăţare.

• Obiectivele sunt:
• De a identifica o gamă largă de strategii de predare.
• De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine stilurilor de învăţare
individuale.
• De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare care pot fi folosite pentru a
asigura faptul că planurile de lecţie şi materialele de studiu se potrivesc stilurilor de
învăţare ale elevilor.
• De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de adecvare a strategiilor de
predare la stilurile de învăţare, în raport cu percepţia /satisfacţia elevului, cu succesul şi
rata de retenţie.

• Rezultatele / produsele sunt:

• Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o corespondenţă cât mai bună
între strategiile lor de predare şi stilurile individuale de învăţare.
• Idei pe care şcolile să le poată folosi pentru a lua în calcul şi a integra factorii necesari
pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu învăţarea şi pentru
evaluarea impactului acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Acest pachet va ajuta profesorii să se asigure că elevii lor:

• petrec în mod plăcut şi cu succes timpul la şcoală
• găsesc cea mai bună cale de a învăţa
• îşi dezvoltă stilul preferat de învăţare
• capătă o mai bună înţelegere a modului în care învaţă
• devin mai eficienţi şi mai compleţi în învăţare
• capătă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele de învăţare.

Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiştrii-instructori şi personalul de sprijin să:

• dezvolte şi să înţeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încât strategia
respectivă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de învăţare.
• înţeleagă diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor lor.
• integreze factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu
învăţarea şi să evalueze impactul acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a
elevilor.
 Proiectul FEDA CBD 204
Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare ale
persoanelor


Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic

Cum se foloseşte tabelul

1. Mai întâi trebuie să cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilor dumneavoastră.

2. Uitaţi-vă pe coloana intitulată “Scopul predării – Ce doriţi să realizaţi?”

3. Decideţi ce “Scop” va stabiliţi pentru sesiunea respectivă (lista nu este exhaustivă).

4. Uitaţi-vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o să procedaţi?”

5. Decideţi ce strategie /strategii intenţionaţi să folosiţi pe parcursul sesiunii.

6. Mergeţi la pagina indicată.

7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană” indică ce strategie
prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentru tipul respectiv de persoană care învaţă.
Este deci esenţial să vă îndreptaţi cea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra modului
în care îi puteţi implica pe elevii pentru care această strategie NU este un punct tare.

8. Folosiţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate stilurile de învăţare ale
elevilor dumneavoastră.
Cum se foloseşte tabelul

Identificaţi stilurile de învăţare

ale elevilor din grupul dumneavoastră.

Alegeţi “Scopul predării”

pentru sesiunea dumneavoastră din lista cuprinsă

în tabel

Alegeţi “Strategia de predare”

pe care o veţi folosi, din lista cuprinsă
în tabel

Mergeţi la pagina
indicată

Utilizaţi “strategiile pentru persoanele care învaţă”

indicate,

având în vedere că un [ înseamnă că acela este un punct tare

şi concentrându-vă, în consecinţă, pe includerea celorlalţi.

Utilizaţi formularele de plan de lecţie pentru a

planifica şi a include toate stilurile de învăţare ale
elevilor dumneavoastră.

Scopul predării Strategia de predare Pag. Puncte tari pentru acest tip de
 Ce speraţi să obţineţi. Cum veţi proceda? Nr. persoană :
Vizual Auditiv Practic
 
Generarea entuziasmului şi a Expunere orală 8 [
interesului în privinţa unui
anumit subiect

Lectură dirijată 9 [

Vizită 10 [ [

Video / multimedia 11 [ [ [

Explorarea şi influenţarea Discuţie 12 [ [

opiniilor, emoţiilor,
convingerilor şi atitudinilor

Joc de rol şi studii de caz 13 [ [

Film şi Video 14 [ [ [

Rezolvarea de probleme Tutorial individual / 1:1 / 15 [

(Planificarea şi organizarea Mentorat
propriei învăţări)

Brainstorming 16 [ [ [

Planificarea şi revizuirea 17 [
acţiunilor

Oferirea de informaţie Expunere orală 18 [

De la teorie la practică:
Explicarea conceptelor
teoretice

Suport de curs / fişe de lucru 19 [ [ [

Citire 20 [

Demonstraţie 21 [ [

De la teorie la practică: Tutoriale individuale (schimburi 22 [

Legarea teoriei de practică în ambele sensuri)

Atelier de lucru /Simulare / Joc de 23 [ [

rol
Dobândirea de abilităţi / Atelier de lucru / Simulare / 24 [ [
consolidarea Practică
De la teorie la practică:
Exersarea practicilor

Demonstraţie 25 [ [

Formare (coaching) 26 [

Învăţarea unui sistem Învăţare mecanică 27 [

“mecanic”, sau a unor fapte
concrete, sau a unei
succesiuni
Dezvoltarea de abilităţi de Discuţie : 28 [ [
comunicare orală • Dezbatere
• Masă rotundă
Joc de rol / Piesă de teatru / 29 [ [
Simulare

Lucru în grup 30 [ [
• Grup cu sarcină precisă
• Grup mic
• Brainstorming
• Grup creativ
Dezvoltarea de abilităţi de Temă scrisă 31 [
comunicare în scris
Dezvoltarea lucrului în Jocuri / Piesă de teatru / joc de rol 32 [
echipă
Teme /proiecte integrate 33 [ [ [
Vizită de două sau mai multe zile 34 [ [ [
Lucru în grup 35 [ [
Generarea de idei:
• Brainstorming
Consolidarea ideilor:
• Grup cu sarcină precisă
• Grup mic
Consolidarea informaţiei Seminar 36 [

Joc de rol 37 [ [ [

Evaluare /Test 38 [

Temă de lucru / proiect 39 [

(individual / în grup)
Analiza şi evaluarea Întrebări şi răspunsuri verbale 40 [
învăţării (profesor şi elev)
Examen / test 41 [

Suport de curs cu spaţii goale de 42 [ [ [

completat
Întrebări de control 43 [ [
Evaluare practică / activitate cu 44 [
sarcină / schiţarea profilului de
abilităţi

În paginile următoare vom reda câteva modele de idei privind strategiile pe care profesorii
le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale
persoanelor, indicând numărul paginii corespunzătoare din tabel. Pentru a studia toate modelele
conform tabelului consultaţi site-ul www. tvet.ro / aplicaţii.
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.
Strategia de predare -
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Generarea entuziasmului şi a interesului
în privinţa unui anumit subiect EXPUNERE ORALĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual
 
• Exprimaţi-vă clar şi
identificaţi punctele
principale.
• Încurajaţi folosirea culorilor
şi folosirea pentru notiţe a
propriilor “modele cadru”
ale elevilor, de ex.
“spidergrams” şi
“flowcharts”
Tipul auditiv
[
• Aceasta va fi o situaţie
de învăţare în care elevii
se vor simţi în largul lor,
vor avea încredere în
această strategie.
• Este posibil ca elevii să
dorească să înregistreze
sesiunea pe bandă.
Tipul practic
• O abilitate tactilă precum
editarea de text s-ar putea
să se dovedească utilă
pentru luarea de notiţe.
• Daţi elevului o copie a
notiţelor.
• Vorbiţi într-o manieră
animată.

• Folosiţi creioane colorate şi • Încurajaţi utilizarea

slide-uri “spidergrams” şi a
modelelor cadru
• Permiteţi elevilor să (formulare) pentru luarea
înregistreze pe bandă notiţelor
expunerile orale
• Dacă în expunerea orală
• Asociaţi un aspect cheie cu o apare nevoia de voluntari,
imagine vizuală dintr-o carte solicitaţi-le acestor elevi
sau afişată pe retroproiector. participarea

• Graficele / tabelele sunt • Oferiţi-le elevilor un

folositoare produs /obiect tangibil pe
care să-l studieze.

Exemplu
Într-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit o folie de
retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga expunere. Acest lucru a
generat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să se
ofere voluntari pentru anumite sarcini specifice pe parcursul sesiunii.
Pag.8
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.
Strategia de predare -
Cum veţi proceda?
Scopul Predării – Ce speraţi să realizaţi?
Generarea entuziasmului şi a interesului
în privinţa unui anumit subiect
VIZITĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual
 
[ [
• Aceasta va fi o situaţie de
învăţare în care elevii se vor
simţi în largul lor, vor avea
încredere în această strategie.
• Foaie de observaţie, aspectele
cheie ce trebuie observate.
• O hartă sau un plan al
obiectivului vizitat.
• Oferiţi-le elevilor fotografii,
ilustraţii, cataloage, filme
despre obiectivul vizitat
• Daţi-le elevilor suport de curs
cu întrebări de control
• Utilizaţi o prezentare
multimedia a obiectivului
vizitat, folosind mijloace IT.
Tipul auditiv
• O bandă /prezentare audio –
adesea pusă la dispoziţie de
muzee / galerii de artă etc.
• Grupaţi pe cei cu dominantă
auditivă câte doi, ca să poată
discuta în timpul vizitei
despre cele văzute.
• Întrebări cheie /concursuri
“cine ştie câştigă”
• Încurajaţi elevii să discute
despre vizită în faza de
planificare, în timpul vizitei şi
după aceea.
• Utilizaţi o prezentare
multimedia a obiectivului
vizitat, folosind mijloace IT.
Tipul practic
• Aceasta va fi o situaţie de
învăţare în care elevii se vor
simţi în largul lor, vor avea
încredere în această strategie.
• O hartă sau un plan al
obiectivului vizitat.
• Sarcini precise de îndeplinit
• Listă de puncte cheie / întrebări
stabilite sub forma unui concurs
care necesită căutarea de
informaţii.
• Utilizaţi o prezentare
multimedia a obiectivului vizitat,
folosind mijloace IT.
• Oferiţi-le elevilor fotografii,
ilustraţii, cataloage, filme despre
obiectivul vizitat şi puneţi-i să
facă unele activităţi de cercetare.

Exemplu
Un grup de elevi la artă şi design au vizitat o galerie de artă. Cei cu dominantă vizuală s-
au simţit în largul lor în această ipostază, cei cu dominantă auditivă au fost grupaţi câte
doi şi li s-a cerut să discute despre fiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celor
cu dominantă practică li s-au dat sarcini bine stabilite de a găsi, de a face şi de a raporta.
Pag.10
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategia de predare -
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Cum veţi proceda?
Explorarea şi influenţarea opiniilor,
emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor
JOC DE ROL / STUDIU DE CAZ

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv
 
[ [
• Puneţi-i pe aceşti • Aceasta va fi o situaţie de
elevi să observe învăţare în care elevii se vor
limbajul trupului şi simţi în largul lor, vor avea
expresiile feţei şi încredere în această strategie.
folosiţi aceste lucruri
ca punct de discuţie. • Încurajaţi elevii să scrie un
scenariu sau enunţuri cheie
care ar putea fi folosite
pentru a exprima diferite
opinii în timpul jocului de
rol.
• Folosiţi-l pe acest elev ca
narator.
Tipul practic
• Aceasta va fi o situaţie de
învăţare în care elevii se
vor simţi în largul lor, vor
avea încredere în această
strategie.
• Încurajaţi pe unii dintre
elevi să joace roluri, iar pe
alţii să-i observe şi apoi
faceţi brainstorming în
legătură cu reacţiile
avute /observate.

Exemplu
În sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obţinerea unei slujbe. Ei
au jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celui intervievat şi al observatorului şi
apoi au fost evaluaţi de către colegii lor.

Pag.13
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
Strategia
predare aleasă la stilurile individuale de predare
de învăţare ale persoanelor.
Cum veţi proceda?

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?

Rezolvarea de probleme (Planificarea şi TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 /
organizarea propriei învăţări) MENTORAT

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
[
• Folosiţi planuri vizuale, • Aceasta va fi o situaţie • Listă de SARCINI bazate
scheme etc. de învăţare în care elevii pe practică,
se vor simţi în largul lor,
• Diagramele flux / vor avea încredere în • Liste cu lucrurile care sunt
direcţionale pot fi de această strategie. de făcut:
folos, deoarece indică 1. Mergeţi la bibliotecă şi
modul cum un anumit • Discutaţi sarcina în găsiţi……
lucru conduce la un alt detaliu, încurajaţi 2. Subliniaţi secţiunea
lucru. întrebările, discuţiile etc. ……..
înainte de a formula 3. Scrieţi cu propriile
• Desenaţi pe măsură ce orice decizie / planuri. voastre cuvinte…….
vorbiţi, pentru a arăta
cum se leagă între ele • Întocmiţi din timp lista de
diferitele părţi ale lucruri de făcut şi utilizaţi-o
planului. ca structură principală a
lecţiei.

Exemplu
Sesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practică pentru a permite
tuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflecteze asupra procesului prin care au
trecut în planificarea şi organizarea propriei lor învăţări.

Pag.15
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Rezolvarea de probleme (Planificarea şi
organizarea propriei învăţări) BRAINSTORMING

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
[ [ [
• Aceasta va fi o situaţie de • Aceasta va fi o situaţie de • Aceasta va fi o situaţie de
învăţare în care elevii se învăţare în care elevii se vor învăţare în care elevii se
vor simţi în largul lor, vor simţi în largul lor, vor avea vor simţi în largul lor, vor
avea încredere în această încredere în această avea încredere în această
strategie. strategie. strategie.

• Puneţi elevul să-şi noteze
idei de la brainstorming
folosind creioane colorate,
“spidergrams”, imagini şi
simboluri care au sens
pentru el.
• Utilizaţi culori pe scheme
pentru a indica zonele de
legătură.
• Aţi putea să folosiţi un
astfel de elev pentru a-l
pune să exprime idei în
format vizual.
• Puneţi elevul să-şi noteze
iniţial pe scurt ideile şi apoi
să le dezvolte în propoziţii
care au sens pentru el.
• Puneţi elevul să-şi noteze
cuvântul /conceptul / ideea
de la brainstorming şi apoi
s-o descrie cu propriile sale
cuvinte.
• Permiteţi elevilor să
vorbească şi să facă schimb
de idei, dar nu să domine
sesiunea.
• Aţi putea folosi un astfel de
elev pe post de preşedinte de
şedinţă, pentru a-i încuraja
pe ceilalţi şi a stimula
exprimarea ideilor.
• Notaţi ideile /conceptele
cheie de la brainstorming
şi cereţi acestor elevi să
alcătuiască o listă cu
acţiunile necesare şi să
ordoneze aceste acţiuni
după gradul lor de
prioritate.
• Faceţi ca acest elev să se
ofere voluntar pentru a nota
ideile.
• Aţi putea alege din rândul
lor 2-3 voluntari care să
noteze pe flipchart, cu
creioane de culori diferite,
ideile ce au legătură unele
cu altele.

Exemplu
Elevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a alcătui
o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare folosind
deşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să
prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu dominantă vizuală
şi auditivă.
Pag.16

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.
 Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Strategia de predare
Oferirea de informaţie Cum veţi proceda?
De la teorie la practică:
Explicarea conceptelor teoretice DEMONSTRAŢIA

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic

 
[ [
• Aceasta va fi o situaţie de • Prezentaţi verbal tot • Aceasta va fi o situaţie de
învăţare în care elevii se ceea ce faceţi, explicaţi învăţare în care elevii se
vor simţi în largul lor, vor în amănunt fiecare vor simţi în largul lor, vor
avea încredere în această punct. avea încredere în această
strategie. strategie.
• Încurajaţi-i pe aceşti
• Folosiţi elemente de elevi să pună întrebări şi • Implicaţi-i aceşti elevi cât
sprijin, ustensile, afişe, să discute despre mai mult posibil, de
benzi desenate etc. pentru demonstraţie în timp ce exemplu cereţi-le să vă fie
a ilustra ceea ce aveţi de dumneavoastră o asistenţi, să noteze
demonstrat. efectuaţi. procedura pe tablă în timp
ce dumneavoastră o
• Utilizaţi folii de • Utilizaţi secvenţe video. efectuaţi etc.
retroproiector colorate,
pentru a permite elevilor
să vadă şi să audă în
acelaşi timp informaţiile.

• Faceţi fotografii sau

folosiţi imagini video

Exemplu
Elevii dintr-un program de tehnologie alimentară au privit o demonstraţie a fabricării
pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu-se metodele folosite şi timpul de
frământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea de a privi, descrie şi apoi de a folosi
tehnicile şi de a vedea efectele la produsele finale.
Pag.21
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.
Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
De la teorie la practică:
Legarea teoriei de practică ATELIER DE LUCRU / SIMULARE / JOC DE ROL

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv
 
[ [
• Încurajaţi elevii să • Aceasta va fi o situaţie
privească mai întâi, să de învăţare în care elevii
vadă legăturile cu se vor simţi în largul lor,
practica. vor avea încredere în
această strategie.
• Este util să demonstraţi /
să arătaţi mai întâi • Utilizaţi întrebările şi
elevului ce să facă. răspunsurile pentru a
încuraja elevul să
• În jocul de rol cei cu vorbească despre cum se
dominantă vizuală vor fi leagă teoria de practică.
observatori buni.
• Puneţi-i pe elevi să
• Puneţi la dispoziţie discute cu
instrucţiuni bazate pe dumneavoastră sau cu
imagini, acolo unde este un coleg despre sarcina
necesar. dată, pe parcursul
efectuării acesteia.
Tipul practic
• Aceasta va fi o situaţie
de învăţare în care elevii
se vor simţi în largul lor,
vor avea încredere în
această strategie.
• Puneţi-i pe aceşti elevi să
“ajute” sau să lucreze în
echipă cu alţii.
• Permiteţi-le “să atingă”
şi “să facă”.
• Permiteţi elevilor să
exerseze, să facă greşeli
şi să încerce din nou.
• Încurajaţi implicarea
elevilor.

Exemplu
După ce au învăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare în
cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelier de
lucru, să proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu.
Pag.23
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Cum veţi proceda?
Dobândirea de
FORMARE (COACHING)
abilităţi/consolidarea
Exersarea practicilor

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual
 
• Mai întâi arătaţi şi
demonstraţi.
• Fiţi dispus să repetaţi, să
arătaţi şi să lucraţi
împreună cu elevul.
Tipul auditiv Tipul practic
[
• Discutarea tuturor • Aceasta va fi o situaţie de
aspectelor practicii învăţare în care elevii se vor
este esenţială simţi în largul lor, vor avea
încredere în această
strategie.
• Permiteţi elevilor să se
implice

• Nu fiţi excesiv de stricţi,

permiteţi elevilor să
controleze situaţia într-o
oarecare măsură.

Exemplu
Într-un program de educaţie fizică, un profesor forma un grup de elevi în privinţa
modului în care aceştia trebuie să instruiască oamenii în vederea folosirii aparatelor
de gimanstică. Elevii au fost încurajaţi să discute, iar profesorul a prezentat verbal
fiecare pas şi a folosit întrebările şi răspunsurile pe tot parcursul formării. Elevilor li
s-a dat apoi posibilitatea de a “încerca” şi de a “exersa” unii cu alţii.
Pag.26
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.
Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau a
unor fapte concrete, sau a unei ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)
succesiuni

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual
 
• Legaţi fiecare pas din
succesiunea de paşi de o
imagine şi puneţi-i pe
elevi să şi-o imagineze /
deseneze în gând.
• Utilizaţi “asocierea de
imagini”
• Scrieţi succesiunea de
paşi folosind culori /
modele, ilustraţii, în timp
ce o repetaţi.
Tipul auditiv
[
• Aceasta va fi o situaţie
de învăţare în care elevii
se vor simţi în largul lor,
vor avea încredere în
această strategie.
• Utilizaţi “asocierea de
cuvinte”
• Explicaţi cu voce tare.
• Puneţi lucrurile în forma
unui cântecel sau a unei
poezii.
• Încurajaţi folosirea
înregistrărilor
Tipul practic
• Fiţi sistematic.
• Legaţi paşii unul de
celălalt.
• Utilizarea mâinilor /
corpului pentru a ajuta la
memorarea şi reamintirea
succesiunii de paşi. (în
genul “cap, umeri,
genunchi, degete”)
• Executaţi succesiunea de
paşi folosind elemente
reale / simbolice.

• Utilizarea tehnicilor
mnemonice (ajutoarelor
verbale pentru
memorare)

Exemplu
Într-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicării, trebuia ca elevii să înveţe
modelul “comunicării intrapersonale”. Profesorul a desenat o diagramă pas
cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii de tip practic o puteau
parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama a existat şi pe suportul
de curs, fiecare pas fiind însoţit de un cuvânt cheie şi de o imagine cheie.
Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbal pentru memorare pe care elevii de
tip auditiv l-au găsit folositor.
Pag.27
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.
Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Dezvoltarea de abilităţi de comunicare
orală DISCUŢIE : DEZBATERE / MASĂ ROTUNDĂ

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual
 
• Utilizaţi fotografii, filme
sau ilustraţii pentru a
stimula dezbaterile cu
privire la viaţă.
• Folosiţi o fotografie ca
stimul alături de text.
• Înainte de dezbatere
oferiţi spre citire un text
stimulativ.
Tipul auditiv Tipul practic
[ [
• Aceasta va fi o situaţie • Aceasta va fi o situaţie de
de învăţare în care elevii învăţare în care elevii se
se vor simţi în largul lor, vor simţi în largul lor, vor
vor avea încredere în avea încredere în această
această strategie. dar nu-i strategie.
lăsaţi să domine.
• Fixaţi reguli şi termeni de
• Folosiţi un citat / text referinţă pentru discuţie şi
pentru a stimula discuţia. dezbatere.
• Prezentaţi o secvenţă • Sugeraţi unuia dintre
video pentru a stimula aceşti elevi să “prezideze”
dezbaterea. dezbaterile.

• Legaţi exemplele /
stimulii de idei şi situaţii
practice din viaţa reală.

Exemplu
Într-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-şi dezvolte abilităţile de comunicare
orală. În sesiunea respectivă, profesorul a folosit secvenţe de film pentru a
stimula discuţia despre cenzură.
Pag.28
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Lucrul în echipă
TEME/PROIECTE INTEGRATE

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
[ [ [
• Aceasta va fi o situaţie • Aceasta va fi o situaţie de • Aceasta va fi o situaţie
de învăţare în care învăţare în care elevii se vor de învăţare în care
elevii se vor simţi în simţi în largul lor, vor avea elevii se vor simţi în
largul lor, vor avea încredere în această strategie. largul lor, vor avea
încredere în această încredere în această
• Citiţi descrierea temei împreună
strategie. strategie.
cu elevii.
• Integraţi aspecte • Cereţi elevilor să se gândească, • În cadrul temei
vizuale în descrierea individual şi / sau în grup, la includeţi o activitate
temei. întrebări legate de sarcina dată, practică, ce necesită
şi să discute în grupuri mai lucru în echipă şi
• Încurajaţi elevii să mari. abilităţi de conducere,
utilizeze diferite • Încurajaţi elevii să discute deci o activitate care
procedee vizuale despre temă unii cu alţii sau cu nu poate fi dusă la bun
legate de notiţele lor, profesorul. sfârşit de o singură
de exemplu sublinierea persoană.
• Încurajaţi înregistrarea pe bandă
• Produceţi tema finală a informaţiilor.
pe video. • Produceţi tema finală pe bandă
audio / video.

Exemplu
O temă legata de turism cerea elevilor grupaţi pe echipe să se informeze despre
facilităţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber. Fiecare persoană a hotărât
de care din cele două aspecte dorea să se ocupe, iar apoi fiecare grup a discutat acţiunile
necesare şi cine şi ce va face. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acţiune
pe paşi. Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, de exemplu
cei din tipul practic trebuiau să se ducă şi să colecteze informaţii, cei cu dominantă
vizuală urmau să interpreteze datele şi să deseneze grafice şi tabele pentru prezentare
iar cei cu dominantă auditivă trebuiau să pregătească şi să susţină prezentarea verbală.
Pag.39
 Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategia de predare
Cum veţi proceda?
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Analiza şi evaluarea învăţării
ÎNTREBĂRI DE CONTROL

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual
 
• Faceţi setul de întrebări cât
mai vizual posibil.
• Includeţi elemente grafice /
imagini pentru a extinde
informaţia scrisă.
• Alcătuiţi câteva întrebări în •
majoritate vizuale, cu
minim de text.
• Pregătiţi o versiune scrisă a
întrebărilor, pentru a
permite elevilor să
urmărească individual
întrebarea de pe hârtie
atunci când aceasta este
citită cu voce tare.
• Folosiţi programe de
calculator pentru a alcătui
setul de întrebări de control
Tipul auditiv Tipul practic
[ [
• Aceasta va fi o situaţie • Aceasta va fi o situaţie de
de învăţare în care învăţare în care elevii se
elevii se vor simţi în vor simţi în largul lor, vor
largul lor, vor avea avea încredere în această
încredere în această strategie.
strategie.
• Dezvoltaţi setul de
Citiţi cu voce tare întrebări astfel încât să
întrebările. încorporaţi şi activităţi
practice, cum ar fi
• Repetaţi şi citiţi de la îndeplinirea unei sarcini
un cap la altul. sau demonstrarea unei
anumite abilităţi.
• Încurajaţi elevii să-şi
repete în gând • Oferiţi elevilor un anume
întrebarea. grad de libertate în ceea
ce priveşte modalitatea de
• Folosiţi programe de răspuns - practică, în
calculator pentru a scris, etc.
alcătui setul de
întrebări de control • Folosiţi programe de
calculator pentru a alcătui
setul de întrebări de
control

Exemplu
Într-un program de IT lecţia a început cu o recapitulare prin întrebări de
control a celor învăţate în sesiunea anterioară. Grupul a fost divizat în două
echipe, întrebările au fost proiectate pe ecran pentru a putea fi citite de elevi.
Întrebările au fost formuate şi verbal.
Pag.43
 MODEL
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de
predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor
Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?

Strategii pentru persoanele care învaţă

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 
Formular pentru planul de lecţie

Cele două formulare pentru plan de lecţie vă permit să extindeţi „strategiile de învăţare” pe care le
veţi folosi pentru elevii cu dominantă vizuală, auditivă şi practică, sau să verificaţi dacă v-aţi
adresat fiecărui stil de învăţare în fiecare activitate, pentru a vă asigura că învăţarea are loc pentru
toţi pe tot parcursul sesiunii.

Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de
adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor
ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare la stilurile de învăţare.

Formular pentru tema de lucru

Acest formular vă va da posibilitatea de a oferi diferite abordări ale sarcinii stabilite, care să
corespundă punctelor tari ale celor trei stiluri de învăţare.
 Plan de Lecţie
Profesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala :_________
Data: __________________________

Scopul întregii sesiuni:

Obiective
•
•
•

Scopul predării Strategia de Timp Strategii de învăţare Resurse

predare alocat

Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă

vizuală auditivă practică
 Scopul predării Strategia de Timp Strategii de învăţare Resurse
predare alocat

Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă

vizuală auditivă practică

Evaluarea lecţiei
Ce a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?

 Plan de Lecţie
Profesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala :_________
Data: __________________________

Scopul întregii sesiuni :

Obiective :
•
•
•

Scopul predării Strategia de predare Strategii de învăţare Stiluri de Resurse

Timp învăţare

A
V P
Timp Scopul predării Strategia de predare Strategiile de învăţare Stilurile de Resurse
învăţare

A
V P

Evaluarea lecţiei
Ce a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?

 Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să
efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de
învăţare.
Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acţiune pentru viitor
Elevii cu dominantă Elevii cu dominantă Elevii cu dominantă
vizuală auditivă practică
 PRACTICA REFLECTIVĂ

ANALIZA PREDĂRII ŞI A ÎNVĂŢĂRII

Activitatea de predare propusă :

Ce doresc ca elevii ………

Să înveţe ? Să Înţeleagă ?

Să experimenteze ? Să fie capabil să ştie ?

Să îmbunătăţească ? Să ştie ?

Cum voi organiza Ce resurse îmi trebuie ?

sesiunea ?

Cuvinte cheie ce trebuie communicate

Cît va dura ?

Cum voi ştii că au pregresat ?

Evaluare şi analiză
Cum a mers ? Care este pasul următor ?

Ce a mers bine ?

Ce poate fi înbunătăţit ?
( ÎN LOC DE ÎNCHEIERE )
 CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ A

SEMINARULUI

Pentru a evalua eficienţa demersului formativ, vă rugăm să completaţi, prin bifare, acest chestionar,
răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate cu
confidenţialitate.
1. În ce măsură consideraţi că tematica prezentărilor a fost de interes şi utilă pentru Dvs.?
În foarte mare În mare măsură În măsură moderată În mică măsură În foarte mică
măsură măsură

2. Cât de mult din cele învăţate la acest curs consideraţi că veţi putea folosi în activitatea DVS.?
Foarte mult Mult Destul de mult Destul de puţin Puţin Nimic

3. Consideraţi că metodologia de formare utilizată a fost:

Foarte eficientă Relativ eficientă Relativ ineficientă Complet ineficientă

4. Modul de prezentare a fost:

Foarte atractiv  Relativ atractiv Neutru Relativ neatractiv Complet neatractiv


5. Limbajul folosit a fost:

Foarte accesibil  Accesibil Relativ accesibil Relativ neînţeles Complet neînţeles



6. Cum v-aţi simţit în cadrul grupurilor de lucru?

Foarte bine  Bine Moderat Rău Foarte rău 

7.Apreciaţi pe o scală de la 5 la 1 cât de stimulativ profesional a fost impactul cursului asupra Dvs.

5. foarte stimulativ  4 3 2 1. complet nestimulativ


8.-Sarcina de a transmite colegilor din şcoala dv. cele învăţate la acest curs vi se pare:

Foarte uşoară  Relativ uşoară Grea Foarte grea Imposibil de făcut


9. Care este starea dvs.de spirit la sfârşitul acestui seminar? (bifaţi figura care o exprimă cel mai bine!)
Vă mulţumim!

BIBLIOGRAFIE

Program PHARE RO 0108 – 01

Curs de formare regională regională - Materiale didactice pentru învăţarea

centrată pe elev