MODEL

De fişă psihopedagogică şi ghid de completare

A. FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE
- Numele şi prenumele………..………………anul naşterii………………
Localitatea………………. Judeţul………………………………………..
- A absolvit clasele anterioare la…………………………………………….

II. DATE ASUPRA FAMILIEI

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor:
a) tata…………………………………………………………………………………….
b) mama…………………………………………………………………………………..
2. Atmosfera şi climatul educativ din familie:………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
3. Starea de sănătate a familiei………………………………………………………………..

III. STAREA DE SĂNĂTATE A ELEVULUI

a) Dezvoltarea fizică:
- deficitară
- bună
b) Antecedente- boli
- acute
- cronice
- traumatisme

IV. PERFORMANŢA ŞCOLARĂ……………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………….

V. ACTIVITĂŢI ÎN AFARA CLASEI ŞI A ŞCOLII…………………………………………

………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………..

VI. PROFILUL PSIHOLOGIC AL PERSONALITĂŢII ELEVULUI:

1. Îteligenţă, aptitudini, stil de muncă:
a) inteligenţă generală……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………
b) aptitudini…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
c) stilul de muncă al elevului:
- interesul- participarea la lecţii………………………………………………………
- modul de organizare al activităţii de învăţare…………………………………………………
 - independenţă, creativitate………………………………………………………………………..
d) latura afectiv-emoţională……………………………………………………………….

2. Comportarea şi activitatea în colectiv:

a) conduita în familie……………………………………………………………………
- faţă de părinţi……………………………………………………………………….
- faţă de fraţi…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
b) conduita în şcoală……………………………………………………………………….
c) conduita în societate şi între prieteni……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
d) comportarea generală a elevului……………………………………………………
……………………………………………………………………………………..

3. Trăsături de personalitate:
a) temperamentul……………………………………………………………………………..
b) balanţa emoţională………………………………………………………………………...
c) trăsături dominante de caracter……………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….

VII. ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ

…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………….

VIII. APRECIERI ŞI RECOMANDĂRI

……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………..
 GHID PENTRU COMPLETAREA
FIŞEI PSIHOPEDAGOGICE

 La cap. II. punctul 2 se va urmări:

a) înţelegerea deplină între părinţi, între părinţi şi copii;
b) conflicte mici şi trecătoare în familie;
c) dezacord marcant între părinţi, eventual între părinţi şi copii;
d) familie dezorganizată;
e) starea materială a familiei;
f) condiţii de muncă a elevului:
- acasă
- internat;

 La cap. IV se vor menţiona:

a) discipline cu rezultate foarte bune;
b) descipline cu rezultate mediocre;
c) interesele, preferinţele pentru……;
d) succese deosebite (concursuri, olimpiade)…..;
e) frecvenţa;

 La cap. V Activităţi preferenţiale în afara clasei şi a şcolii:

- sport, muzică, literatură, limbi străine, dans, informatică, activităţi practice, artă plastică etc.

 La cap. VI punctul 1, alineatul a), se va urmări:

- puterea de a judeca, capacitatea de a înţelege rapid o situaţie, un mesaj, posibilitatea de a
forma rapid asociaţii, funcţionalitatea cunoştinţelor, efectuarea rapidă a unor prescurtări,
flexibilitatea în soluţii;
- în opoziţie cu aceste aspecte calitative se întâlnesc: inerţia, rigiditatea, lipsa de receptivitate,
conservatorismul, gradul deficitar de analiză şi sinteză, de abstractizare, generalizare,
concretizare.

Nivel de inteligenţă
Foarte inteligent Inteligent mediocru Scăzut

 La cap. VI, punctul 1, alineatul b):

 Aptitudinile sunt:
a) particularităţi ale personalităţii;
b) asigură succesul în rezolvarea sarcinilor de orice fel;
c) se formează şi se dezvoltă prin exerciţiu, având la bază potenţialul ereditar şi
condiţiile de mediu favorabile;
d) orce însuşire sau proces psihic privit sub aspectul eficienţei devine aptitudine;

 Calitatea limbajului (fluiditatea verbală a cuvintelor, a ideilor, claritatea şi acurateţea în

exprimare, volumul vocabularului, claritatea şi corectitudinea scrisului, capacitatea de
ordonare a informaţiei, originalitatea, puterea de convingere şi încărcătura afectivă a
exprimării).
  Calităţile memoriei ( memoria mecanică sau logică, predominant auditivă sau vizuală),
volumul memoriei, trăinicia, fidelitatea, mobilitatea păstrării, capacitatea şi promptitudinea
reactualizării, folosirea de mijloace mnemo-tehnice).
 Calităţile imaginaţiei: aspectul involuntar (visul- indice al stării de sănătate; somn profund,
odihnitor- somn cu vise semnificative sub aspectul naturii lor, reveria sub aspectul
frecvenţeor, a efectelor, prezenţa asociaţiilor imaginative spontane), aspectul voluntar (prin
imaginaţia reproductivă, adică reconstituirea imaginilor noi, nepercepute pe baza unei
descrieri. Imaginaţia creatoare are ca produs imagini noi, exprimând o poziţie personală,
originală. Visul de perspectivă este o exprimare intuitivă aa scopului, a idealului de viaţă.)
 Calităţile atenţiei:
- atenţie stabilă- labilă;
- atenţie mobilă- inertă;
- volumul atenţiei ( mare, medie, redusă);
- distributivitatea atenţiei ( mare medie, redusă);
- capacitatea de concentrare ( foarte bună, bună, slabă);
 Spiritul de observaţie: capacitatea de a observa date puţin evidente, dar care au o anumită
semnificaţie.
 Aptitudini speciale:
- aptitudini matematice (capacitatea de concentrare, capacitatea de corelare a datelor, de
analiză şi sinteză, de abstractizare, generalizare, elaborarea corectă a comparaţiilor,
imaginaţie spaţială, emiterea de ipoteze, selecţionarea lor, găsirea rapidă a soluţiei de
organizare a datelor, (algoritm); formularea corectă a concluziilor în lanţ, capacitatea de a
prescurta un raţionament, flexibilitatea soluţiilor, claritatea în exprimare, înţelegerea
memorarea, operarea cu simboluri, atracţia spre problematic).
- aptitudini tehnice ( percepţia spaţială şi temporală, acuitatea senzorială- vizuală, auditivă,
tactil-chinestezică-, timp de reaţie scăzut, calităţile atenţiei, precizia în execuţia mişcărilor,
coordonare manuală, dexteritatea manuală a degetelor, mobilitate, supleţe în mişcări,
inventivitate, antrenare cu plăcere în activităţi de ordin tehnic, cu caracter practic, cu
intuiţie);
- aptitudini artistice: muzicale ( acuitate auditivă, simţul ritmului, perceperea şi reproducerea
sunetelor, memorie auditivă, creativitate muzicală); plastice ( claritatea percepţiei
imaginilor, corectitudinea percepţiei spatiale, priceperea de a identifica elemente
componente ale obiectului şi relaţiile dintre ele, aprecierea obiectelor, aprecierea
perspectivei, memoria vizuală dezvoltată, redarea grafica fidelă, discriminare cromatică,
creativitate); aptitidini sportive;

 La cap. VI, punctul 1, articolul c) Stilul de muncă al elevului:

Interesul- participarea la lecţii
- intervine cu completări, participă
activ, spontan la noua lecţie;
- manifestă interes inegal, fluctuant;
- obişnuit inactiv, absent, sunt
necesare observaţii repetate pentru
a-l activiza.
Modul de organizare a activităţii de Independenţă, creativitate
învăţare, se vor urmări:
- sistematic, temeinic, cu preocupări - Inventiv, cu manifestări creative
adânci, depăşind manualul sau originale;
programa; - ocazional, are iniţiativă,
- organizat, ritmic, rămâne in limitele manifestă independenţă;
manualului; - schematism, rigiditate,
- inegal, fluctuant, alternează fixitate.
pregătirea conştiincioasă cu
perioade de indiferenţă;
- neglijent, cu răspunsuri
improvizate, copiază temele,
speculează nota;
- învaţă în salturi pentru a obţine nota
de trecere, are lacune mari în
cunoştinţe.
 La cap. VI, punctul 1, alineatul d) se vor evidenţia:
- trăirile afective, reflectă relatiile stabilite între om şi mediu, care poate fi un obiect, o
persoană, o colectivitate sau chiar propria persoană;
- însoţesc momentul cunoaşterii şi au valoare emoţională;
- se soldează cu declanşarea unor atitudini;
- proprietatea esenţială este polaritatea ( rezultat al satisfacerii sau nesatisfacerii totale sau
parţiale a trebuinţelor, intereselor, aspiraţiilor);
- dispoziţiile afective: stări puţin intense, care colorează conduita pentru intervale scurte de
timp. Se exteriorizează prin gesturi, expresia feţei, felul de a vorbi, mobilitatea generală
( bună dispoziţie, vioiciune- indispoziţie, apatie, entuziasm- blazare etc.);
- emoţiile: au orientare precisă, caracter situativ, sunt de durată mică şi intensitate mare, se
exteriorizează puternic şi sunt însoţite de manifestări fiziologice ( accese nestăpânite de râs-
plâns, sensibilitate exagerată manifestată la laudă; la dojană, simpatie- antipatie, plăcere-
neplăcere). Emoţiile intelectuale reflectă trăirea succesului, bucuria descoperirii noului,
implicarea afectivă în rezolvarea situaţiilor problematice sau pasivitatea, superficialitatea,
nepăsarea. Emoţiile estetice reflectă trăirea frumosului din natură, artă, societate;
- sentimentele: reflectă relaţii profunde şi complexe între om şi mediu sub toate aspectele
( sensibilitate faţă de dreptate- nedreptate, minciună- adevăr, demnitate- înjosire, dragoste-
ură etc.). Conţinutul lor îmbină cognitivul cu moralul, esteticul;
- pasiunile: implică un impuls spre o anumită activitate, persoană, obiect (ex. Profesia),
negative ( avariţie, jocuri de noroc etc.).

 La cap. VI, punctul 2. Alineatul a) Conduita în familie se poate prezenta:

- faţă de părinţi: ataşament, ascultare, independenţă, nesupunere, ajutorare, comunicare,
dependenţă, respect, admiraţie etc.
- faţă de fraţi: ocrotire, înţelegere, dominare, dependenţă, indiferenţă, ajutor;

 La cap. VI, punctul 2. Alineatul b) – se va urmări:

- disciplina la lecţii;
- se încadrează în disciplina lecţiei; receptivitatea la observaţii şi îndrumări, politicos, docil;
- este disciplinat numai în condiţii de supraveghere directă sau de constrângere;
- receptiv/ nereceptiv la cerinţele şcolare;
- indisciplinat, impertinent, chiar turbulent, atrage şi pe alţii în abateri;
- fuge de la ore, are atitudini de bravare, preocupări laterale, dăunătoare activităţii de învăţare.

 La cap. VI, punctul 2. Alineatul c) se va urmări:

Cum participă la viaţa colectivului:
- mult mai retras, izolat, nu se interesează de problemele colectivului;
- se sustrage de la sarcini sociale, lucrează numai din obligaţie;
- face strictul necesar, dar fără vreo iniţiativă;
- se integrează în colectivitate şi este un bun executant dar fără o opinie proprie;
- autoritar, dar bun organizator şi animator al colectivului (leader neoficial);
Cum este privit de colegi:
- bun coleg, sensibil la greutăţile şi problemele celorlalţi;
- preţuit pentru performanţele şcolare;
- preţuit pentru performanţele extraşcolare;
- apreciat pentru poziţia din colectivul clasei;
- nu se bucură de aprecierea colectivului.

 La cap. VI, punctul 2. Alineatul d) se vor urmări:

 - nota la purtare;
- comportarea corectă, cuviincioasă;
- abaterile minore, sporadice;
- abaterile repetate.

 La cap. VI, punctul 3. Alineatul a) temperamentul poate fi:

- coleric: trăsături pozitive ( reactivitate accentuată, manifestări afective intense dar de scurtă
durată, plăcerea de a opune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, optimismul, hotărârea,
iniţiativa, ingeniozitatea în discuţii, lipsa de ranchiună, capacitatea de a găsii soluţii,
năzuinţa spre nou);trăsături negative ( nestăpânirea, agresivitatea, iritabilitatea, inconstanţa
în manifestări, tendinţa de dominare, încăpăţânarea, înclinaţiile spre hazard, activitatea în
salturi, violenţa);
- sanguin: trăsături pozitive ( optimismul, veselia, sociabilitatea, curajul, buna dispoziţie,
receptivitatea, reactivitatea, firea deschisă, comunicativă, capacitatea mare de adaptare,
antrenarea rapidă în activitate, expresivitatea bogată, capacitatea de a decide rapid, energia,
vitalitatea); trăsături negative ( mulţumirea de sine, supraaprecierea, instabilitatea,
inegalitatea trăirilor, nestatornicia în interese, superficialitatea, lipsa de concentrare);
- flegmatic: trăsături pozitive ( echilibrat, controlat, calm, răbdător, prietenos, paşnic, pasiv,
cu sânge rece, tolerant faţă de alţii, constant în reacţii, perseverent, ataşat, pedant, prudent,
ordonat, punctual); trăsături negative ( reactivitatea redusă, procese afective sărăcăcioase,
adaptabilitate redusă, monoton, cu tendinţe de stereotipizare, comoditatea, se încadrează lent
în activităţi noi, este indiferent, inert, greoi);
- melancolic: trăsături pozitive ( seriozitatea, sobrietatea, simţul datoriei, al responsabilităţii,
supunerea, dependenţa, sârguinţa, perseverenţa, conştiinciozitatea, exigenţa faţă de sine, faţă
de cei din jur); trăsături negative ( neîncrederea, nesiguranţa, anxietatea, greutăţi în
stabilirea relaţiilor, impresionabilitatea exagerată, frica, puţini activi, suspicioşi,
necomunicativi, cu reactivitate redusă).

 La cap. VI, punctul 3. Alineatul e)- trăsăturile dominante de caracter sunt indicate de conduita
constantă şi specific individuală a activităţii sale, a relaţiilor interpersonale; componentele
structurale ale caracterului se exprimă în atitudini care se pot grupa în:
a) atitudinea faţă de societate: trăsături pozitive ( sinceritate, loialitate,francheţe,
politeţe, corectitudine, cinste, tact, delicateţe, bunătate, spirit de cooperare,
ataşament, spirit de ajutorare, respect faţă de părinţi, faţă de persoane mai în vârstă,
grija faţă de bunuri comune, respect faţă de interesele comune, prietenie, patriotism,
sentimentul demnităţii naţionale); trăsături negative ( nesinceritate, tendinţa de a
înşela, de a păcăli, ipocrizia, perfidia, răutatea, sfidarea, meschinăria, egoismul,
linguşirea, atitudinea necorespunzătoare faţă de sexul opus, faţă de persoane mai în
vârstă, fanfaronarea, agresivitatea, ironia, persiflarea, atitudinea necorespunzătoare
faţă de bunurile comune, individualismul, susceptibilitatea, lipsa de fermitate,
indiferenţa, tendinţa de şovinism etc.);
b) atitudinea făţă de muncă: trăsături pozitive ( sârguinţa, seriozitatea, temeinicia,
profunzimea, corectitudinea, punctualitatea, iniţiativa, exigenţa, inventivitatea,
creativitatea, grija faţă de bunurile comune, disciplina, sentimentul responsabilităţii,
spiritul organizatoric); trăsături negative ( indiferenţa, lenea, nepăsarea, neglijenţa,
rutina, nereceptivitatea la nou, dezorganizarea, superficialitatea etc.);
c) atitudinea faţă de propria persoană: trăsături pozitive ( sentimentul demnităţii
personale, spiritul autocritic, optimismul, încrederea în sine, stăpânirea de sine,
modestia, curajul, sinceritatea, grija pentru igiena personală, simţul umorului);
trăsături negative ( îngâmfarea, egocentrismul, lăudăroşenia, excentricitatea,
 supraaprecierea, aroganţa, sentimentul inferiorităţii, automulţumirea, indiferenţa
etc.);
d) trăsături voluntare de caracter: pozitive ( energia, fermitatea, curajul, gradul de
organizare, perseverenţa, tăpânirea de sine, autocontrolul, tenacitatea, hotărârea,
spiritul de disciplină, încrederea în sine, iniţiativa, dârzenia, curajul, puterea de
muncă, rezistenţa la efort, vigilenţa); negative ( indiferena, slăbiciunea, dezordinea,
dezorganizarea, încăpăţânarea, neîncrederea în sine, ezitarea, nehotărârea,
demobilizarea totală faţă de eşecuri, lipsa de stăpânire de sine etc.)

 La cap. VII. Orientarea şcolară şi profesională se vor urmări:

- aspiraţiile elevului;
- dorinţa părinţilor;
- recomandarea şcolii;
- recomandarea examenului de specialitate ( la cerere).
Se va acorda atenţie elevilor nehotărâţi, celor instabili în opţiune, celor hotărâţi impropriu din
punct de vedere al corelaţiei dintre propriul nivel aptitudinal şi aspiraţiile lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Radu, N. şi colaboratorii- Introducere în psihologia contemporană, Ed. Sincron, 1991;

2. Kulcsar, T.- Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1978;
3. Zorgo, B.; Radu, I. şi colaboratori- Studii de psihologie şcolară, E.D.P., Bucureşti, 1979;
4. Drăgan, I.; Petroman, P.; Mărginean, D.- Educaţia noastră cea de toate zilele, Ed. Etnobit,
Timişoara, 1992;
5. Radu, N.- Psihologia şcolară, Ed. Ştiinifică, Bucureşti, 1974;
 ATRIBUŢIILE DIRIGINTELUI

I. Activitatea nemijlocită cu clasa

1. Organizează clasa din punct de vedere administrativ şi distribuie elevilor responsabilităţi.

2. Asigură condiţii corespunzătoare pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ.
3. Se preocupă de aspectul clasei, asigurând o ambianţă estetică stimulatoare, condiţii igienice.
4. Urmăreşte şcolarizarea şi frecvenţa elevilor.
5. Utilizează diverse metode de cunoaştere individuală a elevilor privind:
- randamentul şcolar;
- disciplina şcolară;
- starea de sănătate;
- particularităţile psihice, trăsăturile de personalitate;
- condiţiile de viaţă şi învăţătură ale elevilor interni;
- activitatea de practică profesională, pentru învăţământul cu profil industrial sau de arte;
6. Utilizează diverse metode de cunoaştere a colectivului clasei privind:
- natura relaţiilor interpersonale;
- coeziunea grupului;
- gradul de integrare a elevilor în colectivul clasei;
- gradul de integrare al clasei în colectivul şcolii.
Datele acumulate prin aceste tehnici vor fi utilizate în identificarea şi diagnosticarea unor cazuri
problemă, individuale sau colective, în iniţierea unor măsuri ameliorative în scop de integrare şi
adaptare şcolară.
7. Acordă sprijin psihopedagogic în iniţierea elevilor în diferite tehnici de învăţare eficientă.
8. Ajută elevii să se cunoască, formând prin acţuni consecvente şi sistematice capacitatea de
autocunoaştere.
9. Consiliază elevii în orientarea şcolară şi profesională.
10. Organizează şi conduce activităţile educative.
11. Organizează şi practică acţiuni extraşcolare cu caracter cultural, sportiv, distractiv etc.

II. Colaborarea cu familia

1. Se va urmări:
- cunoaşterea generală a familiei ( spaţiul de locuit, estetica locuinţei, locul de învăţare al
copilului);
- starea socială a familiei ( ocupaţia, studiile, venitul părinţilor);
- concepţia părinţilor despre educaţia copilului, rolul asumat de părinţi în educaţie, ajutorul
acordat copilului, pedeapsa şi recompensa, măsura în care cunosc stilul de muncă al
copilului etc.;
- starea de sănătate a familiei şi a copilului ( dezvoltarea generală, sensibilitatea faţă de boli,
antecedente, boli acute, cronice, traumatisme).
2. Informarea părinţilor cu privire la rezultateale elevilor la învăţătură şi purtare ( vizite,
corespondenţă, consultaţii etc.).
3. Îndrumarea părinţilor în educarea copiilor în familie.

III. Colaborarea cu alţi factori educativi

- profesorii clasei;
- profesorii de orientare şcolară şi profesională sau psihologii şcolari;
 - medici pediatri, preoţi;
- pedagogi şcolari.

IV. Ora de dirigenţie

Se va urmări realizarea educaţiei moral- civice, estetice, igienico-sanitare, religioase, ecologice

etc. prin îmbinarea scopurilor informative cu cele formative.

V. Caietul dirigintelui şi fişa şcolară

Întocmirea acestora nu vizează doar latura constatativă a informaţiilor acumulate, ci intervenţia

concretă în sop formativ asupra elevilor. Datele brute acumulate pe parcursul anilor de şcolarizare
consemnate în caietul dirigintelui, vor fi prelucrate, interpretate şi consemnate în fişa şcolară
(psihopedagogică) întocmită în ultimul an al ciclului şcolar. Fişa psihopedagogică va însoţi elevul
împreună cu foaia matricolă în următoarea etapă şcolară.

VI. Perfecţionarea profesională şi psihopedagogică

Perfecţionarea profesională dezvoltă capacitatea de adaptare la problematica instructivă a clasei

iar perfecţionarea psihopedagogică determină o mai bună organizare a colectivului de elevi şi realizarea
obiectivelor formative.