În lan t uirea Diavolului

Pla cerea este un dus man care în mod fatal devine sclavul sau
sta p â nul nostru. Pentru a-t i înfrâ na pla cerea trebuie sa lupt i împotriva
ei s i, pentru a te bucura de ea, trebuie mai întâ i s-o învingi.
Pla cerea este o sclava plina de farmec, dar o stapâ n a cruda ,
nemiloasa s i ucigasa. Pe cei sta p â nit i îi oboses te, îi uzeaza , îi ucide dupa
ce le-a în s elat toate dorint ele s i le-a tra dat toate sperant ele. Servitutea
unei pla ceri se numes te patima . Dominarea unei pla ceri se poate numi
putere.
Natura a as ezat pla cerea lâ nga datorie; daca o despa r t im de datorie,
pla cerea se altereaza s i ne otra ves te. Daca o lega m de datorie, pla cerea
nu se va îndepa rta, ne va urma s i va fi recompensa noastra . Pla cerea nu
poate fi despa r t ita de bine. Omul bun poate suferi, este adeva rat, dar
pentru el o pla cere imensa se degaja din durere. Iov, pe malda rul lui de
b a legar, primes te vizita lui Dumnezeu care-l consoleaza s i-l ridica , în
timp ce Nabucodonosor, pe tronul lui, se pleaca sub mâ na fatala care-i ia
mint ile, transformâ ndu-l într-un animal. Iisus, dâ ndu-s i sufletul pe
cruce, scoate un striga t de triumf, pentru ca -s i simte viitoarea reînviere,
în timp ce Tiberiu la Capri, înconjurat de criminalele lui delicii, îsi
tra deaza nelinis tea, ma rturisind într-o scrisoare adresata senatului ca se
simte murind în fiecare zi!
Ra ul nu are putere asupra noastra decâ t prin viciile noastre s i prin
frica pe care ne-o inspira . Diavolul îi urma res te pe cei ca rora le e frica de
el s i fuge din fat a celor care-l dispret uiesc. Sa faci bine s i sa nu-t i fie frica
de nimic, aceasta este arta de a-l înla n t ui pe diavol.
Dar nu vrem sa alca tuim aici un tratat de morala . Vrem doar sa
revela m secretele s tiint ei magice aplicate medicinii spiritelor. Trebuie
deci sa vorbim despre posesiune s i exorcism.
Fiecare dintre noi are sentimentul unei duble viet i. Lupta mint ii
împotriva cons tiint ei, a las ei pofte împotriva sentimentului generos; a
animalului, într-un cuvâ nt, împotriva creaturii inteligente; sla biciunile
voint ei nasc adesea patima; repros urile pe care ni le adresa m, visele pe
care le avem în stare de veghe; toate acestea par sa ne dezva luie prezent a
în noi în s ine a doua persoane cu caracter diferit, una ne îndeamna la
bine, a doua ar vrea sa ne traga spre ra u.
Din aceste nelinis ti ale dublei noastre naturi, s-a conchis existent a a
doi îngeri repartizat i pentru fiecare dintre noi, unul bun, unul ra u,
mereu prezent i, unul la dreapta, cela lalt la stâ nga. Nu este vorba aici
decâ t de un simbolism, dar am mai spus, s i aceasta este un arcan al
s tiint ei, pentru ca imaginat ia omului este destul de puternica pentru a
da forme pasagere reale fiint elor pe care le afirma verbul sa u. Multe
ca luga rit e s i-au va zut s i s i-au atins îngerul lor bun, mult i ascet i s-au
luptat corp la corp cu proprii lor demoni.
 În viziunile pe care le provoca m sau care preced anumite dispozit ii
maladive, apa rem în propriii nos tri ochi sub forme care dau imaginat iei
noastre exaltate o proiect ie magnetica . Uneori, anumit i bolnavi pot
proiecta fort e care magnetizeaza obiectele supuse influent ei lor, în as a fel
încâ t aceste obiecte par sa se deplaseze s i sa se mis te de la sine.
Aceste proiect ii de imagini s i fort e, nefiind în ordinea obis nuita a
naturii, se nasc întotdeauna dintr-o dispozit ie maladiva care poate
deveni contagioasa prin efectul surprizei, al spaimei sau al unei proaste
dispozit ii.
Minunile se înmult esc s i totul pare antrenat într-un vâ rtej al
dement ei. Asemenea fenomene sunt, evident, dezordini. Ele sunt produse
de magnetismul ra ului s i omul comun are dreptate, daca admite definit ia
pe care am dat-o, sa le atribuie demonilor.
As a s-au manifestat miracolele zvâ rcolitorilor sfâ ntului Ménard, ale
tremura torilor din Cevènnes s i ale atâ tor altora. As a se produc
ciuda t eniile spiritismului; în centrul tuturor acestor cercuri, în fruntea
acestor curent i se afla bolnavii s i exaltat ii. Datorita act iunii curentului s i
presiunii cercurilor, bolnavii pot deveni incurabili, iar exaltat ii nebuni.
Câ nd exaltarea vizionara s i dereglarea magnetica se produc în starea
cronica a unui bolnav, acesta este obsedat sau posedat dupa gravitatea
r a ului.
Subiectul în aceasta stare este atins de un fel de somnambulism
contagios; viseaza treaz fiind, crede s i produce pâ na la un anumit punct
absurdul în jurul lui, fascineaza ochii s i în s ala simt urile persoanelor
impresionabile din apropierea lui. Atunci triumfa superstit iile, iar
act iunea diavolului devine evidenta . Act iunea este evidenta , dar diavolul
nu este ceea ce credem noi. Am putea defini magia ca s tiint a
magnetismului universal, dar asta ar însemna sa lua m efectul drept
cauza . Cauza, am mai spus-o, este lumina principianta a od-ului, a ob-
ului s i a aùr-ului evreilor. Dar sa revenim la magnetism ale ca rui mari
secrete nu sunt deocamdata cunoscute s i sa -i dezva luim viitoarele
teoreme.

I
Toate fiint ele, tra ind într-o anume forma , sunt polarizate pentru a aspira
s i a respira viat a universala .

II
Fort ele magnetice în cele trei regnuri sunt fa cute sa se echilibreze prin
puterea contrariilor.

III
Electricitatea nu este decâ t ca ldura speciala pe care o produce circulat ia
magnetica .
 IV
Medicamentele nu vindeca bolile prin act iunea proprie a substant elor lor,
ci prin proprieta t ile lor magnetice.

V
Orice planta e placuta unui animal s i nesuferita animalului care-i este
împotriva . Orice animal este simpatic unui om s i antipatic altuia.
Prezent a unui animal poate schimba caracterul unei boli. Multe fete
b a trâ ne ar înnebuni daca n-ar avea o pisica s i ar deveni aproape
rezonabile daca ar reus i sa împace un câ ine cu o pisica .

VI
Nu exista planta , insecta , nu exista piatra care sa nu ascunda o virtute
magnetica s i care sa nu poata sluji o dorint a buna sau rea a voint ei
umane.

VII
Omul are puterea naturala de a-s i us ura semenii prin voint a , prin
cuvâ nt, prin privire, prin semn e. Pentru a exercita aceasta putere,
trebuie s-o cunos ti, sa crezi în ea.

VIII
Orice voint a nemanifestata printr-un semn este o voint a trâ ndava . Exista
semn e directe s i semn e indirecte. Semnul direct are mai multa putere
pentru ca e mai rat ional; dar semnul indirect este întotdeauna un semn
sau o act iune corespondenta ideii s i ca atare el poate realiza voint a. Dar
semnul indirect nu se manifesta efectiv decâ t atunci câ nd semnul direct
este imposibil.

IX
Orice determinare a act iunii este o proiect ie magnetica . Orice consimt ire
la o act iune este o atragere de magnetism.
Orice act consimt it este un pact. Orice pact este mai întâ i o obligat ie
libera , devenind apoi fatala .

X
Pentru a act iona asupra celorlalt i fara sa te legi pe tine însut i, trebuie sa
te afli în aceasta independent a perfecta care nu apart ine decâ t lui
Dumnezeu. Poate fi omul Dumnezeu? – Da, prin participare.

XI
A exercita o mare putere fa r a sa fii perfect liber înseamna a te destina
unei mari fatalita t i. Iata de ce un vra jitor nu se poate ca i s i va fi
obligatoriu damnat.
 XII
Puterea magului s i a vra jitorului sunt la fel; numai ca magul se t ine de
trunchi câ nd taie creanga, pe câ nd vra jitorul se t ine chiar de creanga pe
care o taie.

XIII
A dispune de fort ele except ionale ale naturii, înseamna a te pune în afara
legii. Prin urmare vei fi supus martiriului daca es ti drept, daca nu, unui
legitim supliciu.

XIV
Regele interzice lui Dumnezeu
S a faca minuni pe aceste locuri.
este o inscript ie paradoxala numai în forma . Polit ia dintr-un anumit loc
apart ine regelui s i atâ t câ t regele este rege, Dumnezeu nu poate intra in
conflict cu polit ia sa. Dumnezeu poate doar sa -i trimita pe o movila de
b a legar pe papii sau pe regii cei ra i, dar nu poate înfrunta legile
domnitoare. Deci, orice minune care se face împotriva autorita t ii
spirituale s i legale a papei sau împotriva autorita t ii temporale s i legale a
regelui, nu vine de la Dumnezeu, ci de la diavol.
În lume, Dumnezeu reprezinta ordinea s i autoritatea. Satan este
dezordinea s i anarhia. De ce este nu numai permis, ci chiar glorios sa te
opui unui tiran? Tiranul este un anarhist care a uzurpat puterea,vret i
deci sa luptat i s i sa izbâ ndit i împotriva ra ului? Fit i personificarea binelui!
Vret i sa învinget i anarhia? Fit i brat ul autorita t ii! Vret i sa -l înla n t uit i pe
Satan ? Fit i puterea lui Dumnezeu!
Or, puterea lui Dumnezeu se manifesta în unanimitate prin doua fort e:
credint a colectiva s i infailibila rat iune.
Exista deci doua tipuri eficiente de exorcism, cel al rat iunii s i cel al
credint ei. Credint a comanda fantomelor a ca ror regina este pentru ca e
mama lor s i ele se îndepa rteaza pentru un timp. Rat iunea sufla doar
peste ele în numele s tiint ei s i acestea dispar pentru totdeauna.

Eliphas Lévi – Marele Arca n s a u ocu ltis m u l revela t, Ca p. III – Înla n tuirea diavolului