202 Mariana Popa total sau deloc la orice senzatii care, nemodelate, sunt extreme; este agresat de stimulii pe care nu stie si-i organizeze si, cel mai adese: oscileazal intre o inhibit totald sau o deschidere total. De exempl pe plan vizual, el poate fixa o sursii de lumini puternicd fark si Pari jenat sau, dimpotrivé, nu poate suporta privirea intensi a cuiva fara si-si intoaredl fata. Cand un deficit atat de profund este prezent de Ia inceputul vietii, edificiul comunic&tii nu poate fi construit din cauza absentei temeliei interactiunii intime, fafa in fata, dintre copil si mama sa. Copitul autist prezinté deseori ,atasamente“ intense, dar legate de stimuli sau obiecte: miscarea unor sforicele, liniile parchetului sau desenele tapetului. El poate deseori cu peretele ori cu Propriile degete, ignorand complet vocea celui care se ocupi de el jul nu se face urménd tiparele sociale: figurile si formele sunt ai Perceptivi, si nu criterile vieti so- ciale, Sunetele apar triate, in functie de caracteristicile fonetice sau ritmice, si nu in funetie de semnificatie. Vom intilni la el fascinagia pentru elementul sonor si pentru melodiile care declanseaza deseori sineronii motrice sub forma balansirilor de pe un picior pe altul sau conduite de ciutare si atractie puternica a surselor de zgomot ritmat. Aceasta primeazi, in raport cu vocea ori prezenta partenerului social, ceea ce a determinat definirea autismului ca un deficit de dezvoltare a interactiunil sociale cA, asemenea oricirui individ, autistul resimte ti Si doreste s& transmiti anumite mesaje inspre celilalt. Dar maniera sa de comunicare non-verbali si verbald este extrem de restrins& si neconventionali, Modul de a atrage atentia se reduce deseori la simple strigite. Intentia, este, deci, prezenti, ceea ce lipseste, ins in mod evident este forma. A.tistul foloseste tareori privirea directa ca semn preliminar al dorinjei de comunicare. 1 se intampla foarte rar si se asigure de disponibilitates eventualului partener, cautndu-i privirea. Functia social, interogativa, este cel mai adesea absenta. Distanta corporal ‘nu este nici ea respectatd, copilul plasndu-se fie prea aproape, fie prea departe. Comunicarea afectivi este distorsionati, mimica apare Breu, iar cand este prezenti, este excesiva, denotind afecte subadia- ‘cente, rd control cultural. Bucuria si ristelea, dezgustul sunt afisate Comunicarea * Aspecte generale si particulare 203 Aproperea de pareer se face desea din ga nc din faa, ca peneu a evita onc! vce Din dace apoximati 50% dn persanele tutte foloseselimbajul verbal. In ele mai mult ane cultiti in infelegerea vorbirii, dificultati in perceptia si in emiterea Yorbt: pot ene ser de sunete arcuate iit eae tn es jn emitrea unui une, a unui cunt sau a une an Pentru a exprima o ebuial. Anumitecuvine pretense {raze pot fi pronunaecotet. Din pce, aceute nose acs Yaloae comusicava pens cf nu codiiokaeeay mee ene cori O vorbire metaforicé, formulari atat de ermetice, incat numai POL si le decodes. Iniren de domeaiel en laboroase din partea specilisior side erize de festae ne care determing deseori demisia, renuntarea complet 0 ; Auistl comunict sau fncearet si facd din necestate, pentru 2-$i manifesta cerntele. Uneori copilul aust foloseste comarrenee Comportamentalé de-tipul agresivititii, autostimulii, plansal Pentru a-si manifesta de implicarea tn anumite Somnul si cdscatul exprima mesaje vod: Be ci numal cei foune propia copula ter tee Ei tnvatl in mod spontan c& imbrtisarea lor si situtul produc oucurie pitino si folosese acest compertamentpemtu..miei caneafe Sentimeniale", obfintnd cedarea sau renunarenparinel cere sH spuni sau si execute anumite luc intelege, 0 face in general la ai in primul rand acela al Feciprocitatii comunicarii, qi sya abtztional cae deine unee dn bre comune aut pate fi incapaciata segments flosuar ererig distinctive. tie dike