Sei sulla pagina 1di 3

Lemma: rifiuto pericoloso

Dominio: ecologia
Informazione fonetica: /ri'fjuto/ /periko'lozo/
Informazione linguistica: rifiuto: sostantivo composto dal sostantivo maschile singolare rifiuto (pl. rifiuti)
e dall’aggettivo singolare pericoloso (pl. pericolosi).
Contesto: Tutti i rifiuti pericolosi, urbani e speciali, vanno ben distinti da quelli non pericolosi e devono
essere raccolti e gestiti in flussi separati per favorire e facilitare il trattamento specifico al fine di
proteggere l'ambiente e la salute delle persone.
Fonte del contesto: http://www.valli-ambiente.it/news/classificazione-dei-rifiuti-una-semplice-guida-
pronta-alluso , 06-04-2020
Definizione: l’insieme di quei rifiuti che non può essere soggetto a semplice raccolta differenziata, poiché
necessita di una speciale procedura di smaltimento
Fonte della definizione: https://www.ecologiaoggi.it/raccolta-differenziata-e-rifiuti-pericolosi/, 06-04-
2020.
Etimologia: testo del decreto legislativo 3 aprile 2006, n. 152, parte IV, allegato D
Fonte dell’etimologia: http://www.menorifiuti.org/2018/08/08/quali-sono-i-rifiuti-pericolosi-
approfondiamo-il-tema-centrale-della-serr-2018/ , 06-04-2020
Sinonimi: rifiuti tossici, rifiuti speciali.
Equivalente in romeno: deșeuri periculoase
Affidabilità dell’equivalente: 5
Autore della scheda: Mocanu Andreea
Data di creazione della scheda: 06-04-2020

Lemma: reato ambientale


Dominio: Diritto ambientale - Responsabilità ambientali
Sotto-dominio: Delitti contro l’ambiente
Informazione fonetica: /re'ato/ /ambjen'tale/
Informazione lessicale: sostantivo composto dal sostantivo maschile singolare reato (pl. reati) e
dall’aggettivo maschile singolare ambientale (pl. ambientali)
Contesto: Ai sensi della normativa, i paesi dell'UE devono applicare sanzioni penali efficaci,
proporzionate e dissuasive in presenza di un reato ambientale, sia che esso sia commesso
intenzionalmente che per grave negligenza.
Fonte del contesto: https://ec.europa.eu/info/energy-climate-change-environment/implementation-eu-
countries/criminal-sanctions-environmental-offences_it ,26-04-2020
Definizione: ogni atto che costituisce una violazione della normativa dell'UE in materia di ambiente e
causa gravi danni o rischi all'ambiente stesso o alla salute umana
Fonte della definizione: https://ec.europa.eu/info/energy-climate-change-
environment/implementation-eu-countries/criminal-sanctions-environmental-offences_it, 06-04-2020
Nota Tecnica: Il codice penale prevede le seguenti singole fattispecie di reati ambientali: incendio
boschivo (423 bis c.p.), inondazione, frana, valanga (426 c.p.), danneggiamento seguito da inondazione,
frana o valanga (427 c.p.), crollo di costruzioni o altri disastri (434 c.p.), avvelenamento di acque e di
sostanze alimentari (439 c.p.), distruzione di materie prime o di prodotti agricoli o industriali, ovvero di
mezzi di produzione (499 c.p.), diffusione di una malattia delle piante o degli animali (500 c.p.), uccisione
di animali (544 bis c.p), maltrattamento di animali (544 ter c.p.), spettacoli o manifestazioni vietati (544
quater c.p.), divieto di combattimenti tra animali (544 quinquies c.p), getto pericoloso di cose (674 c.p.)
danneggiamento al patrimonio archeologico, storico o artistico nazionale (733 c.p.) e distruzione o
deturpamento di bellezze naturali (734 c.p.)
Fonte Nota Tecnica: https://www.studiocataldi.it/articoli/29860-i-reati-ambientali.asp , 06-04-2020
Etimologia: Decreto Legislativo 3 aprile 2006, n. 152 (in Suppl. ordinario n. 96 alla Gazz. Uff., 14 aprile, n.
88), sotto la rubrica “Norme in materia ambientale”, comunemente denominato “Codice dell’ambiente”.
Fonte dell’Etimologia: https://avvocatimonza.com/reati-ambientali/ 06-04-2020
Sinonimi: delitto contro l’ambiente, ecoreati
Equivalente in romeno: infracțiune împotriva mediului
Affidabilità dell’equivalente: 5
Autore della scheda: Mocanu Andreea
Data di creazione della scheda: 06-04-2020

Traducere pag 8

Strategia impusă de Uniunea Europeană


Război plasticului, din mare și până pe plajă.
Razboiul împotriva unei lumi din plastic a început deja. Și este un război în totată regula, pentru a
diminua calitatea produsă în ficare an, în lume, aceasta fiind de 322 milioane de tone, dintre care 8 ajung
în oceane.
Plasticul reprezintă 85% din deșeurile marine, iar din 2050, potrivit Fundației Ellen McArthur, în ritmul
acesta ar putea depăși cantitatea de pește din mări.
Luptătorea cruciadei a devenit Uniunii Europene, promotoarea unei economii circulare, cu o nouă
strategie de acțiune aprobată, în ianuarie, de Comisia Europeană și cu care acum guverne, instituții și
întreprinderi se confruntă.
Care este obiectivul Uniunii Europene? Să facă ca toate ambalajele din plastic introduse pe piață să fie
reciclabile sau inutilizabile până în 2030 și să recicleze cel puțin 50 % din deșeurile din plastic generate în
Europa.
Dând totodată, o a doua viață, sub formă de produs, materialelor colectate (vorbim despre cel puțin 10
milioane de tone de plastic reciclat care, începând cu 2025, va trebui să-și găsească locul pe piață) și
stimulând, de asemenea printr-un fond special, inovarea în acest sector, pentru a îmbunătăți pe lângă
cantitatea celor reciclate, și calitatea lor.
În prezent, mai puțin de 40% din ambalajele din plastic sunt reciclate în tările Uniunii Europene
(informații din 2014), în comparație cu 15% din întreaga lume.
În Italia, 43 % din plastic este reciclat (informații oferite de Corepla), dar exisă cazuri grave, de exemplu în
mare. Începând cu arhipelagul Tuscan, unde CNR-ul (Consiliul Național al Cercetării) a izolat cel mai
impunător vârtej de micro-materiale plastice din vestul Mării Mediterane, cu o concentrație maximă de
10 kilograme pe kilometru pătrat. Și de-a lungul multor kilometrii de plaje ale peninsulei noastre.
De la începutul anului și până astăzi, voluntarii Legambiente au curățat cel puțin 500 de plaje înlăturând
aproape 180 de mii de dopuri și sticle, 96 de mii de bețisoare pentru urechi și 52 de mii de farfurii,
pahare, tacâmuri și paie de plastic.
70-80% din deșeurile marine („marine litter”) sunt generate chiar de aceste produse de unică folosință, o
tipurile principale fiind o duzină, și de uneltele de pescuit pierdute sau abandonate. În luna mai, UE a
propus noi norme cu privire la lucrurile „de unică folosință” din plastic, interzicând, prin aprobarea
directivei (care în prezent, sunt analizate cu atenție de Parlamentul European și de Consiliul Europei), ca
în cel mult doi ani, să nu se mai vândă bețișoarele de bumbac, tacâmurile, farfuriile, paiele de băut,
blenderele pentru băuturi, bețele pentru baloane - pentru care există deja alternative viabile - în timp ce
pentru absorbante și șervețele umede, de exemplu, dificil de înlocuit, va trebui să fie scris pe etichetă că
acestea au un impact negativ asupra mediului.
Și recipientele pentru băuturi, în 3 ani de la publicarea directivei vor fi permise doar dacă dopurile și
capacele rămân atașate, la fel și pentru caserole, caserolele de unica folosință și tăvile de la fast-food,
care vor fi reduse semnificative în termen de șase ani.
Mai mult de atât, vor fi instituite regimuri de extindere a responsabilității producătorilor pentru
produsele de unică folosință din plastic introduse pe piața Uniunii Europene.
În cele din urmă, până în 2025, statele membre vor trebui să colecteze anual, 90 % din sticlele de plastic
de unică folosință introduse pe piață.
Potrivit autorităților de la Bruxelles, viitoarea directivă va evita daunele aduse mediului, care îi costă pe
europeni 22 de miliarde de euro și îi va ajuta pe consumatori să economisească 6.5 miliarde de euro prin
reducerea emisiilor de CO2 cu 3.4 milioane de tone.
Restricții ,da vor fi, dar vor exista și stimulente, care, potrivit legislatorilor, vor fi un lucru bun pentru
economie și au în vedere activitățile de cercetare, inovare și proiectare ecologică pentru a putea crea
ambalaje mai durabile.

Andreea Mocanu
Lma-italiană
An III