Sei sulla pagina 1di 1

Mişcarea Ortodoxă de Reînviere Monahală

Biblioteca digitală – Cărţi ortodoxe


click aici:
ÎNCREDINŢARE ECUMENISM CATOLICISM UMANISM ANTIHRIST

Cuvînt lămuritor
spre încredinţarea bunilor cititori

Negreşit, scrierile Părinţilor Bisericii sînt continuarea firească, peste timp, a revelaţiilor
dumnezeieşti din Noul Testament. Sînt oglinda curată a vieţuirii noastre creştine, sînt chipuri
ale iubirii pînă la jertfa mucenicească pentru Hristos, sînt mărturii ale adevărului ortodox faţă
de răstălmăcirile păgîne, iudaice sau eretice.

Bogate în teologia înaltă a minţilor ascuţite sau în misticismul nebunilor pentru Hristos,
descoperim în fiecare cuvînt al acestor scrieri un suflet ce arde pentru mîntuire, o inimă plină
de înflăcărare pentru adevărul în care sfinţii noştri Părinţi trăiesc şi cred; pentru ei Hristos
este totul.

Inima fără adevărata cunoaştere


este o carne fără de viaţă

Drumul de la moarte la viaţă este unul anevoios. Atît timp cît Ortodoxia cea veche înseamnă
jertfă, răstignire, unire cu Biserica cea Una, răzvrătire împotriva păcatului şi neîmpăcare cu
duhul acestei lumi, iar Ortodoxia cea nouă înseamnă schimbarea rînduielilor, înnoirea
învăţăturilor de credinţă, transformarea Creştinismului în creştinisme şi a Bisericii în biserici,
nemărturisirea adevărului, împăcarea cu apostazia şi apostaţii acestui veac -, cu uşurinţă vom
putea deosebi adevărul de minciună, lumina de întuneric, calea strîmtă către Împărăţia
Cerurilor de drumul universal şi "nediscriminatoriu" către iad.

Ca să învieze, Hristos a murit răstignit de mîna celor care Îl aşteptau să I se închine. Ca să fie
răstignit, Hristos a fost trădat de cel care ar fi trebuit să-L propovăduiască lumii. Dacă
Adevărul a stat întemniţat în numele "dreptăţii", dacă umaniştii au ucis pe Fiul Omului şi
Creatorul a fost scuipat şi pălmuit de făptură, atunci singură Ortodoxia - în măduva sa - este
cea mai de preţ "nebunie" şi dureroasă "rebeliune", este de fapt inversarea "logicii",
răsturnarea "normalităţii" şi "virtuţilor" acestei lumi.

Credem, aşadar, că într-acolo se îndreaptă şi rostul acestei smerite alcătuiri.

Conon Monahul