SUPORT CURS – EVALUARE

TIPURI DE ITEMI

A ITEMI OBIECTIVI
1. CU ALEGERE DUALA
2. DE TIP PERECHE
3. CU ALEGERE MULTIPLE

B ITEMI SEMIOBIECTIVI
1. CU RASPUNS SCURT
2. DE COMPLETARE
3. INTREBARI STRUCTURATE

C ITEMI CU RASPUNS DESCHIS

1. DE TIP ESEU
a. Dupa dimensiunile raspunsului asteptat
i. Cu raspuns restrans
ii. Cu raspuns extins
Dupa tipul raspunsului asteptat
i. eseu structurat
ii. eseu liber

2. DE TIP REZOLVARE DEPROBLEME

 A ITEMI OBIECTIVI - Itemi cu alegere duala
• Solicita elevului sa selecteze unul dintre cele doua raspunsuri posibile: adevarat/fals,
correct/gresit, da/nu, accord/dezacord.

• Pot fi utilizati pentru:

- cunoasterea unor termini, date, principii
- a diferentia intre enunturile factuale si cele de opinie
- a identifica relatia cauza-efect

EXEMPLU:
Citeşte următoarele enunţuri şi încercuieşte Da, în cazul în care afirmaţiile sunt corecte, şi NU, dacă afirmaţiile
sunt incorecte.
Da – Nu În propoziţia „Pisica este un animal domestic”, cuvântul „pisica” răspunde la întrebarea „cine?”.

• Cerinte de proiectare:
1. Se vor evita raspunsurile foarte generale. Sarcina de lucru sa fie exprimata clar,
concis.
2. Nu se vor folosi cuvinte si expresii de genul:” de obicei”, “in general”, “adesea”,
“niciodata’, “intotdeanuna”, “nici un” etc care constituie indicii pentru elev in
“ghicirea” unui enunt fals sau adevarat.
3. Se vor evita enunturile nerelevante, prea lungi si complexe, inadecvate ca limbaj
varstei si disciplinei.
4. Enunturile false si adevarate vor fi aproximativ egale ca lungime si ca numar.
5. Este de dorit sa se evite folosirea negatie in formularea cerintei.
6. Instructiunile privind modalitatea de selectare a raspunsului ( ex: incercuieste,
bifeaza...) sa fie clar exprimate.

• Avantaje:
1. Masoara intr-un timp scurt un volum mare de cunostinte / eficienta
2. Se construiesc relativ simplu
3. Usurinta in notare.
4. Obiectivitate si fidelitate mare

• Limite:
1. Masoara rezultate ale invatarii aflate la nivele cognitive inferioare – nu pot evalua
creativitatea si capacitatea de sinteza.
2. Raspunsurile pot fi ghicite( sansa de 50%).
3. Utilizarea frecventa poate produce un efect negativ asupra invatarii.

Pentru eliminarea acestor inconveniente, in afara incercuirii raspunsului corect se poate cere
elevilor sa modifice varianta falsa si sa rescrie corect raspunsul.

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor
de mai jos:
 Citeşte următorul enunţ. Încercuieşte litera A, dacă îl consideri adevărat, şi litera F, dacă îl
consideri fals.
A–F În clasa noastră, între membrii grupului şi între elevi şi învăţător sunt întotdeauna
relaţii de cooperare şi relaţii de supunere.

A ITEMI OBIECTIVI - Itemi de tip pereche

• Solicita elevilor stabilirea unor corespondente intre cuvinte, propozitii,
fraze, numere, litere sau alte categorii de simboluri distribuite pe doua coloane paralele, prima
costituind-o enuntul itemului ( premisele), iar a doua cuprinznd raspunsurile.
• Masoara informatii factuale si se bazeaza pe simple asociatii, pe abilitatea de a
identifica relatia existenta intre doua lucruri ( ex. oameni-realizari, date- evenimente istorice, termini-
definitii, regului-exemple, simboluri-concepte, principii-exemplificari etc.)

EXEMPLU: Uneşte denumirea fiecărui mijloc de orientare din coloana A cu punctul cardinal pe care îl indică.
A
E - busola;
- soarele la amiază;
V - Steaua Polară;
- altarul bisericilor;
S - soarele, la asfințit;
- muşuroaiele de cârtiţă;
N - muşchiul copacilor.
- soarele, dimineaţa.

• Cerinte de proiectare:
1. Sa se utilizeze material omogen in cadrul acestui tip de item
2. Sa include un numar inegal de raspunsuri si premise, iar elevii sa fie instruiti ca fiecare
raspuns poate fi folosit o data, de mai multe ori sau nicioadata. ( raspunsurimai multe decat
premise, dar diferenta sa nu depaseasca 2-3 unitati).
3. Lista raspunsurilor sa fie aranjata intr- o ordine logica ( ex. Ordine alfabetica pentru
raspunsuri care presupun exprimare in cuvinte sau ordine descrescatoare/crescatoare pentru
raspunsuri numerice, sau in functie de succesiunea textului din care au fost extrase exemplele)
pentru a nu da indicii ce ar putea duce la ghicirea raspunsului.

• Avantaje:
- se construiesc rapid si relativ usor
- se masoara un volum mare de cunostinte intr-un timp relative scurt (eficienta )
- se utilizeaza spatiul de pe foile de test in mod eficient
- obiectivitate si fidelitate mare
- uşurinţă în notare

• Limite:
- dificultatea de a gasi material omogen ( premise si raspunsuri) semnificativ pentru obiectivele
de masurat.
- Nu se pot masura rezultate ale invatarii situate la niveluri cognitive superioare
- Utilizarea frecventa poate produce efecte negative asupra invatarii

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor
de mai jos:
1. Când în sus... A. verb auxiliar
2. ...trecând pe acolo... B. predicat verbal
 3. Ah, ce mare dobitoc! C. verb predicativ
4. ...crezut-ai că sunt mort? D. subiect
5. ...că e rost... E. adverb
6. ...îi sare bivolului în spinare. F. atribut adjectival
7. ...crezut-ai că sunt mort? G. complement indirect
8. Se plimba o coţofană. H. conjuncţie subordonatoare
9. Pe spinarea unui bivol negru… I. predicat nominal
10. Nu mi-ar fi ruşine mie... J. Interjecţie

A ITEMI OBIECTIVI - Itemi cu alegere multipla

• Pun elevul in situatia de a alege un raspuns dintr-o lista de alternative oferite pentru o
singura premisa
• Presupune existenta unei premise si a unei liste de alternative ( care cuprind solutiile
itemului respective sub forma unor cuvinte, numere, simboluri, fraze)
• Itemul are un singur raspuns corect – cheia, celelalte raspunsuri fiind distractori.
• Vizeaza masurarea nivelului de cunostinte asimilate ( terminologie, principii, metode,
proceduri) sau masurarea rezultatelor invatarii ca reflectatre a nivelului comprehensiv si
aplicativ ( interpretarea relatiei cauza-efect, identificarea aplicatiilor).
• Pot viza si alegerea celei mai bune varinate, masurand in acest caz rezultate ale invatarii
care cer intelegerea, aplicarea si interpretarea datelor.

EXEMPLU: Încercuieşte numerele corespunzătoare succesiunii corecte, de la nord la sud, a grupelor ce

compun Carpaţii Occidentali:
I. Apuseni, Banatului, Poiana Ruscă;
II. Apuseni, Poiana Ruscă, Banatului;
III. Banatului, Apuseni, Poiana Ruscă;
IV. Banatului, Poiana Ruscă, Apuseni.

• Cerinte de proiectare:
1. Enuntul va prezenta o singura problema in mod clar si concis, neambiguu si intr-un limbaj
corespunzator nivelului de varsta al elevilor
2. Alternativele trebuie sa fie omogene si sa urmeze logic si gramatical din enunt.
3. Enuntul sa fie formulat astfel incat san u sugereze alegerea uneia dintre altenative.
4. Raspunsurile sa aiba, pe cat posibil, aceeasi lungime, sa nu fie sinonime sau opuse ca
intelegere.
5. Evitaţi folosirea negaţiei.
6. Conţinutul premisei trebuie să ofere cât mai mult din informaţia care se repetă în
variante, pentru a se evita lungimea excesivă a enunţului;
7. Este bine să ordonaţi variantele în funcţie de un criteriu unic (de exemplu: alfabetic,
numeric etc.), pentru a se evita încercarea „ghicirii” cheii;
8. Este bine ca numărul de opţiuni (variante) să fie de trei sau patru, dar nu mai mult de
cinci;
9. Distractorii trebuie să fie plauzibili şi aleşi avându-se în vedere, pe cât posibil,
greşelile tipice ale elevilor;
10. Atât premisa cât şi opţiunile trebuie să se încadreze în obiectivul de evaluare, să nu
facă referire la cunoştinţe/ deprinderi din alte domenii sau experienţă de viaţă
exterioară.
• Avantaje:
- abordeaza o gama larga de rezultate ale invatarii, de la cunostinte simple la cunostinte
complexe
- se caracterizeaza printr-o mare fidelitate, cuantificandu-se usor si rapid
- eficienta ( se acopera un numar mare de obiective si continuturi de evaluat intr-o unitate mica
de timp)
- usurinta in notare, posibilitare de “ghicire” a raspunsului mica

• Limite:
- necesita un timp relative lung de elaborare
- nu releva abilitatea de a organiza ideile sau de comunicare scrisa – nu evalueaza creativitatea
si capacitatea de sinteza a elevilor
- permit uneori ghicirea raspunsului, nu evidentiaza modul de ganidre al elevului
- utilizarea excesiva duce la familiarizarea elevilor cu aceasta tehnica avand efecte asupra
modului de invatare - memorarea raspunsurilor

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:
Două lumi m-au minunat: cerul înstelat şi legea morală din om.
a. aparţine lui Kant
b. aparţine lui Locke
c. aparţine lui Cicero
d. aparţine lui Zenon

B ITEMI SEMIOBIECTIVI - Itemi cu raspuns scurt

• raspunsul ia forma unei propozitii, fraze, cuvant, numar, simbol, maxim o

propozitie - cerinta este o intrebare.

EXEMPLU:
Scrie in spatiul punctat o locutiune/expresie care sa aiba in componenta verbul “a
sari”...................

• Situatii de utilizare:
- se da o definite si se cere numele conceptului definit sau invers
- se da un concept si se cere enumerarea caracteristicilor acestuia

• Cerinte de proiectare:
1. Spatiul liber alocat sa fie suficient de mare pentru scrierea raspunsului ; daca e
necesara scrierea mai multor cuvinte, spatiile sa fie egale, pentru a nu sugera raspunsul
asteptat.
2. Unitatile de masurat ( metri, kilograme) vor fi precizate atat in intrebare cat si dupa
spatiul liber.
3. Raspunsurile solicitate trebuie sa fie relevante pentru evaluarea unei anumite abilitati.
4. O formulare ambigua poate face ca elevul sa dea un raspuns logic, dar care san u fie
cel asteptat de profesor.

• Avantaje:
- se evalueaza un camp larg de cunostinte si abilitati – capacitati cognitive inferioare si
medii
 - validitate si aplicabilitate mare

• Limite:
- nu dezvolta abilitati complexe
- este nevoie de un numar mare de itemi pentru fiecare unitate de continut

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:

Un eveniment important pe plan international in anul 1945 a

fost .............................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
................... .....

B ITEMI SEMIOBIECTIVI - Itemi de completare

• Solicita producerea unui raspuns al carui rol este sa intregeasca un enunt

lacunar - cerinta este o afirmatie incompleta.

• EXEMPLU: Semnul grafic [...] indica, intr- un

text.......................................................................

• Situatii de utilizare:
- se da un text si se cere sa se scrie o introducere sau o concluzie.

• Cerinte de proiectare:
1. Spatiile allocate sa fie sufficient de lungi , dar sa aiba aceleasi dimensiuni, pentru a nu
sugera raspunsul asteptat.
2. Sa se vite formularile prea ample ale cerintelor
3. Sa existe o singura solutie corecta. Itemul va fi astfel formulat incat sa fie scurt si bine
definit, avand un singur raspuns corect.
4. Nu este indicata folosirea unui text din manual pentru a nu fi incurajata memorarea.

• Avantaje:
- Validitate si aplicabilitate mare
- se evalueaza un camp larg de cunostinte si abilitati – capacitati cognitive inferioare si
medii
- pot acoperi un volum mare de continuturi cu ajutorul unui numar relativ redus de itemi
- solicita un anumit grad de coerenta in realizarea raspunsurilor
- daca se elaboreaza o schema de notare adecvata, sunt relativ obiective in aprecierea
rezultatelor invatarii

Limite:
- Elaboararea raspunsului nu solicita dezvoltarea unor capacitate cognitive complexe
? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:

1. Ursul pâcâlit de vulpe este un text care aparţine genului ………………....

2. Acest text aparţine speciei …....
3. În text sunt folosite următoarele moduri de expunere: ……..
4. Exprimă-ţi opinia despre motivul trecerii verbelor de la imperfect, la perfect simplu în fraza
Pe când vulpea aduna peştele, ursul dădu de dânsa. ……………………
1.
2.
3.
4.

B ITEMI SEMIOBIECTIVI - Intrebari structurate

a. Sunt constituite din mai multe subintrebari – de tip obiectiv, semiobiectiv sau eseu
structurat – legate intre ele printr-un element comun. Astfel, raspunsurile unei intrebari structurate
pot varia de la un raspuns la alegere pana la realizarea unor minieseuri.

EXEMPLU:
Aci drumul apucă pe o vale mai strâmtă, ţiindu-se mereu de ţărmurii unui râuleţ zgomotos, acum printre ţarini
şi fâneţe, mai departe printre livezi şi rarişti, şi iar mai departe prin păduri dese ori pe sub stânci ce atârnă greu
de coasta piezişă, presărată pe ici, pe colo cu câte un fir de mesteacăn. Se albea de ziuă şi păsările începuseră a
zbura din creangă în creangă; din când în când se auzea câte-o gaiţă ori câte un sturz, turturica gurăia,
ciocănitoarea bătea-n scoarţa copacului, cocoşul-sălbatec cânta de zori, iar privighetoarea, care-l însoţise pe
Iorgovan în tot drumui lui, speriată parcă de lumina ce începuse a se revărsa peste culmile dealurilor în vale, îşi
urma cântecul cu îndoită patimă.
(Ioan Slavici, Pădureanca)
1. Transcrie o expresie care indică momentul zilei descris de narator.
2. Indică două dintre locurile pe care le străbate drumul parcurs de Iorgovan.
3. Rescrie, din text, o structură/ un grup de cuvinte care conţine un epitet.
4. Explică motivul pentru care privighetoarea îşi urma cântecul cu îndoită patimă.
5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul este o descriere.

b. Modul de proiectare urmareste demersul:

material stimul ( texte, date, grafice ) – subintrebari- date suplimentare- subintrebari

c. Cerinte de proiectare:
1. intrebarile structurate sa ceara raspunsuri simple la inceput, crescand apoi gradul de dificultate
2. fiecare subintrebare va fi autocontinuta si nu va depinde de raspunsul corect la subintrebarea
precedenta
3. materialul-suport trebuie să fie adecvat nivelului de înţelegere al elevului şi să nu aibă o
dimensiune exagerată;
4. în cazul utilizării hărţilor, ilustraţiilor, schemelor, trebuie avută în vedere şi calitatea tehnică a
reproducerilor;
 5. instrucţiunile privind modalităţile de formulare a răspunsurilor trebuie să fie clare;
6. schema de notare este bine să fie elaborată în paralel cu formularea cerinţei;
7. trebuie evitată formularea unor cerințe care au ca punct de plecare premisa urmată de o
întrebare.

• Avantaje:
- Potfi utilizate inc adrul oricarei discipline
- permit utilizarea unor materiale-suport stimulative;
- oferă posibilitatea testării unei game largi de abilităţi;
- se pot realiza cerinţe variate ca grad de dificultate (în acest caz ar fi indicată ordonarea
de la simplu la complex);
Limite:
- este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerinţelor;
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie să aibă în vedere o
varietate de modalităţi de exprimare a soluţiilor;

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:
1. Respectarea regulamentului celor două ţări, propăşirea şi reînsufleţirea lor, precum şi liniştea şi bunăstarea
locuitorilor depind numai şi numai de menţinerea voievozilor. De aceea, să nu se permită mazilirea din domnie
fără motiv, de vreme ce se va dovedi, că un voievod este drept şi modest, iar dregătorii Înaltei Împărăţii să
respecte şederea lui vreme îndelungată. (hatişerif emis de sultan la sfârsitul secolului al XVIII-lea)
Răspunde următoarelor cerinţe:
1. Dregătorii Porţii acţionau în Principate în virtutea unor reguli hotărâte de sultan. Precizează obligaţia
dregătorilor Porţii faţă de voievod.
2. Mentionaţi, pe baza textului, o consecinţă a menţinerii voievodului în domnie.
3. Prezintă o altă caracteristică a regimului fanariot, în afara celor menţionate în text.

C ITEMI SUBIECTIVI - Rezolvarea de probleme

• desemneaza antrenarea intr-o activitate noua diferita celor curente ale

procesului
instructive-educativ si pe care profesorul o propune clasei sau grupurilor special constituite
cu scopul dezvoltarii creativitatii, gandirii divergente, imaginatiei, capacitatii de a generaliza
• definirea acestui tip de item nu are în vedere sensul propriu al cuvântului
problemă (chestiune, exerciţiu, subiect, temă), ci se referă la situaţie-problemă, sarcină de
lucru în care elevul se confruntă, în general, cu un caz pentru care nu există o soluţie învăţată
anterior/ o unică soluţie. Scopul este de a-l pune astfel în situaţia de a folosi cunoştinţele şi
deprinderile însuşite la disciplina respectivă, dar nu numai, pentru a formula o posibilă soluţie
a problemei.

Exemplu :
În 1462 are loc campania trupelor otomane în Ţara Românească, sub conducerea sultanului Mahomed II,
îndreptată împotriva lui Vlad Ţepeş. Ajunşi la Târgovişte, cronicile menţionează că otomanii au descoperit o
pădure de ţepi în care atârnau resturile soldaţilor capturaţi cu an înainte şi executaţi de către munteni, ceea ce,
după cum spune secretarul său particular, italianul Giovanni Angiolelo, l-a înspăimântat pe sultan. După „atacul
de noapte” de la Târgovişte, sub presiunea otomanilor, Ţepeş a luat drumul pribegiei la curtea regelui Ungariei,
Matei Corvin.
Sarcină de lucru:
 Pe baza informaţiilor pe care le deţineţi, prezentaţi-vă, în mod argumentat, părerea în legătura cu
pedeapsa aplicată soldaţilor otomani. Cum aţi reacţiona în calitate de cetăţeni ai secolului al XXI-lea în
faţa unei astfel de pedepse?
  Pe baza informaţiilor pe care le deţineţi, aduceţi argumente pro şi contra pentru soluţia refugiului
voievodului român în regatul Ungariei.

• Cerinte de proiectare:
1. activitatea poate fi desfasurata individual sau in grup
2. formularea cerinţelor trebuie să fie adecvată obiectivului de evaluare;
3. situaţia-problemă trebuie să fie în concordanţă cu vârsta şi cu nivelul de pregătire al
elevului;
4. este de dorit ca, acolo unde este necesară utilizarea unor materiale suplimentare, acestea
să fie uşor de procurat şi puţin costisitoare.

• Avantaje:
- favorizeaza dezvoltarea unei gandiri productive, atitudini critice, posibilitatea de analiza a
erorilor si conexiunilor poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline;
- permite folosirea unor materiale-suport stimulative;
- oferă posibilitatea testării unei game largi de abilităţi;
- stimulează gândirea critică;

• Limite:
- timp lung pentru proiectare si administrare , costisitor
- schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie să aibă în vedere o
varietate de modalităţi de exprimare a soluţiilor;

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:
1. Grupează personajele din Baltagul în funcţie de locul pe care îl ocupă în economia
romanului:
Personaje principale Personaje secundare Personaje episodice

C ITEMI SUBIECTIVI - Itemi de tip eseu strucuturat

-
Masoara abilitati, competente superioare
-
Ofera elevului o mare libertate de raspuns, posibilitatea de a arata ce stie, cerandu-i-se
sa
construiasca un raspuns liber (eseu liber) sau in conformitate cu un set de cerinte ( eseu
structurat)

ESEU STRUCTURAT
Este o compunere care tratează o anume temă, indicată în cerinţă. Tema, la rândul ei,
presupune un număr variabil de cerinţe, ce vor fi dezvoltate în cuprinsul eseului. Ordinea
 integrării cerinţelor nu este obligatorie, eseul structurat vizând atât cunoştinţele punctuale ale
elevului, cât şi creativitatea şi originalitatea.

EXEMPLU
Elaborează un eseu de 35-40 de rânduri despre situaţia României din prima jumătate a secolului al XX-lea,
având în vedere:
- menţionarea unui eveniment politico-militar la care a participat România în anii 1916-1917 şi numirea
unei personalităţi implicate în evenimentul respectiv;
- prezentarea unui fapt istoric, din anul 1918, la care au participat românii din Basarabia, din Bucovina
sau din Transilvania;
- menţionarea a două măsuri care au vizat unificarea politică şi administrativă, în perioada 1919-1925;
- prezentarea unei caracteristici a regimului politic din România, în perioada 1938-1940;
- menţionarea unei consecinţe a pierderilor teritoriale impuse României în anul 1940.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice, încadrarea eseului în limita de
spaţiu precizată.

• Cerinte de proiectare:
1. sarcina de lucru trebuie formulate in mod clar si précis in termeni de performanta
asteptata
2. schema de notare se stabileste optandu-se pentru o modalitate analitica ( punctarea
fiecarei cerinte) sau holistica ( notarea pe ansamblu). schema de notare trebuie
realizată în relaţie strictă cu instrucţiunile privind rezolvarea
3. formularea sarcinii de lucru trebuie să conţină toate instrucţiunile necesare rezolvării
(număr de cuvinte/rânduri/ pagini, ordinea integrării cerinţelor, alocarea punctajului
etc.);

• Avantaje:
- ofera o viziune de ansamblu asupra capacitatilor elevului, se individualizeaza
evaluarea
- proiectarea necesită un timp relativ redus;
- nu necesită materiale auxiliare;

• Limite:
- grad inalt de subiectivitate in notare ( fidelitate scazuta)
- timp de corectare mare
- acoperă o arie mică de conţinuturi, deşi timpul necesar pentru elaborarea răspunsului
este în general mare;
- schema de notare este greu de realizat

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:
Scrie un eseu structurat, de circa o pagină (25-30 de rânduri), despre maree.
 C ITEMI SUBIECTIVI - Itemi de tip eseu liber

Este o compunere în care se indică doar tema ce va fi tratată, elevul fiind cel ce decide asupra
parcursului, aşadar asupra aspectelor pe care este necesar să insiste, precum şi asupra ordinii în care
acestea vor fi integrate în cuprinsul textului.

Exemple
1. Descrie, într-o compunere de 10-15 rânduri, o acţiune prin care familia ta a ajutat comunitatea din care face
parte (exemplu – familia vecină).

2. Redactează, în aproximativ o jumatate de pagină (15-20 de rânduri), un text având caracter istoric, în care să
integrezi următoarele personalităţi, date şi termeni privind istoria românilor: Mihail Kogalniceanu, congres,
1878, Parlament, suzeranitate.
Notă! Se punctează utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a
faptelor istorice şi încadrarea textului în limita de spaţiu precizată.

• Cerinte de proiectare:
- alegerea temei trebuie realizată în funcţie de obiectivul/ obiectivele de evaluare şi în paralel
cu schema de notare;
- schema de notare trebuie să clarifice exect ce abilităţi vor fi recompensate şi în ce proporţie;
-scopul schemei de notare este de a minimaliza subiectivitatea şi a maximaliza fidelitatea şi
aplicabilitatea.

• Avantaje:
- proiectarea necesită un timp redus;
- nu necesită materiale auxiliare;

• Limite:
- acoperă o arie mică de conţinuturi, deşi timpul necesar pentru elaborarea răspunsului este în
general mare;
- schema de notare este greu de realizat;
- necesită mult timp pentru evaluare;
- fidelitatea este scăzută

? Aplicaţii
Corectaţi în spaţiul rezervat, acolo unde consideraţi că este necesar, formularea itemilor de mai
jos:

Alcătuieşte o compunere despre opera unui prozator din perioada interbelică, studiat la clasă,
şi evidenţiază contribuţia acestuia la dezvoltarea literaturii române.
 RELATIA
OBIECTIVE CURRICULARE- OBIECTIVE DE EVALUARE- ITEMI

Obiective curriculare – ( de formare, pe ani de studiu, ale procesului instructiv,

ordonate pe discipline si teme) sunt definite in termeni mai mult sau mai putin
generali.

Obiective de evaluare –trebuie sa defineasca rezultate concrete, particulare ale

invatarii ce vor fi supuse evaluarii si examinarii. Se exprima in termini de
comportament observabil, fiind echivalentele obiectivelor operationale. Arata ce
poate sa faca elevul.

Itemul – sarcina trebuie indeplinita, solicitarea adresata elevului.

Itemii trebuie utilizati astfel incat evaluatorul sa raspunda adecvat obiectivului
pe care si l-a propus. Exista itemi care se preteaza mai mult sau mai putin unui
anumit tip de sarcina, corelat cu natura continutului si cu nivelul de dificultate
pe care evaluatorul il preconizeaza in realizarea performantei.

Itemii obiectivi – au obiectivitate in apreciere, se construiesc si se corecteaza

rapid, dar masoara cunostinte si abilitati aflate la nivele inferioare ale
domeniului cognitive. Acest neajuns este ameliorat pe masura ce avansam in
utilizarea unor itemi semiobiectivi si mai ales cu raspuns deschis care masoara
capacitati superioare ca plasare in taxonomia domeniului cognitive, dar sunt mai
greu de elaborate si notat, inducand un grad mare se subiectivitate.

Obiectivul de evaluare este definit in termini de comportament observabil pentru

a putea fi masurat. Taxonomia lui Bloom cu cele 6 nivele ierarhice propune o
lista functionala de verbe = comportamente observabile pentru fiecare nivel in
parte. In functie de aceste nivele si de gradul de complexitate dorit, obiectivele
de evaluare pot fi :
- obiective de invatare - situate la primele 2 niveluri ale taxonomiei lui
Bloom, cunoasterea si intelegerea
- obiective de transfer- care presupun capacitatea subiectului de a utiliza
cunostintele assimilate in alte situatii similare sau noi, de prelucrare a
informatiilor
- obiective de exprimare - care se raporteaza la capacitatea de
comunicare, abstractizare si generalizare, la posibilitatile creative ale
individului.
Formularea celor trei tipuri de obiective de evaluare ( de invatare, de transfer,
de exprimare) necesita elaborarea unor tipuri de itemi adecvati obiectivului pe
care il testeaza = relatia dintre obiectivul de evaluare-item.

Ex: un obiectiv de evaluare care vizeaza nivelele superioare ale taxonomiei lui
Bloom poate fi testat adecvat prin itemi cu raspuns dechis care pun in valoare o
gama larga de capacitate di abilitati ale elevilor.

TAXONOMIA LUI BLOOM

- nivele ierarhice si lista functionala de verbe pentru fiecare nivel-

1. CUNOASTERE: sa defineasca, sa descrie, sa

identifice, sa selecteze, sa reproduca, sa enumere
etc

2. INTELEGERE: sa transforme, sa diferentieze, sa

estimeze, sa explice, sa rescrie, sa rezume etc

3. APLICARE: sa calculeze, sa demonstreze, sa

modifice, sa prepare, sa rezolve, sa utilizeze etc

4. ANALIZA: sa descompuna, sa discrimineze, sa

diferentieze, sa ilustreze, sa ilustreze, sa separe, sa
compare etc

5. SINTEZA: sa combine, sa compuna, sa xcreeze, sa

elaboreze, sa organizeze, sa planifice, sa
reconstruiasca, sa rezume etc
 6. EVALUARE: sa aprecieze, sa compare, sa
argumenteze, sa explice, sa interpreteze etc

Anexe – tipuri de itemi

ITEMI OBIECTIVI

1. ITEM CU ALEGERE DUALA

Clasa a IV-a – matematica

Obiectiv de evaluare - sa identifice figurile geometrice plane care admit axe de simetrie
Item – Precizeaza care din urmatoarele propozitii sunt adevarate si care sunt false. Noteaza A
sau F in dreptul fiecarui enunt.

1. Patratul admite 4 axe de simetrie…….

2. Rombul admite doar o axa de simetrie…..
3. Dreptunghiul admite cel putin o axa de simetrie…..
4. Toate trapezele admit axe de simetrie……
5. Toate triunghiurile admit axe de simetrie……

2. ITEM DE TIP PERECHE

Clasa a III-a –stiinte

Obiectiv de evaluare - sa recunoasca caracteristicile specifice formelor de relief invatate
Item- Traseaza sageti colorate, conform culorilor conventionale, intre denumirea fiecarei
forme de relief din coloana A si caracteristicile corespunzatoare, mentionate in coloana B.

A B

Campie este cea mai inalta forma de relief

are cel mai fertile sol
este acoperit cu podgorii
Deal “de inaltime mijloce, intre munte si campie”
pe harta are culoarea conventionala “verde’
Munte culoarea conventionala a acestei forme de relief
este maron
este alcatuit din roci tari
aici cresc foarte bine cerealele

3. ITEM CU ALEGERE MULTIPLA

Clasa a III-a -limba romana

Obiectiv de evaluare - sa identifice adjectivul, pe baza definitiei invatate
Item- Care dintre cuvintele urmatoare este adjective? Incercuieste litera corespunzatoare.

a) flamanzim
b) flamandul
c) flamand

ITEMI SEMIOBIECTIVI

1. ITEM CU RASPUNS SCURT

Clasa I –limba romana

Obiectiv de evaluare - sa desparta in silabe cuvinte date
Item- Cate silabe are cuvantul “Abecedar”
………………………………………………

2. ITEM DE COMPLETARE

Clasa a II-a –matematica

Obiectiv de evaluare - sa recunoasca unitatea de masura standard pentru lungimea corpurilor
Item- Completeaza propozitia de mai jos:

Unitatea principala de masurat lungimea corpurilor este…………….

3. INTREBARI STRUCTURATE

Clasa a IV-a –limba romana- recapitulare: Partile de propozitie, Semnele de punctuatie

Obiective de evaluare:
- sa identifice partile principale si secundare de propozitie
- sa analizeze sintactico-morfologic partile propozitiei
- sa justifice folosirea semneleor de punctuatie intr-o propozitie data

Item

Se da enuntul “ –Ionele, colegul lui de banca este responsabilul clasei ?”

1. Enuntul dat este sau nu o propozitie? Justifica raspunsul.

2. Care este predicatul propozitiei? Analizeaza-l aratand felul si partile de vorbire din
care este alcatuit.
3. Care sunt atributele intalnite in enunt si prin ce parte de vorbire este exprimat fiecare ?
4. Cum se poate transforma enuntul dat intr-o propozitie simpla. Scrie propozitia simpla
obtinuta.
5. De ce s- a folosit virgule dupa substantivul Ionel?
6. De ce s-a folosit linia de dialog? Dar semnul intrebarii?
 ITEMI SUBIECTIVI ( CU RASPUNS DESCHIS)

1. ITEM DE TIP ESEU

a) dupa dimensiunile raspunsului asteptat

- cu raspuns restrans

Scrie un text din 6 enunturi cu titlul ” In parc”. Foloseste adjectivele “zglobiu, viu, grijuliu,
cafeniu, maroniu” la numarul plural.

- cu raspuns extins

Alcatuieste un text de tipul “Stiati ca….?” in care sa cuprinzi tot ce ai retinut despre balene.
Timp de lucru 10 minute.

b) dupa tipul raspunsului asteptat

- eseu structurat

Scrie un eseu despre ocrotirea mediului inconjurator , pe baza urmatoarelor idei:

-sursele de poluare a aerului, solului,apei
-modalitati de prevenire a poluarii
-masuri luate de autoritatile locale, de scoala si de tine in acest sens
Gaseste un titlu potrivit.

- eseu liber

Compune o scrisoare catre un prieten imaginar si descrie cu sinceritate cum se aplica

drepturile copiilor in scoala ta. Respecta cerintele de redactare a unei scrisori.

2. ITEM DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME

Clasa a IV-a -educatie civica

Obiectiv de evaluare - sa explice in ce consta relatia de prietenie
Item- Care sunt criteriile pe baza carora iti alegi prietenii? De ce ?

ITEMI OBIECTIVI ITEMI ITEMI SUBIECTIVI

SEMIOBIECTIVI (cu răspuns deschis)
Tipuri Itemi cu alegere duală Itemi cu răspuns scurt Eseu structurat
de Itemi cu alegere Itemi de completare Eseu liber (nestructurat)

itemi multiplă
Itemi de asociere/ tip Rezolvare de probleme
Întrebări structurate
pereche

CARACTE- Alegere Alegere Asociere Răspuns Completare Întrebări Eseu Eseu Rezolvare de
RISTICI duală multiplă scurt structurate structurat liber probleme
Permit
evaluarea
unui număr
mare de
conţinuturi
Au o
fidelitate
ridicată
Sunt uşor de
aplicat/
administrat
Scrierea lor
presupune
costuri
materiale
mici
Pot fi
realizaţi
într-un timp
scurt
Permit
elaborarea
rapidă a
răspunsului
Sunt
adecvaţi
pentru
evaluarea
exprimării
scrise
Presupun
originalitate
în
elaborarea
răspunsului
Pot fi
rezolvaţi
ușor prin
„ghicirea”
răspunsului
Necesită un
timp scurt
pentru
notare

CARACTERISTICILE UNUI TEST BUN

APLICABILITATEA - testul poate fi administrat si interpretat usor

FIDELITATEA – daca este repetat, testul produce rezultate constante

OBIECTIVITATEA – concordanta intre aprecierile facute de evaluatori independenti in

ceea ce priveste un raspuns bun

VALIDITATEA – testul masoara ceea ce este destinat sa masoare

- VALIDITATEA de ASPECT – masura in care testul este relevant /important pentu elevi
- VALIDITATEA de CONTINUT – masura in care testul acopera, in mod uniform,
elemente de continut pe care isi propune sa le testeze

ITEMI OBIECTIVI ITEMI ITEMI SUBIECTIVI

SEMIOBIECTIVI (cu răspuns deschis)
Tipuri Itemi cu alegere duală Itemi cu răspuns scurt Eseu structurat
de Itemi cu alegere Itemi de completare Eseu liber (nestructurat)

itemi multiplă
Itemi de asociere/ tip Rezolvare de probleme
Întrebări structurate
pereche

PROIECTUL
1. Etapa organizatorică:
• Stabilirea temei şi a obiectivelor
• Formarea grupelor
• Precizarea cerinţelor pentru elevi / precizarea rolurilor
• Precizarea criteriilor de evaluare
• Precizarea datei la care se face finalizarea
• Sugerarea unor modalităţi de prezentare a proiectului
 • Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului
• Identificarea surselor de informaţie

2. Desfăşurarea propriu-zisă:
• Culegerea de informaţii
• Selectarea şi ordonarea informaţiilor
• Prelucrarea informaţiilor pentru realizarea sarcinilor precizate

3. Definitivarea proiectului:
• Efectuarea ultimelor retuşuri

4. Prezentarea proiectului

EVALUAREA PROIECTULUI:

A. 1 Evaluarea procesului( pe toată perioada derulării )

A. 2 Evaluarea produsului
A. 3 Evaluarea prezentării

A. 1 Evaluarea procesului:
• Raportarea la temă
• Nivelul de performanţă în realizarea sarcinilor
• Documentarea cu sau fără sprijinul înv. / profesorului
• Prelucrarea informaţiilor
• Calitatea judecăţilor de valoare, a aprecierilor personale
• Creativitatea
• Utilitatea proiectului
• Comunicarea şi relaţionarea în grup
Elevii pot fi observaţi în timpul realizării proiectului, folosindu-se ca instrumente:
• Fişa de evaluare, Scara de apreciere, Lista de control / verificare
• Fişa de autoevaluare

A. 2 Evaluarea produsului:
• Validitatea
• Complexitatea
• Acurateţea, rigurozitatea ştiinţifică, logica şi argumentarea ideilor
• Creativitatea

A.3 Evaluarea prezentării:

• Logica prezentării
• Claritatea
• Corectitudinea ştiinţifică
• Capacitatea de sinteză
• Comunicarea nonverbală
• Persuasiunea
• Încadrarea în timp
• Originalitatea prezentării
Ce se evalueaza ?

• cunoştinţe acumulate ( date, fapte, concepte, definiţii, formule etc);

• capacităţi de aplicare a cunoştinţelor în realizarea unor acţiuni practice - priceperi, deprinderi,

stăpânirea unor moduri/ tehnici de lucru (;

• capacităţi intelectuale - elaborare de raţionamente, putere de argumentare şi de interpretare,

independenţa în gândire, capacitatea de a efectua operaţii logice, creativitate etc;
 • trăsături de personalitate, atitudini, conduite formate.
Cand se evalueaza ?

• Evaluare iniţială

• Evaluare continuă/formativă

• Evaluare sumativă

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

1.Observarea sistematică a elevilor

Ce se poate evalua ?
a) concepte şi capacităţi
b) atitudinea elevilor faţă de sarcina dată
c) Comunicarea

Instrumente :
- fişa de evaluare ( calitativă)
- scara de clasificare
- lista de control/verificare

TAXONOMIA LUI BLOOM

• CUNOASTERE: sa defineasca, sa descrie, sa identifice, sa selecteze, sa reproduca, sa enumere etc

• INTELEGERE: sa transforme, sa diferentie-ze, sa estimeze, sa explice, sa rescrie, sa rezu-me etc
• APLICARE: sa calculeze, sa demonstreze, să modifice, sa prepare, sa rezolve, sa utilizeze etc
• ANALIZA: sa descompună, să discrimineze, să diferenţieze, să ilustreze, să separe, să com-pare etc
• SINTEZA: sa combine, sa compuna, sa xcreeze, sa elaboreze, sa organizeze, sa planifice, sa
reconstruiasca, sa rezume etc
• EVALUARE: sa aprecieze, sa compare, sa argumenteze, sa explice, sa interpreteze etc

SCARA DE CLASIFICARE
- instrument util în evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale

( observarea atitudinii elevului faţă de o activitate de învăţare sau de o sarcină de lucru, individuală sau de
grup)

Comportamentul
NIVEL DE REALIZARE
Întot Deseori Uneori Nicio-dată
deauna
Identifică
necesarul de
instrumente
efectuării unui
experiment
Utilizează corect
instrumentul în
efectuarea
experimentelor
Identifică ipotezele
care vor fi
verificare
Efectuează
operaţii succesive
prezentate printr-
un instructaj
verbal sau scris
Notează date,
observaţii
constatate în
efectuarea
experimentelor

LISTA DE CONTROL/EVALUARE

- scara de clasificare indică frecvenţa cu care apare în comportamentul elevului

- lista de control/ verificare înregistrează doar prezenţa / absenţa unei acţiuni sau comportament la elevul
respectiv, într-o anumită situaţie.

Exemplu:
Numele şi prenumele elevului:….

DA NU
Comportamente observabile
A urmat instrucţiunile
A cerut ajutor atunci când a avut
nevoie
A cooperat cu colegii de grup
A aşteptat să-i vină rândul
pentru a utiliza materialele
A împărţit materialele cu ceilalţi
A încercat variante noi

Criterii de alegere a proiectului:

Elevii trebuie:
• să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv;
• să cunoască dinainte unde îşi pot găsi resursele materiale;
• să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri;
• să nu aleagă subiectul din cărţi vechi sau să urmeze rutina din clasă.

Evaluarea proiectului - dimensiuni:

• Procesul
• Produsul

Exemple:
DINOZAURII, ANOTIMPURILE, LUMEA VIE, COMUNISMUL, CARTEA MEA,
NUMERELE IN VIATA NOASTRA….

Criterii de apreciere şi indici FB B S OBS

Prezentare - evoluţie,
complexitate, varietate,
estetică
Produse - teste evaluare,
scrieri libere, însemnări,
scheme, fişe răspunsuri,tabele
Lucrări practice - eficienţă,
rezultate
Reflecţiile elevului - reflecţii,
aşteptări
Alte materiale - schiţe,
diplome, calitatea
materialelor, adecvarea la
temă

Întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună:

• Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
• Am rezolvat sarcina suficient de bine?
• Ce ar trebui să fac în pasul următor?
• Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui sa-l pun în portofoliu?

Condiţii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

• prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie să le atingă
• încurajarea elevilor în a-şi pune întrebari şi a da răspunsul în scris
• încurajarea evaluării în cadrul grupului
• completarea la sfârşitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul:
- Am învăţat ...
- Am fost surprins de faptul că ...
- Am descoperit că ...
- Am folosit metoda ... deoarece ...
- In realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi ...

AUTOEVALUARE

• Azi, am învăţat …………

• Bun a fost ………………
• Cred că………………….