UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAЮIE FIZICГ ЄI SPORT A

REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU: 81.0:796.07705(043.2)

TIMUŞ MARIA

FORMAREA LIMBAJULUI PROFESIONAL SCRIS LA

STUDENЮII FACULTГЮILOR DE EDUCAЮIE FIZICГ ЄI
SPORT

Specialitatea 533.04 – Educaюie fizicг, sport, kinetoterapie єi

recreaюie

AUTOREFERATUL
al tezei de doctor оn єtiinюe pedagogice
 CHIЄINГU 2016
Teza a fost elaboratг оn cadrul Catedrei Teoria єi Metodica Culturii Fizice,
Universitatea de Stat de Educaюie Fizicг єi Sport a Republicii Moldova

Conducгtor єtiinюific: Pвslaru Vlad, doctor habilitat оn єtiinюe pedagogice,

profesor universitar, Institutul de Filologie al AЄM,
13.00.01- Pedagogie generalг

Consultant єtiinюific: Danail Sergiu, doctor оn єtiinюe pedagogice, profesor

universitar,
Universitatea de Stat de Educaюie Fizicг єi Sport,
533.04 – Educaюie fizicг, sport, kinetoterapie єi
recreaюie
Referenюi oficiali:
1. Constantinovici Elena, doctor habilitat оn filologie, profesor universitar,
Institutul de Filologie, AЄM

2. Grimalschi Teodor, doctor оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar,

Universitatea de Stat de Educaюie Fizicг єi Sport

Componenюa Consiliului Єtiinюific Specializat:

1. Manolachi Veaceslav, doctor habilitat оn pedagogie, profesor universitar - preєedinte
2. Povestca Lazari, doctor оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar - secretar єt.
3. Dorgan Viorel, doctor habilitat оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar
4. Aftimiciuc Olga, doctor оn єtiinюe pedagogice, conferenюiar universitar
5. Dragu Mircea, doctor оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar
6. Rusnac Virginia, doctor оn psihologie, conferenюiar universitar

Susюinerea publicг a tezei va avea loc la 04.02.2016, ora 16.30, оn єedinюa Consiliului
Єtiinюific Specializat D 40.533.04-18 din cadrul Universitгюii de Stat de Educaюie Fizicг єi
Sport a Republicii Moldova, str. A. Doga 22, Chiєinгu.

Teza de doctor єi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universitгюii de Stat de

Educaюie Fizicг єi Sport єi la pagina web a CNAA www.cnaa.md.

Autoreferatul a fost expediat la 04.01.2016.

Secretar єtiinюific al Consiliului Єtiinюific Specializat,

Povestca Lazari, doctor оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar

Conducгtor єtiinюific,
Pвslaru Vlad, doctor habilitat оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar

Consultant єtiinюific,
Danail Sergiu, doctor оn єtiinюe pedagogice, profesor universitar

Autor

2
 Timuє Maria

© Timuє Maria 2016

REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETГRII

Actualitatea єi importanюa problemei abordate. Limbajul profesional scris (LPS)
este identificat comunicгrii verbale scrise оn domeniu. LPS este un sistem autonom de
comunicare, care оndeplineєte funcюia de fixare a limbajului oral. Limbajul profesional scris
presupune formarea de competenюe de comunicare scrisг єi dezvoltarea celorlalte
componente ale sferei de comunicare a personalitгюii.
Formarea limbajului profesional scris (LPS) este convergent єi conceptului de educaюie
permanentг, conform cгreia formarea profesionalг ar trebui sг se dezvolte din temeiuri solide
de formare generalг. Astfel, formarea limbajului profesional scris se bazeazг pe principiile єi
standardele comunicativ-lingvistice din оnvгюгmвntul general, formulate de Г.М. Дридзе
[33], И.А. Зимняя [34], – оn Rusia, iar оn R.Moldova de Vl.Pвslaru єi colab. [14, 17], єi care
sunt pertinente єi оnvгюгmвntului profesional, prin dezvoltгri, concretizгri єi particularizгri.
Rezultatele analizei teoretico-praxiologice a procesului instructiv-educativ оn cadrul
disciplinelor prevгzute de planul de оnvгюгmвnt al facultгюilor de educaюie fizicг єi sport
demonstreazг cг оn acest domeniu:
- nu funcюioneazг un sistem specific de evaluare, prin urmare nu se єtie ce nivel al
limbajului profesional єi ce competenюe verbal-comunicative scrise deюine оn mod real,
studentul de culturг fizicг;
- dorinюa studenюilor de a-єi forma єi a utiliza un limbaj profesional sportiv de
calitate este mai mult declaratг, ea nefiind susюinutг єi de acюiuni corespunzгtoare;
- cadrele didactice universitare nu monitorizeazг procesul de formare a limbajului
didactic єi єtiinюific scris la studenюii de culturг fizicг єi la antrenorii de sport [30, 31, 32].
Competenюa de comunicare profesionalг, afirmг sursele de specialitate, este prioritarг
оn educaюia єi comunicarea оn general din Mileniul III. Reieєind din aceasta, procesul
instructiv-educativ din cadrul facultгюilor de educaюie fizicг єi sport trebuie sг fie orientat єi
spre formarea limbajului profesional scris, realizat оn baza unei metodologiei єtiinюifice,
creвnd astfel premisele unor succese profesionale aєteptate, fapt ce se va reflecta єi asupra
calitгюii procesului pedagogic [12, 24, 30].
Problema pregгtirii studenюilor de educaюie fizicг єi sport privind comunicarea
pedagogicг profesionalг a fost abordatг de autori precum С.Н. Данаил [30]; В.И. Байдак
[26], N. Guidea [6]; V.Oprescu [13]; О.Е. Афтимичук [25]; M.Gцnzi-Raicu [5]; N.Tomєa
[24]; C.Nanu [12].
Cu toate acestea, formarea limbajului profesional scris la studenюii de culturг fizicг єi
sport оncг n-a devenit obiectiv єi practicг educaюionalг permanente єi continue.

3
 Scopul cercetгrii l-a constituit determinarea bazelor teoretice єi metodologice de
formare la studenюii facultгюilor de educaюie fizicг єi sport a competenюelor de limbaj
profesional scris.
Obiectivele generale ale cercetгrii:
1. Studiul teoriei єi practicii de formare studenюilor a LPS.
2. Aprecierea nivelului de formare a LPS la studenюii facultгюilor de educaюie fizicг єi
sport.
3. Determinarea conюinutului єi metodologiei de formare la studenюi a competenюelor
LPS;
4. Elaborarea teoreticг єi argumentarea experimentalг a Programei de formare pe etape la
studenюi a LPS.
Noutatea єi originalitatea cercetгrii constг оn soluюionarea problemei de formare
studenюilor facultгюilor de educaюie fizicг єi sport a competenюelor de LPS оn baza
abordгrii sistemice a activitгюii comunicative pedagogice оn aspectele retrospectiv, structural
єi funcюional, ceea ce a permis sintetizarea, drept constante didactice fundamentale, a
triadelor cognitiv-operaюional-valoric-atitudinal – оnvгюare, instruire, educare, єi corelativ-
competenюional- categorial – cognitive, operaюionale єi valoric-atitudinal, care, оn unitatea
lor, conюin un potenюial integrativ de realizare a procesului de оnvгюгmвnt.
Problema єtiinюificг importantг soluюionatг оn domeniu constг оn determinarea
teoreticг єi empiricг a conюinutului competenюelor profesionale pedagogice ale limbajului
scris necesare profesorului de educaюie fizicг, оn aprecierea nivelului de formare al acestuia
la studenюii facultгюilor de educaюie fizicг єi sport оn sistemul lecюiilor єi practicii
pedagogice, precum єi оn argumentarea єtiinюifico-teoreticг a metodologiei de formare la
profesorii de educaюie fizicг a limbajului profesional scris, оn baza unei programe sintetico-
analitice de formare a competenюelor LPS.
Importanюa teoreticг a cercetгrii constг оn fundamentarea unei programe de formare
etapizatг a competenюelor limbajului profesional scris pe efectele progresive denotate de
categoriile cunoaєterii - gnostic-empiric-logic єi de cele ale competenюei - conceptual-
instrumental-contextual.
Valoarea aplicativг a cercetгrii este datг de:
• instrumentarea metodologicг a unei componente definitorii оn pregгtirea profesonalг a
cadrelor didactice din sistemul educaюiei fizice – comunicarea didacticг, aspectul limbajului
profesional scris;
• Modelul teoretic al programei de formare etapizatг a competenюelor LPS єi de
programa tematico-analiticг de formare etapizatг a competenюelor LPS;
• sistemul de evaluare a nivelului de formare a competenюelor LPS;
• metodollogia specificг de formare a competenюelor LPS studenюilor єi profesorilor
de educaюie fizicг.

4
 Aprobarea єi implementarea materialelor cercetгrii s-a fгcut prin comunicгri la
foruri єtiinюifice internaюionale din oraєele Chiєinгu (Moldova), Kiev єi Dnepropetrovsk
(Ucraina) єi Minsk (Belarusi) єi prin activitatea didacticг a autoarei оn cadrul USEFS.
Structura tezei. Lucrarea s-a constituit din introducere, trei capitole, concluzii generale
єi recomandгri practice, bibliografie 227 surse, 20 anexe. Оn textul tezei sunt inserate 25
tabele єi 21 figuri.

Probleme teoretico-metodice ale limbajului profesional al specialiєtilor de

educaюie fizicг єi sport (conюinutul de bazг al cap. 1)

Ca fenomen, limbajul poate fi considerat o acюiune verbalг єi se юine cont de faptul cг

el reprezintг o manifestare expresivг suscitatг de stimulii amintirilor єi cunoєtinюelor
subiectului vorbitor. Оn acest caz, limbajul este abia diferit de acюiunile umane, оn general, єi
el este considerat la un grad inferior de formalizare [43, p.95].
Limbajul scris ca activitate specialг de semne pentru prima datг a devenit obiect de
cercetare оn lucrгrile lui Л. С. Выготский [27, p.71-74], care a tras concluzia cг vorbirea
scrisг se deosebeєte vгdit de cea oralг єi de limbajul intern prin faptul cг ea cere o pregгtire
specialг, deoarece limbajul scris funcюioneazг оn condiюiile cвnd lipseєte interlocutorul, mai
detaliat realizeazг conюinutul comunicгrii, se produce prin alte motive єi posedг o mai mare
оnюelegere decвt vorbirea oralг єi cea internг (Tabelul 1):
Tabelul 1. Diferenюele dintre limbajul oral єi scris
Limbajul oral Limbajul scris
Utilizeazг codul fonematic. Utilizeazг codul grafic.
Este trecгtor (efemer). Este durabil.
Se produce spontan. Este elaborat, gоndit, planificat.
Apare firesc оn cadrul comunicгrii (- este Este format єi cultivat special la єcoalг sau alte
natural). instituюii (- este artificial).
Are vitezг de producere mare. Are vitezг de producere micг.
Receptorul este prezent, este de faюг. Receptorul nu este de faюг (subiectul e singur оn
faюг cu hоrtia).
Este econom din punct de vedere psihologic єi Este costisitor din punct de vedere psihologic єi
fiziologic (nu se consumг multг energie). fiziologic (este energo – єi cronofag).
Este uєor оn utilizare. Este dificil de utilizat, de оnsuєit.

Limbajul scris se bazeazг pe forme psihice complicate – limbajul intern, posibilitгюile

de a abstractiza, voluntaritate, conєtientizarea proceselor limbii. De aceea programa
dezvoltгrii vorbirii scrise trebuie sг prevadг condiюiile speciale de formare a acestor forme.
Condiюia оnsuєirii reuєite a limbajului scris este dezvoltarea gestului, jocului, imaginaюiei єi
desenului. Asta оnseamnг cг trecerea copilului la vorbirea scrisг trebuie organizatг ca „trecere
de la desenarea obiectelor la desenarea limbajului”, recomandг Л. С. Выготский [27].

5
 Limbajul scris este mult mai elaborat, presupune realizarea unui plan prealabil, dar nu
permite reveniri pentru completari, reformulari. Nu beneficiaza de mijloacele principale ale
expresivitatii orale - intonatia, mimica, gestica (оntr-o micг mгsurг, acestea pot fi redate prin
intermediul semnelor de punctuaюie). Elaborarea independentг de texte evidenюiazг nu
numai bogгюia vocabularului, ci єi profunzimea gвndirii, stilul cognitiv, preferinюele pentru
analitic sau sintetic.
Atвt limbajul oral, cвt єi cel scris sunt anticipate, proiectate єi coordonate de limbajul
intern - care se caracterizeazг printr-o desfгєurare la nivel mental, оn propria interioritate.
Este asonor єi se desfгєoarг foarte rapid, reducоnd aproape succesivitatea la simultaneitate.
Sunt folosite idei, imagini, se substituie cuvintele prin imagini, concentrвndu-se оn special,
asupra acюiunilor єi calitгюilor (aspecte predicative). Comunicarea nonverbalг se
caracterizeazг prin faptul cг informaюia este codificatг єi transmisг prin diferite semnale,
legate direct de postura, miєcare, gestica, mimica, оnfгюiєare [10].
Оn aceastг ordine de idei, terminologia educaюiei fizice єi sportului apare ca un
domeniu al єtiinюei aparte, ca un subsistem de termeni, de semne, оn cadrul sistemului
general al unei limbi. Cu ajutorul regulilor logicii formale, se pot preciza apropierile єi
distanюгrile ei faюг de celelalte cu care alcгtuiesc ansamblul sau o parte a lexicului
domeniului. O abordare оn spirit aparte a unui astfel de studiu duce la determinarea locului
terminologiei educaюiei fizice єi sportului, precum єi a relaюiilor ei оn interiorul limbii
comune єi apoi la precizarea corelaюiilor dintre termenii specifici єi noюiunile care aparюin
domeniului respectiv [12].
Terminologia educaюiei fizice єi sportului se prezintг ca un cвmp util єi necesar pentru
desfгєurarea activitгюii profesionale pedagogice. Оn sensul larg al cuvвntului, terminologia
educaюiei fizice єi sportului cuprinde оntreaga nomenclaturг folositг оn teoria єi practica
exerciюiilor fizice [12, 24].
Оn legгturг cu procesul de pregгtire profesional-pedagogicг a studenюilor de culturг
fizicг єi sport este necesar a sublinia cг volumul єi structura cunoєtinюelor se asigurг prin aria
destul de vastг a disciplinelor teoretico-єtiinюifice єi a celor metodice, de specialitate, care, la
rвndul lor, оntr-o mгsurг adecvatг formeazг limbajul profesional al studenюilor [11, p.45].
Оn teoria єi practica єcolii superioare, la etapa contemporanг, examinarea conюinutului
pregгtirii profesionale este determinatг de mai multe abordгri, unde abordarea sistemicг, оn
opinia lui С.Н. Данаил, este principalг care vizeazг cele trei aspecte: funcюional, structural
єi operaюional [32].
Proiectarea formarii LPS оn aspect funcюional impune cu necesitate stabilirea
premiselor desfaєurгrii actului de formare profesionalг, a obiectivelor єi finalitaюilor de
formare a acestuia.

6
 Aspectul structural al procesului de formare a LPS dezvгluie actanюii acestuia -
resursele umane: studenti, cadre didactice; resursele materiale єi informaюionale;
conюinuturile; formele de organizare a procesului єi a activitгюii actanюilor; sistemele de
relaюii.
S-a юinut cont de calitatea componentelor sistemului de a reprezenta ele оnsele sisteme:
teleologia, sistemul de noюiuni, metodologia (tehnologia) de formare, sistemul de evaluare
(principii, obiective, conюinuturi, tehnologii).
Componentele antrenate оn procesul de formare a limbajului profesional scris pot fi
optimizate conform principiului оmbunгtгюirii continue a competenюelor de scriere a
studenюilor, a competentelor comunicativ-verbale scrise a cadrelor didactice, a instrumentelor
didactice, a condiюiilor, a climatului, a interrelaюiilor.
Оn concepюia U. Єchiopu, competenюa implicг un nivel оnalt de performanюг. Mai
mult, se poate spune cг este o capacitate profesionalг remarcabilг, izvorвtг din cunoєtinюe єi
practicг (deci, оn urma cercetгrii inteligente єi sistematice a unei activitгюi relativ dificile).
Competenюa conferг randament, precizie, siguranюг єi permite rezolvarea unor situaюii
dificile. Faptul cг оn unele definiюii sunt stabilite corelaюii оntre competenюг – capacitate –
aptitudini, se evidenюiazг ideea de competenюa ca ansamblu integrator. Competenюa este
deseori descrisг drept o capacitate intelectualг ce dispune de variate posibilitгюi de transfer -
capacitatea de a comunica, decide, detecta, selecta, evalua [19].
Competenюa оnseamnг cunoєtinюe ce au devenit operaюionale, ceea ce presupune
flexibilitate comportamentalг, adaptabilitate, dar, mai ales, eficienюг [7, 9]:
[competenюe] = [cunoєtinюe] + [abilitгюi practice] + [atitudine/mentalitate]
sau
[competenюe] = [a єti] + [a face] + [a fi єi a comunica] -
„ecuaюia” care defineєte conceptul competenюe.
Formarea competenюei profesionale reprezintг un obiectiv de bazг al оnvгюгmвntului
universitar. Acesta este determinat-stabilit-formulat оn baza idealului єi scopului educaюional
naюional (general єi specific) єi a standardelor de formare profesionalг, stabilite, la rвndul, lor
de demersurile social-economic, cultural, educaюional єi individual (al educabilului).
Оn altг ordine de idei, competenюa profesionalг presupune cunoєtinюe temeinice,
pregгtire metodicг єi psihopedagogicг deosebite, presupune stil pedagogic єi tehnici
pedagogice, maiestrie. Acestea sunt singurele care conferг autoritate profesionalг [8].
Potrivit lui P.Ia.Galperin [3] pentru un anumit individ acюiunea este permanent
determinatг anterior єi se poate reprezenta sub douг aspecte: directг, ca model, єi indirectг, ca
sistem al unei situaюii-problemг. Aceste douг aspecte reprezintг extremitatea spre care aspirг
realizarea efectivг a acюiunii fiind raportatг cu cea care poate fi direcюionatг.
Orientarea se regгseєte оn ambele cazuri, ea direcюionвnd toate comportamentele.

7
 Astfel, P.Ia. Galperin percepe 4 оnsuєiri primare ale acюiunii umane:
1) nivelul (forma) la care acюiunea se executг оn trecerea ei de la material (plan extern)
la mintal (plan intern);
2) mгsura (gradul) de generalizare оn care caracteristicile de bazг ale obiectului sunt
circumscrise de cele aferente pentru desfгєurarea acюiunii;
3) complexitatea operaюionalг a acюiunii (cвt de extins se оndeplineєte acюiunea);
4) mгsura (gradul) de оnsuєire a acюiunii, expusг оn automatizarea єi promptitudinea
operгrii.
Conceptul esenюial al teoriei lui P.Ia. Galperin se referг la fenomenul acюiunilor
mintale. Оn opinia sa, „procesele psihice nu sunt altceva decвt acюiuni obiectiv sublimate, iar
imaginile – de la senzaюiile primitive pвnг la noюiunile abstracte – sunt produse ale
acюiunilor cu obiectele reprezentate оn aceste imagini” [3, p.107].
Prin urmare, procesul de instruire ar trebui sг marcheze formarea la elevi a acюiunilor
mintale, cu bazг orientativг bine determinatг ca forюг de transfer. Оn scopul stabilirii bazei
orientative complexe pentru un anumit gen de activitate, este necesar a evidenюia conюinutul
procesual al activitгюii examinate єi indicatorii pe care trebuie sг оi atingг.
P.Ia. Galperin se axeazг pe studiile lui L.S. Vоgotski оn stabilirea mecanismelor
responsabile de orientare, formulвnd ipoteza conform cгreia „activitatea mintalг reprezintг
forma transformatг a activitгюii externe, practice” [4, p.127] – e teoria interiorizгrii, potrivit
cгreia structurile operaюionale ale gвndirii sunt acюiuni practice cu obiectele, raportate оn
plan ideal єi derulate ca acюiuni mintale.
Formarea competenюelor profesionale reprezintг un proces complex, ce se realizeazг
numai prin acюiuni, avвnd la bazг o programг care vizeazг etapele de оnsuєire a acюiunilor
inversate extern-intern, unde formaюiunile mentale (limbг-vorbire) se transformг оn acюiuni
exterioare – operaюionale (practice).
Cadrul teoretic al cercetarii certificг єi valideazг astfel teza cu privire la funcюia
integratoare a limbajului єtiinюific scris, care faciliteazг corelaюiile єi demersurile
interdisciplinare pentru оnsuєirea coerentг, concentricг, sistemicг єi integralizatг a noюiunilor
єi fenomenelor aferente domeniului. Concluzia este susюinutг de principiul
interdisciplinaritгюii єtiintifice, acesta fiind definitoriu єi formarii limbajului profesional
scris.
Interferenюa cвmpurilor єi a microcвmpurilor terminologice specializate a disciplinelor
оnrudite oferг posibilitгюi de abordare modularг a multor subiecte scrise prin demersuri
didactice integrative.
Cunoaєterea particularitгюilor metalimbajului profesional este necesarг pentru
organizarea optimг a activitгюilor didactice specifice formгrii unui limbaj profesional scris de

8
calitate, la nivelul tuturor (varianta idealг) sau a cвtorva discipline (varianta suficientг),
conform principiului multidisciplinaritгюii.
Cadrul metodologic єi organizaюional al cercetгrii (conюinutul de bazг al cap. 2)
Cercetгrile de bazг s-au desfгєurat оn cadrul Facultгюii Sport єi Pedagogie a USEFS оn
perioada anilor universitari 2010-2014, оn trei etape.
La prima etapг, de explorare (anii 2010-2012), оn baza conceptelor teoretice stabilite
prin documentarea tereticг, au fost examinate єi evidenюiate grupele de bazг ale dificultгюilor
care au loc оn activitгюile de comunicare didacticг educaюia fizicг єcolarг; a fost analizat
sistemul єi starea procesului de pregгtire a studenюilor facultгюilor de Educaюie Fizicг єi
Sport pentru practicarea LPS; au fost determinate condiюiile pedagogice ale sporirii
eficacitгюii pregгtirii profesionale pentru оnsuєirea єi practicarea LPS; au fost desfгєurate
douг sondaje sociologice, rezultatele cгrora ne-au ajutat sг conturгm un tablou real al
activitгюii pedagogice оn domeniul educaюiei fizice єcolare єi sг structurгm informaюia
necesarг corectгrii acesteia prin оmbunгtгюirea formгrii profesionale iniюiale a cadrelor
didactice оn domeniu.
Proiectгrile analitice, totalizгrile єi sintetizгrile efectuate la aceastг etapг ne-au permis
sг elaborгm criterii mai obiective de evaluare a activitгюilor de оnsuєire єi practicare a LPS
de cгtre studenюii єi profesorii de educaюie fizicг, sг elaborгm єi sг argumentгm
componentele principale ale activitгюilor LPS ale acestora, inclusiv оn cadrul cursurilor
experimentale sus-numite, precum єi metodologia aferentг formгrii de cunoєtinюe-
capacitгюi-atitudini єi abilitгюi de comunicare verbalг profesionalг scrisг.
La faza finalг a acestei etape au fost efectuate observгrile pedagogice asupra
activitгюilor de comunicare didacticг ale profesorilor de educaюie fizicг atвt la faza de
proiectare a acestora, cвt єi la cea a transpunerii concrete – a procesului pedagogic, astfel
fiind evidenюiat stereotipul acestei activitгюi єi datele obiectivizate ale ei.
La etapa a doua, de formare (anii 2012-2013), sistemul pedagogic integrativ al
lecюiilor din cadrul cursului opюional єi a elaborгrilor metodice Formarea limbajului
profesional scris оn cadrul disciplinelor Comunicarea profesionalг a specialistului de culturг
fizicг єi sport єi Comunicarea didacticг a profesorului de educaюie fizicг a fost introdus оn
procesul de studii a Facultгюii Sport єi Pedagogie, GrE (n=14). Оn scopul activizгrii
procesului de studii оn sistemul integrativ al lecюiilor cursului opюional au fost create, prin
diferite conюinuturi єi forme, condiюiile care se apropiau maximum de cele obiєnuite. Оn
acelaєi timp, construirea conюinutului cu scop determinat a activitгюilor instructive ale
studenюilor оn cadrul practicii pedagogice єcolare єi celei de antrenoriat ne-a permis sг
perfecюionгm procesul pregгtirii lor metodice, la nivelul conєtientizгrii sigure a aspectelor
procesuale a activitгюii didactice de proiectare scrisг.

9
 La etapa datг au fost stabilite nivelurile de pregгtire a studenюilor pentru activitatea de
comunicare profesionalг prin metodele analizei activitгюilor practice realizate,
documentaюiei normative de lucru, dгrilor de seamг єi notei de experюi.
La etapa a treia, finalг (an. 2013-2014), au fost efectuate sistematizгri ale rezultatelor
cercetгrii LPS, prelucrarea, totalizarea єi analiza datelor obюinute din cadrul experimentului
de formare. Analiza comparativг a indicilor obюinuюi оn GrE (n=14) єi GrM (n=14) ne-a
permis sг stabilim nivelul eficacitгюii metodicii elaborate de noi, sг elaborгm recomandгrile
practice pentru implementarea datelor cercetгrii оn practicг. Aceasta, la rвndul sгu, ne-a
permis sг implementгm, оn scopul aprobгrii practice, diferite aspecte ale pregгtirii
studenюilor pentru activitгюile de practicare a formelor LPS оn cadrul procesului instructiv-
educativ al facultгюilor de educaюie fizicг єi sport, unde s-a confirmat eficienюa lor prin
rezultatele pozitive obюinute.
Оn lingvisticг termenul scriere este оnюeles ca un sistem grafic, ca una din formele de
exprimare. Оn educaюia lingvisticг (EL), ca єtiinюг a educaюiei, termenul scriere are sensul
de activitate a educabilului, care certificг formarea la un anumit nivel a deprinderii
integratoare cu acelaєi nume. Limbajul scris, atвt оn lingvisticг, cвt єi оn educaюia lingvisticг,
este reprezentat ca un proces de exprimare a stгrilor sufleteєti, descrierilor, gвndurilor etc. оn
formг graficг. Оn educaюia lingvisticг termenii scriere єi limbaj scris deseori sunt utilizaюi
ca sinonime, deєi termenul scriere cuprinde atвt оnюelesul de scris, cвt єi cel de limbaj scris
[41]. Or, atunci cвnd ne referim la scriere ca formг independentг a activitгюii verbale, se
subвnюelege limbajul scris (LS).
Numeroєi autori de peste hotare prezintг varia оncercгri de diferenюiere a produselor
scrise dupг o caracteristicг sau alta. De ex., dupг tipul de vorbire funcюional-semantic sau
tipul de enunюuri de vorbire:
- de povestire, descriere, raюionament;
- povestire, descriere, explicare, argumentare.
Cu toate acestea, оn clasificarea lui R.Nolasco se urmгreєte o amestecare a tipului de
vorbire funcюional-semanticг єi a diferitor forme de comunicare scrisг [42]..
A.Brookes єi P.Grundy clasificг produsele limbajului scris dupг directivitatea
duncюional-pragmaticг єi expresia componentului creativ [41].:
- funcюionale (notiюe єi mesaje, anunюuri, scrisori personale єi oficiale, scrisoarea de
angajare la serviciu);
- creative (notiюe, conspecte, compuneri, eseie ...).
Formele de limbaj scris cele mai des оntвlnite оn procesul educaюional sunt cererea,
notiюa, testul, lucrarea de control, expunerea, rezumatul, eseul, scrisoarea, procesul-verbal,
comentariul, compunerea, referatul, raportul, proiectarea (anualг, semestrialг), proiectul
didactic, conspectul, articolul, teza de an, teza de licenюг.

10
 Determinarea nivelului de posedare al limbajului profesional, forma scrisг, la
studenюii eєantioanelor examinate (conюinutul de bazг al cap.3)
Оn scopul determinгrii celor mai frecvente greєeli ale LPS din cadrul textelor
єtiinюifice prezentate de cгtre studenюii anului III єi IV de studii de la facultгюile de
educaюie fizicг єi sport din Republica Moldova єi Romвnia pentru publicarea lor оn
materialele conferinюelor єtiinюifice internaюionale studenюeєti (ediюiile 2006 - 2008), am
efectuat analiza construcюiilor gramaticale din cadrul a 75 de referate [21, p.43-45].
Analizоnd lucrгrile єtiinюifice ale studenюilor, am stabilit faptul cг 64% din lucrгri nu
corespund normelor de punctuaюie sau sunt utilizate incorect (Tabelul 2).
Utilizarea greєitг a acordului substantivului cu adjectivul este atestatг оn 64% de lucrгri
єtiinюifice.
O greєealг des оntоlnitг (60%) se referг la formularea incorectг a frazelor sau la
construcюia unor fraze intercalate, care cuprind multiple structuri complexe, jonctive єi
cuvinte incidente, acestea оmpiedicоnd cititorul sг reюinг оn memorie gоndul єi sг оnюeleagг
mesajul expus.
Оn orice lucrare єtiinюificг trebuie sг fie citate toate sursele bibliografice. O bunг parte
din autori (60%) nu citeazг оn text sursele bibliografice sau le citeazг greєit.
Tabelul 2.Tipologia єi frecvenюa greєelilor оn textele єtiinюifice ale studenюilor
Nr. Tipul de greєeli %
crt.
1 Lipsa punctuaюiei sau utilizarea ei оn mod greєit 64
2 Acordul greєit al substantivului cu adjectivului 64
3 Formularea incorectг a frazelor 60
4 Lipsa bibliografiei оn text 60
5 Utilizarea greєitг a articolului posesiv al, a, ai, ale 48
6 Utilizarea greєitг a prepoziюiilor din єi dintre 20
7 Utilizarea frazelor suplimentare 16
8 Utilizarea prepoziюiilor оntre єi dintre 12
9 Utilizarea formelor incorecte (tabelul,-a; graficul, -cele). 12
10 Utilizarea incorectг a formelor din cauza єi datoritг 12
11 Utilizarea neadecvatг a formelor de asemenea єi astfel 8
12 Utilizarea greєitг a prepoziюiilor cоt єi precum 8

Rezultatele analizei lingvistice ne permit sг afirmгm faptul cг pentru studenюi unele

dificultгюi prezintг utilizarea articolului posesiv al, a, ai, ale оn enunюurile care conюin mai
multe atribute la cazul genitiv sau mai multe genitive cerute de o propoziюie. Din numгrul
total de lucrгri оn 48% sunt depistate aceste greєeli [21, p.43-45].
Comunicarea pedagogicг a specialistului din domeniul culturii fizice reprezintг
componenta principalг prin care se realizeazг activitatea didacticг, unde toate procesele se
desfгєoarг printr-un anumit limbaj profesional. Limbajul profesional scris, conceput ca

11
instrument de cunoaєtere єi comunicare, este indispensabil atвt activitгюii єtiinюifice, cвt єi
activitгюii profesionale pedagogice [21, p.43-45].
Cu toate acestea, formarea оn оntreaga sa complexitate a limbajului profesional scris la
studenюi, nu a constituit pвnг acum оn єtiinюa pedagogicг universitarг obiectul unei cercetгri
speciale. Deєi, absenюa unor cercetгri оntr-o anumitг direcюie nu constituie neapгrat o probг
pentru realizarea lor, оn cazul nostru, obiectul cercetгrii antreneazг cu necesitate nu numai
sistemele lingvistice ca structuri abstracte dar єi limbajul scris оn funcюiune.
Оn scopul aprecierii nivelului de posedare a limbajului profesional scris la studenюii
facultгюilor de educaюie fizicг єi sport єi a determinгrii factorilor care influenюeazг starea
nivelului dat am desfгєurat o testare, ce s-a bazat pe aprecierea nivelului de posedare a
limbajului profesional scris a studenюilor. Examinгrile date au fost realizate pe un eєantion de
studenюi ai anului II de la Facultгюile USEFS, efectuвndu-se, astfel, o cercetare cooperativг.
Testarea a cuprins aspecte ale stгpоnirii/cunoaєterii єi оnюelegerii terminologiei
єtiinюifice єi sportive de ordin general єi particular privind cunoaєterea/posedarea
competenюelor verbal-comunicative scrise la studenюi. Eєantionul de cercetare s-a constituit
din 71 de studenюi. Pentru realizarea testгrii de vocabular au fost elaborate 7 teste
standardizate (Anexa 14), fiecare urmгrind obiective concrete, conюinоnd direcюionгri, timp-
limitг pentru soluюionare, materialul verbal, coloana pentru rгspuns, punctaj pentru fiecare
item єi total per test, grilг de evaluare. Оn elaborarea testelor ne-am condus de elaborгrile
metodico-єtiinюifice ale lui V.Cabac [1], I.T.Radu [18], Vl.Pвslaru, V.Cabac [15], Vl.Pвslaru
[16] care desfгєoarг pe larg aceastг problemг.
Unul dintre criteriile de bazг оn formarea profesionalг a studenюilor este pregгtirea
calitativг a acestora, care se exprimг prin оnsuєirea corectг din punct de vedere єtiinюific,
ortografic, morfologic, stilistic єi structural a tuturor elementelor єi procedeelor tehnice de
scriere corectг, precum єi cea cantitativг – numгrul raюional de fraze, propoziюii єi cuvinte
оntr-un text, оn cazul dat al determinгrii єi explicгrii termenilor specializaюi [23, p.9-14].
La testul 1, avвnd ca direcюionare desfгєurarea sensului abrevierilor ce юin de
domeniul єtiinюific (etc.; op.cit.; idem.; ibid.; infra:), 10% studenюi au demonstrat nivel
avansat de cunoєtinюe, nivel mediu de cunoєtinюe au demonstrat doar 1% єi nivel scгzut -
89% din cei testaюi.
Rezultatele obюinute ne demonstreazг o pregгtire slabг a studenюilor оn ceea ce
priveєte consultarea foarte rarг a literaturii єtiinюifice de specialitate. O mare parte din
studenюi nu cunosc abrevierile elementare specifice domeniului lor profesional de activitate
(Tabelul 3).
Obiectivul testului nr.2 a fost relevarea capacitгюilor de posedare a terminologiei
sportive. Direcюionarea acestui obiectiv a fost explicarea semnificaюiei termenilor sportivi
(maestru al sportului; arbitru; blocaj; campion; maraton) [23, p.9-14].

12
 Tabelul 3.Nivelul de posedare a terminologiei sportive (aspectul scris)
Total Testul Puncta Punctaj bun єi Punctaj Punctaj
studenюi j foarte bun(%) mediu mic (%)
maxim (%)
71 nr. 1 10 10 1 89
71 nr. 2 10 31 21 48
71 nr. 3 10 45 38 17
71 nr. 4 10 14 24 62
71 nr. 5 10 18 42 40
71 nr. 6 20 17 60 23
71 nr. 7 20 85 8 7

Testul nr.3 a conюinut un єir de termeni de ordin general єi sportiv, obiectivul cгruia a
fost de a evidenюia capacitгюile subiectului de cunoaєtere a scrierii fгrг greєeli a
termenilor/cuvintelor оn limitele timpul propus, de a recunoaєte forma corectг a termenilor
propuєi conform principiului: corect – incorect.
Оn scopul relevгrii abilitгюilor studenюilor de recunoaєtere a expresiilor greєite оn
limitele timpul indicat am propus testul nr.4, un єir de enunюuri cu expresii corecte єi greєite.
Оn urma efectuгrii testului nr.5, obiectivul cгruia a fost relevarea abilitгюilor
studenюilor de recunoaєtere vizualг a termenului, reieєind din definiюie, оn timpul propus,
42% stdenюi au obюinut un punctaj mediu, ceea ce demonstreazг cг o parte bunг dintre ei pot
recunoaєte termenul de specialitate conform definiюiei оn timp – limitг.
Testul nr.6 a urmгrit aceeaєi sarcinг ca єi testul nr.3, evidenюierea capacitгюilor
subiectului de cunoaєtere a scrierii fгrг greєeli a termenilor/cuvintelor оn timpul propus.
La un set de propoziюii care necesitau selectarea articolului sau a formei corecte
corespunzгtoare enunюului dat (Testul nr.7), majoritatea studenюilor (85%) au demonstrat
cunoєtinюe bune la rezolvarea acestui test, dar cu toate acestea, rгmоne de atenюionat cг 15%
din studenюi nu s-au putut isprгvi cu sarcina indicatг.
Din prelucrarea statisticг a datelor generale obюinute la testarea pregгtirii profesionale a
viitorilor specialiєti оn domeniu constatгm urmгtoarele: nici un student dintre cei testaюi nu a
obюinut punctajul necesar pentru a se оncadra оn grupa celor cu nivel avansat de cunoєtinюe,
46% din studenюi au obюinut punctajul ce este raportat pentru nivelul mediu de cunoєtinюe
оn domeniu, la ceilalюi s-a atestat un nivel scгzut de cunoєtinюe – 54%.
Analizоnd cele expuse anterior, putem conchide cг o mare parte a studenюilor nu sunt
familiarizaюi cu cerinюele necesare domeniului de activitate pe care оl asimileazг.
Reieєind din cele menюionate anterior, putem face urmгtoarele concluzii:
- оn cadrul facultгюilor de profil sг se practice o anumitг pregгtire a studenюilor pentru
activitatea comunicativг ce юine de terminologia єi noюiunile specifice din domeniu,
formоnd, astfel, unele competenюe ale limbajului profesional la viitorii specialiєti оn
domeniul culturii fizice;

13
 - nivelul actual al posedгrii limbajului profesional scris de cгtre studenюii facultгюilor
cu profilul Cultura fizicг, prin prisma testelor efectuate, poate fi apreciat ca fiind slab, ceea ce
necesitг elaborarea programei speciale, оn vederea formгrii competenюelor limbajului
necesar pentru activitгюile profesionale ale specialistului din domeniu.
Concepюia єi descrierea programei cursului opюional Formarea limbajului
profesional scris (conюinutul de bazг al cap. 4)
Capitolul prezintг douг sondaje socio-pedagogice, realizate pe un eєantion de 112
studenюi de la USEFS, 107 cadre didactice universitare єi 137 profesori єcolari de educaюie
fizicг. Chestionarul a cuprins 21 de оntrebгri de ordin general єi particular privind
cunoaєterea/posedarea aspectelor comunicгrii profesionale, оn special, problematica
activitгюii comunicative a profesorului de educaюie fizicг. Rezultatele analizei rгspunsurilor
la оntrebгrile chestionarului permit sг menюionгm faptul cг majoritatea studenюilor
chestionaюi (84%), 37,4% din cadrele didactice universitare de educaюie fizicг єi sport єi
37,2 % din profesorii єcolari de educaюie fizicг єi sport afirmг cг sunt familiarizaюi cu
noюiunile єi conюinutul problematicii generale ale activitгюii comunicative a profesorului de
educaюie fizicг (Tabelul 4).
Tabelul 4. Opiniile respondenюilor privind familiarizarea cu noюiunile LPS

Sunteюi familiarizaюi cu noюiunile єi conюinutul

Respondeni problematicii generale ale activitгюii comunicative a
profesorului de educaюie fizicг? (%)
Da Dificil de rгspuns Nu
Cadre didactice universitare 37,4 36,5 26,2
Profesori єcolari de educaюie 37,2 35,0 27,7
fizicг
Studenюi 83,9 9,8 6,3

La aceastг оntrebare 36,5 % CDU єi 35 % din CDЄ de educaюie fizicг єi sport au ales
varianta „Dificil de rгspuns”. Doar 6,3 % dintre SCF au rгspuns negativ.
Datele aratг cг decalajul оntre rгspunsurile SCF (84%), CDU (37,4%) єi CDЄ (37,2%)
este semnificativ, deci studenюii єi-au supraapreciat cunoєtinюele оn acest aspect.
Tabelul 5. Opiniile respondenюilor privind propriul nivel de posedare a textului
comunicativ profesional

Sunteюi satisfгcut de nivelul propriu de posedare a textului

comunicativ profesional pentru desfгєurarea lecюiei de
Respondenюi educaюie fizicг? (%)
Da Dificil de rгspuns Nu
Cadre didactice universitare 29,0 31,8 39,3
Profesori єcolari de educaюie fizicг 19,0 50,4 30,7
Studenюi 34,8 23,2 42,0

14
 Generalizвnd datele obюinute la оntrebarea Sunteюi satisfгcut de nivelul propriu de
posedare єi stгpвnire a textului comunicativ profesional sub aspect scris, pentru desfгєurarea
lecюiei de educaюie fizicг? (Tabelul 5), 50,4% CDЄ cг este dificil de rгspuns, 42% SCF єi
39,3% CDU au rгspuns cг nu sunt satisfгcuюi de propriul discurs scris la lecюia de educaюie
fizicг.
Analizоnd datele acumulate оn urma desfгєurгrii chestionгrii studenюilor, cadrelor
didactice universitare de educaюie fizicг єi sport єi profesorii єcolari de educaюie fizicг єi
sport se impune imperativ оntrebarea „Consideraюi necesarг introducerea disciplinei
speciale pentru formarea limbajului profesional scris la studenюii de educaюie fizicг ?”
(Tabelul 6).
Astfel, 81,3% studenюi єi 51,8% CDЄ considerг cг este necesarг introducerea unei
discipline speciale de formare a LPS studenюilor de educaюie fizicг; 45,8% CDU n-au avut
un rгspuns clar.

Tabelul 6. Opiniile respondenюilor privind disciplina specialг de formare a LPS

Оn opinia Dvs., este necesarг introducerea
disciplinei speciale pentru formarea limbajului
Respondenюi profesional scris la studenюii de educaюie fizicг?
(%)
Da Dificil de rгspuns Nu
Cadre didactice universitare 34,6 45,8 19,6
Profesori єcolari de educaюie fizicг 51,8 32,9 15,3
Studenюi 81,3 5,3 13,4
Cadrul de referinюг al profesorului de educaюie fizicг єi sport, actele normative єi
instrumentarul didactic aferent nu оnainteazг cerinюe concrete pentru formarea limbajului
profesional scris єi comunicгrii profesionale.
Оn consecinюг, doar cca o treime din cadre didactice universitare єi єcolare de
educaюie fizicг єi sport sunt familiarizate cu noюiunile єi problematica generalг ale
activitгюii de comunicare profesionalг, fapt care nu numai cг stagneazг dezvltarea LPS al
acestora, dar constituie єi un impediment serios оn оnsuєirea bazelor teoretice ale profesiei єi
оn formarea competenюelor profesionale specifice.
Formarea la studenюi a competenюelor didactice, menюioneazг un єir de autori, trebuie
sг includг deci nu numai cunoєtinюe-capacitгюi-atitudini general-didactice, ci єi competenюe
de comunicare didacticг (pedagogicг) cu atвt mai mult cг, оn actualitate, educaюia este
esenюial оntemeiatг pe formarea de competenюe [22, p.5-10].
Urmвnd acest concept, am elaborat o programг de formare SCF a competenюelor de
comunicare, conceputг pe trei tipuri de obiective-finalitгюi educaюionale (Figura 1.) [22, p.5-
10]:
1. Portante – оnvгюгturг, instruire, educare.
2. Procesuale – comunicare, activitate motorie, comunicare єi activitate motorie.

15
 3. Rezultative – cunoєtinюe, priceperi, deprinderi, calitгюi, valori єi relaюii.
Culturг fizicг

Componente

portante оnvгюare instruire educaюie

procesuale comunicare activitate motoriecomunicare, activitate motorie деятельность

Оnvгюгmвnt
rezultative cunoєtinюe capacitгюi, deprinderi valori, calitгюi, raporturi

competenюe cognitive operaюionale complexe

competenюe integrative

Fig. 1. Aspectul Comunicare al оnvгюгmвntului de culturг fizicг [20, 22]

Aceste categorii orienteazг activitatea de FPI оntr-un sistem pedagogic holostic:

prelegeri, metodice, seminare, de laborator (practice), pregгtire fizicг єi antrenament.
Activitгюile fundamentale desemnate de categoria portante conduc la formarea,
respectiv, a trei competenюe fundamentale/competenюe cheie - cognitive, operaюionale,
poziюionale (psiho-socio-fizice), care, оn unitatea lor, compun competenюa integrativг
profesionalг a specialistului de educaюie fizicг.
Analiza teoreticг studiul programelor (accesibile) cursurilor care se predau la
facultгюile de profil, precum єi al documentelor de proiectare pedagogicг ne-au orientat оn
elaborarea programei de formare etapizatг a competenюelor de comunicare didacticг a SCF
(Figura 2).
Programa prevede douг etape de bazг [22, p.5-10]::
I – etapa formгrii reprezentгrilor despre acюiuni єi activitate;
II – etapa formгrii competenюelor de acюiune єi activitate Оn plan vertical, programa
pregгtirii pe etape prevede douг aspecte de bazг.
La fiecгre etapг de bazг toate subetapele sunt divizate pe categorii de formare.
La I etapг de bazг, subetapa orientare, executare єi control-corecюionalг, sunt adecvate
lecюiile teoretice, practice єi metodice, direcюionate la formarea triadei categoriei
fundamentale a proiectelor de competenюг: reprezentгri gnostice-empirice-logice [28, p.90-
93].
La etapa a II se formeazг triada categoriei activitгюii integrative cognitiv-operaюional-
poziюionale (compexul integrativ al formaюiunilor calitгюilor de personalitate), care se
realizeazг prin aceeaєi tipologie de lecюii ca єi la etapa I, [22, p.5-10]:

16
 - la I etapг se rezolvг problema creгrii bazei orientative a activitгюii оn formг abstractг
(activitate la nivelul I);
- la etapa a II se оnsuєesc activitгюi verbale interioare єi exterioare (interiozizarea-
exterioritarea activitгюii nivelului II, conєtientizarea єi оnsuєirea a punctelor de sprijin de
bazг ale activitгюii);
- la etapa a III se оnsuєesc activitгюi de vorbire internг la nivelul simbolurilor єi
imaginilor (exteriorizarea-interiorizarea activitгюii, determinarea automatizatг a punctelor de
sprijin de bazг єi aplicarea lor raюionalг pentru оndeplinirea eficientг a sarcinii оn diverse
condiюii)
Fiecare triadг posedг potenюialul formгrii adecvate nivelurilor activitгюii de formare-
dezvoltare a competenюelor:
I. conceptual – cunoaєterea bazelor teoretice ale activitгюii (1);
II. instrumental-contextual (2, 3) – posedarea tehnologiilor operaюionale єi a
priceperilor de utilizare a lor оn diferite condiюii reale;
III. adaptiv-integrativ (4, 5) – capacitгюi de utilizare a cunoєtinюelor оn prognozarea
psihopedagogicг, оn planificarea, proiectarea єi evaluarea оntregii activitгюii.
Planul interdisciplinar al FELPS este abordat de Programa FELPS оn 3 aspecte:
teoretico-metodic, metodic єi practic.
Primul normeazг formarea competenюelor LPS legate de planificare, proiectare єi
descriere a activitгюii didactice cu elevii la lecюie; al II-a – formarea competenюelor de
evaluare a acestei activitгюi, analiza єi corectarea ei; al III-a – formarea competenюelor de
activitate practicг оn cadrul lecюiei [36, 39].
Conceptul modern al structurгrii activitгюii didactic-educative profesorului de culturг
Etapele formгrii reprezentгrilor despre acюiuni єi activitгюi
fizicг ne оndreptгюeєte sг avansгm ideea recunoaєterii componentelor de bazг ale formгrii
competenюei LPS – comunicativ, organizatoric, cognitiv, de proiectare, constructiv єi
motorie, drept
etape componente єi ale formгrii competenюelor
orientare de bazг.
executare control-corecюionalг

PROGRAMA FORMГRII ETAPIZATE A COMPETENЮELOR LPS

tipuri de lecюii teoretice practice metodice, seminare

tipuri de reprezentгri gnostice empirice logice

2.Оnsuєirea acюiunii sub formг

4.Trecerea
vorbirii
de interne.
la forma vorbirii externe la forma internг.
3.Оnsuєirea acюiunii sub forma
5.Оnsuєirea
vorbirii
acюiunii
externe. la nivelul simbolurilor єi imaginaюiilor.
etape1. Crearea bazei orientative a acюiunii sub formг abstractг
Etapa formгrii competenюelor de acюiune єi activitate

tipuri de competenюe
cognitive operaюionale poziюionale
17

nivelurile competenюelor 1.Conceptual 3.Contextual 5.Integrativ

2.Instrumental 4.Adaptiv
 Fig. 2. Componentele categoriale ale Programei formгrii etapizate a competenюelor
LPS [39, p. 90-93]

Formarea competenюelor didactice este modalitate de actualizare a calitгюilor

personale єi profesionale ale studentului pedagog, deoarece aceastг activitate are caracter
integrativ la toate nivelurile єi оn toate aspectele sale.
Caracteristicile cheie ale formгrii etapizate a competenюelor didactice, inclusiv ale LPS,
decurg din caracterul orientativ al abilitгюilor de analizг a situaюiei didactice, stabilirea
obiectivelor єi planificarea activitгюii didactice, din capacitatea de interacюiune
interpersonalг єi profesionalг єi de evaluare prin reflexie intelectual-profesionalг a activitгюii
єi rezultatelor didactice proprii, a situaюiilor de interacюiune comunicativг єi profesionalг
[39, p. 90-93].
Structura epistemico-teoreticг єi praxiologicг (metodologicг) a competenюelor LPS este
conformг standardelor оnvгюгmвntului profesional superior - оntemeiate pe formarea-
dezvoltarea de competenюe.
Elaborarea problemei de formare a limbajului scris єi, оn special, a competenюelor
didactic-educative ale profesorului de educaюie fizicг, este una de perspectivг, cu condiюia
valorificгrii legгturilor corelative ale acestor competenюe cu categoriile fundamentale ale
оnvгюгmвntului din domeniul culturii fizice, precum єi adecvгrii lor, оn plan ierarhic єi
structural, cu totalitatea componentelor factoriale, care asigurг integritatea strategiei didactice
a procesului instructiv-formativ.
Cadrul teoretic al cercetгrii, analiza programelor cursurilor Comunicarea profesionalг a
specialistului de culturг fizicг єi sport єi Comunicarea didacticг a profesorului de educaюie
fizicг, a datelor practicii pedagogice єi celei de antrenoriat, precum єi a rezultatelor celor douг
sondaje sociologice desfгєurate anterior ne-au sugerat structura programei experimentale a
cursului opюional Formarea limbajului profesional scris, integrat оn disciplinele sus-numite.
Fiecare compartiment prevede realizarea unitгюilor de conюinut indicate оn cadrul
lecюiilor planificate conform concepюiei cercetгrii accesвnd metodologii specifice LPS.

18
 Programele analitice menюionate prevгd, оn total, 80 de ore, dintre care 40 de ore
pentru cursul opюional Formarea limbajului profesional scris: 20 de ore facultative єi 20 de
ore independente (Tabelul 7).
Tabelul 7. Programa analiticг a cursurilor “Comunicarea profesionalг a specialistului
de culturг fizicг єi sport” єi “Comunicarea didacticг a profesorului de educaюie fizicг”

Nr. Formele de studii “Comunicarea profesionalг a “Comunicarea didacticг a

crt. specialistului de culturг fizicг єi sport” profesorului de educaюie
fizicг”
Nr. de ore Nr. de ore
1 Prelegeri 30 20
2 Seminare 10 20
Cursul opюional “Formarea limbajului profesional scris”
3 Lecюii facultative 20 20
4 Lecюii independente 20 20
Total: 80 80

Оn scopul asigurгrii orelor facultative єi independente cu material pentru studiu a fost

elaborat un caiet de sarcini pentru orele facultative єi independente pentru cursurile de lecюii
Comunicarea profesionalг a specialistului de culturг fizicг єi sport єi Comunicarea didacticг
a profesorului de educaюie fizicг. Caietul a fost elaborat оn conformitate cu programa, pentru
orele cu caracter semi-independent єi independent; el va suplini cunoєtinюele practic-
aplicative ale masteranzilor, formвndu-le competenюe de muncг independentг.
Pentru fiecare orг facultativг sunt prevгzute 3-5 sarcini de ordin explicativ, completativ,
teste de cunoєtinюe, toate оnsoюite de indicaюii bine formulate (Anexele 7, 8). La orele
facultative se vor explica єi оnsuєi o serie de termeni, prin оncadrarea lor оn enunюuri, fraze,
compuneri єi eseuri.
Pentru orele independente sunt formulate єi sarcini de aplicare-dezvoltare a
competenюelor creative – realizarea eseurilor, rezumatelor, referatelor.
Pentru evaluarea/autoevaluarea achiziюiilor оn domeniul LPS masteranzilor le sunt
propuse teste ce conюin termeni specifici culturii fizice єi sportului оn formele corect - greєit.
La fel, studenюilor le sunt propuse sarcini de scriere a termenilor specifici probelor de
sport - atletism, gimnasticг, lupte, baschet, handbal, volei, tenis, box, fotbal etc.
Оn caietul de sarcini se regгsesc єi probe pentru difinirea termenilor єi activitгюilor
celor mai importante domeniului, fiind rezervat єi spaюiu pentru reprezentarea schematicг a
rezolvгrilor diferitor sarcini [40, p.46-51].
Caietele includ єi sarcini de completare cu termeni sau frazeologisme corespunzгtoare
conюinutului enunюului propus.
Un loc aparte оn conюinutul orelor independente ocupг proiectul didactic – un sistem
complex de obiective, conюinuturi, strategii-metode-forme-mijloace de valorificare a
temei/unitгюii de conюinut.

19
 Pentru a stabili nivelul omogenitгюii grupelor experimentale єi martor, au fost
desfгєurate testгri de apreciere ce юin de:
- cunoєtinюele teoretice єi priceperile practico-metodologice (Tabelul 8),
- LPS al unui text єtiinюific (Tabelul 9), datele statistice comparative demonstreazг
omogenitatea grupelor experiment єi martor la nivelul pragului de veridicitate P>0,05;
- LPS al unui proiect didactic (Tabelul 10).
Cunoєtinюele teoretice au fost stabilite оn rezultatul desfгєurгrii unei testгri. Priceperile
practico-metodologice au fost apreciate оn baza elaborгrii de cгtre masteranzi a unui proiect
didactic pentru o lecюie stereotip de educaюie fizicг (cu obiectivele, conюinuturile єi forme
de organizare indicate de noi). Rezultatele evaluгrii nivelului de pregгtire a studenюilor
pentru formarea LPS sunt prezentate оn Tabelul 4.3, aprecierile fiind fгcute conform
sistemului de 10 puncte [40, p.46-51].
Notele medii per grup de apreciere a cunoєtinюelor-capacitгюilor-atitudinilor aferente
LPS al studenюilor-masteranzi au servit la determinarea nivelului iniюial de FP a acestora,
precum єi sг la stabilirea omogenitгюii grupelor experiment єi martor.
Оn scopul evaluгrii eficacitгюii programei aplicate la etapa finalг a experimentului au
fost desfгєurate testгri privind aprecierea оn succesiunea prezentatг anterior la cele trei
compartimente ale competenюelor: cunoєtinюele teoretice єi priceperile practico-metodice,
limbajul scris al unui text єtiinюific, limbajul profesional scris al unui proiect didactic.
Dupг prelucrarea datelor furnizate de testarea crieteriilor de evaluare a LPS a unui text
єtiinюific la etapa finalг, constatгm diferenюe statistice semnificative оntre cele douг grupe,
оn favoarea GrE (P<0,05).
Tabelul 8. Rezultatele aprecierii nivelului pregгtirii teoretice a studenюilor-masteranzi
pentru formarea limbajului profesional scris la etapa iniюialг
Nr. Cunoєtinюe єi priceperi Rezultatele iniюiale
crt. (note)
I. Cunoєtinюe teoretice Grupa Grupa
experimentalг martor
1 Comunicarea. Definiюii єi principii ale comunicгrii.
Comunicare єi informare. Nevoia de comunicare єi
funcюiile acesteia. Comunicare – categoria principalг a 6,00 6,07
activitгюii profesionale a specialistului de culturг fizicг єi
sport.
2 Procesul de comunicare. Elementele procesului de
comunicare. Niveluri de comunicare. Felurile comunicгrii. 5,78 5,71
Comunicarea ca relaюie.
3 Conceptul de sine єi comunicarea. Particularitгюi ale
comunicгrii. Ierarhia structural-textualг a comunicгrii 6,00 6,00
profesionale.
4 Competenюe de comunicare. Tipuri de competenюe
educaюionale. Formarea competenюelor verbal 6,21 6,28
comunicative scrise.
5 Comunicarea profesional-pedagogicг, stereotipul comunicгrii 5,71 5,78

20
 profesional-pedagogice. Principii єi reguli de eficientizare a
unei comunicгri.
6 Conюinutul єi esenюa comunicгrii profesionale scrise.
5,85 6,00
Reguli єi sugestii privind comunicarea profesionalг scrisг.
7 Documentele oficiale folosite оn activitatea profesional-
pedagogicг. Documentele specifice folosite оn activitatea
6,14 6,00
profesional-pedagogicг. Proiectarea activitгюii „Lecюia de
educaюie fizicг”.
8 Prezentarea, redactarea єi tehnica scrierii lucrгrilor
5,71 5,57
єtiinюifice.
9 Comunicarea mediatг de calculator. 6,50 6,57

Analiza statisticг єi matematicг a datelor experiementului aratг, cг la majoritatea

criteriilor au fost obюinute rezultate ce demonstreazг cг t calculat pentru toate criteriile
variazг оntre 0,66 – 1,54, mai mic decвt t tabelar, ceea ce denotг diferenюe nesemnificative
(P>0,05) оntre testгrile iniюiale єi finale (Tabelul 9).
Dacг analizгm comparativ din punct de vedere statistico-matematic rezultatele evaluгrii
limbajului profesional scris al unui proiect didactic la grupele martor єi experiment la etapa
iniюialг (Tabelul 4.8), observгm cг t, calculat pentru toate criteriile de evaluare variazг оntre
0,19 – 0,47 valoarea fiind mai micг decвt t tabelar, fapt ce dovedeєte cг diferenюele оntre cele
douг grupe sunt nesemnificative (P>0.05).
Comparвnd datele statistico-matematice prezentate оn Tabelul 4.8 єi 4.9, observгm cг
rezultatele obюinute de la etapa finalг sunt оn favoarea GrE (P<0,05), unde valoarea lui t
calculat la etapa finalг pentru toate criteriile testate variazг оntre 2,07 – 2,49 єi este mai mare
decвt t tabelar, ceea ce dovedeєte cг diferenюele оntre cele douг grupe sunt semnificative.
Aceastea fiind spuse, ne dovedeєte cг eficacitatea programei aplicate la etapa finalг a
experimentului indicг indici statistici superiori ai grupei experiment faюг de grupa martor la
nivelul P<0,05 la toюi parametrii testaюi (Tabelul 9).
Analizвnd din punct de vedere statistic dinamica dintre testгrile criteriilor de evaluare a
LPS al unui proiect didactic al grupei martor la etapa iniюialг єi cea finalг, observгm cг t
calculat pentru fiecare criteriu variazг оn diapazonul 0,56 – 1,31 valoarea fiind mai micг ca t
tabelar, ceea ce dovedeєte cг оntre testarea iniюialг єi cea finalг a criteriilor de evaluare a
limbajului profesional scris nu sunt diferenюe оntre cele douг etape ale experimentului sau
acestea sunt necemnificative (P>0,05).
Tabelul 9. Datele comparative a criteriilor de evaluare a limbajului profesional scris a
unui text єtiinюific la etapele iniюialг єi finalг ale experimentului
Nr. Criterii Grupel Indicatori statistici
crt. e єi statistica Iniюialг Finalг t P
X  m X  m > 0,05
7,00±0,31
Corespun M 7,23±0,30 0,79
derea E 7,10±0,30 8,07±0,27 3,60 < 0,01
1
conюinut t 0,23 2,10 Ї Ї
ului temei P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
alese cu

21
 M 7,15±0,33 7,35±0,30 0,66 > 0,05
Nivelul de posedare a E 7,30±0,32 8,22±0,28 3,28 < 0,01
2
abilitгюilor de scriere t 0,33 2,12 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
M 6,99±0,33 7,33±0,32 1,10 > 0,05
Stilistica limbajului E 7,22±0,35 8,25±0,30 3,32 < 0,01
3
scris t 0,48 2,09 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
Utilizarea M 6,85±0,36 7,25±0,35 1,21 > 0,05
terminologiei E 7,00±0,36 8,25±0,31 3,91 < 0,01
4
profesionale t 0,29 2,13 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
M 6,88±0,31 7,25±0,29 1,54 > 0,05
Prezenюa delictelor E 7,05±0,32 8,14±0,25 3,89 < 0,01
5
t 0,39 2,34 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
M 6,85±0,38 7,19±0,37 0,97 > 0,05
Relevanюa surselor E 7,00±0,37 8,31±0,32 3,97 < 0,01
6
bibliografice utilizate t 0,28 2,28 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
Notг: E – Grupa experiment, M – Grupa martor
n= 14; Р - 0,05; 0,01; 0,001.r = 0,553
f = 26; t = 2,0562,779 3,707
f = 13; t = 2,160 3,012 4,221
Totodatг, analizоnd statistico-matematic dinamica dintre testгrile criteriilor de evaluare
a limbajului profesional scris a unui proiect didactic al grupei experiment, la etapele iniюialг
єi finalг (Tabelul 10), observгm cг diferenюele оntre cele douг etape sunt semnificative оn
favoarea grupei experiment (P<0,01-0,001). Interpretвnd diferenюele dintre rezultatele
obюinute la etapele iniюialг єi finalг, de grupa experiment, observгm cг „t” calculat variazг
оntre 3,77-4,23, fiind mai mare ca „t” tabelar, ceea ce dovedeєte cг diferenюele statistice
obюinute sunt semnificative.
Tabelul 10. Datele comparative a criteriilor de evaluare a limbajului profesional scris a
unui proiect didactic la etapele iniюialг єi finalг ale experimentului
Nr. Criterii Grupele єi Indicatori statistici
crt. statistica Iniюialг Finalг t P
7,50±0,44
X  m 0,69 X  m> 0,05
1 Corespun M 7,21±0,46
derea E 7,33±0,45 8,97±0,40 4,10 < 0,01
conюinut t 0,19 2,49 Ї Ї
ului temei P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
2 cu M 7,00±0,38 7,27±0,37 0,77 > 0,05
Nivelul de posedare a abilitгюilor
E 7,19±0,36 8,36±0,29 3,77 < 0,01
de descriere a mijloacelor єi
t 0,36 2,32 Ї Ї
metodelor utilizate
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
3 M 6,92±0,46 7,36±044 1,05 > 0,05
Capacitatea de formulare єi E 7,10±0,45 8,58±0,40 3,95 < 0,01
scriere a strategiei didactice alese t 0,28 2,07 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
4 M 7,21±0,46 7,60±0,44 0,93 > 0,05
Nivelul de posedare a abilitгюilor
E 7,34±0,45 8,87±0,40 3,82 < 0,01
de formulare єi scriere corectг a
t 0,20 2,15 Ї Ї
obiectivelor de referinюг
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї

22
 5 M 7,00±0,46 7,42±0,44 1,00 > 0,05
Abilitгюi de formulare єi scriere
E 7,21±0,45 8,72±0,39 3,77 < 0,01
corectг a subcompetenюelor
t 0,33 2,20 Ї Ї
formate
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
6 M 7,00±0,46 7,24±0,45 0,56 > 0,05
Stilistica limbajului scris al E 6,80±0,44 8,49±0,40 4,23 < 0,001
proiectului didactic t 0,31 2,08 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
7 M 7,00±0,33 7,42±0,34 1,31 > 0,05
Utilizarea terminologiei
E 7,18±0,32 8,33±0,27 4,10 < 0,01
profesionale specifice temei
t 0,39 2,12 Ї Ї
predate
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
8 M 6,92±0,43 7,43±0,41 1,27 > 0,05
Relevanюa surselor bibliografice
E 7,20±0,42 8,71±0,38 3,97 < 0,01
utilizate оn realizarea proiectului
t 0,47 2,28 Ї Ї
didactic
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
9 Nivelul de posedare a abilitгюilor M 7,00±0,46 7,46±0,45 1,07 > 0,05
de autoevaluare єi elucidare a E 7,22±0,47 8,87±0,41 3,93 < 0,01
recomandгrilor ce reies din t 0,33 2,31 Ї Ї
autoevaluare P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
10 Nivelul posedгrii abilitгюilor de M 6,78±0,45 7,29±0,44 1,21 > 0,05
descriere a scenariului didactic E 7,05±0,46 8,68±0,42 3,88 < 0,01
(conюinutului didactic) t 0,42 2,27 Ї Ї
P > 0,05 < 0,05 Ї Ї
Notг: E – Grupa experiment, M – Grupa martor
n= 14; Р - 0,05; 0,01; 0,001.r = 0,553
f = 26; t = 2,0562,779 3,707
f = 13; t = 2,160 3,012 4,221

Totodatг, analizоnd statistico-matematic dinamica indicilor limbajului profesional scris

a unui proiect didactic ai grupei experiment, de la etapa iniюialг єi cea finalг, observгm cг
diferenюele sunt semnificative la pragul de semnificaюie de 1 -0,1% (P<0,01-0,001).
Analiza statistico-comparativг a notele generale obюinute de cгtre studenюii grupelor
experiment єi martor la examenul oficial putem remarca faptul, cг media notei de grup la
eєantionul experiment reprezintг o categorie pedagogicг superioarг cu o treaptг faюг de
eєantionul martor (9,78-8,64), ceea ce confirmг o contribuюie substanюialг pentru reuєita
generalг a studenюilor la cursul obюinonal desfгєurat „Formarea limbajului profesional scris”
(Tabelul 11).
Tabelul 11.Rezultatele aprecierii nivelului pregгtirii teoretice a studenюilor-masteranzi
pentru formarea limbajului profesional scris la etapa finalг
Nr. Cunoєtinюe єi priceperi Rezultate finale
crt. (note)
I. Cunoєtinюe teoretice G.exp G.m
1 Comunicarea. Definiюii єi principii ale comunicгrii. Comunicare єi
informare. Nevoia de comunicare єi funcюiile acesteia. Comunicare –
9,21 8,14
categoria principalг a activitгюii profesionale a specialistului de culturг
fizicг єi sport.
2 Procesul de comunicare. Elementele procesului de comunicare. Niveluri
9,07 8,14
de comunicare. Felurile comunicгrii. Comunicarea ca relaюie.
3 Conceptul de sine єi comunicarea. Particularitгюi ale comunicгrii. 9,28 8,07

23
 Ierarhia structural-textualг a comunicгrii profesionale.
4 Competenюe de comunicare. Tipuri de competenюe educaюionale.
9,11 8,35
Formarea competenюelor verbal comunicative scrise.
5 Comunicarea profesional-pedagogicг, stereotipul comunicгrii profesional-
9,14 8,35
pedagogice. Principii єi reguli de eficientizare a unei comunicгri.
6 Conюinutul єi esenюa comunicгrii profesionale scrise. Reguli єi sugestii
9,42 8,28
privind comunicarea profesionalг scrisг.
7 Documentele oficiale folosite оn activitatea profesional-pedagogicг.
Documentele specifice folosite оn activitatea profesional-pedagogicг. 9,35 8,21
Proiectarea activitгюii „Lecюia de educaюie fizicг”.
8 Prezentarea, redactarea єi tehnica scrierii lucrгrilor єtiinюifice. 9,28 8,64
9 Comunicarea mediatг de calculator. 9,78 8,57

Analiza datelor єi evaluarea rezultatelor experimentului de formare a limbajului

profesional scris оn cele douг eєantioane, constituie un prilej pentru a conєtientiza lucruri
importante de eficientizare a procesului de formare a limbajului profesional scris la studenюii-
masteranzi, aflaюi оn mediul academic modern.
Generalizвnd cele expuse anterior, se poate afirma cг programa cursului opюional
contribuie la formarea cunoєtinюelor єi priceperilor de comunicare profesional-pedagogicг
sub aspect scris, la viitorii profesori de educaюie fizicг, la nivelul productiv cu elemente de
creaюie.

CONCLUZII GENERALE ЄI RECOMANDГRI

Rezultatele cercetarii formarii limajului profesional scris єi competentelor comunicativ-
verbale scrise, realizate la nivel teoretic, practic єi experimental, confirmг atingerea
obiectivelor sale generale, prin aceasta confirmвnd єi ipoteza оnaintatг; reprezintг valori
teoretice єi practice demonstrate, certificг adevarul tezelor оnaintate pentru sustinere.
1. Rezultatele analizei єi generalizгrii teoriei єi practicii cu privire la problema
activitгюii pedagogice a profesorului de educaюie fizicг demonstreazг faptul constructivitгюii
abordгrii funcюionale оn cadrul concepюiilor, unde activitatea datг se examineazг ca proces
de comunicare constituit prin contextul situaюiilor pedagogice, baza cгrora reprezintг
aspectul textual.
2. Abordarea textualг a fenomenului situaюiei pedagogice la nivelul situaюiei
comunicative ne-a permis sг determinгm cele douг forme de manifestare ale acesteia – forma
exteriorizatг verbal neobiectivizatг єi forma exterioarг scrisг obiectivizatг ca rezultat
analitico-sintetic al potenюialului profesional-comunicativ al specialistului.
3. Оn urma observaюiilor pedagogice єi a studierii diferitelor lucrгri оn format scris ale
studenюilor (referate, conspecte, lucrгri de licenюг, articole) єi a documentaюiei de lucru a
studenюilor practicanюi s-a constatat:

24
 - nivelul scгzut de formare a limbajului profesional scris prin aspecte arhitectonice
corecte textuale єi prin volumul expresiv lingvistic єi terminologic dezavantajos;
- nivelul scгzut de exteriorizare a contextului оn forma scrisг a situaюiilor pedagogice
comunicative.
4. Sondajul sociopedagogic desfгєurat ne-a permis sг constatгm:
- formarea la nivel nesatisfгcгtor a competenюei de limbaj profesional scris la
specialiєtiii de educaюie fizicг єi sport: 19% profesori єcolari, 29% CD universitare, 34,8%
studenюi;
- demersuri clare ale subiecюilor cercetгrii pentru depгєirea situaюiei prin
introducerea оn planurile de оnvгюгmвnt a unei discipline de formare a competenюelor
profesionale comunicativ-lingvistice: 81,3% studenюi, 51,8% CD universitare, 34,6%
profesori єcolari.
5. Studiul cadrulului curricular pentru FPI a specialiєtilor de educaюie fizicг єi sport a
deconspirat un potenюial teleologic-conюinutal-metodologic insuficient pentru aspectul
comunicativ-lingvistic.
6. Integralizarea оntr-un demers unitar a coordonatelor psihofiziologicг, pedagogicг,
praxiologicг єi comunicativ-lingvisticг a FPI a specialiєtilor de educaюie fizicг єi sport prin
formarea etapizatг (orientativг, executivг єi control-corecюionalг - ale reprezentгrilor єi
acюionгrii) de competenюe profesional-comunicative (fundamentale – cognitive,
operaюionale єi valorico-atitudinale, la nivelurile conceptual, instrumental-contextual єi
adaptiv-integrativ) a constituit cadrul conceptual al Programei FCLPS, care oferг
universitarilor єi un cadru analitic clar pentru activitatea de formare studenюilor de culturг
fizicг a competenюelor limbajului profesional scris: 80 de ore timp didactic; 9 unitгюi mari
de conюinut; 4 forme de studii (prelegeri, seminare, lecюii facultative, ore independente) .
7. Оn finalul aplicгrii experimentale a Programei FCLPS s-a demonstrat:
• un nivel avansat de formare studenюilor de culturг fizicг a competenюelor
profesionale generale єi a competenюelor limbajului profesional scris: 9,21 - 9,78 la GrE
faюг de 8,14 - 8,57 la GrM, subiecюii din prima grupг clasвndu-se la evaluare оn categoria B
iar cei din grupa martor la categoria C;
• eficienta formгrii limbajului scris єi a competenюelor comunicativ-lingvistice ale
studenюilor-masteranzi printr-o metodologie specificг, conceputг pe principii, obiective єi
conюinuturi educaюionale specifice – care integralizeazг оn mod praxiologic cadrele
psihofiziologic, pedagogic, comunicativ-lingvistic;
• filonul unei astfel de metodologii оl constiuie selectarea-combinarea cu discernоmвnt
teoretic-praxiologic a unor metode deduse din principiile interdisciplinaritгюii (cunoaєterii єi
educaюiei), realizate оn cadrul sinergetic al cвtorva discipline/cursuri.
Astfel a fost soluюionatг o problemг єtiinюificг importanюг a FPI a specialiєtilor de
culturг fizicг єi sport, care constг оn:

25
 - determinarea teoreticг-curricularг єi praxiologic-metodologicг a competenюelor
profesionale pedagogice ale limbajului scris indispensabile profesorului de educaюie fizicг,
- оn aprecierea nivelului de formare al acestui tip de competenюe la studenюii єi cadrele
didactice de culturг fizicг єi sport;
- argumentarea єtiinюifico-teoreticг a unei metodologii specifice de formare a
limbajului profesional scris prin aplicarea experimentalг a unei programe analitice, conceputг
conform conceptului cercetгrii – integralizarea coordonatelor psihofiziologice, pedagogice,
comunicativ-lingvistice.
Recomandгri practice:
1. Conceptorilor de curriculum universitar:
- integralizarea coordonatelor psihofiziologicг, pedagogicг єi comunicativ-lingvisticг оn
proiectarea formгrii profesionale iniюiale a specialiєtilor de educaюie fizicг єi sport;
- proiectarea curricularг a formгrii profesionale iniюiale a specialiєtilor de educaюie
fizicг єi sport оn domeniul competenюelor de limbaj profesional scris pe etapele: orientativг,
executivг, control-corecюionalг.
2. Cadrelor didactice universitare de educaюie fizicг єi sport:
- realizarea demersului metodologic оntemeiat pe integralizarea cadrelor
psihofiziologic, pedagogic єi comunicativ-lingvistic;
- practicarea unui sistem pedagogic integrativ al lecюiilor (teoretice, metodice,
seminare, practice) єi a practicii pedagogice;
- realizarea unei evaluгri sistematice a nivelurilor de formare la studenюi a limbajului
profesional scris, pe aspectele conceptul (al reprezentгrilor), instrumental, contextual
(operaюionalizarea), adaptiv єi integrativ ale competenюei comunicativ-lingvistice.
Bibliografie
1. Cabac V. Trei faюete ale evaluгrii: estimarea, оnюelegerea, verificare. Оn: Didactica Pro, 2005,
Nr.5-6, p.37-45
2. Coєeriu E. Introducere оn lingvisticг. Cluj: Echinox, 1995. 146 p
3. Galperin P.I. Metoda, fapte єi teorii оn psihologia formгrii acюiunilor mintale єi a noюiunilor. Оn:
Studii de psihologia оnvгюгrii, Bucureєti: EDP, 1975, p.107
4. Galperin P.I. Probleme psihopedagogice ale instruirii programate оn etapa actualг. Оn: Studii de
psihologia оnvгюгrii. Bucureєti: EDP, 1975, p.127
5. Gцnczi-Raicu M., Aftimiciuc O., Danail S. Competenюe de coordonare complexг оn cadrul
activitгюii didactice integrative a profesorilor de educaюie fizicг. Monografie. Chiєinгu: Valinex,
2014. 160 p.
6. Guidea N. Pregгtirea viitorilor specialiєti din domeniul educaюiei fizice єi sportului. Оn:
Gymnasium 1994. Nr.10(Bacгu, Romвnia)
7. Ivan L. Cele mai importante 20 de secunde: Competenюa оn comunicarea nonverbalг, Bucureєti:
Tritonic, 2009. 298 p.
8. Joiюa E. Formarea pedagogicг a profesorului: Instrumente de оnvгюare cognitiv- constructivistг.
Bucureєti: EDP, 2008. 400 p.
9. Maciuc I. Dicюionar de sociologie. Bucureєti: Babel, 1998, p.19-23

26
10. Muchelli A., Corbalan J.-A., Ferrandez V. Teoria proceselor de comunicare. Iaєi: Editura Institutul
European, 2006. 232 p.
11. Muraru A. Pedagogia sportului. Compendiu. Constanюa: Exponta, 2000. 87 p.
12. Nanu M.C. Formarea limbajului profesional pentru comunicarea pedagogicг la studenюii
facultгюilor de educaюie fizicг єi sport. Teza de doctor оn єtiinюe pedagogice. Chiєinгu, 2006. 168
p.
13. Oprescu V. Fundamentele psihologice ale pregгtirii єi formгrii didactice. Craiova: Universitaria,
1996, p. 68-79
14. Pвslaru Vl. Standardul de stat єi libertatea оn educaюie. Оn: Principiul pozitiv al
educaюiei. Chiєinгu: Civitas, 2003. 320 p.
15. Pвslaru Vl., Cabac V. (coord.), Achiri I. et al. Evaluarea оn оnvгюгmвnt. Orientгri conceptuale.
Ghid metodologic/ MEЄ, Chiєinгu: IЄE, 2002. 145p.
16. Pвslaru Vl. Evaluarea – al patrulea pilon al reformei єcolare. Оn: Didactica Pro, 2005. Nr.5-6,
p.34-37
17. Pвslaru Vl. Competenюele educaюiei lingvistice єi literare. Оn: rev.Didactica Pro, 2011. nr.3 (67),
p. 40-44
18. Radu I.T. Evaluarea оn procesul didactic. Bucureєti: EDP. 2000. 342 p.
19. Єchiopu U. (coord.). Dicюionar enciclopedic de psihologie.Bucureєti: Babel, 1997. 740 p.
20. Timuє M., Danail S., Lungu E. Comunicarea profesional-pedagogicг a profesorului de educaюie
fizicг. Оn: Єtiinюa culturii fizice. Chiєinгu: USEFS, Nr. 7/1, 2008, p. 11-16
21. Timuє M., Danail S. Unele sugestii privind practicarea limbajului scris de cгtre viitorii profesori de
educaюie fizicг оn textele єtiinюifice. Оn: Interdisciplinaritate єi calitate оn domeniul fundamental de
єtiinюг: Educaюie fizicг єi sport, Bucureєti: BREN, 2008, p.43-45
22. Timuє M., Danail S., Braniєte Gh. Unele aspecte privind posedarea єi formarea competenюelor
limbajului profesional scris la studenюii facultгюilor de educaюie fizicг єi sport. Оn: Єtiinюa culturii
fizice, 2010, nr. 6/3, p.5-10
23. Timuє M. Unele aspecte privind posedarea limbajului profesional scris de cгtre viitorii specialiєti
оn domeniul culturii fizice. Оn: Єtiinюa culturii fizice, 2012, nr.9/1, p.9-14
24. Tomєa N. Pregгtirea studenюilor facultгюilor de educaюie fizicг єi sport pentru comunicarea
dialogo-didacticг: Autoref. dis. dr. ped. Chiєinгu: INEFS, 2003. 28 p.
25. Афтимичук Е. Формирование ритма дидактического общения у студентов институтов
физической культуры: Дис. … д-ра пед.наук. Кишинев 1998. 301с.
26. Байдак В. И. Подготовка студентов факультетов физической культуры к невербальному
общению с учащимися на уроке: Дис. … канд. пед. н. Ленинград, 1991. 210 с.
27. Выготский Л. С. Воображение и творчество в детском возрасте. Москва: Просвещение,
1991. 90 с.
28. Головин Б. Н., Кобрин Р. Ю. Лингвистические основы учения о терминах. Москва:
Высшая школа, 1987. 103 с.
29. Городилова Г.Г., Хмара А.А. и др. Практикум по развитие речи. Уч.пос. для ст.пед. Санкт
Петербура, ч.I-1988; ч.II-1991
30. Данаил С. Н. Методика подготовки студентов факультетов физического воспитания к
коммуникативной дидактической деятельности: Дис. … канд. пед. н. Ленинград, 1989. 272 с.
31. Данаил С. Лингводидактическая структура профессионального общения учителя
физической кулътуры. В: Актуалъные вопросы лечебно-профилактической, диагностической и
учебно-восп. работы: Тез.н.-пр. конф. Одесса, 1992, с.86-87

27
32. Данаил С.Н. Физкультурное образование в контексте современных разработок теории
деятельности и личности. В: Межд.н.-пр. конференция государств-участников СНГ по
проблемам физической культуры и спорта. Минск: БГУФК, 2010, с. 228-236
33. Дридзе Т. М. Текстовая деятельность в структуре социальной коммуникации. Проблемы
семиосоциопсихологии. Москва, 1984. 268 c.
34. Зимняя И. А.Методы взаимосвязанного обучения видам речевой деятельности. В:
Взаимосвязанное обучение видам речевой деятельности. Москва, 1985, с. 16-26
35. Ильюк Б.А. Роль речевых способностей в общении. В: Общение как предмет теоретических
и прикладных исследований. Ленинград, 1973, с. 71- 72
36. Лиаудис В., Негурэ И. Психологические основы формирования письменой речи у младших
школьников. Москва, 1994. 150 p.
37. Нечаева О.А. Функционально-смысловые типы (описание, повествование, рассуждение).
Улан-Удэ: Бурятское книжное изд-во, 1974, 261 c.
38. Никитина Е.И. Эссе-воспоминание. В: Русский язык в школе, 1999. № 3, p. 3–10
39. Тимуш М., Данаил С. Оссобенности построения программы поэтапного формирования
дидактических компетенций у будущих учителей физической культуры. Университетский спорт
в современном образовательном социуме. Минск: БГУФК, 2015. Ч.1, с.90-93
40. Timuє M. The efficiency criteria of the “Professioanal written language formation” program and
the values of the written professional language at the physical education students, rev.Sport єi
societate, Vol. 15, Nr.2 din 2015, p. 46-51
41. Brookes A., Grundy P. Writing for Study Purposes: A teacher's guide to developing individual
writing skills. Cambridge: Cambridge University Press, 1990, p.162
42. Nolasco R. Writing Upper-Intermediate / Oxford Supplementary Skills,1992. 120p.
43. Coєeriu E. Sistema, norma y habla. Montevideo, 1952, p.95

ADNOTARE
Timuє Maria: Formarea limbajului profesional scris la studenюii facultгюilor de
educaюie fizicг єi sport. Chiєinгu, 2016

Structura tezei. Introducere, 4 capitole, concluzii generale єi recomandгri, bibliografie

227 de surse, 20 anexe, 141 pagini text de bazг, 21 figuri, 25 tabele.
Publicaюii: 16 lucrгri єtiinюifice єi didactic-metodice.
Cuvinte cheie: comunicare didacticг, comunicare verbalг, competenюe de comunicare
scrisг, competenюe integratoare, limbaj profesional scris.
Domeniul de studiu: Comunicarea pedagogicг.
Scopul cercetгrii l-a constituit determinarea bazelor teoretice єi metodologice de formare
la studenюii facultгюilor de educaюie fizicг єi sport a competenюelor de limbaj profesional scris.
Obiectivele cercetгrii: studiul teoriei єi practicii de formare studenюilor a LPS; aprecierea
nivelului de formare a LPS la studenюii facultгюilor de educaюie fizicг єi sport; determinarea
conюinutului єi metodologiei de formare la studenюi a competenюelor LPS; elaborarea teoreticг
єi argumentarea experimentalг a Programei de formare pe etape la studenюi a LPS.
Noutatea єi originalitatea cercetгrii constг оn soluюionarea problemei de formare
studenюilor de culturг fizicг єi sport a competenюelor de LPS prin abordarea sistemicг a

28
aspectelor retrospectiv, structural єi funcюional ale activitгюii de comunicare pedagogicг єi
sintetizarea unor constante didactice integratoare: triadele cognitiv-operaюional-valoric-
atitudinal – оnvгюare, instruire, educare; corelativ-competenюional- categorial – cognitive,
operaюionale єi valoric-atitudinal.
Problema єtiinюificг importantг soluюionatг constг оn definirea, formarea єi
evaluarea nivelului de formare a competenюelor de LPS ale profesorului de educaюie fizicг
оn baza unei metodologiei originale, fundamentate teoretic єi validate practic-experimental.
Importanюa teoreticг a cercetгrii constг оn fundamentarea unei programe de formare
etapizatг a competenюelor limbajului profesional scris pe efectele progresive denotate de
categoriile cunoaєterii - gnostic-empiric-logic єi de cele ale competenюei - conceptual-
instrumental-contextual.
Valoarea aplicativг a cercetгrii este datг de:
• instrumentarea metodologicг a unei componente definitorii оn pregгtirea profesonalг a
cadrelor didactice din sistemul educaюiei fizice – comunicarea didacticг, aspectul limbajului
profesional scris;
• Modelul teoretic al programei de formare etapizatг a competenюelor LPS єi de
programa tematico-analiticг de formare etapizatг a competenюelor LPS;
• sistemul de evaluare a nivelului de formare a competenюelor LPS;
• metodologia specificг de formare a competenюelor LPS studenюilor єi profesorilor de
educaюie fizicг.
Aprobarea єi implementarea materialelor cercetгrii s-a fгcut prin comunicгri la
foruri єtiinюifice internaюionale (Chiєinгu, Kiev, Dnepropetrovsk, Minsk) єi prin activitatea
didacticг a autoarei оn cadrul USEFS.

АННОТАЦИЯ

Тимуш Мария: Формирование профессионального письменного языка у

студентов факультетов физического воспитания и спорта, Кишинев, 2016.
Структура диссертации: Введение, 4 главы, выводы и рекомендации,
библиография 227 источника, 20 приложений, 141 страниц основного текста, 21
рисунка, 25 таблицы. Полученные результаты опубликованы в 16 научных работах.
Ключевые слова: профессиональный письменный язык, коммуникативные
письменные компетенции, речевое общение, дидактическое общение, целостные
компетенции, поэтапная подготовка, образовательный процесс.
Область исследования: педагогика.
Цель исследования заключается в определении теоретических и
методологических основ формирования у студентов факультетов физического
воспитания и спорта компетенций профессиональной письменной речи.
Задачи исследования: изучение теории и практики формирования
профессиональной письменной речи; оценка уровня сформированности письменного
профессионального языка у студентов факультетов физического воспитания;
определение содержания и методологии формирования компетенций профессиональной
письменной речи у студентов; теоретическая разработка и экспериментальное
обоснование программы поэтапного формирования письменной речи у студентов.

29
 Новизна и оригинальность исследования состоит в разработке проблемы
формированием у студентов факультетов физического воспитания и спорта
компетенций профессионального письменного языка на основе системного подхода к
коммуникативной педагогической деятельности в ретроспективном, структурном и
функциональном аспекте и синтеза целостных дидактических триад: когнитивно-
операционно-ценностных – изучение, научение, воспитание; коррелятивно-
компетентностного-категориальные-познавательные, операционные и ценностно-
отношенческие.
Научная значимость решения данной проблемы заключается в определении,
формированием и оценке уровня сформированности компетенций письменного
профессионального языка учителя физической культуры на основе теоретически
обоснованной и экспериментально выверенной авторской методики.
Теоретическая значимость работы состоит в обосновании программы
поэтапного формирования компетенций письменного языка на прогрессивных
эффектах определяемых категориями познания – гностико-логико-эмпирическими а
также компетентностными-концептуально-инструментально-контекстуальными.
Прикладная значимость работы, настоящего исследования состоит в: -
обосновании одной из главных сторон подготовки учителя физической культуры –
коммуникативной дидактической деятельности в компетентностном контексте
профессионального письменного языка/речи; - разработанной концептуальной модели
программы поэтапного формирования компетенций профессионального письменного
языка/речи; - системе определения/оценки уровня; аналитико-тематической
сформированости компетенций профессионального письменного языка; - методике
формирования компетенций профессионального письменного языка у студентов
факультетов физического воспитания и учителей физической культуры.
Утверждение и реализация материалов исследования было сделано
посредством докладов на международных научных форумах (Кишинев, Киев,
Днепропетровск, г. Минск) и образовательной деятельности автора в рамках ГУФВиС.

ANNOTATION

Timuє Maria: Written language formation at the physical education and sport faculty students.
Chiєinгu, 2016.
The structure of the dissertation: introduction, 4 chapters, conclusions and recommendations,
227 bibliographical sources, 20 annexes, 141 pages of basic text, 21 figures, 25 tables. 16 scientific
publications anddidactical-methodic articles.
Keywords: teaching communication, oral communication, written communication skills, skills
integrative professional language writing.
Field of study: Pedagogical communication.
The aim of the research consist in the determination of the theoretical and methodical
foundations for the formation of written professional language competences at the physical education
and sport faculty students.
Objectives of the dissertation: study the theory and practice of training students of PWL; the
appreciation of the PWL formation level at the physical education and sport faculty students; the
determination of the content and the methodology of the professional written language formation skills
at students; theoretical elaboration and experimental argumentation of the step by step PWL formation
program for students within the auditory lessons and pedagogical practice.

30
 Novelty and originality of the research of the work consists in the settlement for the problem
of PWL formation at the physical education and sport faculty students on the systemic approach of the
retrospective, structural and functional aspects. The fact that allows the synthesizing at the constants
level of the fundamental didactical categorical triad – cognitive, operational and value-positional –
learning, initiating, educating and correlative skills triad – cognitive, operational and value-positional.
Important scientific issue resolved consists in definition, formation and evaluation of the PWL
formation level of the physical education teacher, based on an original, theoreticaly founded and
experimentally valided methodology.
Theoretical importance of the research consists of an elaboration of a step by step formation
program of written language skills, that is targeting progressive effects, denotated by the – gnostic-
empiric-logical knowledge categories and those of competences – conceptual – instrumental –
contextual.
Applicative value of a research is presented by: methological argumentation of one of the most
important components of the physical education teacher’s pedagogical training - didactical
communication in the professional written form context. - The elaborated conceptual model of a step
by step formation program for PWL skills. And a PWL thematic-analytical program the evaluation
system of the PWL skills formation level. – specifical methodology of the PWL skills formation at
students and physical education teachers.
Approval and implementation of research material was made through papers at international
scientific forums (Chisinau, Kiev, Dnepropetrovsk, Minsk) and educational activities within USEFS
author.

TIMUЄ MARIA

FORMAREA LIMBAJULUI PROFESIONAL SCRIS LA

STUDENЮII FACULTГЮILOR DE EDUCAЮIE FIZICГ ЄI
SPORT

31
 Specialitatea: 533.04 –Educaюie fizicг, sport, kinetoterapie єi recreaюie

Autoreferatul tezei de doctor оn єtiinюe pedagogice

Aprobat spre tipar: 30.12.2015 Formatul hоrtiei 60x84 1/16

Hоrtie ofset. Tipar ofset. Tiraj 30 ex
Coli de tipar: 2,0 Comanda nr. 23

Universitatea de Stat de Educaюie Fizicг єi Sport a Republicii Moldova,

str. A. Doga 22, Chiєinгu

32