Sei sulla pagina 1di 81

An.nunak.

ki versus
An.nunak.ki
De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro?


Viitorul omenirii qi Pdmdntului
An.nunnak.ki versus
Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi
An.nunnak.ki
Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,
prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine


Cartea a doua
DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine


Edilie integrald

Vizitali 9i:
ORFEU 2000 I
www.aryanahavah.ro BUCURE$TI
Un alt fel de
Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc PREFATA
Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA
iMEDIATA

Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd


aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor
asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt fami-
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei liarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de
HAVAH, ARYANA SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse
An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah 1,'-... 1
grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult
pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti
sau mai pulin planelarel sau civilizalionale.
rsBN 978-973-1 986-r 2-8
Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri ante-
rioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga
il (pref.) '4n
7"7ro cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i
dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele
ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am
sd fiu chiar in tema cdrlii. . .
Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi
fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce
pireri dorim. . .

I De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence


Cautarea civilizatiiilor inteli gente
2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial
tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri
4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu lunilor g)

Sanuel Huntihgton C i ocn i rcq C ivilizaIi i lot.


ii ,1n altuk ki rtrstr ltt trtttt,tl Lt
'ln unnuk kiyersus,!rt unnuk ki iii
Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.tlcr.c. lcgal
doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii ..torcea'' cu
.1.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rrrrr \!tr \\.,lr.ir r,r!ll (l\.
rnotorul pornit. dar in jrrr nu era nimeni.
dcl.r'roltslrat. In economia f-aptelor.cc rrllteirzil riil lc rclatez
Dupi ce a alimental, a plntit gi s-a indreptat spre lnagina
a; rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.lizirrrrrl lticlrllui
sa un..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Dar atunci
punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl
a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur
cvcuiulcntelor descrise.
deschisi ;i pe scaun slitea un si-i spunem ,.individ" in
li'a o clirninca{i de iulie. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[
cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr
;;i pr-cli,r.a- de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r l'cl
scnr sii nar, ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i
de creasti ca o qopirli... ..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr
torojril dc ciilctui arl- adormit in lbtoliu la biroLr in lata
observat. nu s-a sinchisit cn nimic, s-a dat jos din nraqini
calcLrlatonrlui. . .
l-a plivit a scos ni;te sllnete asculite cdtre cineva din
La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.czrt buimacit de
ma$ini, perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. . .
tclclonul trobil care suna in nestire. multc apc)uri cle la
Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea
acclirgi numir,,. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.
1,90-2,00 metri iniltirre ;r avea ochii galbeni cu pupilc
I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s,r \.al spun cd cel
verticale ca de pisical. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar
cc suna era un amic. ofiler superior din armata. iar ca de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.
plcgiitirc avca specializarea ..trupe de comando". Trecuse
Contrariat a ciutat s,i vadar dacd mai lusese lnartol
rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alga-
cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in
nistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci
parcarea staliei de benzini. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o
misiuni de hrpli de dr-u.ati prin Africa 9i America I_atina.
cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci
Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl,esus de funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera
orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o
video este doar... ..dc dccor"!'
lcgat clc istorisirea ce urneazi... Mai mult nu cste un fal.)
Trecdr.rd de momcntui de ..pcrplcxitate" s-a gAndit ci
al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.rislicii. Dar cxisti qi ur.r
ar putea fi vorba de o lhrsi. bine regizati qi qi-a lclual
dar...
drumul.
Intr-iind ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu
Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril
pricina anticul t.neu venea dintr-un scur.t concediu de
totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stra-
Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva nietatea intAmplirii.
plir.r I{ctczat. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sen-
Pentru cI lucmrilc 5-11, orrrit aici: dupa cdtiva kilo-
nalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar
netri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate
caitiva zcci de kilometri, deci s-a orientat spre cca lnai
patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc
apiopiata benzir.rdrie.
data aceasta erau doi aga-zi;i indivizi, de culoare verdc
Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inchis. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte
inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral
aprins.
---i..r*.

lv ,!n-uttnok ki tersus,1n untt,tli lil An trnnak ki ver.rttt .1n trnnrrk ki

Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctri treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri liril puterea de a o
decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi dovedi uraterial.
serndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn 1'el Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numai
dc... coada I clcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntem
Pe qosea lreccarr multe camioane in iimbclc scnsur.i ai stipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi
cdr:or' qol'cli liccau scmne spre ..creatrtri" clal. nu a oi-,r Lt in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi
llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, rotal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrl trnJc Jc lrrpt nici rru ;lim care nc cstc rrrerrilc;r...
rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la
Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii cei ciue cs(c butonr.rl ..Delete" sau rllcar ccl ..On" qi ..Olf '...
doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.r- Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jur-
ttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.c nalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti
au dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit carte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ce
5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc il transnr ilc !
ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul
rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la
mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl Dr. Emil Striinu
uLnitoarc. , Dircctorul Ccntrului de Studii
Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.ii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice
la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii c mi ls t ru fo (a) gm ail. co m
doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea
lbtograliilor. Iicranul era verde gi... atat. Nici o imagiue!
An.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce
trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbst
cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici
tlc... culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din
cccu cc a lirst lbtograliat.
NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen,
trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp de
rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, am
chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.
Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de
operatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade se
r.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a
I
Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd.
sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd fac
acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci citi-
torii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd
informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate
gi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridici-
tatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in
care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.
Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care
m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd idei
preconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-a
pdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-a
fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul,
care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor
erudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQ
care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.
Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltre
sfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlifice
care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi
ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cd
acegti anunna-kki, se supun pa(ial aceloragi legi plmdn-
tene ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd
qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii
negative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdteva
mii de ani, s-a desprins o grupare din rAndul lor, care gi-a
spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii aces-
teia. Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucrat
milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele
lucruri in viziunea realh.
6 ln tinok kiyersus An unndk.ki
An unncrk ki t,et sus An rnnuk ki 7
ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una
Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int
simpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care
inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl
vor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci de
cle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd
glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd de
prin stir.rci. api, aer, spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte.
rnetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r
A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'?
continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.
Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta
Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva problenre dc
r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln
oldin climatelic?
<r'er.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc-
D,'llrlttrl X: (,.r1 1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ
chilibml de energie din leacliile nucleare, deoarece legile
gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bom-
conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distor-
bardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ri
sionale de reacliile nucleale. El credea cd oamenii de
cu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenea
lbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dc $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc
fizic existenla aceastei particule. ce pilea a 1l invizibili.
tcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot fl
LJn sfert de secol mai tirziu- in cadrul unui experimcnt
incendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai
s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci
culturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate aceste
s-au ir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.
linor.neue nu rol Jl izolate, ci rAnd pe rAnd toate zonelc
L-,xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.
globului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ard
Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel
nolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun. pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Este posibil ca acesti
A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie?
neutrini, care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir
Dl.X: Nu.
Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.lte) sir li juc:rt
A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate?
uu rol cheie in folmarea Universnlui. De-a lungul anilol.
Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-
rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr
crilui. acest l1cru rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. l)npa
se da1 i din centrr-rl anii '90. cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat
galaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timp
primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.
pot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o
rcalizind o revolulie in N,lodelul Standarrl al particulclor'
marc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.-
yi ir.rtclaclilu.rilor lundamcntale. Ray Darvis. ciStigitorul
nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament
plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc
\/a cre$te in intensitate.
i0 dc ani pcntrl a (captura). inlr-o minii din Dakota de
A: Te re ['eri la acei t.rentrini?
SLtd,2000 de neultini produ;;i in Soarc, un nulir mult
Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti
mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice, Astfi:l au
frazi. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul
apiuut voci ale Lrnor oamer,i de $liinfd cale au incepr-lt si
t5r"r, llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.
pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al
I
,1n ttnnuk kit,trsut ,1n unnuk Ii An unnuk ki versut ,ln unnak ki q

Soare lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc
care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii procese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare
dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul slriluceasci.)
c.rr-c l'ac ca Soarele sd

clectronic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alte A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni ci nu ne
particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui rrlccteazd.
Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibralio-
speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.ri- rrll. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt
c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.
Jor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.
ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[rAnd fie ca I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA
neutrini eleclronici, fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se
tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capa- incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si
citatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.
neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate A: Te referi la cuitmure. vulcani?
prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un Dl.X: Da. La totG:
ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anu-
maqind spoft la inulti kilometri mai depafte, Dac[ la rnite evenimente?
inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat
va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de runumite programe, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi
vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic
accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi
plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si ci totul cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai
cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar
neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au llu intotdeauna ili ies.
ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.
soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il
mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace
ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.-
{
ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul. vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la
iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va
incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.
Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce
trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate
neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.rrile.
forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7
10 .1n urtnttk ki versu.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t,cr.strt .1n LutnLik ki 1i

grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Tur- seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care
cia, lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate \ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir

din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominia ;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'igu-
vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice iollsc.
alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle prost spus. Se pare A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio... cll nll
cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. sirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti
nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu. triiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir este
A: Putem 1'ace ceva'/ bine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnai
Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$ nultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a
cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu. llisa totul... c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va
Ar trebui ca oarletiii si ;;tie gi sd igi ia misnri. Un uric ll sau nu ccva.
reiirgiu qi o r.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. 'frebuie Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste cit
\ sa Iii pLegntiJi. oamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere.
A: $i cAt va f ine? lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi
DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiu
va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undeva toate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi
plir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-au
anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a introduccrca tlalelor luat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde in
s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a
cncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii. cumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Cloroana Brilanicii
Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. se picsttpuue cir lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din
in nrai la anui va iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla
pr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii, zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii
cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il. ncrentabile?
A: l)nl ccva concret, se ;tic'? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. gindin-
l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil Jrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc.
explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt A: Spni <ei>, tu nu e$ti din aceiaqi grupare?
citcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la Dl.X: Ba da, $i eu sunt ca ci, dar ccea ce ne deosebeqle
-un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci sunt intenfiile. Er-r nu pot sta pasiv. Este adevirat cI dacd
Ei in-rediati
a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii tran- ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cner-
slblnntolLelor. Explozia solari cc urmeazii va influenla gctic, eu sunt dif'erit lajir de voi ;i idcntic cu ei, dar asla
in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.
cer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca En qliu ce va ver.ri Ei ;tiu cd nu mai avem timp. Zarurile
n,,rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. iri dri au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A1i ai,ut Eansa sd
l

-,"..,-!!d.4.**

12 )tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde ki i3
^i
sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcanei t rr l)umnezeu ne iltbe;tc ;i ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate
lor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri si (:rtc doal inraginalia lnea, dli ir.ni place si creti cil in acel
lie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie ;i bani, Lrltim rlinrrt, inainte de deznodirnintul tragic, nn itnpr-tls
in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii ,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc
voiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali r,, irrtoarc[.
nrinirnc r.ndsuri dc protectie L,u snllt ur.r mesagcr clir:r I)l.X: La care Ei te rcltri?
r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. ,A.: La I)unrnezeu. ia Creator-
Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. Dl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJ
Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de A: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat
vederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba. lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti
lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se t olonizatori din vecirime'?
reciidi o nouii lurne. $i a;tr r :r li. Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, dar
ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imas rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar in
r.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i impli- llecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbst
carea pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrd cclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.
ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni?
imi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci
se potrivea cu ernanafia gAndului. 1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, de
Dl.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru uma- lploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nu
nitate. Confom cu'sartina viitorul aotual. doar doud rniliarde au rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur,
r.ners mai depana. mea cste sd vd aiui sa iriceti care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtia
clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre daroric i,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne
rnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul an rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu
va fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel din ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iar
punct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimba intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci
modr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas din sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi
pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din pitcate ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milc-
accstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.roui nii, iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai)
orirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii. rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cu
A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este pimdnlcnii. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l)zrr
cllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5, anunnakki este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rase
iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ci care au intervenit: specia Nordici, care vine din Conste-
airr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.t;ri clutrate, cd la{ia Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion
Iloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt ;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi
1.1 An unnttk ki vet sus .ln unnttk ki ;lti utnak ki ver.stts An tmnak ki 15

struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i au tlucc. Ei sunt aici de mult tirnp;i dc accca nu pot accepta
avut mari problcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi. schimbarea.
A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'? A: $i totuqi $i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla
Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre timp'?
ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem o Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc
spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de
n.rodelelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare,
cind la persoana intAia. clinci la a trcia, dar aga imi vine. numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivul
Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst dc thpt o pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici,
delegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat cu horneopatiei, numcrologiei, crisLaloterapiei, crol.notera-
lolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit pici, ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale
A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. $i
Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc glo- cr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibi-
baie, Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearca lizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste
montarca ur.ror scuturi u4aq,e, plactici.
!l
acca explozie solari.-*Dacf, vo e A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi.
este scopul? Ei vor si pistreze e Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'- ;

la modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnatea zicerea produselor din plante, inrplementarca idcii clc
t
Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alala I

celelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licut lcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a i
t
plima marc pace galacticS? construit pe verticald?
A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva? A: Pentru spaJiu.
Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd
tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant.
anceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terra l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar acest
-fEcLrte
fiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el. T6atexunt CIL
A: $i daci reugim? cr,r rnul1i ani in un.r.ri.
Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invitito- Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e
rilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. trebuiesc urlnate.
A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca.
acord'l oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.
Dl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri
prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nu .lin punct de vcdere ceorroriric.
vor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se A: Adici'l
.-!*.

,1n unnak.kiversus tltt uttnttk ki 1l


I6 ,.1n ttnnttk ki t'ersus .4t lunok ki

DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul t)l.X: Da. corect, este o explicaqie copilircascd. dar c
r a explocla. Nir.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (a- rcllir. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota
mentele sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL e conomia lnondiala.

cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica in A: Dar dc ce toate acestea, cate c interesul lor''l
lafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ cti Dl.X: Pe ldr.rgd respcctarea agcr.rdei lor. rcspectiv zr
pelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca
lalici, bcnzina sc va scun.rpi pcslc rloaptc. in limp cc la rllumr . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne
tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe
rcclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc
lux. ma5ini la superolcr-ti. etc.
A: lltnc. dar carc csle scclp'.rl'.)
Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uir ,lc parliiule. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in
thcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic. .. rrre si vd invArtiji pe vccie. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi

A: De cc'.)
Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.ror-ri
vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturil
r,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41 ;i echilibr-at f-ac_ e_ latl
schimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia ,ligantici navd, cam de 12.000 kntp. care lttt cott.ttttlici cLt
nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta rr,,i. Std dour'$i aSternli. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce
tot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var rntgn{ii are. $i de asenrcnenea existi o flotilir dc sntc clc^
-fcrrei
adinci. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va dimi- rnici nave. care survolcazd ir.r -julul $i sc intorc dill
e rind in cind la nava mamd.-Ei au illlelvcllil plitna oar:'t
nua. pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit
$i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat, acum instl
aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. ,iruajla s^d schimbai. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn
cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi condu- .rperimentul-i ieLrgit. dttl llLl irrll intbrmalii ;itiintificc.
citori. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? .ric rnai mult dir.r auzite. Nicl cLl llrl alr acccs de la un
A: llxistir o explicatic... din cit qtiu eu. la un momcllt rrnurlit nivel in sus.
clat a lbst un baby-boor.n- adicir o natalitate crescutir. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J
Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. in prezer.rt l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill
aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. I)l.X: Ba cla. Cici vLri putcti lnce orice. [)aci r'-ati
natalitatea cste in scildcre globalir. iar acest hlclu a licut lilncli cu totii la acest lrtcru, baricra spa{iu-tintp ar putca
ca balanfa si se dezcchilibreze. La toate astca s-a adiugat li spartd.
si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. . anl aiturs ;rici. A; Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli, itrseatltlit
t ;r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti- t.ttt''
1 8 lt, Lrnntl: ki t tt :tt.s ln unntA Ai .ln unnuA Ai t cr.ttrt In trttnok ki I9

Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli A: Ca in Sccrctul?
nrlri Ll;oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)t I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd
nccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre
fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatir l)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze
c,ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr.
-i.''
i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl
'i utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot
L rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti
'iiirniv'ictimc
5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalc pcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez:
luLr iru cc r.:iruta. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. Voi
gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir
"stiti
ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc ,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a
lr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr: ..;r i;, ,rjrll i,rt, l.i ' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa
tltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir r.l. ',.rii ritr' .i rrr,'lirul l'(rt:u rrjLrngcti._,
cltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l
abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl Dl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli
carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plalli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf,
lirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,r ;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.
sau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privi
clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la rrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral am
c LrISUri esotcricc. etc.? rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnri-
A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc va nritoa.re cu nrailasea broa5tci. clar ;ru culoarea a lbst cca
fuga! crre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $i
Dl.X: Da. \;i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte eur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi
pcntlu propliilc 1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit un
5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noi llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari
suntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc ,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri.
unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnr Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri
A; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har sansi. ci dacar nu scipati clin robic. \.ar Yor line prizonicri
;;i cale nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca ii inca 26.000 dc ani?
qtic;;i ii r espccti. A: $i cam cc am putca lilcc'?
Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce
rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar... I)upir cunr
sin3uli sr-rntc!i in tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. \puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge
rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t I)rr'.J1tntc!i 1r r uti (roulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrine
plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. rlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li
20 An.unnak.ki versw An.unnqk.ki An.unnak.ki yersus An.unnqk.ki 21

morli de foame gi decimafi de boli. Cdteva guveme, de A: Adicd pe o alti Terra?


fapt ceea ce a mai rdmas din ele, se vor gAndi si profite Dl.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele?
de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de A: Ba da, dar din cele afirmate inleleg cd o Terra
acestea. Va incepe un rdzboi nuclear, care va scufunda lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd
Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. 'lcrra va prelua o parte din popula{ie, iar referitor la teoria
Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdn- { lrriversurilor paralele, nu exist6 d ovezi clare, qtiinlifice.
du-se in peqteri. Al.X: Ba existd. La Universitatea California din Santa
A: Am mai auzit teoria. Nu cred in ea gi mai ales ce Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a
guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d, poate exista
e sd fie aga ceva, populaJia va fi decimatd, oamenii ar fi sirrrultan intr-un univers paralel. Asta arald cd ipotetica
speriali gi vulnerabili, nu ar avea rost folosirea unor cr'rlitorie in timp este posibili.
asemenea metode. Cred cd ar avea rezultate mult mai A: $i cum s-a demonstrat acest lucru?
bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi Dl.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal
medicamente. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi lirarte sublire, de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta a
recunoscdtoare. Totuqi, presupundnd cd ar fi aga ce putem lost rAcite intr-un frigider special, s-a scos aerul pentru a
face? sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.
DI.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 .2014 si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd, deqi
se va deschide o poarte stelar[, tunelul Einstein-Rosen, o stirtca nemiqcat in acelagi timp.
gaurd de vierme, menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd A: Este un lucru imposibil!
lume, una plind de pace gi brindtate, de evolulie spiri- Dl.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Trebuie
tuald. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea, sir gdndegti in termeni mici, adicd la nivel subatomic.
acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni lilectronii, care se invdrl in nucleul unui atom, sunt greu
universali, aceasta este noua Terra. Din pdcate cei care au (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi
avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. tir.r-rp. Acest lucru se poate int6mpla. doar cAnd mdsurdm
Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd
qansd de a supravielui. pozilie specificd. Cercetdtorul Andrew Cleland, cel care a
A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? r-calizat experimentul, a avut ideea de a aplica acelaqi
Dl.X: Vor fi mai multe simultan. Le veJi vedea pe cer. principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect
Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. vizibil cu ochiul liber.
Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la A: $i cum s-ar traduce acest experiment?
voi. Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cum-
A: $i cei ce trec unde vor ajunge? pirituri, dar intr-un alt univers, acolo unde particulele
Dl.X: Pe Tena, dar intr-o altd dimensiune. O Terra atomice nu se pot menline, citegti o carte. De asemenea
evoluatd, spirituald, fari boli, griji, lipsuri. aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei, universul
22 An.wnak kiversus An unnak.ki An.annak. ki versus An.unnak.ki 23

inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacd tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situalia
ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul, cconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul va
in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea
A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in cvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din ce
acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea in ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombar-
doud sau mai multe activitdli paralele. darnentul energetic venit din cosmos, care vd va aduce
Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji in stiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd va
acela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitate cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scA-
de mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real. parea in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere.
Pentru voi curge intr-un singur sens. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea
A: $i nu este a;a? trcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd va
Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile vcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa.
qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se
A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli l.l(llca.'
deplasa in viitor 9i in trecut? A,- AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari?
Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Dl.X: Da. La 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide
A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci tl
poate exista cineva care poate manipula istoda? 1.1

Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin probabil. intotdeauna ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. care
va exista un univers, o dimensiune in care istoria sau
viitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemenea rnirrimea unui bob de mazdre gi este
forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parte
existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.
A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar
deschide sigur in viitor? irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a
Dl.X: Da. t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi
A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.
25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.
ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. I)l.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in
Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua decizii lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordo-
in cunogtinld de canz6,. Atata tot. rrcazd reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmul
A: Altceva mai trebuie sl spun? biologic qi procesul de imbdtrAnire. Ea secretd mela-
Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. torrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia
Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor lirnclie de energia electromagneticd. S-au fEcut cercetdri
24 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki An.unnqkki versus An.unnak.ki 25

dar cea mai spectaculoasd schimbare va fi la nivelul


ADN-ului. ,SJ.p3l.-
acestea vA sunt date
terie, iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. tefi orbi qi progti. Vd arr,'',rafi in continuare de ultimele
A: $tiu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de zvacniri ale unei societili niuribunde.
congtiinla. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este o A: Muribunde sau nu, este societatea in care trdim gi
teorie noud. pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitor
Dl.X: Noud? Se qtie din vechims. Exista informalii ipotetic, chiar dacd este zugravit in roz. Noi, oamenii,
peste tot. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Existd ir.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine,
reprezentdri antice. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacri-
anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de licdm. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.
brad, asemdndtor glandei pineale, Osiris este desenat lin6nd Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd
un qarpe in mdnd, reprezentdnd energia kundalini care urcd accepte aceste informalii. Este o mdsurd de autoprotecjie
spre glanda pineali, Thamus. zeul babilonian line in mdnd 5i sd gtii cd nu ii pot condamna.
un con, Shiva, zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub Dl.X: Da, dar acum este bine ca oamenii sd fie infor-
forma unui con, Dionisius, pdzitorul lumii de dincolo are mali gi sd gtie anumite lucruri.
in v6rfu1 ldncii... cecrezi?... un con. Pane;i Iisus v-a spus: A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd
,,Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tdu scriu. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc
curat, tot trupul tdu va fi luminat", La Vatican existd in Iumii aceste informalii. $i mie imi este greu sd le accept.
Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupu-
Ldngi ea se afld un sarcofag, iar lAngd acesta un leu rrcri. Ceea ce am constatat clar, este faptul cd in momentul
asemandtor Sfrnxului, la baza cdnia se afld inscriplii in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se
cuneiforme. V-a1i gdndit ce inseamnd toate acestea? rrlati. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. La fel gi cu
Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.
A: $i ce vroiau sd ne transmitd? irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Este chiar
Dl. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a pcnibil. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli
glandei pineale, omul iqi poate modifica starea de congti- sunlem idiofi.
enli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile DI.X: Nu sunteli idiofi, doar manipulabili. Dar este
Universului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine tlltoritd vou5. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd,
universal. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un tllr totugi normald, pentru ca nimic sd nu vd afecteze
pic de infruntat; de evitat nu se poate, cAci este presta- rLrtina. Tu nu te uili la qtiri despre crime, j afuri, violuri,
bilit. Omul este supus acestor schimbdri. Pdnd sd ajungeli inccndii, etc., stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele?
acolo, or sa apare migene, dureri de cap, stdri contradic- A: Eu nu mi mai uit la qtiri, iar atunci cAnd o fac
torii, simJurile se vor asculi, omul va deveni mai sensibil, vcritic informafia. Este foarte simplu sd ili dai sema cine
26 An.unnak.ki versus An.unnak.ki An. tunak. ki versus An.unnak.ki 27

spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse. lrr caLc se adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali, diu cale
Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri ;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga,
trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. Nu e greu, Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vom
totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este rrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi a
intervenlia umani. rrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se re-
---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are sens rrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea
sa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat, .r(crsta poate fi una grea gi dureroasl, dar sd nu uitiim
dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi ce ,.r'opul final, apropierea de Creator. Probabil cA aceste
cred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu md ',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce
bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli
rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii
'.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt din
r c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu
\r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mI
lr.r/ez ps niciun argument $tiinlific, ba mai mult, existd
1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd rog esle ca atunci
au emolii. Ei sunt. Pur qi simplu. Dar si revenim. Eu cred r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri,
ci ei au pierdut bitdlia. Pemantul, din ce gtiu gi ce simt, rr..ceri, etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi
se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sd '.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii
plece, insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu r,I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi
pot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, in ri'1r ll un loc. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o
care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangd rr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate.
este o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nu
este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele
date de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guver-
natd tot de legile lor.
Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Este
unic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafional
in trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem
asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sd
ne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.
Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, dar
cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, ci
din contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,
TI

in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAteva


irrtilniri la limita credibilildlii, pe care le-am avut, mi-am
plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele
strmeriene.
Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din
t clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii
rrrcsopotamienilor. Localizarea lor, ca aqezare geograficd,
:rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona
lrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi
rrrr construit primele orage civilizate, printre care: Ur,
N ippur, Kig, Babilon, Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcut
plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6,
rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare,
rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Fiecare
or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege, dar nici
rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer.
Numele de ,.sumerian" este un nume dat de vechii
locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora:
rrkl<adienii semitici. Sumerienii purtau inilial numele de
'rrrg-giga, literal insemnand poporul cu laJd neagrd.
('rrvintul akkadian ,,Shumer" indici zona numitd de ei
Srrnrerul de Sud, cuvdntul ebraic era ginar, egiplcnii
rnnrcau acest teriloriu sngr, iar hitilii sanhara. Se pare cd
,rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului
Srrnrcr sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune
( ir sumerienii erau ,,strdini cu fala neagrd".
(lunoscut ca ,.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca
loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii
rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama
An unnak.kiyersu,y An.unnak.ki 30
An.untak.ki versus An.unnqk.ki 3 1

1-aptului cd civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500 rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o-
i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.rele 1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din
ora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand a ;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic
fbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd. cr istau: scrierea, roata, matematica, astronomia, calenda-
Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei rclc, sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile,
sumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olaru-
care ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludierea lrri. harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumer
operei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatii rrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd.
regionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii au r\stl'cl, pAnd in momentul in care descoperirile oficiale
aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului ,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai
al IVlea i.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene. r echi de $ase milenii, trebuie si acceptAm varianta cerce-

In orice caz nu erau autohroni. Erau o populatie indo- trrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii
europoand vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.
turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovine Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurul
qi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lut rrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a
colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi r'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut ca
pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. populajia sd creascd. Astfel au apdrut numeroase ora$e-
,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma.
Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in
centrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., tem- lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE
plele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate, rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in
cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficia Norcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor
ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme
in vdrful tumului. Ritualul de inmormAntare era complex; lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd,
ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc, ',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sume-
obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald rirrnir din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd de
dupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoa- liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur
rece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cul-
zile. trrral al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $tim
Sumerienii erau un popor migrator. Arheologii ne expli- i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi-
ci laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea 1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila
celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 .rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila
i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi ..lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli, zeiJa
au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile ,rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. EA era prietena
Tigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea ,,rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.
An.unnak.ki versus Art.ttnnak ki 33
32 An unnak.kiversus An. unnqk. ki

Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim
reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un
orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune inter-
acliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.
Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea
cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l
uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia
politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile
Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o per- le gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost
spectivi interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga-
arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte ,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii
de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se vene- ( Ur.
'ril$ului
rau zei, precum zeul soarelui gi al apei. l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau
Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre
cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene ,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'
au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea
Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in ',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de
jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd socie- rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa
tatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem ; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga
spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Anu era 1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i
o transformd in
zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aeru- , r'l mai puternic Ai mai bogat oraq al lurrii Populalia,
lui - el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin) ,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de
era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash - zeul soarelui . .rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea
Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a ',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala
dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacri- rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost
ficii animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale, l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.
legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste
propriul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune
intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai ';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca

spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege rrr singur popor, cu o singuri limbd, formAnd o singuri
in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit popo-
pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza rrrlrri uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un
rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.
'Iimp
zeitatea supremi din acel orag.
34 An.unnak.ki yersus An.unnak.ki An.unnak ki versus An unnuk ki 35

de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste
dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. evenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse din
Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_ istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele
contravin versiunii oficiale, atat din punct de vedere
istoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire la
situalia economicd, sociald, religioasi Ei politice din acea
perioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al
acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. isto-
ric qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $i
care, in urma unor argumente coerente, a ajuns la con-
cluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al
zeilor>.
Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat
intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. primelc 5 pla_ este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se
nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene. afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de
Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 de
calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi ani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale
au creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia de qi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care o ir
arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ acoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii
gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatd consideranduJe neverosimile. Ei igi bazeazd argumen-
succint, a Sumerului. ta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei
sau nemuritori.
i i arheologice, printrc care in aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili
cele ui, efectuate de Sir Lavard An.unnak.ki - in traducere, cei care au venit din cer pe
$i c din Telloh. carc au 1bsr pdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia
oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte per-
sonaje ce sunt numite Nefilimi, cuvAnt al cdrui traducere
uzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectd
ar fi: cei care au venitjos.
ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.000 de Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei
ta-blifc ai cilindri, preponderent din lut gi piatrd, pe care se gi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creat
afla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu s_au rasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o
tradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiind pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe care
ur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii
i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.s )n unnak.Ai 37

credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.600 Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele
de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe Ar.runnakki cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac
undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eur-
spafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. brionii. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au
numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi care mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt
se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in trudu- (Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar
ccrea lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputul tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta.
lbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitd Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii
Tiamat. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a
.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi una lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind
din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris in sistemul solar, astronomia, oonstructia de olaqe, agticul-
amdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altd tura. canalizarc, etc.
dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argu- Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.
nlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearr care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru'
ample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie, numit Anu. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc
nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltre- pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlil
zenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor.. rcpr.czcntiu-i in s-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsag
care slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbitele cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e
acestota. deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^t-
Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrul coave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In
noslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numit anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'-
accasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia ci cinatd.
anunnakki au a.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea
potopului. Asta ar insemna aproximativ 411.000 an j.
Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii. dc
pdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tia
au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ci
aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc plancta
lor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici.
au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_
lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut baze
intlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi, dindu-q;i Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag
sciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cu
ccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.
An unnak ki ver,yus An unnak ki An.umtrk kiversus An unnak ki 39

ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in


cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.
Isis, Barati, etc.
Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat
conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc
pe 'l'erra la acel rnoment. A;a se facc cd au apdrut
creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi, inapli in a muusi.
intr-m final, dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc,
au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.LU.
primul Flon.ro Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne
[-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.liica, iar descopeliri
recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril
acoio. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$
teminin care a lriit in Africa acum 150-300.000 de ani.
1'ot ;tiinla dcmonslreazi cd acum 115.000 de trni s-a pro-
dus o noui intervenlie, la fel de bruscd ca prima, asupra
ADN-ului uman, in urma chreia a apirut I{omci Sapiens
Sapiens.
Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor
anunnakki. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma
lor ANTU. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita
pe E.RI.DU doar rareori.
Se parc ca ruegri .ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe
liliil qi Enik, oare erau fraii vitregi, si guvernezc pr'u.nllr-
iul. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i, rivali. Tiblilclc
r.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'o-
crccrii, iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Sc
i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor
ir-lre Er.rlil gi linki, conllict in care Enki a {inut partea
rasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi
Nagterca primului om. Se pot obseNa vasele de laborator lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr
gi Pomul Vielii ldndul zcilor, iar daci nc gdndir.n ;i la nilologia grcaca
10 An unnak kirersus An unnak.ki An unnuk.ki versus An unnuk.ki 41

observf,nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor, care


exploda la cel mai mic incident.

Arlelacte aflatc la British Museum


12 An unnak. ki yersus An.unnak ki An unnulLki versul; An unnak ki 43

Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infE-


tigiri. Uneori sunt ununoizi, alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri
$i adesea au aspect de reptilS. Aceastd r-rltimd reprezen-
tare apare in special in imaginile in care acegtia sunt
descrigi ca iiind razboinici. Aceste tipare sunt rcpetitivc
qi se regdsesc pretutindeni. Interesant este f'aptul cd in
texul tAblilelor, pe parcursul a mai nulte sute de mii de
ani, se regisesc numele aceloragi zeitdqi.
Cel mai important zeu era Anu, dumnezeu din cer,
stdpAnul constelaliilor, rege al zeilor, spiritelor $i demo-
nilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El avea
puterea crealiei gi puterea distrugerii, pedepsindu-i astl'el
pe cei rdi. El a fost latdl lui Anunnaku, in traducere cel
venit din cer.
Pe una din tiblije apare Enmedr.rranki, un prin! din
Sippar, care a fost indrbgit de Anu, Enlil gi Enik. El a lost
Zeu cu gdleata de apd gi con adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au ardtat cum <sd
vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Apoi i-au dat
'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale
PdmAntului. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule
matematice.
Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki, ci
DIN.GIR, adicd cei puri, strdlucitori. Nu are sens si
intrdm in amanunt in aceste descrieri. Inflormaliile se
gdsesc qi pot fi accesate. Este important de menlionat cf,
textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi
dupd Potop. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a
distrus ceea ce creaserd anunnakki. Ei spun ci dupi ce
apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea
mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Termenul
lblosit este ELU, care se traduce din acadiand ca mlre!.
Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din
Biblie vedem cd anurnite idei corespund, regdsindu-se in
Zeu sumerian cu gdleatd qi con. stAnd in fata unei plante. arnbele scrieri.
ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt,r!, lii rrt .rr 1;i tt;tnrti ki +i
llr.clulti cc tl inccput a se inn.iulli oalllenii pe llaullint $i aqa s-a slins loalal fiirtlrt cerc se al1it |i- tal.i ii Iot
li
;r s-aLr [liscul llicc. piimir.rtul. de la onr pinir ia r.hrt.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi
liiii lui Durrrnczcu. \,alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1rilni la pdsdrile cent[Li. loatc s-aLr stiirs ,:le prc pirrr.rhrit. ;r a
1r'umolsc. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. care pe cine ii voit. limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie
L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .,Nu va rdmdne Dubul Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut- o sulir cincizeci de
N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia, pentnl cli strnt nnnrai zilc.
trLrp. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. su1f, dor-llzcci dc ani!"
ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.ia;i (nclilinti). Geneza
lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.r.utezeu incepuscrir a
intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc
1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni
Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf, rilltatcil oalltcnilor lpare ideea de potop. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle
s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc;i dor-inrelc inintii cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr
lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl
l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc dolezi geologice calc coutinnii cir acur.n apioxinrativ
pdnidllt. I 1.000 i.I+. pc fcra s-a nroclus o catastloti. care a clistms
$i a zis Don.rnul: ..Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe roate agezdrile cxisteutc. Ici colo lipar noi descopelili.
olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dar care nu sunt luate
la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului, tot voi picrdc, c:lci in seami.
Lni parc rdu ci lc-am licr.rt." Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thp-
tul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici
Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.xrLr.rrzcci ;i de aceea alribuiau e;;cclrlilc q;i ncrcugitclc pcrsonalc ca
de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia ;i uccasta liind rdsplata propliilol laptc. Astl'et s-a rliscut crcdinla
s-;r irrillrt JcrrsrrPnr pirnt;irrtu lLli. ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili
$i a crcscut apa utercu;i s-a innrultit I'ourle llrr.c 1.rc rLducea boli. sufelir.rli. dczaslrc. Din scrieri alliln cd in
pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. .rcea zoni geografica ploilc crau rare ;i ci atunci cind
$i a spolit apa pc pirntir.rt atet de mult. iuciit a acopcrir ploLra ;i apdrcau ir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla
toti muntii cci inalti, calc erau sub cer. Lrnui der.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna
$i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti, r-idicintlu-sc cu pc ei. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te
ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a rnnrit tot tntpul ce tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci
sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile, anirnalele, fiarelc. toate tre buic mullnnit pcntnl cir.
victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel
'l'oatc cclc tlc
1tt- Lrscat. citc aveau suflare de viatir in avcm inforr.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl
iriir"ilc lor arr nruiil lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. zeiia celelielor',
An.unnak kirersus ,4n unnak.ki An unnak.ki versus An.unnqk.ki 47
46

Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh, zeul verii.


rAspunzdtor de flora, constluclii, ora$e $i ternple $i Eten,
zeul iernii, care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Se
pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in
permanentA. De asemenea a existat ur.r conflict ;i intre
Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Acesta se pare
cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.
nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.
Aceasta la blestemat, clorindu-i ca opt pirli din corpul lui
sd se imboindveascA, iar Enik s-a imbolndvit. Una din
zonele af'ectate a lbst o coasri.
intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors
sd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd il
vindece, din care una a lbst ticutrl special pentru coasta
bolnavd. Ea se numea Nin-Ti, in traducclo doamna coastd.
Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva?

Basorelief aflat la British Museum


_-FF

+8 lit trttr,tli ki rtt '.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .1tt trrrtttk ki -19

:,,

l'r'cscu din crrpi'tl. giisital in i ll-,iu,l l)ltrer171 qlj,,


l9(X)-235(l i.l Ir. l:a o r.epr.r-ziltl pe \ilrLrr.srrr ,'iI e csle
lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c;rn (lc lcLt !.(,
l,riu(lc in
ghcarc ,:loi cci.Lri.

I)csrrre N"iltLtr:;uL se $lie cal u llut o liieii


;i irn liu crr
]:nr(. ,,\ccasla a tlcvcnit ullcr.ior zcita p,l$urilor. iirr. lialele
ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln,/iitof dc
llntani. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur
\lrrrrrrni ;i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l;eirlc.

casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr


llilsterii) /\l):,u
50 '!tt ttnnttl ki vtr.rttt ,1n ttnnul li An tunak kiver:;us ,1n unnak kr 5l

zeilol. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta


hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlil
cstc vazut ca fiind stlpinul p.lrnAntLilui $i cstL- cutloscut
ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.

fi
/i:;,
\:. )/
-, aa_

1l

[n rcprezentili [r.riii. apare adcsea reprczcn'.1r1 dc doi


ferpi care sc iucolicesc, imagine lbar'lc xscDrinitoare cu
cea a AND-ului uman $i cr.l cea a caducculLli. simbol fblosit
li in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir consernnat
laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor',
care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. pcnlru cir o vedca ca
liind o creatie impcrf'ecti. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc
sur.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir
in alhra acestor principali zei, in tiblilele sumerienc
pe cl ;i familia lr.ri.
rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi, ficcarc av6nd uu
Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.,\R.
'femlrlul rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f,.
lLri principal se nurlea
Consider ci este impofiant si amintim cronologia eveni-
I,,-ENGIJR-RA, in traducere casa din strirlirnrlul apci
mentelor. stabilitd de Sitchin. in urma tradtrceri tablitelor.
;i al)a in Eridu, o localitate situati in zona vilii liutl'a-
sc
tulLri. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica
Evenimcnte inaintc de Potop
sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. llnrk s-a
inrprcunal i;i cu accasta $i astt'el s-a r.rdscut Uttr.r. Impor-
450.000 i.I{r.
(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i
Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai
in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.
dcvine astfel ostild viefii. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i
Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Enlil estc descris
ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gisegte zdc[-
t lr lirrr,l rrrr zr'Lr trl v;ittulrri sar-r al clominaliei. Tiblitcle
mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a
:,prrrr ,1,:,prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l,VIUN, casa
salva atmos['era planetei sale.
52 An unnak kiversus An.unnqk kr An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53

445.000 300.000
Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Anur.rr.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca
Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei grea pe care o depmeau in minc. Enik Ei Ninhursag se vdci
sunt conduqi de Enik, care este fiul lui Anu.
puqi in situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. De aceea se
gdndesc s5 creezc lucritori. Primi lucrdtoli oblinuli prin
430.000
rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele
PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei
de maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Ei
care devenise mai blAndd. Amuurakki sosesc pe pdmant
sur.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in acclaqi timp
in numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.
Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.
Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.
IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii
qi de aceea a inceput si se innrulleasci.
41 6.000
Productia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il
200.000
detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. irnpreund cu el
soseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, Anu hoterA$te
0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Acest
ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il htcm face ca viata sd regreseze.
nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik este
trimis in Africa. in momentul in care vroia sir pdriscascd 100 000
Terra, Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Clima incepe sI i"si 1syi61, incdlzindu-se. Fiicele oarne-
nilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre
400.000 anunnakki. Acegtia incep si se cupleze cu ele. Acest lucru il
in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvol- enen'eazd pe Enli[-
tate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,
Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \;i (.cnlrul 75.000
Metalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[ate Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Pe
din .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat gi Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon
apoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navcle supravieluiegte.
care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de
trirniterea produsului f init. 49.000
Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in
380.000 Shuruuppak. Ei ii aleg din rAndul oamenilor, dar din cate-
Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. goria celor ce aveau pdrinli aml.urakki. Acest lucm il infurie
s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. pe Enlil, care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.
Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.
An. unn ak. ki yersus An. unnak ki An.unnak.ki versus An unnqk. ki

13.000
Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiin-
globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea du-l in bucdli. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.
Pdmrintului. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena
avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune pe 8.970
anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl ini-
informafie. fiind primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape
refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.
Evenimentc dupl Potop
8.6'10
11.000i.tlr. Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descen-
Enik nu poate respecta promisiunea gi il invald pe dentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea
Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele se iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigd
revarsi asupra pdmdntului. Anurnakki urmdresc intreaga bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag
scend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sd orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptului
se retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd este preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Marduk
urelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi in igi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul.
zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd ani-
malele. 8.s00
La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri
10.500 de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.
Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si
igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutd 7.400
flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Este o perioadl a pdcii. Anunnakki dezvdluie oameni-
ferlil. lor noi cturogtinle. Este nomentul in care incepe perioada
Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild. neolitici. Egiptul este condus de semizei.
Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navele
spatiale. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe 3.800
muntele Moriah, viitorul Ierusalim. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele
zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia.
9.780 Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Anu vine
Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte in vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$te
domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. oragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei
Inamra, care era nepoata lui Anu.
56 An.unnak.ki yersus An unnakki An.unnak.ki versus An unnak.ki 57

Regi pc Plmint 2.371


Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta
3'160 i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta este momentul
Oamenilor le-a fost datd conducerea. Ninr-uta face nagterii imperiului akkadian.
prima capitald la Kish. in Nippur apare calendmul. Civili-
zalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.ului. 2.3r6
Sargon, vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni, desa-
3450 cralizeazd pdmdntul Babilonului. Conflictul dintre Inanna
Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Babilonul este qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul
proclamat de cdtre Marduk ca fiind ,,poarta zcilor',. Acum in care Nergal, fratele lui Marduk, pleacd din Africa, spre
are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. iar al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.
anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Thoth
a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra,/Marduk. Dumuzi, 2.291
fratele lui Thoth, cel care o tr6.dase pe Inanna este arestat Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta
gi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu in reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin penin-
marea piramida, dar reuqegte sd scape printr,un tunel. sula Sinai.
Pleacd apoi in exil.
2.255
3. 100-3.3 50 Inanna preia puterea in
Mesopotamia. Nanam-Sin
Sunt ani de haos, care se sfdrgesc odatd cu instalarea sfideazi Nippurul. Marii amrnnakki atacd Agade, gter-
unui faraon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua gAndu-l de pe fala pAmantului. Inanna reuqe$te sd scape.
regiune. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi
Akkad.
2.900
Conducerea Sumerului este preluatd de Erech, cdruia 2.220
Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta cste Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor condu-
momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. citori abili din Lagash. Gudea este aj utat de Thoth sd
construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.
2.650
Regatul Sumerului incepe sd se destrame, ocazie cu 2.193
care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt Este anul in care Terah, tat[l lui Abraham se nagte
din ce in ce mai greu de condus. intr-o familie de inalli preoli.
58 A n.unnqk. ki yersus An.unnak.ki An unnuk kiversus An.unnak.ki 59
2.180 Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obfine adepJi, pentru
Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk tathl sdu, din Asia de Vest.
rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.
2.055
2.130 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite _

_ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij "
Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.

Era decisivl 2.048


Moare Slugi. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abra-
2.123 ham stdpdneqte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de o
in Nippur se na$te Abraham. trupA de elitd.

2.113 2.047
Enlil ii incredinleazd lui Nannar, pdmdntul din Shem. Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine
Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_ regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revine
Nammu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. dupi cinci ani, insolit de mai multe trupe.
Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu o
alianld cu curtea regald. 2.041
Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor
2.096 din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i
Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt convingi Sinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.
cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil, Terah Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.
pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.
2.038
2-095
in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin il inlocuieqte
pe Amar-Sin la tronul din Ur.
Shulgi vine la tron in Ur. Imperiul incepc si prospere.
El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. De
2.029
Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca
Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. Provinciile vestice
legiune strdind.
sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.

2.080
2.024
Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.
inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. PdmAntul
60 An.unnak.ki versus An unnak.ki A n. unnak. ki versus An- unnok. ki 6L

Nu vreau sA spun mai multe, vd las sd trageli conclu-


ziile singuri. Vd recomand insd inainte de a accepta o
versiune, oficiali sau neoficiald a istoriei, sd analizali cdt
mai multe suse. Numai ata vd veli putea forma o opinie
corecta asupra trecutului nostru.

in jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infan-


2.023 terie, care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere
de la Baza aviaticd din Talil, situat[ in sud-estul
Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru in
interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli
ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.
Fdrd si gtie exact despre ce este vorba, Agenlia Nalionald
de Securitate, impreund cu guvemul american gi britanic,
au restaurat o tebhle. Pentru a vedea despre ce desco-
perire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum.
Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public,
dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest
lucru. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum
spre a lua parte la proiect. in acest mod, au aperut
simultan in mai multe orage, transcrieri ale textului
strdvechi. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a
afla de aceastd descoperire.

Tnblifa l:
Dupd dorinlele lor, tronul regal a fost coborAt din
ceruri
Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine au
fost exaltate.
in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primul
fiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi
Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak al
cdrui rege am fost eu, Ziusudra.
62 Atr.unnok.ki yersus An.unnqk.kr An.unnak.ki versus An.unnqk.ki 63

Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe au Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie'
fost desemnate centrele cultului Scriele in tabletele din lapis lazuli
Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet Scrie-le in tabletele alese.
perturbat de zei. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz, pusd pe o trestie 9i
Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului au pe crengi de pin gi liliac.
-
fost distruse dc asemenea. imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le,
inundalia tr.imisi si acopere tot pd_ de parte
-Dupd,dezastru,
mdntul, distrugdtoarea vieJii. in oragul celui mai puternic erou- care a viut ce a lost
ascuns.
Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari
(masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te
precum bronzul in soare?
Urcd-te pe scdri.Uiti{e la pdmAntul pe care il intru-
Au mirosit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandei peazL.
precum mugtele. Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locu-
Belelili a venit. Ea {inea in aer un ornament in formd rile magnifice.
de muscf, pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Cauti piatra din mijloc
,,Jur cd pe acest medalion albastru, Uitdte sub.
Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,, Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd
Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul nouA.
zellor. Cdnd Enlil a adus in fali tdbliJele, pdmAntul abia se
uscase.
Coliba rogie, coliba roqie. Zid, Zid-
Coliba roqie ascultd, zid reflectd
Dijos coliba, construieqte o barcl
Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. Lasd posesiunile. Cauta viata
I,a Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates. Renunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi.
In acel loc indepdrtat trdim. O noud furtund se apropie, dar ploile nu urlf,. Altd
Acolo, la sursa marilor rduri trdim. inundalie vine. Din nou peste pdmdnturi.
CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi, Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei
Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.
,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului ,{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru, intoarcerea
tdu EA. iumimi in permanentul cerului. A fost (ilizibil)
C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga
vei face qi tu. Sfarsitul tdblilei
64 A n. unnak. ki versus An. unnak ki An.unnqk. ki yersus An. unnak ki 65
Tnbfila II (ilizibil)
Din prima bduturd $i soarta oamenilor a fost pecetluitd
Cdnd a intrat pentru prima oarA sub
manla Sfir$itul fragmentului
nectarul negru al ..raqiya., acesta
.,_ _f"nt* a fost predes_
tlnat
Peste mii de ani, ei au venit
Tdblifei III
In cea mai violentd form5, au venit
S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce
$i au intrerupt cdile vechi
(ilizibil) (ilizibil)
(ilizibil)
$i ..oamenii pdmAntului au fost
propriile case linufi prizonieri in Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec
in Nibiru, etema mamd creatoare
s-au luptat intre ei pentru hogAtiile
. ,Invadatorii
tului
pdman_ (ilizibil)
I

Pentru nectarul negru


(ilizibil)
Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld
(Ilizibil) 1'

Annuaki au fost trimiqi in fa{d


$i s-au consiliat intre ei
Pentru un remediu
Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I

(ilizibil) (ilizibl)
(ilizibil) An, Enlil, Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu
I
capete negre
In acest timp invadatorii au continuat i
Fondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak
Spre oripilarea martorilor, invadatorii
(itizibil)
au continuat (ilizibil)
(ilizibil) Primele orage au fost.fondate
C€nd a apdrut uratul semn in degert
(ilizibil)
Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor
Uzurpatorii nu au luat de seamd
(ilizibil) Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul r

. Acolo in Dilmun $i au construit temple divine, ordine, ritualuri gi cere-


(Ilizibit) monii
(ilizibil) (lilzibil)
Acestea au fost generaliile, naliunile multitudinii.
Marii zei s-au adunat
Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri
Marii zei s-au adunat in Dilmun
(ilizibil) (ilizibil)
Ninhursag a adus schimbarea inaintea
Annuaki, An, Enil gi Ninhursag au trimis inainte me-
lui Enki sajele divine
66 1n unnak.ki versus,4n unnak.ki
An.unnak.ki versus An.unnak.ki 67
(ilizibil)
Ca nimic sd nu se intdmple pe pimAnt.
Aqteptdnd intoarcerea lor, intoarcerea copiilor,
creato- Nici noapte, nici zi, intunelic sau lumind, monotonia
rii oamenilor au a;teptat
ddinuia.
(ilizibil)
Prind cAnd nafiunile, triburile ;i-au luat zborul
Cu inimile grele, dar pline de bucurie au a$teptat
De pe pdmAnt, naliunile alese gi triburile au zburat.
In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare
Tnblita IV
Curaj6nd pe cei necuraji, inghifind cerul.

Un nou potop a verrit


Sfdrgitul Tablilei
Din ceruri un norr potop a venit
Cu Dilmun pe dr.eapta qi sacrul Eridu pe stinga
TIbli{a V
Annuaki s-au adunat
Sfiinta migraJie peste ceruri
Annunaki
Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi
Ea. Ninki, Inanna gi Utu
Enlil l6ngd Ninlil, Adad lAngd Ninhursag
Acum praful sufld in acele locuri.
Zeila mamd, (ilizibil) infeleapta Mammi
Unde marile rduri curgeau cdndva
Praful domnegte in acel loc.
A administrat drepturile divine in lumina focurilor
consacrate
Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte
in timp ce zeiga pdntec, Belerili era prezentd
Fiii lui Dilmun
Focurile ve$nice, iicute din trestii pure, liliac qi pin
Tinerii bravi ai acelui orag pur
ardeau in locurile predestinate
Cel mai luminat dintre orage
Sub grija oamenilor cunoscuji, progeniturile antice
Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa
Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile
Recitau incantalia, uitata oeremonie veche
La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarne-
Radiant cu mdinile curate std Ninhursag
nii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt
In fata Annunaki
Dupi ritualul cerc, Umal, na{iunile qi triburile s-au
refugiat
La trei qi doui puncte, locurile de (ilizibil) pe calea
spre ceruri
Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini
Nafiunile, triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in
timp Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri
ce patru oameni puternici
lineau qi focurile gi vdnturile (ilizibil) prin migra{ia sfdntd
68 ln unnak.kiversus An.unnak.ki An.unnqk.ki versus ,4n unnqk.ki 69

in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburile privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici
Au fost licuti curali din nou incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd
in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie puri- igi construiascf, propria realitate. Vreau doar sd vd spun
ficatoare cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd
Scufundat total, acesta a iegit curat argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat
Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) doud factiuni. una pro umanitate gi una contra umanirale.
Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fost
Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil finu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt cei
din partea lui Ea, cale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar in
Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla
La doud, trei puncte (ilizibil) Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi
Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sfAntl ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este
Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) mai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresa
Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului redacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din ce
Iui Umal a fost plegdtit in ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md in-
Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului treabd ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd ne
Seminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Si
mirii nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, cu
Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. . . ilizibil... rdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea
ilizibil) nu va merge. pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi si
Zeii din Apsu, consiliul qi annunaki au spus: ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd
Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o
$i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea lumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre.
Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locu- Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se
rile sacre. vindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd,
sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie.
Traducere din englezd de Crislian David Isdild Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom,
sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr gi
Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut inde- Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi
pirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci din
asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul contra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturi
gliinlilic este adcvirat. Probabil cd realitatea nu o vom oameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accste
ounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o valori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste
I

70 An untak ki verstts An unnak ki

cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. Noi nu dorim


l.linlic, nu ne liudim cu aceste lucruri, nu vrem mdrire,
vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le
corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei III
romAne. Eu cred cu tirie cd. acest popor este un popor
himit de Creator, un popor care in viitor va fi liclia noii Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la
umanitili. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. care nu vi pot raspunde. V-arn lelatat insi toate acestea
ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi
noi sd meritim asta... dar vA inlreb altfel.,. cine sau de putea face singuri alegetile. Eu cred cd cei ce ne conduc
ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . . cinc sau de qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se in-
ce are interes sd ne inrobeascd... cine sau de ce ne_a ldmple pe Tena. Ei qtiu qi qi-au luat n.rdsuri, insi pe noi
vAndut fara... Vd rog sd vd rdspundefi sir.rguri, nu inainte ne lasd in ignoranld. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte,
de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi, la voievozi, dom- linigtitoarc, cu aparentul scop de a nu crea panicf,. Totugi,
nitori. daci... ;i apropo de daci. am sd vd spun un lucru din cind in cdnd. voci, din interiorul organizajiilor se fac
pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: auzite, fie spre a ne avertiza, fie spre a-gi linigti con-
-Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ci dacii fEceau r;tiinJa, Una din aceste voci este gi cea a unui politician
sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni, qi cd norvegian, care a trimis in 2008, o scrisoare desohisi
cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest organizaliei Project Carnelot, in care ne spune cd elitele
lucru? mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa
Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. de evenimentele catastrolale din 2012. Mie personal mi
se pare extrem de in,portanti aceastd dezviluire qi de
aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. Suntcm
deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic, ba mai mult sunt
anumite persoane abilitale, care ne <linigtesc), contra-
carAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.
Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe
site-ul lwlv..projeclcamelot.org, site pe czue de altfel veli
mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mon-
diale gi conspiraliile acestora, despre intAlniri extratereste.
schirnbdri climaterice. descoperiri gtiinlifice revolujio-
nare, e1c.
in continuare voi reproduce exact acest Lext:

,,La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand


un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto,
72 A ntnnak. ki versus An unnak.ki An.unnqk. ki versus An.unnak.ki 73
am primit urmAtorul mesaj. DeSi nu putem garanta ade_ rAndul lor, cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici,
vdrul celor afinnate in acest mesaj, considertn totu;i cA doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc
nu il putem trece sub tdcere.
sd producd panicd in rAndul populafiei.
Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru
perioada urmAtoare, membrii guvemului norvegian au
inceput, cu ajutor din partea S.U.A 9i U.E, se depoziteze
mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona
arcticd de nord, precum gi in alte localii din intreaga lard.
Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cata-
clisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte,
aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare
reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici, oameni de
$tiinta, cercetatori. etc.
Eu gtiu ci voi fi trimis, inainte de anul 2012, in zona
(Sunt un politician norvegian
$i doresc sA comunic Mosjoen, unde avem o bazi subterand militard de mari
tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o
dimensiuni. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de
entru omeniie, incepAnd cu anul 200g diferite culori, rogu, albastru 9i verde, organizate deja de
2. Din cauza cataclismclor despre care armata norvegiani. Taberele unde vom fi cazali au fost
se gtie ci umeazA sf, se produca in construite cu mult timp in urma.
aceastd perioadd, in Norvegia s-au construit gi incd se
Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu
mai construiesc, la ordinul guvernului. numcroase baze
siguranfd in cataclismele respective; ei vor fi ldsali sd
subterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_
moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Conform
iesc toate aceste addposturi subterane, rcprczentanlii planurilor ,,elitei", douh milioane de norvegieni vor fi sal-
guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_
va!i, iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600.000
laliei din Norvegia. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate
de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji
aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate
in intuneric, negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.
inainte de 201 I .
in addposturile sublerane, toate sectoarele gi buncirele
Din datele pe care le am la dispozifie, pot aflrma cA in
sunt conectate prin tuneluri; trenuri rapide fac legltura
multe alte_1dri, printre ciue gi Israelul, Suedia Elvelia
9i intre diferitele addposturi. Ele sunt izolate de ni$te porli
au fost realizate addposturi similare.
gigantice, pentru a nu fi compromise diferitele zone in
cazul in care survin eventuale accidente catastrofale.
Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imi
impdrt5gesc opinia, pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de
mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc
74 An.unnak ki versus An.unnak.ki
An.urtrtuk kiversus An.unnak ki 75

avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti


pentru ,,sfarsitul lumii". OrganizaJi-vd in grupuri de supra-
viefuire, gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana
Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.
Dacd aveli intrebdri, vd rog sd mi Ie adresali; voi
urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea
Norvegiei in aceste planuri. $i vd sugerez sd privili cu
atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc
baze subterane gi buncdre peste tot. Deschideli ochii,
trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlpos-
turi subterane, respunsul oficial va fi probabil: ,,Este doar
un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt,
ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.
Pentru mine este, de asemenea, evident cA existe
numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.ilor. Observ,
destul de des, ci unii politicieni importanli din Norvegia
nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. E ca $i cum aceqtia ar fi
controlali mental la nivelul fiec5rui gand, $i tot ceea ce
spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Pentru mine
este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. lar aceasta se
poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfio-
neazd mintea.
lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari
sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i
vor muri primii. DupA aceea, armata va face curSlenie
Penlru ultimadatd md rog: ,,DUMNEZEU si ne ajute printre supravieluitori, avAnd ordin sd ii impugte pe toli
pe toli"..., dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in
ingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm, fiecare dintre lagdre, in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un
numdr gi etichetat.
De asemenea, am observat cd ali scris pe site-ul
dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Moartea ei a fost
una tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir, dupd cum vd
puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am
Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Mai trimis. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu
mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.
76 An. unnok.ki versus Att unnqk.ki
An ulnak.ki vers s An.unnak.ki 77
Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ diferitele baze subterane, atunci cand va sosi momentul.
nu doregte. chipurile, Mijloacele de transport folosite in subteran sunt tre-
i. In ultimul moment, nurile NOAH 12. Ele fac legdtura intre diferitele baze
guvernul va dispdrea subterane, existand o refea de tuneluri speciale
sum.bru.Luali-a,u,.rp",,t,ulpf, i"U:t#i#LX'.:'"t^:Xt penhu aceste trenuri. ^intreagd
In prezent, ele sunt in principal uti-
farn ili i le, voasrre. Uni "al lizate de amatA, care deline in totalitate controlul asupra
{ i-vd for[ele cu rii.'F^;di ;;;;r; lor. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd
lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme
cu care se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin
vd veli confrunta.
Cu tot respectul. . . ) care fiecare vizitator trebuie sd treacd; de asemenea, existA
Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul o serie de simboluri, de exemplu, triunghiuri portocalii.
autorului, dar precizdm ci el ne_a spus numele In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor
ne-a oferit suficiente dovezi rn acest
,d";
;i mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in
sens. aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. Trebuie sd facem
Pentru a clarifica diferite aspecte de interes
ridicate de ceva, trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut
aceastd scrisoare, i-am adresat nigte
intrebdri .uptim.n_ ceva pentru ei - aqa cum fac eu acum, oferindu-vd aceste
tare autorului ei. Redim in continuare
rdspunsurif" u""rtuiu, informa!ii.
aqa cum ne-au parvenit. Am omis doar
unele detalii Ca argument suplimentar, pot sA vd spun de pe acum
concrete pentru a proteja identitatea autorului.
<Am vizitat mai multe baze subterane. Ne_am [aga cum rezulte de mai sus, aceastd scrisoare a fost
deplasat scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la
in subteran ct, trenuri speciale. Eu am fost ilpr;;;;
un grup restrAns; doar anumite persoane, ,n Project Camelot in 2008, dupd publicarea de cdtre acegtia
nu_A. fou.t" a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd, in
redus, au fost selectate pentru a Ie vizita.
Cu sisuranta Norvegia, la alegerile din 2009, guvemul FRP va prelua
cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. Eu
delin do'vezi'in puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. Acest lu-
sprijinul afirma{iilor pe care le fac. Am i".."a"r"
iOb"7" cru este deja cunoscut - este important sd inJelegeji acest
in sursele mele, dar lor le este frici si spund
Oamenii se tem pentru viala lor. Eu am
;;;;;;: lucru. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din
ca Ls[ elita puterii sunt alese de fiecare datd, doar cd pe rdnd.
necesar sd spun publicului ce se petrece. "onsiderut
Nu imi este fricd Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea
de moarte sau de lucruri de genul acesta.
Toti politicienii din Norvegia care fac pane cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.
din Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.
a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor
subterane Atunci cAnd va veni momentul, poate cd oamenii vor
qi planurile de a salva numai o partt
din poprtugiu No._ supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe
llsllll
de lt'tod"-l
pe ceitalli oameni sd."*alo*.iiii", diferite site-wi de pe internet. Vd rog sd inlelegeli cd eu
a,semenea,_ ca dacd vor spune ceva
Ir etrberali din functie
despre aceasta'vor nu cAgtig nimic dacf, v[ spun toate aceste lucruri.
9i Ii se va refuza accesul la Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor
78 An.unntk.ki versus An unnak.ki An.trnnak.ki versus An unnak.ki 79
postdri. Nu vreau sd induc in eroare
pe nimeni. Fac deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. insem-
aceasta doar ca sd dau in vileag ." ." p"il;;; ;;; nele nu erau foarte mari, aveau dimensiuni obignuite, dar
mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi ,a ,up.urri"tuiJr.a erau suficient de clare penku a le vedea.
vlemulilot care vor urrna. Am trecut de acele u$i imense. Md intrebam: ,,ce mai e
Cu tot respectul. . . ) gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Era ca intr-un
dupd posrarea de mai sus. am pus qi film qtiinfifico-fantastic. Md aflam pentru prima datd intr-o
mat
-^lr3::j^".T"to1:
mutte intrebari sursei astfel de bazd.
inro.musilel,ie.elo;;;;lXfr ::?r:i:.3,.'i:?H# Apoi am traversat un tunel lung de 500 m, acolo fiind
de n.oi. paragratet. ,nur"u,. .u-ur;;;;; mult mai mulli militari inarmali, pentru a ne pdzi qi a ne
::3:1.:lil":.
constltule rnlbrmatii suplimentare. primite Fj insoli. Am fost imparfiti in grupuri. Eu qi grupul meu am
ulterior. duna
ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare
p"ntru u.luii_ fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd
fica unele detalii. Iocafie, ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.
iul ... [pentru protecfia CAnd am ajuns la capdtul tunelului, am fost rugali sd ne
d epartamentul in care
punem ni$te mdgti pentru ,,proteclia noastrd".
a
am primit ordin sd mutdm Mb g6ndeam. . . ,,pentru propria noastrd proteclie"...
Nu suntem, oare, deja protejafi, fiind in interiorul unui
,,N Jeil
TREABA." Mai rrirziu, cdnd am u,.rirui
i',ii-'TX"'rH'# asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi
Ianga"#T ,..- inarmate?
pecriva. am fost imbarcati ir camioane Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. O sd
i" fil" *or'"si
itar. Cel pu{in a$a parea, cA urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.
iformele cunoscute de noi, Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu
re, cele portocalii avrind un energie, cred, sau cel pulin a$a pfuea. Apoi am urcat gi
n triunghi verde. l-am intrebat pe unul dintre gardieni: ,,Ce este acesta?" El
triunghiurile erau pozil ionate a rdspuns: ,,Nu trebuie sd gtifi acest lucru, domnule."
in jos.. ca un fel de piramiaa .rr,urnuir. * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor, era un
:l
un "itTI
slmbot crudat in interiorul lor. Mie mi ii'uu.uu
gemule! chiar in spatele lor gi, chiar inainte de a porni se
s_a pdrut a fi
asemdnelor cu litera..E... dar Iiniile puteau observa acele cristale mari, de culoare albastru-
orizontale nu erau
Iegale de cea venicalA ca 1a..E,.. Avea violet, care iradiau o lumind de aceeagi culoare, dar care
lorma unui .,E.,,
din mijloc era de fapt o sageard orientard nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu am vazut
:::^|,ry*
lnrenor. .. acest simbol nu este o literd
inspre
niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi, de
in nicio limba oe.-
care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de putere
* Semnele nu erau, djn c6te folositd pentru alimentarea trenului.
imi iduc aminte, pozi_
gionate in dreplul umdrului,
deoarece l"_am lrazut
* Mai tArziu, am vdzut cd in bazd erau oameni care
ere erau tn parlea stengA a unilormei lucrau la acele cristale albastre. Acestea erau mai rnari
negre,"lar...
pulin
80 An.unnak.ki versus An unnak.ki
An.unnak.ki versus An.unndk ki 8l

un
decAt cele
mativ 'j,'i;li.l,,;#.ilj%"# Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $i
alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era
;iJ:',?ll: r"'"i"a i,"u-a";';,r#; destinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6-
torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste
".","niiT:l ili:,'i."*:?:i
murt mai arbastre si
oamenll purta! magti albe cu ochelari trenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatd
de protectie si nimic asemdndtor. Atunci cAnd am ajuns in sta!.ie, ne era
rnoepanau de
.liangd
crisrale cdnd erau sudbeiute de ".
lumirJ
r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele, dar ni rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardieni
s_a
spus sd ne indepdrldm de zona respectivd. a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.

cd acele cdmpuri de energie nrin Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de proteclie
ca de a inlra ii baza, in ;n; ;; gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoi
ve de acest fel de cristale, deoa.ece totul a devenit foarte ciudat.
era acelagi gen de lumind _ sau a$a Acolo erau gardieni inannali peste tot... vd amintili cd
mi s_a pdrut miei
Dacd imi amintesc mai multe detalii, v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care tre-
o ,a f. ,i.".r_ii.^-
ntr-un gen de "itunel aspirator, buie sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi
repede, incAt vedeam doar o eram pulin speriat.
Cred cd ele funcfioneazd pe Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns
intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pe
frecare. ceea_cepermile "t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il: care scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT
* Trenurile erau ase PURE. [Fiinle umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur]
dinduntru, vagoa-
nelor de metrou. Tunelul e Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi
acera de [-.il, i;;;' ;
in lungime, avea o formd ascufitA in f.ld
'fi.T##,',i ?;"# ,,al1ii" in afard de oameni??
* La punctul de control unde era acel cAmp energetic
$,
pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.
i;'rp"i;,;;;
_scaune Trenuriie prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am
se puteau conduce in ambele ,"nsu.i,
fird n n.""rura menlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.
intoarcerea lor. Am fost legali cu
p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul
.**ri J"",i"rr""ril. Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte.
de bine. . . ai. uit"ru.u Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel
rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu
+ Exista.$i dupi aceea. <E> despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pe
un spaliu pentru mar6, dar nu loarte
-F,rau o mulllme de aslfel de trenuri. a$a cum pdrea. mare. care am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN
si - PURE - NOT PURE,
circulau cu o vitezd ater de mare.l".;i;;;;;;#;;,t; [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm cla-
sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam
si vdd celelalte rificdri asupra acestui lucru]
rorul se miecd ae" a. ,.p.a" i".ii"iji'ra
:::::_1,*:i*:.
pnve;u ln Jur; mai degraba le concenfezi asupra
Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam
propriului hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ce
astfel a" u*. '-'-'-'
stomac cdnd te afli in interiorul unui
am fEcut ce ni s-a cerut, gardienii ne-au spus ci vom
An.unnak ki versus An unnak ki 83
82 An unnqk.ki versus An.unnak.ki

merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat de de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase
mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de mutia vreme, iar recent au fost transmise primele
de-a lungul unui sistem feroviar.. . gi incd mai este?
Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune,
care urmau sd ne ducd jos... sau, cel pufin, a$a am crezut
inifial. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.
Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control,
nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar apro-
xima timpul petrecut acolo.
* In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o
,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$-
tile audio, dar orientat altfel, cu vArlul in jos.
Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci cAnd
misiunea noastrd s-a incheiat. md gAndeam cd lumea nu
cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse
publicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.
Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sd
cercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de mai
multe rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele"
de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei din
elitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pen-
tru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun
Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrece publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am
in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supravie-
fuiascd, se vor folosi aceste adiposturi.
$tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciez
ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarece
nu sunt om de gtiinfd.
Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012,
membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe Cu tot respectul.. .
care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. fNurne furnizat.]>
Din tot ce am aflat pAnd acum, cred cd acest cataclism
este legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cu- Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice
noaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile
84 An unnak.ki versus An unnak.ki An.unnqk.ki versus An unnak.ki 85

nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politi-
astfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicio cian norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul
informafie clard. referitoare la necesitatea de a merge in cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor
subteran. cataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-a
Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic umplut cu mesaje din intreaga lume.
mai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sau Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am citit
sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de
decdt pe cele qtiinlifice. linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El
Pentru mai multe informalii despre <planeta X> este bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesne
9i ceea
ce s-ar putea produce, Project Camelot vd roagd si vizi_ de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld
relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta
prin selecfie. Ne-a promis, de asemenea, cA va desena
simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va
trimite prin fax.
cAtre allii) cd Telescopul de la polul Sud Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre
(http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm
ml), a fost construit pentr-u a urmdri ceea ce Henry cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica
numegte,,al doilea Soare". identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este
Echipa Camelot: exact cine spune ca este.
In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din
vor iegi la suprafall multe opinii diferite, prevestiri gi Norvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva
dezvdluiri din interior. Echipa de la project Camelot detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii
munce$te din greu la un documentar care va prezenta nu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care le
posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt cele aveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de la
pozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nu doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor
se menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi secrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi
intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea eveni- Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga popu-
mentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. lajie, dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sd
Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, in ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel
fiecare moment. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si articol.
participali in mod congtient la co-crearea unui viitor Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte
pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . dintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi
trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omi-
adevdrului, cu orice pret.
tdnd doar iniormaliile personale, pentru a-l proteja de
86 An.unnak. h yersus An.unnak.ki
An unnak kr versus An unnak ki 81
autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor
urgenl5. Doar anumite persoane vor fi primite, cum ar fi
pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat.
ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte per-
Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:
soane importante, politicieni, oameni de Stiinld $i alli
<Stimatd echipd Project Camelot,
civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli.
Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi.
Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje, iar
cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat
aceast' bazd subteranA este foarte mare, a spus ea, mult
?n scrisoarea lui cdtre voi, cu privire la bazele subterane.
mai rnare decAt cea de la Baneheia. Mi-a mai spus cd gtie
evenimentele din preajma anului 2012 etc. Trebuie sa
de existenta unei baze qi in zona Stavanger.
recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_
Mi-a dat, de asemenea, gi o fotograhe cu o bazd aflati
nante. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la
Svalbard, care atunci cdnd au fost ficut publice, m-au
in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd suble-
rand, dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Am atagat
ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special
poza aici. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a
pentru aceasta, ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd.
bazei, iar sferele sunt probabil nigte radare putemice, care
$i eu sunt, de asemenea, norvegian, provin dintr-o monitorizeazd o zond imensA.
familie de militari qi qtiu de la mama mea, care a lucrat
rrurr Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante, cum ar fi cA
guvernamentale,
marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt,
desPr localia unei astfel toate, conduse in realitate de o m6nd de oameni, dar acegtia
de ba Este intr-un munte
creeazd diferite mArci, nume gi ambalaje ale aceloragi pro-
mare, in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de
duse care sunt definute de cdtre cei din ,,elita" societdlii
a pleca din Norvegia, cu cAJiva ani in urmd. Locul se
noastre, care conduc aceste corporaJii in totalitate.
nume$te Baneheia.
in ceea ce privegte baza de la Baneheia, mama mi-a
spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd
intre acolo, in caz de urgenjd. A mai spus cA nu poate
sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior
sau cur1l arata aceasta, fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor
sd nu spund mai mult, gi ea este o ferneie care se tine de
cuvAnt.
Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu
un alt angaj at din armati, care a fost gi el acolo. Acesta
mi-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. baza este
uriagd gi cd are multe camere, cu diferite destinafii, dar nu
Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta, i-a fost permis sd intre in acele camere, fiind condus
cu. exceplia
intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conec-
faptului cd este creatA pentru o situatie de
tate la sistemele militare. Dar el a spus ca, din cAte a
I

88 An unnak.ki versus An unnak.ki An.unnqk ki versus An nnakki 89

v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de conform propriilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtit
oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl,
de vArf din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le
De asemenea, s-a aflat ce din $apte oameni care au avea.
lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie, patru El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent,
au murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in personal pot spune chiar genial, gi lucra la materiale
Fedrelandsvennen, un ziar noruegian din oragul Kristian- matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mi
sand, in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai este le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii.
disponibil pe internet. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii
Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre
(Inspectoratul norr,,egian pentru controlul qi supervizarea care am mentionat anterior (de la Baneheia).
transportului feroviar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, de
asemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subte-
rane gi la alte activitdli ale guvernelor.
El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze
subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de
experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in
timp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftA
etc. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a
unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe
calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe
calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.
El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact
permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite
porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a
care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde, in loc sd aparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liind
foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la interzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori,
<terra-formarea>> lui Marte, aceasta insemnAnd a face cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod
posibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment, oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi
Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la au transformat-o in campus universitar.
suprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prie- Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi siste-
tenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai me subterane au ramas in continuare acolo. Personal am
putut sd iau legdtura cu el. vizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la o
Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai, addncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o
I

90 An.unnak.ki versus An.unnak ki An unnak.ki versus An unnqk ki 91

camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea o cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cata-
roate nr incuietori. Nu am putut sd clismic urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $tim
deschid gtiu ce se afla in spatele ei. nimic. )
Struc incadratd de cerc este intra-
rea care duce in munte. Structura albd din dreapta reprezintd Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de
alte clidiri care probabil deservesc baza, deoareie ar-r o crezut cd existd guverne, organisme, oameni care sunt
mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VA
Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacuri dau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat in
deasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza in roboli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.une
interiorul muntelui poate fi doar speculatd. atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru
De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen gi dugman. Chiar dacd aceste informalii vi se par de
Baneheia sunt foafte apropiali, fiind desp[rtiti doar de domeniul S.F.-ului, vd rog sd vd facefi propriile cercetdri
apa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din gi si trageJi propriile concluzii. Ceea ce vd pot spune cu
Gimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee, siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu
dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdr este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii
care merge mult in subteran, ducAnd la acea camerf, cu este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla
uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fost unor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreaga
in Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate de suprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un
met.ru. <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproxi-
Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de mativ 1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii gigantice
ventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a aces- sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub
tui munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in directa supraveghere a acesteia. De asemenea au apirut
bazd. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane
;i departe
de orice drum. situate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla,
Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se
in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucru cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului
ciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a
sau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop,
in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi
concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun
ei, cd sunt baze militare sau depozite, sunt informalii
menite sd ne adoarmd vigilenla. Ce rost ar avea aceste
spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt
astfel de baze subterane $i de control militar, in afard de construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse
92 An unnqk-kiyersus An.unnak.ki An unndk.ki versus An unnak ki 93

de curent proprii, climalizare, canalizarc, etc., dacd nu EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in
pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i
oameni. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea bogalii.
baze, care insd nu au amploarea celor din striinatate, Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor, ci este
$i
cel mai important lucru, au fost construite pe vremea bun qi drept. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai
vechiului regim cu scop niilitar. minunat dar qi anume acela de a crea. Se pare cd noi am
ales, din neptiinld sau sub falsi indrumare, sa cream
haosul. De aceea suntem astlzi aici. Eu consider ci a
venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile
potente.
Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a
conEtiinfei. Noi suntem divergi sub aspect fizic, dar mili
cale afirmd cd in urma prefacerilor. o parte din teritoriu la nivel vibrafional. Numai infelegAnd acest aspect vom
va fi acoperit temporar de apa. Nu am argumente care sd putea atinge desdvdrgirea. Trebuie sd inlelegem odatd
suslind aceastd ipotezd. pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o
Am fost adesea acuzatd de nafionalism, gi da sunt entitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele din
nalionalistd, dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege acelagi Creator. Nu este suficient sd md programez pe
in mod normal prin aceastd afirmafie. Cred cu toatd tiria mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.
in bundtatea acestui popor, in misiunea lui, in spiritua- Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali
litatea noastrd. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a sd ne rdzbundm pe fralii nogtri, se ii asuprim, sd ii
I
I
fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. S_a atacdm, sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem.
incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd
I
I
9i a istoriei. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi
mbardament informalional. pdrinte, ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei
I brlizarea unitdlii nalionale, culege, cici traim intr-o mare informalionald in care totul
i ilor, inducerea ideii de a fi se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se
mai presus decdt celllalt, de control al teritoriului. de intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. $tiu cd vi se
unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Eu sunt par cuvinte mari, dar cl.reia universald, care deschide
nalionaliste, dar lara mea este Terla gi md consider egala orice poartl este cheia iubirii. Dacd emili grAnduri de
tuturor fiintelor de pe ea. Noi toli suntem frali in1o1i iubire, valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de
9i
strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Creatorul orice va veni. Frica nu este a noastrA a oamenilor, ea ne-a
ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura
aceastd supelbd planete albasfA. EL nu ne_a impa4it pe noastrd. Deci, dacd suntefi oameni, sd nu vd fie frici de
nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. ceea ce va veni.
94 ,ln unnak.ki versus.4n.tnnak.ki

Ag.vrea sA vd propun un scenariu... imaginali_vd cd


toli minunalii, magnificii, bunii nogtri cond;Atori intrd
in subteran, bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele, gi noi in
IV
Urmdtorul dialog, pe care xrmezd sd viJ relatez l-am
purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific
$i care in prezent lucreazd in striindtate. Este un vechi
prieten, care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi
care imi cunoa$te preocupArile. Venit in vacanjd in Roma-
nia m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd
anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima
perioadd.
Robert: Dupd cum gtii, eu nu mai am nicio legdturd cu
RomAnia. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii,
dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. $tiu cd tu spui
ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de
noastre. multe rele, insd pe mine m-a dezamdgit. Jara in care locu-
iesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn, pe propriile-mi
picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Cu
toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor
anumite adevdruri pe care le cunosc.
Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.
R: Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu
cercetarea mediului, a solului, a alimentelor, etc. Suntem
un organism independent, md rog, in mdsura in care ili
poli pdstra independenla in momentul in care primegti
fonduri de la guvem. Problema pe care doresc sd o aduc
in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. Bdnu-
iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt rrediaEutlcolo.
A: Da. Am auzit, dar din cdte qtiu se incearcl captarea
petrolului.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve
care a qprit scurgerea.
R: Se incearcd captarea, sd vedem cAt rezistd valva.
An unnqkkiversus An'unnakki 9'7
96 An.unnak. ki v ersus A n unna k. ki

adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii


existente
Plesiunea este uria$e.A fost o mare gre$eal5. Este pentru
a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea acolo.
la o addnc.ime atat de mare. Prima datd au forat ru$ii, care A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine'
problemA'
se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Acum au R: $i dacA $ne, tot degeaba' A apirut o noud
incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Gandegte-te A: Care?
R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul
tAqnegte
cd din 20 aprilie, de cAnd a explodat platforma 9i prine in va opn tn
prezent, milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se
Golful Mexicului. $i asta nu este tot. Sunt experli care
avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii, viteza valului de
lifei ar putea cre$te, ceea ce ar duce la o catastro{E eco-
logicf, care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel
mai riu scenariu ar putea fi globali. in prezent zonele
afectate, in a1'ara celor din imediata apropiere, sunt
Louisiana qi Florida. Grav este cd s-a intAmplat intr-o
zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt
a$teptate uragane ;i cicloni. Asta va amplifica gi mai mult
efectul. De restul, respectiv ecosistem, pescuit, turism,
nici nu mai poate fi vorba. Este cea mai impofiante zond,
dupa Alaska, de exploatare piscicolS gi de aceea impactul
asupra acestei piele va fi enorm- De aici se oblineau cele
rnai mari recolte de pegte, scoici, stridii gi creveJi. Unde
mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic
milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei.
Este o catastrofE.
A: Dar pot rezolva problema?
R: Din cAte vid nu. Nimeni nu a mai lbst confruritat
cu a$a ceva. Poate doar la evenimentul de la Valdez, insd
diferd mult condiliile. Aici vorbim despre o exploatare
marind. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de
1i1ei s-au scurs. Se pot face doar estimari, dar nimeni nu
gtie cdt va curge. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd
de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. S-a rialele biolog
incercat trimiterea unor submarine robotizate, insb firi bdteau caP in
sncces. De scafandri nici nu poate fi vorba, datoritd voci gi argum
98 An.unnak.ki versus An.unnak.ki An unnqk.ki versus An-unnak.ki 99

fie cealalti. ani. Formarea liieiului ar fi


inceput in perioada Devo-
Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri niand, perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in
Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afir- rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morla-
mAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care litate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut
vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi
falii la mare addncime, prin care, in anumite zone (dj
fracturd>, petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.
Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946.
Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt
limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se
afla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se
apropie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord a gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol
Iranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i tempe-
forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Aga raturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol, care
au realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vor are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei,
ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd funclie dc materialul avut la bazdl
se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in qi mai existd:
interiorul granilelor lor. -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu-
De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sd
descopere originea petrolului, felul in care rezervele sunt
generate qi modul optim de extracfie.
In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev a
postulat existenfa unui petrol abiotic, ipotezd suslinutd
apoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i.
Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd in diverse zone.
petrolul este o substanfd primordiale, care se afld la mare
A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?
adAncime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.
Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezent t
exista doud leorii:
-teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol
care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine
care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperite
ulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioada
PdmAntului.
de formare a petrolului este de cca. 350 - 400 milioane de
100 A n.u nnak. ki yersus An.unnak ki
An.unnak.ki versus An unnak ki 101

mea, cA a fost o gregeald. Problema este ca nu se spune


nimic, cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la
consecinle. Asta md frdmAntl. Poluarea este atat de mare
incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de
ani. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Din
pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. In zonele de
iesire lifeiul fa;ne$te cu fo4d maximd. Asta inseamnd cE
lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in
cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura
intregul glob. Va fi o catastroid planetara.
A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it!
R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.
Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera, iar zdcdmdntul este
uriag. Totul va fi expus poludrii. Mai grav este faptul cd
odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici, iar
acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inima-
ginabile. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai
multor generatii.
A: Despre ce substanle este vorba?
R: Despre hidrogen sulfirat, benzen $i clorura de metil.
A: Fa eu cred.cd existd grupuri Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor infla-
care ar face orice spre
a-9i atinge scopurile. mabil. In concentratie redusd are miros neplicut de oui
R: Nu am informalii in acest sens. repet, cine crezi clocite, iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul
- ar vrea aga ceva? $i mirosului qi nu poate fi detectat de om. in funclie de
cf, Mi se pare o utopie. Tofi stem in
acelagi loc. concentralie $i de durata de expunere poate produce
A: Da, dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd efecte cronice sau acute, iar la concentralii peste 0,1%
^
forfeze sd plecdm la un anumit moment.
ne poate ucide in cdteva secunde. Atacd sistemul nervos,
impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la
nivelul celulelor. Benzenul este o substanla extrem de
inflamabili, amestecul vaporilor sii cu aerul fiind
exploziv. Odatd intrat in organism, se concentreazd in
R: Eu nu cred grdsimi gi in mdduva osoasd, pentru care este toxic, blo-
aga ceva. Nu am argumente gtiinlifice
care sd susfind o astfel de teorie. Eu rimAn cdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. Benzenul
la pdrerea iritd ochii, pielea gi clile respiratorii, iar inghilirea sa
102 An.unnak.ki versus An.unnak.ki
An.unnak. h versus A n.u nnak. ki 103
poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei
A: Dar cred cd existd filtre care sa extragd substanfele
din apd.
R: Nu gtiu sA existe, dar poate se vor inventa, degi
aceste substanle care ies odatd cu petrolul, dizolvi plas-
ticul gi corodeazd metalul.
A: Deci nu existd nicio solulie practicd?
R: in prezent nu. Se sperd gdsirea unor metode prin
care sd se astupe locurile, dar sunt doar teorii. Din infor-
aerului $i nu se mai permite accesul. De ce? maliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri
prea mare tragere de inim[. Toatd lumea se mobilizeaziL
A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.
cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern.
R: Nu mi se pare corect. Dacd omul nu ,tie, nu i;i
In rest se vede neputinla pe fafa lor. Crede-md cd s-a
erea. Eu nu cred cd s_ar crea panicd.
incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Nimic nu dI
a continud aga, o sd se ajungd la rezultate. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria
ci penru a le spune celorlalli. Bdnuiesc cd aici nu prea
em cd erup{ia ajung aceste informalii. In caz cd veli avea genul dsta de
nu qi la nivelul probleme sd gtili despre ce este vorba.
cel A: Dar la noi gazele nu vor ajunge?
R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Bineinfeles
ce ele sunt gi in atmosfer[, sunt preluate de nori gi aduse
apoi pe pdmAnt prin ploaie, in zone diferite, dar toxi-
citatea maximd o au acolo, in acea regiune. Daca acest
ciclu este unul continuu, atunci clar va fi poluare masivd
A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.
gi in alte pd4i de pe glob.
R: In prezent nu existd nimic concret. poate inter-
venJia divind. Dar dacd nu se face nimic, atunci sd gtii cd
A: Bun. Avem vreo soluJie?
R: Nu qtiu.
vom avea probleme mari cu apa potabild.
A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in
urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi:
Bine, gtim, ce trebuie sd facem?
R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau.
Este adevfuat ca am informaliile necesare, dar nu am
R: S-ar putea si aibd dreptate, degi imi doresc sd nu fie
a$a ceva. O sd fim inconjurali de apd, dar nu o sa o putem
solufii. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Oricum tI
bea!
Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie, la fel 9i I
Ungaria, Cehia, Austria gi o buni parte din Rusia, adici i
104 An.unnak.ki versus An unnak.ki
An.unnqk ki versus An.w|nak.ki 105

in sistemul nostru solar. Acest aspect are un impact major i'


giacli I

arfio \
sistem \
a$a numitd centurd de fotoni. Aceastd zond a fost desco-
peritd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Inifial s-a crezut
R: Am auzit. Dar el s
cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.
A: Da, asta este ceea
la Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Ea a
ideea ci el gtie ceva. c
ile suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd
evenimente sa se produca gi cd anumite .on"
uor-f, localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemu-
protej ate?
lui Solar.
A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[?
R: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen- 1

' trului galaxiei. Un ciclu complet dureazd aproximativ'


26.000 de ani. .-'-r
A: La fel cum Terra orbiteazd in jurul Soarelui?
R: Da, dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.
Aici este vorba de mii de ani. Vezi tu, totul este un intreg.
Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie, compacte.
Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt
similare. Universul este fomat din v-gllelwi energetice-
care au o migcare centripeta. Aceste vortexuri dau nagtere
unoi oi6ite"naiwale, preiG6ilite, demonstrate fizic. Totul
are o logicd. Absolut totul se invdrte. $i noi, impreund cu
Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei.
A: $i centrul galaxiei unde se afld?
R: El se afli in Constelalia Pleiadelor, la o distanli de
aproximativ 400 de ani lumind. Aceastl centura fotonicd
incercuieqte Sistemul Pleiadelor, ca o centurA, de unde gi
numele. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone,
denumita gi Soarele Pleiadeior.
A: Bine, dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura
fotonici a pleiadelor.
R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi, care
\

106 An.unnak kiversus An unnqk.ki Ah ltn1ak.ki rersus An. unnak.ki 107

ambele emisfere. Asta inseamnd cd doar anumite zone


vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Adicd viaJa va putea
fi trAitd doar la Ecuator. Asta este o lume noui, dat nu tur
lucru bun. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii
in exces va face ca radialiile sd creascd, sd se topeascl
gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat.
A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce
acum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi lumii o noud spiritualitate. Oamenii vor evolua prin ridica-
Asta un argument?
rea nivelului corytiinlei. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.
R: Poate fi, dar este dificil de afirmat. Nu existd do_ Va fi ca o noud na$tere. Tot ceea ce a tbst se va duce
lasdnd loc unui nou inceput.
R: Da, am auzit de asta, existi gi teorii confbrm cdrora
o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va
rdmAne in aceastd dimensiune.Sunt ipoteze. Nimic atiinlific.
A: Tu ai auzit de o poafta stelarA, de puntea Einstein-
Rosen, care se va deschide la un anumit moment?
R: Sunt aqa numitele gluri de vierme, insd sunt solulii
R: $tim cd aceastl zond. a spafiului este o sulsd puter_ teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.
nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt Se face aceasti analogie cu un vierme, care in loc sd se
in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin
frccvenld gi al razelor X. Se pare interior. Dar de deschis, nu am auzit sd se fi deschis
l---^-:-rr-..- Je PaIg 94-vaglluenta tot viul,
in spec.ig! datorira radialiilor qi ui uG.a rot ceea ce se vreuna.
cheamd elec S_a demonstrat ci o A: Dar teoretic ele sunt posibile?
'ictivitaie
int dica nivelul de exci_ R: Teoretic da, insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii
talie a atomilor, f'apt care va aduce cu sine fluorescenta fizice. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Gdurile de
tuturor corpurilor. Md rog, sunt teorii. vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone inde-
A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? pdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Se presupune
Prea multe voci fac referire la sihirnbare, la o noud cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept
lume,
la o viald mai bund. un glob, care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt
pol. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori
printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei
luminii.
A: $i dacd sunt posibile teoretic, de ce nu ar fi posibile
9i fizic? .
108 An unnak.ki yenus An unnak.ki
An unnak ki versus An unnak.ki 109
R: Pentru ca gtiinta ac
demonstreze practic ace R: Teoretic da.Oricum eu vdd aici o hibi. Intri, dar de
viitol ne-am putea trezi a iegit nu iegi.
dar in prezent este imposib A: Cum adicd?
A: $i globul de care vorbeai, aflat la capdtul R: Simplu. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd
tunelului. altd dimensiune pentru cel in cauzd. Intri intr-o tiacfiune
nu poale fi rnanipulat?
R: Curn adicd manipulat? de secundd, dar vei sta un infinit.
A: Adicd r[mdi blocat acolo?
, A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd
sA treci prinlr-o asemenea gaurd. R: intr-un fel, doar cd tu nu realizezi. in timp ce pe
Nu ar putea sa iti ;;;_
recteze anumite imagini care sd pdm6nt se scurg anii, tu stai prins in trecere. Pentru tine
te atragd. imagini
ar avea legdturd cu realitatea existente "r.J
n-"u timpul inceteazi sI mai existe.
icolo? A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.
R d1.r1un" a.1 asemenea posi_
bilirA gr de posibilitatea realizirii
Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo,
unor rostul.
dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.
A: Eu il vdd. Sd presupunem ca la un anumil R: Cam aga ceva. Dar repet, sunt consideralii teoretice.
momclrt
pe r erra s-ar deschide asemenea gduri.
Sd p..rupun"rn
ar fi foamere. haos, drsrrugere gi cd oamenii "a A: Dar porlile de trecere intre dimensiuni, telepor-
3l:i
lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. s_ar tarca?
S_ar uita in R: Toate exisrd in teorie. in teorie poli presupune orice.
interior.qi ar vedea o lume mirificd,'p"_lm"rff*f,
arunci cu siguranrd u, put.u fi r."r4i
."*i, dar trebuie si existe aplicabilitate. Tu ili dai seama ce
f.qyfi.,
rnuebarea este dacd ceea ce vad va
;;l;;;. cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descom-
fi gi realitate. pune un corp la nivel subatomic, molecular, apoi sd il
R: $i cine sau de ce crezi cd a, avea int"res
sa faca teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd
aceste manipuldri?
A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. Cei aceasti energie pe Terra.
care ne A: Pe Tena nu, dar pe alte planete poate.
conduc de milenii gi care au interes
.d ,u;;i ;;;;; R: Iardgi, sunt speculalii. Nimeni nu a iegit sd ne spund
rie. ";
de aceste lucruri. Am auzit qi eu anumite zvonuri, cum cd
.Totugi plecrind de la teoria
in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd
trage cat mai multe suflete,
extraterestre, dar sunt zvonuri, nimic palpabil. Nu iti
ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite
spre r.e adormi simrurire
3 }.Ji'.;s.J,:'iT ilf,',T:; in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite
si:n'ild.ri Daci srapdnesc rimpul gi
. .pu1irf , a"-ie nJ'*
st[pdni gi realitatea? civilizafii galactice. . . iardgi, pdnd nu vid nu cred.
A,.Ei nu au logicd. Oricum prin gduri se poate A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat
^
in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f
circula existenfa unor forme de viatd extraterestrd.
,, iii"iiil"o"ii' R: $i eu admit, asta nu inseamnd cd este demonstrat cd
An.unnqk.ki Yersus An unnqk ki 111
1l0 An. nnqk kiversus An unnak.ki

existd. Este o posibilitate.


A: Dar sunt poze, filmulete cu nave extratereste. . .
R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca sunt
pdmAntene sau extratereste nu gtim. Dacd te gAndegti la
Societatea Thule gi energia Vril, atunci poli presupune cd
sunt pamantene.
A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri, in urma
interactiunii cu anumite forle extratereste, o energie spe-
ciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au
ajuns in Antarctica, prin '40?
R: Oficial, primele expedilii germane cdtre Antarctica,
au inceput cam prin 1903, insd abia in 1938, nazi$tii s-au
concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea
Queen Maud, dar asta nu inseamnS. nimic special. Pro-
babil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o
bazFL mllitard. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de
mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit
teritorii imense care nu erau acoperite de gheald, pegteri,
lacuri gi izvoare termale. Probabil cd acea zona corespun-
dea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice
teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Personal
cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.
Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. Acolo era o zon5.
sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge
$i de asemenea era o zond. nepopulatd gi deci nu exista
riscul unor scurgeri de informatii.
A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a
pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva
informalii! Poate chiar gtiau de un contact E.T.
R: Te ref'eri la Amiralul Byrd?
A: Da.
R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6-
toare sunt posibil pdmAntene. inainte de sfhrgitul celui
de-al doilea rdzboi mondial, au fost capturate de cdtre
ki versus An. unnak. ki An.unnak.ki versus An'unnok ki 113
112 An. unn a k.

care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presu-


pune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand
in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt
sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli, care
oricum nu se puteau aplra, gi deci nu puteau confirma
sau infirma zvonurile. intr-un
^-- mod simPlist.
R: Putem plesupune orice, cd au fost iniliafi de cdtre e, 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener-
reptilieni, cd au fost coborAli in adAncul pemantului, cd
au zburat cu nave, dar astea sunt supozifii. Mintea umand
are darul de a face din lanlar armdsar. Eu vorbesc de ceea
ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.
A. Eu c:red cd timpul care va veni. gi mi refcr la
uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.
R: $tiinla este in continul expansiune. Ceea ce era
ipotetic cdndva se transformd in cetitudine, dar cu toate
astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu
p()1 ii anulate. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Faptul cd
acum avem parte de anumite fenomene cumulate, nu
reprozrnta nirric special. Este o reacJie la ceea ce se
irrtdnrpla in llnivers. Sunt tot legi ale fizicii. Dacd faci
ceva intr-o parte, vei avea un rdspuns in cealalti.
A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se
adeveresc din cc. in ce mai mult, prima problemd gravd o
vom avea c:u explozrile solare. Tu vezi ci soarele a
inceput s5 aiba un comportament ciudat?
R: Eh. asta cu soarele se qtia mai de mult. Dupd fur-
tuna solzrd drn rrorembne 2003, instrumentele de mdsurd
a activrtdlir solare au trehuit recalibrate, cdci scala fusese
depa$rta.
A fotuqi, prea se intdmpld toate acum, explozie so-
tarA. expulzie de materie, cdmp magnetic terestru sl6bit...
I{ t)a. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim!
-' se pare
dlemcnle care se srlprapun, dar ele sunt interdependente A, To ui u'tiit d" o noul planetd. Nibiru' care
yi deci nu trehue sa exageram. intr-adevdr se intAmpld cd a;fost deja vazutd undeva dupd Pluto?
114 An unnqk.ki yersus An.unnak.ki
An.unnak.ki yersus An.unnak ki 115

personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Simtul


de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt
singurul.
A: Totugi, aceastd invazie de descoperiri, aceste feno-
mene extreme la nivel climateric se petrec, sunt reale gi
palpabile. E clar cd se intAmpld ceva!
R: Da, se inlAmpld. Ji-am spus. Soarele are un com-
portament aparte, trecem printr-un nor de energie, toate
au o influenld.
A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP?
R: Ba cred. De altf'el am fost mai de mult la baza
HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce
se des{dqoard acolo. Din cate $tiu exista ceva similar in
Rusia, Puerto Rico 9i Norvegia.
A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea
climei, a cutremurelor?
R: Da.
A: $i este public acest lucru?
R: Bineinleles cd nu. Oficial HAARP adicl High
Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu
bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA,
po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului.
Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.
A: Dar este un aparat, o antend?
R: Este un radiotelescop care are o antend care emite
in loc sd primeascd. El transmite unde care incdlzesc
unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in
sus. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre
Pdmant, strapungand to(ul. Aparent pare un proiect gtiin-
lific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. CAnd
am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene, insd
ansamblul lrebuie sd cuprindi 360.
A: $i cine coordoneazd proiectul?
R: Departamentul de Apdrare al Armatei.
''t

116 An unn a k. ki y ersus ki


A n. unn ak. An. unnak. ki v er,sus,4n. nn uk ki tt7
A: Deci armata e coordonatorul.
R: Nu putem $ti, cel pulin nu din postua in care ne
.R: Da. Oficial au spus cd acest proiect este un salt aflnm. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu, dar
clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Eu
personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul
intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii
cu norul de energie. adicA centura de care i1i vorbeam.
Sunt lucruri logice. Trecem printr-o perioadd nemaiintdl-
nitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri, dar
exista anumite calcule care se pot face.
A: ldeea e ca nu putem face nimic.
R: Nu, doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene
naturale ele au o logicd fizic6, iar acolo unde sunt nena-
turale au o explicalie $tiinlificI. Trebuie sd ne scoatem din
cap chestia asta cu supranaturalul, cu pedepse divine, cu
omul care este picAtos gi a produs cataclisme.
A: Solulii avem?
R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face
alegerile in cunoqtinld de cauzd. DacI qtiu cd soarele
emite radialii gi stau la plajA, este rdspunderea mea, dar o
fac in cunogtinld de cauzd. Eu aga consider cd este corect.
A: Am mai putea transmite ceva cititorilor?
R: Si se informeze permanent. Impofiant este sa
asculte ambele tabere, md refer la cea academicd gi la cea
a cercetdtorilor independenfi. Numai aqa igi pot face o
opinie corectd ,si echilibratd.

A: $i cum putem gti dacd este HAARP so,: [;niversul?


V
Argus este un bun prieten, o entitate cu o misiune gi
un destin foarte speciale. Este un om a cdrui formalie
gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. Eu am mare
incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a
dovedit adesea cd o are asupra lumii. $i el este gi va
rdmdne un cAutAtor al Adevirului, o fiinlA pentru care
iubire, moralitate, echitate, armonie, nu sunt doar cuvinte
goale, ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. De-a lungul
timpului, prin munca, abnegalia gi ddruirea sa, el a adus
acestei minunate jdri RomAnia, recunoa$tere internalio-
nald. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud
munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice.
Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea
ideologicd gi similitudinea informaliilor, mai ales sub
aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare
din noi il abodeazA. Acestea sunt unele din pufinele motive
pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu.
Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim, 1i se
pare normal6?
Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traver-
sdm o lume bulversatd, derutati, disperatd, lume care gi-a
atins limita criticd a propriei existenle, nu doar sub aspect
economic, cum se doregte a se llsa impresia, ci in primul
rdnd sub aspect moral, spiritual. Aceastd crizd morald
constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.
A: Dar care este motilr.rl, cine este de vind gi cum
putem injelege ceea ce se intAmpld?
Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se
intdmpld in aceastd clipd, 9i sd ajungem la o solulie de
evitare a catastrofei finale, trebuie si admitem cd suntem
120 An.unnok.ki yersus An unqk.ki An.unnak.ki versus An.unnak ki 121

aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a;a
lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. ium il relevd cunoaqterea actuald. Treptat, treptat, omul
Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. N-au s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat
putut realiza o masA criticd. A dominat ,,adevdrul" coni'ec- fie mai mult, fie exclusiv de condilia sa materiald decAt
lionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind indivi-
Marea masd a fost totdeauna minlita, manevratd, exploa- dualist, egoist, indiferent, rdzbundtor qi agresiv cu semenii'
tatI $i linutd in ignoranti. Cel ce a voit sd le releve Istoria sa este una a violenlelor, a luptelor fraticide pentru
oamenilor adevdrul, a fost rdstignit. Dacd s-ar fi luatd in acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si reli-
seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus, omenirea ar g,ioasd, a crimelor gi a rdzboaielor.
fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. - in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld:
A: Aqa este, gi eu cred acela$i lucru, dar ce putem
face, cum putem schimba ceva?
Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber;
nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o
necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie; meditat. Totugi accentuarea prdpastiei economice, religioa-
revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge se, politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd
qi
din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu), in egald in ntuat.
mdsurd iubili fErd nici o discriminare; indemnul de a emnat decdt un cumul 9i
sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui - sunt chintesenle u festate de-a lungul isto-
de adevdruri care, dacd ar fi fost respectate, ar fi fost
suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor con-
flictelor intre oameni.
in loc sd se pund accentul pe latura divind din om, i s-a
spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi, ignordnd
semnificalia simbolicd a legendei, l-a culpabilizat pentru aga-zis
subvalorile estea'
aga zisul ,,pdcat" al Evei gi al lui Adam. Mdntuirea, ier- Ceea cepdrea Pentru
tarea, i s-a spus, nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte lumea din Estul a regr-
de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedep- murilor comuniste a fost, dupd o clipd de eufbrie, o mare
sitor, neindurdtor gi aspru. In numele acestui zeu, demn
mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al
rurei religii constituite ulterior, s-a excomunicat. s-a schin-
giuit, s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Absolutismul religiei
devenise la fel de crud ca;i cel politic. Dumnezeu a fost dezastrul unui rdzboi. Sistemul occidental' cel mai ldudat,
transformat in inchizitor, in loc de entitate izbdvitoare, a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele
122 An.unndk.ki vers.$ An.tmqk ki
An.utnqk ki versus An.unnak.ki 123

Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald,


cunoa$terea de ultimi ore nu se mai limiteazd la simple
afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic
demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente,
cauzd prim5 a intregului Univers. Mintea noastrd insdqi
este o pAfticice din marea minte a universului. Legea de
fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de
infiptuire a binelui. Din nefericire, ddndu-ni-se liberul
arbitru, nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee
cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori, am fEcut
mult rlu ucigand, jefuind, neiertrind, distrugAnd. Fiecare
intenfie de a face rdul, fiecare gAnd potrivnic semenilor
nogtri, fiecare gest distructiv au provocat $i continui,
evident, sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul
intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi
interdependente. Nimic nu poate exista izolat, separat de
intreg. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei
materialiste. Nu a inleles cd totul este interconectat, cd tot
ceea ce facem sau ni se face, bine sau rau, influenleaze
intregul univers, cd deci, lumea este a$a cum o gAndim,
cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate.
Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. DacA
nu ne place lumea in care trdim, trebuie sd inlelegem cd
ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Dar
dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi, in acest
moment s-a aj uns la capdtul funiei. Universul nu mai are
ribdare. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali:
omul gi universul, mai clar spus, este clipa confruntdrii
dintre om gi Dumnezeu. Ne putem salva acum sau
niciodatd. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea
care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi
sdvdrgind binele. Acum mai mult decdt oricAnd suntem
chemali, prin mii de surse venite din univers, sd ne con-
troldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd
pasul spre o radicald schimbare.
124 An.unnah_ki verstt An unak ki unnak.ki
An unnak ki versus An 125
A: intr-adevdr sunt voci care afirmd, din ce in ce
mai pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli
des,cI ne aflAm la o rdscruce.
Argus: Aga este.Toate sursele care se refere vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.
la acest Argus: Din nefericire, preg[tirea pentru noua lume va
montent al universului. ne spun ca ne aflAm
Ia sfrirsirui insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri -
unui ciclu.in evolulia sa $i la incepur O"
.i.l,r'.'A catastrofe naturale, boli incurabile, mari instabilitdli sociale
rnceput de.la marea sincron zare galacticd, "ou
lenomen care $i dificultali economice. Din cei mul1i, vor r5.mane foarte
va determinao mullime de transfJrmdri
in u"".i pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd
timp al transformdrii, numit de cdtre unii"orrni"".
sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l;p;;;;;;; mesajul acestor vremuri.
irt."ritaiii A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau
activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_
magnetic. Din centrul Galaxiei noastre Tema mdcar intArzia pufin, pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi?
flux de energie de inalti frecvenli "l O.irn? ,"
,;;;;;r;;
Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se
"^.;
intreaga lume vie. Ca urmart , toate celulele poate intra in viitor. Cu alte cuvinte, putem evita un
sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAn-
"i;;;;ii; in
pe un registru de frecventi mai inalt, modificanJ
consecinld qi vechile ,oaa.. f*.!i*;"."i;;;. dire. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de
nostru gi frecvenla noii energii care va
;;;i ani plutegte acum deasupra capetelor noastre - afectdnd
scdlda plaaeta se cerul, pimAntul, Universul.
va stabili un raport de rezonantd. Tot ceea
gindi re negativd.- egoism. agresivirate.
.";;;-";; Vezi tu, s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al reli-
iri"a.
".a. a viefii
J. giilor, ori nu va fi deloc. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al
razbunare - sau distructive ia adresa naturii ".i.
toate formele sale _ va deveni incompatiUif
$i sub spiritualitdlii, ori nu va fi deloc. De noi depinde dacd va
inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Voi ,upra-
*'r""" mai fi. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin
:i^:19i.,d. gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic
vletut doar cei care igi vor ela comportamentui pe chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.
Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele eveni-
e cu o operd insemnatE in mente cosmice in favoarea noastrd. Este suficient doar sd
ifitualird{ii, foloseqte pentru vrem. Beneficiile vor fi imense.
cvenfd christicd". EI spune
A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile?
o-cosmic de acela in care a
Argus: Vor fi nenumdrate, dar majore vor fi cele nevd-
acum va fi o noui venire h
zute cu ochiul liber. Scdldat in noul cdmp energetic de
in care invdfdtura sa va fi inaltd frecvenld, ADN-ul uman va mai adduga, insd in
plan energetic, nu molecular, incd zece spirale pe lAngd
. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla
lumii gi a Cosnrosului. o epoca a congrii;tei cele doud existente. Se crede ci intr-o epocd, s-o numim
spirituatizaie. metaforic adamicd, ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale
cum o numesc cercelalorii din domeniul
spiriiualitalii. gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.
A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui
Gralie acestui fenomen, cei ce vor supravielui vor suferi
126 An unnak ki versus An undk.ki An.unnak.ki versus An.unnqk.ki 127
transformdri biologice care le va oferi o inldligare
fizicd Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare
corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ
vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin
vdrsta lui Iisus).
acest mecanism.
In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Braden
sustine A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model
cd se va trece, creierul uman va obtine capacitutea
Je u social.
penetra in invizibil, dincolo de valul care
ne ilesparte Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat
acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.
pe principii divine.Viitorul model social nu va fi nici
Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi
^ nu de comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd
intAmplare, cum naiv considera Darwin gi
if .*1i" lr"a economia capitalistd de piafd, bazatd pe concurenle. Nu
emulii lui actuali din interese foarte p.""i..,
op*anau_r" are nici o gans[ in viitor. ConcurenJa este inumand gi
adevdrului despre noi. Obiectivul' esenlial al imorald, conhard ideii de divinitate. Are o conotalie strict
"un:ult:riiil va
evoluliei constirui exrir)derea capacitarii O" darwinistd : ,,invinge ca sd nu fii invins" ; ,,mdndncdJ pe
tere a creierului. prind la intelegerea sacruiui, ",inour_
a originii altul ca sd nu fii tu mdncat...". Cooperarea venitE din
noastre divine gi a rostului pentru care
suntem aici. Va spiritul de intrajutorare, propdvdduit prima oard de lisus,
avealoc, altfel spus, o indumnezeire a omului va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.
care .,ra tran-
scende conditia sa animal5, dominantd astdzi,
aanau_i_se u., intr-o lume spiritualizatd, doborArea partenerului de com-
n9u creier pi o noud biologie. Vom inleiege
vrala este doar o experienp, pe care o vom
**.i peti{ie, punerea sa in inferioritate sub orice formd, este
incheia "a la contrard moralei divine.
ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm
timpi, in alte forme gi in alte sfere de
in alti A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private, marile
pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Voa.tea
;il;;
;;; averi?
fen9m91 biologic inevitabil, ua iirpur".
la Argus: Atdt cat se poate prevedea acum, proprietatea
privatd se va plstra, dar numai in limitele bunului sim!,
A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.
Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor
face Este total de neinleles cum, in numele politicii liberaliste
un pas in dimensiunea urmdtoare. Cel mai putin
inpies se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in
fenomen din ordinea cosmicd
9i argument i;";""t i;;;_ viala lor cdteva lecturi, cA este normal gi moral ca unii
vent de atei impotriva ideii de existenla a
divinitaii, il indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Dacd toate resursele unei
constituie cruzimea constatatd in naturd prin
nranii"u comunitali au o limitd, nu este clar cd ceea ce se adund
unei. specii cu alta. De aceea se crede cd
hrdnirea intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces, de
camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi huzur, int-o lume sdraci este imorald. Adams Smith spunea
-ar6t
tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei
cu hrand exclusiv ";li1t inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt.
vegetariand, ce se poate trdi foarte bine gi
cu prot"irr"i. Atenlie! Nu este citat Marxl
de origine vegetald.
A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri
Modificarea comportamentului in acord cu legile
sacru_ socialiste.
128 An.unnak.hi verstrs An unqk.ki
A n.unnak. ki versus An unnak.ki 129

un model util societdfii ci doar vedetele de carton care


cad la prima ploaie, ftrd culturd, frrd nici un alt merit
decdt acela de a-gi etala belciugul din nas, obrdznicia gi
anatomia posteriorului. Goana dupd audienfd, dupd cdgtig
a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor impli-
cali in mass-media.
A: Eu nu subscriu ideii, eu cred cA presa, este o unealtd
de nddejde a democrafiei. O presd liberd inseamnd o lume
liberd.
Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al
democraJiei. Sd spunem cA a$a este. Dar cAnd cAinele tur-
beazi, nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul?
A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald
este mai presus de orice indoial[. $i crede-md cd nu
exagerez cu nimic cdnd spun asta. Sunt oameni de caracter,
corecli, cinsti$ 9i care, culmea, iubesc RomAnia qi poporul
romdn.
Argus: Sigur, gtiu gi eu mulli oameni din media dotali
cu bun sim!, responsabili, de mare calitate umand gi
profesionald. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o
grdmadd de indivizi amorali, liri culturS, {Iri scrupule
dar cu multd rdutate gi ldcomie, care igi vdnd sufletul
pentru cafva arginli.
A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Poate
par aga, dar adesea se dovedegte contrariul.
De altfel presa liberd inseamni libertate de expri-
mare.. . sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. . .
lfugus: Sigur, societatea are nevoie de pres6, de o
mass-media putemicd, dar cu oameni onegti, conqtienfi de
rr.sponsabilitatea pe care o au, profesionigti care sd infor-
rtrc-ze si nu si dezinformeze.
A Trebure sd fii ingiduitor, noi venim dupd zeci de
,,rr:, de ccnzur6. Probabil cd cu timpul se va cerne. Eu cred

':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Noi


130 An.rnnak.kiversus An.unak.ki

am trecut de la dictaturd la democra{ie.


Argus: Democralie? Dacd mai este nevoie de altc
argumente pentru a vedea ce au insemnat
20 de ani Je
democralie - anarhie in Rom6nia, *
,, _"rg"i'rrrll VI
noi ",
departe, sd observAm unde am ajuns
$t ;;;".;;;;;;
in. acelasi timp. ordinea *.i"ra
311,5t'i*,
regr runclronale. J*i"u
hirnicia gi coordonarea inielieentd""a
in incercarea de a deslugi anumite previziuni sau
economiei au permis Chinei sd construiascdL scenarii l-am contactat pe Costin. El este o persoani care
comparabile cu cele americane gi sd
,.g"';ii*.i are capacitdli extrasenzoriale, dar care sunt dublate de o
aibe pregdtire tehnicd. De aceea apelez la el ori de cdte ori am
productivitate. Ei urcd, noi cobordm. "";;;i;;i; informalii care trebuiesc cumva verificate.
A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct
^ una
Prefer dar int bundtdf ild. D;t;;;;;;
A: Iardgi am ajuns la tinel
conduc ar fi-occidentali,
C: Vdd. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe ora-
altruigti, corecli, etc., p"t." rz"rd colul
de o democrafie adevaratl. ",
"t,i".i !

A: Am primit in ultima vreme o multitudine de infor-


Argus: Poate cel mai mare defect al celor
tonul in democralia occidentald este naivitatea
care dau malii despre viitoare ristumdri de situalie, cataclisme,
cd pot exista astdzi oameni atAt de
d;;;;; rdzboaie, erupfii, etc., vroiam sd te intreb dacd tu simli
corecli, a" on"qti in"at sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.
penrru cei care.lucreazd in presd gijustili.
,a s" uarn;Ul C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd
rroenate.de acljune totald, lhre nici
un control din panea vin5, noi suntem responsabili. Noi am generat situaliile
societdfii care trebuie si_gi apere interesele.
acesrel nalvltali sau poate nu al
n.rrir"r.]. respective.
naivitAlii ci doar al unor A: $tiu, dar cu toate astea cred cd existd qi o predes-
area de anarhie sociali, le tinare.
opulaliei este pur 9i simolu C: Da, cu siguranle, dar noi ne-am putea schimba
la nivelul acestor institulii. soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anu-
mitd frecven{d pe care acfionim. Adicd, dacd noi rezondm
Argus: concruziu ." ." i,,lp'l,i.,jT::Y:11" cd viitorur cu o anumitd bandi vibratorie, atunci vom acliona
f:lTi
Dunarea _T"1tl
sa
om, pe ,teplin conetienr-de
taJd de semeni, cA toate instituliile
6;;;j conform cu programul inscris in ea. Asta inseamnd cd
vor trebui sd fie radical modificate p"nt*
existente destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne
; p;;.l;;.J coordoneazd gi ne ghideazd, dar care ne oferd totodatd
viala cu legile universului. Altfel Lrf ..,J
a-. posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.
ditate pe care universul nu o mai tolercazd. " "ir".]
O""alrnrl A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic?
n-a lo ordine in pr"p.i" 1"-."ri'.i C: Eu il vld ca fiind o mare de energie, in care intrd
viala. to curningiria !f..r.i toate gdndurile gi trdirile noastre, gi aici md refer la
prin in reme. """r,ri intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt, care
132 An rnnak.ki versus An.unnakki
An.unnqk ki versus An.unnak.ki 133
contdbuie la modelarea viitorului prin
crearea unor cam_ A: Adici aga numitele egregoare?
puri morfice specifice, dar menlionez
i""a oAute, Jont C: Da. Este cam acelagi lucru. Ele sunt forme ener-
generate de noi. "i" I

getice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de


A: Mai clar dacd va veni ceva catacl.ismic, noi
am trdiri similare.
fEcut-o?
A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta
inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate
acest gen de energii?
C: Da.
A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create?
C: Da 9i nu. Ele existd gi sunt reale, insi pot fi create
in baza unor informalii eronate. Asta inseamnd cd infor-
A: Dar odatd creat acest camp morfic, corespunzetor malia, frica, gAndul care a stat la bazd este nereal, dar
unei frecvenfe, poate fi modificati energia este manifestd.
A: Mai clar, noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi
il alimentdm?
C: Dacd a fost creat de noi, da, dar daci el a existat in
cAmpul informalional al universului, noi doar ne-am
racordat la el gi l-am alimentat. in ambele cazuri insd, noi
A: Terra are cdntp morfic? l-am fEcut manifest. Dacd informalia existd acolo, noi
doar i-am dat putere; trebuie sd vezi procesul ca fiind un
proces de germinare. Existd o sdmAnJd, care a inceput sd
creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre, de
polaritatea acfiunilor. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a
fost hrAnita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masa
critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic, adicd
devine vizibili.
A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp?
C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur.
Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler, Pol Pot,
Stalin, etc. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite
suprasarcini. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt
rdsplata!
A: Extrapoldnd, dacd se schimbd polii Si vor fi cata-
clisme, este resplata noastrd.
134 An.unnok.ki versus An.unnak.ki
An. unn ak ki versus An. un nak. ki 135
C: Da.
lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine
A:.Dar zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre,
se.
gtie ce o mai veni!
omenirea va intra intr_o erd a picii.
C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem
Itfel in logica lucrurilor. Dupd urechi sd il auzim.
de echilibru. Ca sa se poaia A: Cum?
trebuie sa primim inapoi ceea C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasen-
zoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot
Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate
_^_L: am gAndi scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte
pozltlv, am putea anihila sau md.car i"."a."u u"?^ta moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot?
energie negativl?
C: Da. O mare masl de oameni va putea A: Nu.
modifica un C: Webbot este un program de calculator care a fost
egregor sau un ciimp informafional, dar asta
inseamni cI creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a
acea masd de oameni trebuie sd
uiu" ga"auri 9i
similare gi totodati trebuie sd aibd puterei
iaiJ prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind
anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant
este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algo-
venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;;
Tot ceea ce emitem rdmdne ritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se
intreaga creatie suntem un produce pe Terra.
totul cu vibralia noastrd. A: Dar cum funclioneazi?
distrugerea masivd a ultimi C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite
mental gi distructivi gi asta se refl in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monito-
rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult rizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand
mai putemicd si pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie.
mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a"
rni"ir.'ri.iaii .*l Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in
o distrug! Existd chiar studi
Masaru Emoto, care aratd care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici,
Ea le preia informaliile din c informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd.
ziteazd in oceanul planetar in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti
rn permanenld de emisiile gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program
avem posibilitatea de a influenla gi citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oame-
modifica structwa nilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla
apei.
_Asta inseamnd c[ noi avem ;;;il;ii;r;;;*; colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud
9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"]
3:lif::
rvrar clar. nor ne putem crea realitatea
fizicd.in care-traim.
tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe
termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani.
.A: $i realitat ea fizicd prezentd esre
rnsplata noastri. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare
Adicd md refer la criza economicd,
foamete, .erd;;;i; acwatele.
136 An unncrk.*i vers s An.unnak.ki
A n. unnak. ki versts A n. un n ak. ki 137
A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date?
Da, cdci au cuvinte cheie care fu" A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guver-
_C: fart" dintr_o bazd nelor, sunt publice?
uria$A de date, aproximativ trei
sute a"rnii J".r"ir". Ei
tiiri;;; '" '
o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele.
uanoe$te_te cd noi stdm intr_o Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie.
mare de informalie, in A: $i scriu articole sau au emisiuni?
asemeni unor pe$ti. Sa C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul
specii, dar cd pe noi ne raport. . .
Dacd am crea ni$te ro_ A: Ce spune?
ze, acegtia trimigi in adAncuri,
C: Chidr vrei sd qtii?
pus sd caute, adici A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci
ntralie, etc. este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu
C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am
spus unele lucruri iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de
care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut
evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim
in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; "p.;;;;i;;; informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician
prezis atacurile asupra tumurilo,
g"r"n.. a.rurtrui nu*_ pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este
tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;,
Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar.
;;;;i suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o
a" a"r".il.J razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade,
de petrol, etc.
A: $i cum au ales cuvintele cheie? inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice,
C: Au luat cuvintele dominante. cele ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, ani-
.
derent in limbajul
care apar prepon_ malele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile
conrun. Astlel au creat
lexicala care sa. conlina maj ori rarea
;:,_.i;;; migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme,
to4a. emolionalii
il" ;];;" ;;;;; avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn
9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_
vede nimic!
!iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o
remarcd.: C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un
majoritatea au un caracter preponderent
negativ, degi.irrformaliilor
programul nu cauti un urp."i rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista
unurrl.. Din o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun
punctul meu dc vedere asla inseamni
Ja i".rr.air*""" ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga
care noi o trimitem catre congtiinfa
negativd. Se nu re miri daci efeciul
,"i".;;;i; .r;'#; stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune,
unul rdu.
in pl;;;,;'; p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni?
A: A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la
C: Webbot ce spun cd va fi?
plinij $te-te dacd s-ar inde- C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se
ar fi catastrofal I pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud
138 An.unnqk.ki versus An.unnak ki An.unnak ki versus An unnak ki " 139

la furtun6' cdci altfel


probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare
fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai
un adipost'
porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul o*i
i"-r"i daci
unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid irr tt"ei Ct i1i oblii hrana? in continuare'
cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru ..iii". asta va insemna ci izvoarele iqi
t" *iti*ua,'Exista vor
se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu "-"ifnl""rrt"f . posibilitatea ca apa sE ajunga la
emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta sute de kilometri dePdrtare'
insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul!
l" i"t poli cultiva La
teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar popu- C, r]"fi iolosi pdnza freatica'
lalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in munte nu.
datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia,
Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de
refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta.
Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in
aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in
zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite:
vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din
tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport
se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut
europenilor.
A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt
locuri protejate. f;:;;;;' a aiirba de hrana' Ei spun ca mode-
C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga.
A: Dar tu ce simfi?
C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea
cultiva mAncarea gi unde sd ai apa.
A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor.
C: Dacd izvorul va mai fi acolol C: Da gi vor continua 9i I
cu
A:Cum adicd? atenlia ca se va incerca manipularea
iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca,
^"a"n"u'ut.ug sa
C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu
ln.culon
informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le
sumbre. Prin aceasta se va incerca slabilirea
lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de ;;;;t
putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu
animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame "roi"iiil
toate aceslea populalia se va revolta
gi vor extsta mant-
asemenea se
sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi festalii masivi la nivelul intregii Tene' De
140 An. unnak ki vers us An. unnak. ki A n. unnak. ki v ersus An. unna k. ki 141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite.


A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?
C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina pla-
neta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti
cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd
$i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa
firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta
toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla,
Austria, Cehia.
A: $i de RomAnia nu zic nimic?
C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor
gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili
inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la
webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimen-
tele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi
una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul
ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_
€ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente,
lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu

C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi


cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea
.fniompo-offi
enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata?
i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul
' eputul minor al unor grave modificdri
ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale
cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd
asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la
nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat mo-
dificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului.
A: PEi deja au inceput!
C: Da, gi vor mai veni.
142 An.unnak.ki versus An.wtnak.ki
An unnak.ki versus An.unnak.ki 143

Nu am stat sd analizez, sd intreb... sa ved poate mA


convinge cineva sA nu fac.
A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Tu nu vezi cd apar
informalii contradictorii. cd ce gtiam azi nu mai este
valabil mAine, nici mdcar lucrurile legate de Terra.
C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi, tu ai
auzit de GEO 600?
A: Nu. Ce este acesta? i
C: Este un fel de detector de unde gravitationale. Se i
afla in apropiere de Sarsted, in Germania. El este capabil 1

sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \


Ii intre 50 HZ 9i 1.5 kHZ. I

ii A: $i cum funcfioneazi acest aparat? \


C: Pentru a mdsura undele gravitalionale, se declan-
$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd,
trwfiita ,,disttibuitor sau separator de razd". Aceasta
imparte lumina in doud fascicole, care trec prin brafele
perpendiculare, lungi de c6te 600 metri, ale instrumen-
tului gi sunt reflectate inapoi. Razele luminii reflectate se
C: recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld
nu md caute nimeni. Va a luminii, marcdnd astfel regiunile intunecate in care
fi o c Eu mi-am gandit rezer-
vele p undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reci-
A: Eu nu pot crede proc. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd
-. cd ai sd ii lagi de izbeligte pe cei ce o varia{ie a lungimii relative a traseelor, ceea ce poate
ili vor cere ajutorul.
coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale.
A: $i c6nd a inceput acest experiment?
C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop
capta.rea undelor gravitationale, adicd a pulsafiilor din
continuumul spatiu-timp, declangate de obiecte astrono-
mice super dense, cum ar fi gdurile negre sau stelele
neutronice. Acest lucru nu a fost realizat, in schimb,
GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din
istoria fizicii. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul
proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.rui sursd era
144 An.unnqk.ki versus An.unnak.ki
An.unnak, ki versus An.unnak.ki 145
neidentificate perturbd reactorul.
Luni la rAnd s_au stua_ informafional al unei gduri negre este proporiional cu
r. insa toale explicatiile erau raza sa de actiune; aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd
dat, Craig Hogan, fizician, pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul
Fizicd a particulelor din din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau
eama cd cei de la detector au lumina atrasd inspre nebuloasd.
entald a continuumului soatiu_ A: $i asta aratd cd?
timp-- punctut in care spaliul d;;i';;;;;#';
mat comporte sub forma armonioasd
$i C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a
descrisd d" Eir*t"i" unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizon-
gi incep sd se dizolve in..sranule,,,,"ril;"ul.;;;;;;
dr'nrr-un ziar se fragmente'aza tul 2D al gdurii negre rezultate. RdmAndnd pe principiul
rn puncte atunci cand este holografic, materialul spaliu-timp devine granulat gi format
miiritd.
A: $i ce inseamni asta? din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor, dar de o
sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un
C: Hogan spune
. ci
GEO 600 estc supus unor proton. Acest raport este cunoscut sub numele de scara
de cuanrum spatio_temporal si cd
:ill^r.j:it
L, urcqe caTi"r."scopice
nol tralm lntr_o holograj,na cosmice.
Plank qi se echivaleazd cu valoarea de metri. Mdrimea
10-35

este noud,
Ideca nu Plank este imaginabild ca experiment, aga incdt nimeni
susskind, nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi
cd
suslinea
a fel ca gi weodati percepute.
experienfel Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd con-
!gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe ,t?r"Ji;
bidirnensionald aflata la distanfa. tinuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd, atunci
"
i1i aui'r.uru.."ll Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald
lnsernnd sa constatam cd de fapt
noi suntem intr-o exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea
studii in aceasti directie. mdrimii Plank, fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.
ea Evreiascd din Israel si Principiul holografic susline cd, nivelul de informalie
doar cdteva n*a rn*"-l" tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de
bili con{inu1i de volumul Universului. Aici apdrea insd o
cbiar ca. gair n re nesre'u .,",,Ifli;,ff ;fru3!ruTfiT altd probleml, cdci volumul Universului sfedc este mult
care pr.d1lgs evalorarea lor rreptata
:,::1:1.t5 Asra
crspantla. rua duce cu sandul tu
;t i;;;;i mai mare decdt suprafala sa exterioard. Hogan a dedus cd
a-"'"puri_ pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la
dox al gdurir negre>. "on.apruf
suprafafa Universului, lumea din interior trebuie sd fie
A: Ce este aoesta,_)
frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.
grii dispare, toati informa_ Nu te mai plictisesc cu amanunte, cert este cd dacd
peltnr. a o forma dispare principiul holografic va ti confirrnat, el va elimina toate
nclptul cA informatia nu teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.
Bekenstein, Jontinutul f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a
146 An unnak.ki yersus An.unnak.ki
An.unnak ki versus An.unnak.ki 147
matrixurilor. Vezi, Universul
a inceput sd ne arate adeve_
rata lui fa!e. Eu cred cd timpurite;" C: Atunci, extrapoldnd, dacd familia ta nu wea se se
;"il;, il;
iri asigure, nu crede, este dezinteresatd, tu ca un om inlelept
alii
exp ;::."fffr;;
te tii de hotdrdrea lor?
A: Nu.
se intdmpld. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi
a?
E, cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare eu cred cd aga^va fi, cei care au fost impotrivd iji vor
., 9,
Noitrebuie sd ne modificam, torald. repro$a tot Jie. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd
deoarece i;;;;;i;;;::
structura vibrafionald. i1i spun insipi!
cd eu cred cu ,"liat;;.;; -'- T1 Aici cred cd ai dreptate.
petrece in curdnd pe Terra. C: Vezi, atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Fiecare este
tac.lismice. dar le perccpi
aga rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia
nalrsm. Noi trebuie si vedem
de a alege. Asta gtiu sigur. Noi tofi suntem egali in fafa
sd ne uitdm la ce va veni.
Creatorului. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi
ugr'. avem responsabiliteti.
informafii. Dacd unul este mai delds[tor sau mai nein-
de ei. sd fie intr_un loc crezAlor, este problema lui.-Pe d-e alti pa!e, daga !q -q!!!,
C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? simti. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. vei
O,OU vrea sd imi iau mdsuri, lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_
,-.
lau.
dar nu gtiu incolro si o -lqlpldg
a coniilor.
P3i alunci stai qi te giindegte! A: Dar tu crezi
cd va veni cu adevdrat ceva?
i ,hoare$ri
9,-
in weo doi-trei
Evenrual poate te
C: Da. Eu simt asta. $i nu va fi de bine.
I aniJtu nu ,, rrf"i"*
I
l "rfi."ir"ii A: Dar cam cdnd?
I C: Din ce simt eu, anumite fenomene vor incepe in
I iamd, dar preponderent la anul, chiar spre primavard.
A: Pofi spune ceva cititorilor mei?
I

motivul
::1L.T,: .pentru care eu nu spun la nimeni nimic
gr.evrt asrf'el de disculii.
este raspunzator de soarra
De ce sa pierd ,irpriZ fi."*.
lui qi irpil.it u arf;li;; ;d_-"
A: Dar ce re faci_cdnd unul credl
L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i;;u,l ;;i' "'.'
dacd tu grii cd copilul
teu vrea sd facd bungee_ium
d veche ei
uzatd ir. r ar.i,, p,
A: Nu, Iogic. "a';
;; J; i,?i?ffi l.liflro
Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd
de o sursd inteligentd. Astdzi, fizica cuantici nu mai per-
cepe universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparate
din care au rezultat toate sciziunile sociale, ci percepe
universul ca pe un flux continuu de energie in care toate
elementele sunt interconectate. Acest lucru ne face sa
inlelegem cd omul nu este un accident al naturii, nu este
o fiinld izolat[, ci este in directd interacliune cu semenii
sdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli:
orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului,
deci starca de echilibru a omului este influenlati de
acliunile sale. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm
la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de
g6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea
intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spi-
rituald. Dacd vrem un viitor nou, va trebui sa ne ridicim
congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iu-
nile pe baza inlelepciunii. Viitorul model social trebuie sd
fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi
echitdlii dil,ine.
In incheiere weau sf, vd spun ci nu am scris aceastd
carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.
Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi
ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor'
matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi
lumea, de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sI
fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.
Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.
Clima a lualo razna. Avem c[lduli tropicale in I{ominia.
inghe! in Brazllia, incendii gi inundalii peste tot, uragane.
ghefarii se topesc alarmant de repede, soarelc are anomalii
An.trnnqk.ki versus An.unnah ki 151
150 An.unnak.ki versus An.unnak.ki

comportamentale gi exemplele pot continua. Noi credem


cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu
chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA
pe Terra. Nu peste mult timp, noi, vom cunoagte adevarul
despre trecutul qi originile noastre. Acest lucru se va
datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi
supus unui alt regim de frecvenld, care ne va aduce noi
modele de gdndire 9i comportament. Omenirii i se pregd-
teqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in
situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem.
Schimbarea va veni oricum, noi trebuie sb optdm doar
pentru calea blAndI sau anevoioasd. Sarcina noastrd este
sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Sd afirmdm
cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume, ce suntem Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile'
capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd
suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld univer-
sald. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci
religiile, granilele, ultra-nalionalismul, avarili4 etc., ne-au
fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de sepa-
ra{ie. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global,
in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6; ei vor ca fratele
si se ridice impotriva fratelui, in baza unor idealuri gi
valori eronate. Daci ei cred cu tlrie in asta, sd lupte ei, cu
rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun
energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare.
Divide et impera! Aceasta este deviza lor, dar este o
iluzie. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi
loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. De aceea vd rog
sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Ciind veli auzi
de lucruri urate, rele, sa vA luafl familia qi sa va pdstrali
calmul gi echilibrul.
Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care
ura, foametea, deznddejdea, rdutatea, crirna. ctc nu vcr
mai exista. Prin puterea gAndului noi voin ar.ea acces in