PICCOLISSIMO GLOSSARIO DI TERMINI DELLA STAMPA E

TIPOGRAFIA

STANCAN MARIA FACIT

1)carattere-s. m. (tipogr.) caracter, litera de plumb

polirematiche:

 in carattere (loc.agg.inv.)-cu litere, in carattere stampatello-cu litere de tipar

 carattere atrabile, irascibile (loc.s.m) caracter irascibil
 carattere a bastone (loc.s.m.) c.-fara clarobscur unde semnul are marime
uniforma
 carattere bilioso (loc.s.m.)-temperament coleric
 di carattere (loc.agg.inv.) 1. despre cineva, sigur de sine, energic si voluntar: o
persoana cu/de caracter 2. de natura, cu caracter
 carattere acquisito (loc.s.m.) c. oppure carattere aacritto-trasatura de caracter
capatata
 carattere distintivo (loc.s.m.) => caracter distinctiv
 a caratteri di sangue (loc.avv.)-cu litere de sange
 carattere recessivo (loc.s.m.) c. -trasatura (autozomala) recesiva, trasatura
ereditara
 carattere dominante (loc.s.m.) c. caracter dominant, persoana dominanta
 carattere ereditario (loc.s.m) c. caracter ereditar, trasatura ereditara
 caratteri degenerativi (loc.s.m.pl.) in criminologie, anomalie psihofizica a unui
delincvent
 carattere di controllo (loc.s.m.) c. non alfanumeric, caracterul/semnul de
verificare care nu apare pe suport video sau tiparit pe hartie
 carattere litigioso (loc.s.m)-fire certareata
 carattere remissivo (loc.s.m.)-caracter supus, fire supusa, obedienta
 carattere risoluto (loc.sm.)-caracter hotarat, fire hotarata
 Caratteri/lettere di scatola (loc.s.m.pl.)-litere foarte mari, de-o schioapa
 carattere sessuale (loc.s.m.) c. caracter sexual in baza caruia se disting sexele
in cadrul aceleiasi specii commedia di carattere (loc.s.f.) c. tip de comedie
centrata pe reprezentarea unui anumit caracter sau defect uman
 forza di carattere (loc.s.f.) tarie de caracter, tenacitate, determinare
 interfaccia a carattere (loc.s.f.) interfat carcaterului/semnului, modalitate de
vizualizare ce permite comunicarea intre utilizator si soft

2) cassa-s.f. (tipogr.)-caseta de litere

polirematiche:

· cassa tipografica (loc.s.f.) caseta din lemn cu mici compartimente acre contine

caracterele/literele utilizate in compozitia tipografica

3) cassetino-s.m. (tipogr.) casuta (pentru litere)

4) cassetone-s.m. (tipogr.) despartitura in cutia cu litere, casuta

5) clisce-s.m.-1) (tipogr.) cliseu; 2)(fig.) cliseu, sablon

6) cliscetteria-s.f.-zincografie

7) compositoio, -oi-s.m. 1) (tipogr.) culegar; 2) (tipogr.) attrezzo costituito da

una lamina metallica a L su cui il compositore allinea i caratteri per formare le
linee | nelle macchine compositrici, piano su cui si allineano i caratteri o le matrici

8) compositore,-trice-s.m. si f. (tipogr.) culegator, -oare, culegar; 2) (adj.)

(tipogr.) care serveste la compozitia tipografica

9) compositrice-s.f. (tipogr.) linotip

Polirematiche:

compositrice a freddo (loc.s.f.)-linotip la rece, masina tipografica care utilizeaza

clisee fotografice pentru a obtine o pelicula transparenta pe care se imprima
caracterele
compositrice a caldo (loc.s.f.)-linotip la cald, masina tipografica care functioneaza
pe baza imprimarii la cald a unor caractere sau chiar a unui rand intreg dintr-un
text.

10) composizione-s.f. (tipogr.) culegere (de litere) in vederea asamblarii unui text
tipografic

polirematiche:

 composizione chimica (loc.s.f.) - compozitie chimica

 composizione verbale (loc.s.f.)compunere verbala
 composizione relativistica della velocità (loc.s.f.) regula pentru stabilirea
vitezei unui corp a carui viteza e in raport cu un sistem
 composizione delle forze (loc.s.f.) determinarea unei forte care are acelasi
efect cat doua sau mai multe forte care actioneaza simultan
 composizione dei movimenti (loc.s.f.) miscare care se obtine in urma a doua
sau a mai multor miscari datorate a diverse cauze
 composizione a freddo (loc.s.f.) => fotocompozitie
 composizione di vettori (loc.s.f.) => suma geometrica a vectorilor
 composizione nominale (loc.s.f.) compunere nominala, formarea de
substantive si de adjective compuse
 scomposizione in fattori irriducibili (loc.s.m.) (mat.) descompunerea in factori
ireductibili a unui polinom
 scomposizione in fattori primi (loc.s.f.) (mat.) descompunerea in factori primi,
procedeu prin care de la un numar se poate obtine intregul numerelor prime

11) inchiostrare-vb. tr. (tipogr.) a tampona, a unge cu cerneala (sulul masinii de

tiparit)
 12) inchiostratura-s.f. (tipogr.) tamponare, ungere cu cerneala (a sulului masinii
de tiparit)
13) inchiostro-s.m. cerneala

polirematiche:

 inchiostro di china (loc.s.m.) tus

 inchiostro invisibile (loc.s.m.) cerneala simpatica
 inchiostro simpatico (loc.s.m.) cerneala invizibila care devine vizibila doar
dupa anumite tratamente chimice
 inchiostro stilografico (loc.s.m.) i. cerneala de scris, fluida, fabricata cu
coloranti sintetici, careia i s-a adaugat glicerina pentru a fi fluida
 inchiostro da stampa (loc.s.m.) cerneala de tipar de diverse varietati, compusa
din uleiuri si rasini cu adaos de funingine
 stampante a getto d'inchiostro (loc.s.f.) s. imprimanta cu cartus
 sprecare l'inchiostro (loc.v.) a scrie fara rost

14) lettera-s.f. (tipogr.) (corp de ) litera

polirematiche:

· alla lettera (loc.avv.) ca la carte, exact, precis

carta da lettera (loc.s.f.) hartie de/pentru scrisori
· lettera capitale (loc.s.f.) litera majuscula
· lettera puntata (loc.s.f.) l. seguita da un punto o per abbreviazione (l. per libro) o
completata da un punto sopra o sotto …
· lettera con valore diacritico (loc.s.f.) => semn diacritic

15) occhio, occhi-s.m. (tipogr.) coperta interioara

proverbe:

Occhio che non vede, cuore che non desidera- Ochii care nu se vad, se uita.
In terra di ciechi, beato chi ha un occhio-Chiorul e imparat in tara orbilor.
Occhio non vede e cuore non crede-Nu crezi pana nu vezi.

polirematiche:

 avere l'occhio (loc.v.) a fi cu ochi-n patru

 in un batter d'occhio (loc.avv.)intr-o clipa, intr-o clipita, cat ai clipi din ochi,
cat ai zice peste
 bruscolo nell'occhio (loc.s.m.) grija, problema
 di buon occhio (loc.avv.) favorabil
 buttare l'occhio (loc.v.) a-si arunca privirea, ex: buttare l'occhio
nell'appartamento dei vicini-a arunca un ochi/o privire in apartamentul
vecinilor
 chiudere un occhio (loc.v.) a inchide un ochi, a se face ca nu vede, a trece cu
vederea
 con la coda dell'occhio (loc.avv.) cu coada ochiului
 colpo d'occhio (loc.s.m.) 1)vedere de ansamblu, panoramica (plan ansamblu);
2)aruncatura de ochi
 fare l'occhio (loc.v.) a-si obisnui privirea
 fare l'occhiolino (loc.v.) a face cu ochiul (cu referire la valoarea simbolica a
gestului
 levarsi un bruscolo dall'occhio (loc.v.) a-si lua o grija de pe cap, a scapa de-o
grija
 occhio d'aquila (loc.s.m.) ochi de vultur, vedere foarte acuta, foarte buna
vedere, in profunzime, pana la detaliu
 occhio di bue (loc.s.m.) ochi inexpreiv
 occhio per occhio (loc.avv.) 1. conform Legii Talionului 2. a intoarce parte in
parte o ofensa
 occhi a mandorla (loc.s.m.pl.) ochi migdalati, bridati, cu pliuri, tipic rasei
turaniene
 occhio magico (loc.s.m.) led, indicator luminos la aparatele de radio
 a occhi asciutti (loc.avv.) ochi uscati, de cenusa, care nu varsa o lacrima
 occhio del ciclone (loc.s.m.) ochiul tornadei, zona centrala relativ calma
 occhio di drago (loc.s.m.) 1) (iht.) varietate de caras de culoare rosiatica
(Carassius vulgaris macrophthalmus), crescut special in acvariu; 2) in feng
shui, ochiul-dragonului, un nod al curentilor telurici de care trebuie tinut cont
la construirea unui edificiu, in eventualitatea unui cutremur
 all'occhio di bue (loc.agg.inv.) (gastr.) oua ochiuri
 occhio da, di pesce lesso (loc.s.m.) privire inexpresiva
 occhio da, di pesce morto (loc.s.m.) privire de peste mort, privire inexpresiva
 occhio da, di triglia (loc.s.m.) privire languroasa
 occhio magnetico (loc.s.m.) privire care fascineaza
 a occhi chiusi (loc.avv.) cu ochii inchisi, fara nicio ezitare, a se arunca cu ochii
inchisi
 a occhio nudo (loc.avv.) cu ochiul liber, fara ochelari sau alte instrumente
optice
 occhio di lince (loc.s.m.) ochi de linx/ras, ochi patrunzatori, scormonitori,
privire patrunzatoare, foarte acuta, in profunzime, pana la detaliu
 occhio di civetta (loc.s.m.) 1. ochi de culoare galbena; (fig.) moneda de aur,
banul e ochiul dracului 2. (bot.) ciubotica-cucului, primula
 occhio di tigre (loc.s.m.) ochi-de-tigru, varietate de cuart de culoare bruna cu
reflexe galben-aurii
 a occhio (loc.avv.) la prima vedere
 a occhio e croce (loc.avv.) daca ar fi sa ghicesc, aproximativ, cam, in jur de,
circa
 occhio per occhio, dente per dente (loc.avv.) ”Ochi pentru ochi si dinte pentru
dinte”, legea Talionului
 un occhio della testa (loc.s.m.) o avere (in privinta costurilor)
 perdere d'occhio (loc.v.) a scapa din vedere, a pierde din ochi, a sta cu ochii pe,
se foloseste si la negativ
 a perdita d'occhio (loc.avv.) cat vezi cu ochii
 piangere con un occhio solo (loc.v.) 1. a-si expune ostentativ durerea; 2. a
suferi constant o paguba si consecintele acesteia
 un pugno in un occhio (loc.s.m.) obscenitate
 senza chiudere occhio (loc.avv.) fara a dormi, fara a inchide ochii, a nu pune
pleopa peste pleoapa, a nu pune geana peste geana
 sott'occhio (loc.avv.) var. => sub ochi, sub supraveghere, monitorizat, sub
control, supravegheat, sub observatie
 strizzata d'occhio (loc.s.f.) clipire a ochiului, cu referire la valoarea simbolica a
gestului
 strizzare l'occhio (loc.v.) a face cu ochiul, a face aluzie la ceva/cineva, a se
referi la ceva/cineva, cu referire la valoarea simbolica a gestului
 tenere d'occhio (loc.v.) a supraveghea, a controla ceva/pe cineva, a pazi, a avea
grija de, a sta cu ochii pe, a fi cu ochii pe, a fi atent
 uovo all'occhio di bue (loc.s.m.) u. (gastr.) ou ochi, prajit in tigaie, eventual ou
ochi la capac
 a vista d'occhio (loc.avv.) cat vezi cu ochii, pe zi ce trece, atat de repede,
vizual; fig. glumet mult
 dare un occhio (loc.v.) a controla rapid, a supraveghea, a arunca o privire, a se
uita la ceva/cineva
 dare nell'occhio (loc.v.) a atrage atentia cu un comportament excesiv sau un
aspect ostentativ, tipator, vizibil, sclipitor, stralucitor, a iesi in evidenta
 dormire con un occhio solo (loc.v.) a avea ochi si la spate, a sta atent si
vigilent, a veghe
 con gli occhi fuori dalle orbite (loc.avv.) cu ochii holbati, cu ochii iesiti din
orbite (ca la melci, ca niste prune)
 balzare agli occhi (loc.v.) a sari in ochi
 luce dei miei occhi (loc.s.f.) lumina ochilor mei
 occhio della testa (loc.s.m.) 1)nebunie, capriciu; 2) jaf la drumul mare
(echivalenta pentru a arata cat este de costisitor); 3)suma astronomica
 pugno in un occhio (loc.s.m.) 1)obscenitate; 2)nepotrivire (scaunul acesta se
potriveste ca pumnul pe ochi cu interiorul)
 sbarrare gli occhi (loc.v.) 1) a i se bulbuca ochii cuiva, a i se bulbusa, a-i iesi
din orbite; 2) a clipi, forma negativa
 pagare un occhio della testa (loc.v.) a plati o avere, a palti prea mult, a cere
sume exorbitante, a plati rau cuiva, cu varf si indesat pentru o ofensa
 quarzo occhio di tigre (loc.s.m.) → Ochi-de-Tigru, varietate de cuart, care se
poarta de obicei in combinatie cu opal
 occhio elettronico (loc.s.m.) ochi electric/electronic, o microtelecamera
experimentala care, montata in ochelari, poate capta imagini si le poate
trasmite
 occhio di cubia (loc.s.m.) → nara

16) pedalina-s.f. (tipogr.) masina de tipar cu pedala

17) serigrafia-s.f. (tipogr.) 1) arta tehnica de a tipari in culori si a face sa treaca

vopseaua printr-o tesatura de satin ori prin varii sortimente de hartie, prin insertie,
cu zone impermeabile unde nu trebuie sa patrunda; 2)tiparire obtinuta printr-un
astfel de procedeu.

18) setolare-vb. tr. (tipogr.) a trece cu peria peste textul cules

19) stampa-s. f. (tipogr.) 1)tipar; 2) tipar, matrita; 3)tiparire; 4)presa, ziare,
jurnale, periodice; 5)imprimare (de stofe etc.); 6)stampa; 7) copie, pozitiv (fil
fotografic, foto)

polirematiche:

 addetto stampa (loc.s.m.) purtator de cuvant, responsabilul cu presa, secretar

de presa
 agenzia di stampa (loc.s.f.) agentie de stiri
 andare in stampa (loc.v.) => 1)a trece la tiparirea unui/unor material/e; 2) a
publica un articol
 bozza di stampa (loc.s.f.) => bozza di comunicato stampa-schita/ciorna
comunicatului de presa
 campagna di stampa (loc.s.f.) 1) campanie de presa; 2) initiativa publicitara
sau de sensibilizare prin intermediul presei scrise
 cattiva stampa (loc.s.f.) 1) publicitate proasta; 2) presa agresiva
 comunicato stampa (loc.s.m.) comunicat de presa, declaratie de presa,
comunicare oficiala facuta la sediile ziarelor pentru a fi imediat publicata
 conferenza stampa (loc.s.f.) conferinta/declaratie/comunicat de presa
 eco della stampa (loc.s.f.inv., loc.s.m.) dreptul la replica, rubrica speciala
pentru dezmintirea unor afirmatii facute de media respective
 errore di stampa (loc.s.m.) greseala de tipar, ortografica sau de compunere
 fresco di stampa (loc.agg.inv.) proaspat tiparit, proaspat iesit de sub tipar, cald
inca de la/sub presa
 inchiostro da stampa (loc.s.m.) cerneala de tipar
 libertà di stampa (loc.s.f.inv.) libertatea presei
 organo di stampa (loc.s.m.) institutie de presa scrisa care este organul de presa
al unui partid, al unei miscari
 parlare come un libro stampato (loc.v.) glumet, a vorbi ca din carte
 privilegio di stampa (loc.s.m.) exclusivitate
 sala stampa (loc.s.f.) redactie, sala de conferinte de presa, camera copiatorului
 stampa a, per contatto (loc.s.f.) s. de format egal cu cel al negativului
 stampa di partito (loc.s.f.) presa de partid
 stampa a mano (loc.s.f.) imprimare manuala a tesaturilor
 a stampa (loc.agg.inv.) tiparit, imprimat, tiparit promotional
 stampa a, per ingrandimento (loc.s.f.) s. de format mai mare decat cel al
negativului
 stampa popolare (loc.s.f.) presa obisnuita, presa populara, publicatii populare
 stampa locale (loc.s.f.) presa locala
 stampa indiretta (loc.s.f.) => offset
 stampa indipendente (loc.s.f.) presa independenta
 stampa in rilievo o calcografica (loc.s.f.) => reliefografie, imprimare in relief
 stampa in incavo (loc.s.f.) imprimarea intaglio/tifdruc, prin gravare
 stampa quotidiana (loc.s.f.) presa cotidiana, cotidiane
 stampa gialla (loc.s.f.) presa de scandal/cancan, jurnalism galben
 stampa periodica (loc.s.f.) presa periodica, periodice, hebdomadare
 ufficio stampa e propaganda (loc.s.m.) biroul de presa si propaganda/
publicitate
 ufficio stampa (loc.s.m.) biroul de presa al unui organ al statului, al unui
minister, al unei intreprinderi/firme, al unei institutii publice sau private
 silenzio stampa (loc.s.m.) tacere radio, pana de curent de stiri
 carta da stampa (loc.s.f.) hartie de tipar
 matrice di stampa ad aghi (loc.s.f.) placi de imprimanta cu ace, la
imprimantele electronice, tip de cap de imprimare continand o structura de ace
retractabile/escamotabile
 testina di stampa (loc.s.f.) cap de imprimare la imprimantele electronice

20) stampabile (adj.)-publicabil, care poate fi tiparit

21) stampante s. f. - imprimanta, printer

polirematiche:

 stampante termica (loc.s.f.) s. imprimanta termica, capabila sa recunoasca

grafice
 stampante a matrice d'aghi (loc.s.f.) => imprimanta matriciala cu ace
 stampante ad aghi (loc.s.f.) s. imprimanta cu ace, cu cap de imprimare dotat cu
un numar determinat de ace
 stampante bidirezionale (loc.s.f.) s. imprimnta bidirectionala care, conectata la
un procesor electronic, printeaza alternativ de la stanga la dreapta si de la
dreapta la stanga
 stampante a getto d'inchiostro (loc.s.f.) s. imprimanta cu cerneala
 stampante laser (loc.s.f.) s. imprimanta cu laser
 stampante a cera (loc. s. f.) imprimanta cu ceara

22) stampare- I. vb. tr. 1) (tipogr.) a tipari, a printa, a imprima, a scoate la

imprimanta; 2) a publica; 3) a intipari; 4) a reproduce o gravura; 5) a face o
stampa; II. vb. i. a se imprima, a se intipari

polirematiche:

finito di stampare (loc.s.m.) insemnarea de la sfarsitul unei carti in care sunt

indicate locul si data cand a iesit de sub tipar, tipografia la care a fost tiparita etc.

23) stampatello s. m. - litera de tipar scrisa de mana

24) stampato-I. 1. (adj.) tiparit; 2. (text) imprimat cu desene; II. s. m. 1.
publicatie, tiparitura, periodic; 2. formular tiparit; 3. imprimeu

polirematiche:

 parlare come un libro stampato (loc.v.) glumet, a vorbi ca din carte

 stampato in viso (loc.agg.) intiparit pe fata
 stampato in fronte (loc.agg.) intiparit pe frunte, pus in frunte
 circuito stampato (loc.s.m.) circuit imprimat, circuit electric realizat cu tehnici
serigrafice speciale sau de incizie foto

25) stampatore, -trice s. m. si f. -1. (tipogr.) (industr.) tipograf, -a si editor de

carte; 2. imprimator (de monede, tesaturi etc.);
 26) stampatrice s. f. - 1. (tipogr.) masina de tiparit, tiparnita; 2. (cinema) masina
de tiparit, de fabricat filme cinematografice (pozitive)

polirematiche:

 stampatrice a contatto (loc.s.f.) s. tiparnita cu contact direct

 stampatrice ottica (loc.s.f.) 1. (fotogr.) s. masina de tiparit dotata cu un sistem
optic

27) stampatura s. f. - 1. tiparire, reproducere (cu ajutorul matricei); 2. publicare,

tiraj
28) stamperia s. f. -1. tipografie; 2. imprimerie
29) stampina s. f. - corectura de tipar, spalt
30) stampinare vb. tr. - 1. a tipari, a imprima, a printa; 2. a reproduce un desen
(dupa/cu un tipar, un sablon)
31) stampinatura s. f. - 1. imprimare, tiparire, printare; 2. reproducere (dupa/cu
un tipar, un sablon)
32) stampino s. m. - 1. dim. => stampo ; 2. (tipogr.) perie, corectura de tipar; 3.
matrita, tipar, model, sablon; (fig.) fare le cose con lo stampino a face lucrurile
dupa sablon; 4. stampila
33) stampo s. m. - 1. matrita, tipar; 2. matrice; 3. sablon; 4. mulaj

polirematiche:

 fatto con lo stampo (loc.agg.inv.) 1. foarte asemanator, egal, copie la indigo; 2.

preformat
 di vecchio stampo (loc.agg.inv.) de moda veche, de scoala veche, din vechea
garda, un Fostulescu
 sono tutti d uno stampo (fig.) - sunt toti la fel, sunt toti o apa si-un pamant

34) stampone s. m. - 1. (tipogr.) (edit.) reproducerea unui cliseu; 2. corectura de

tipar; 3. reproducerea pe hartie a unei gravuri
35) tacca s. f. - 1. (tipogr.) tacca dei caratteri tipografici - mica crestatura,
taietura, mic marcaj in cavitatea fiecarei litere de plumb care indica felul cum
trebuie trebuie asezata litera in rand

polirematiche:

· mezza tacca (loc.s.f.) var. => piticanie, maruntel, statu-palma

· di mezza tacca (loc.agg.inv.) 1. marunt, ex: donna di mezza tacca-femeie
miniona, marunta, de statura mica; 2. de calitate inferioara, de valoare redusa, de
calitate slaba, de mica valoare, ex: roba di mezza tacca
· tacca di contrassegno (loc.s.f.) raboj
· tacca di mira (loc.s.f.) catare frontabila, cuiul catarii

36) taccheggiare vb. tr. - I. (tipogr.) a inalta cu o bucata d ehartie suprafata foii cu
care este infasurat cilindrul masinii de tras (acolo unde tiparul iese slab); II. a fura
din magazine
37) tipo s. m. - 1. caracter de tipar, litera; 2. prototip, model, standard; 3. tip,
exemplar, simbol; 4. (fam.) tip, persoana originala, nostima; 5. soi, fel, gen
polirematiche:

 contratto tipo (loc.s.m.) contract tip, schema contractuala stabilita de ambele

parti pentru stabilirea viitoarelor raporturi
 gente di quel tipo (loc. s. f.) oameni de soiul asta, lume de-asta
 moneta tipo (loc.s.f.) => moneda perfecta, standard
 tipo da spiaggia (loc.s.m.) glumet, filfizon, malagambist, Beach Boy, pupazzo,
persoana care incearca sa atraga atentia cu atitudine exhibitionista
 unità tipo (loc.s.f.inv.) grup-tip, statistica unui grup, care prezinta caracteristici
medii
 tipo-tipo (loc. s. m.) matrita, cianotip

38) tipografia s.f. - (tipogr.) tipografie, imprimerie, xerox

polirematiche:

 banco di tipografia (loc.s.m.) banc tipografic pe care se compune si se

pagineaza un text
 tipografia piano-cilindrica (loc.s.f.) tipografie plano-cilindrica; procedeu
tipografic prin care planul presarii caracterelor e substituit de un cilindru
 tipografia a platina (loc.s.f.) masina tipografica ”Exakt”, care se deosebeste de
rotativa ”Tret” si de masina ”Boston” prin procedeul tipografic de presare a
caracterelor pe hartie

39) tipograficamente (adv.) - 1. (cu sistemul tipografic) tipografic, de tipografie;

2. (din punct de vedere al tehnicii tipografice) tipografic, de tipografie
40) tipografico,-afici (adj.) -tipografic

polirematiche:

 punto tipografico (loc.s.m.) unitate de masurare a lungimii echivalenta unei

doisprezecimi de linie, utilizata pentru un anumit corp de litera
 torchio tipografico (loc.s.m.) => tipar

41) tipografo s. m. - 1. tipograf; 2. tipografie, imprimerie

42) tirabozze s.m. invar. , comp. di tira- e del pl. del bozza - masina tipografica
de mana pentru corecturi
43) tiraggio s.m. - (rar) tiraj de carti

polirematiche:

 tiraggio naturale (loc.s.m.) t. tiraj, curent natural, datorat densitatii slabe de

fum cald la cosul semineului
 tiraggio soffiato (loc.s.m.) t. tiraj rasuflat in care ventilatorul primeste fumul
 tiraggio forzato (loc.s.m.) t. tiraj fortat, activat cu ventilatori
 tiraggio aspirato (loc.s.m.) t. tiraj aspirat, fortat in care ventilatorul aspira
fumul
44) tirare vb. tr. e intr. - a tipari, a trage la tipar

polirematiche:

 farsi tirare (loc.v.) 1. (olocv.) , a fi scos 2. (sport) a fi tras in cursele de ciclism

si de motociclism
 tirare al quattrino (loc.v.) a fi mort dupa bani, a fi avid de bani
 tira molla (loc.s.m.inv.) var. => declansator
 tirare fuori (loc.v.) 1. a trage afara, a scoate afara 2.(fig.) a scoate
 tirare la cinghia (loc.v.) a strange cureaua, a face foamea, a economisi, a face
economii, a restrange bugetul
 tirare l'acqua (loc.v.) a trage apa la toaleta
 tirare notte (loc.v.) a sta treaz pana tarziu in noapte, a sta de veghe noaptea
tarziu
 tirare per le lunghe (loc.v.) 1. a trage de timp a se/o intinde, a intarzia, a se
lalai, cu negatie a urgenta; 2. a spanzura, a atrana afara pe cineva;
 tirare su (loc.v.) 1. a ridica de jos, a ridica sus (mainile, capota); 2. a creste (o
familie); 3. a scoate pe cineva
 tirare un sospiro di sollievo (loc.v.) a rasufla usurat
 tirare di scherma (loc.v.) (sport) a pratica scrima, a fi spadasin
 tirare giù (loc.v.) 1. a prinde pe cineva cu ceva; 2.a lua ceva; 3. a pune palanca
la pamant (zidurile), a darama, a dobori, a pune jos
 tirare in secco (loc.v.) a tracta o nava sau o ambarcatiune, a trage pe uscat o
nava sau o ambarcatiune, a trage la mal, a amara la cheu
 tirare la carriola (loc.v.) a targe la ham
 tirare le orecchie (loc.v.) a trage pe cineva de urechi
 tirare a campare (loc.v.) a supravietui, a-si trai viata, a-si duce traiul
 tirare a indovinare (loc.v.) a-si da cu presupusul
 tirare coi denti (loc.v.) a sustine cu incapatanare ceva, a tine ca orbul de bota, a
tine cu dintii (ca buldogii), a tine incapatanare tiganeasca
 tirare il collo (loc.v.) a ucide prin strangulare, a-i suci gatul cuiva, a-i rupe
gatul cuiva, a-i lua cuiva gatul pe tocator, ex: tirare il collo come a una
gallina - a-i suci gatul ca la pui
 tirare la carretta (loc.v.) a trage la jug
 tirare sera (loc.v.) a pierde vremea intreaga zi
 tirare a cera (loc.v.) a face parchetul, a da parchetul cu ceara, a lustrui dalele
(de gresie cu ceara)
 tirare fuori gli artigli (loc.v.) a scoate ghearele
 tirare fuori le unghie (loc.v.) a-si sustine cauza, a prinde glas, a deveni agresiv
 tirare la corda (loc.v.) 1. a intinde coarda; 2. a trage pe sfoara; 3. a trage de fir
 tira e molla (loc.s.m.inv.) var. => 1. du-te-vino; 2. negociere, mai da jupane,
mai lasa stapane
 tirare gli orecchi (loc.v.) a targe de urechi pe cineva, a dojeni
 tirare in lungo (loc.v.) a intarzia, a prelungi
 tirare dalla propria parte (loc.v.) a atrage de partea ta pe cineva
 tirare il collo a una bottiglia (loc.v.) a destupa/a deschide/a desface o sticla
pentru a-i bea continutul, a-i da cep
 tirare la coda al diavolo (loc.v.) a-l trage pe dracu de coada, a trai in mizerie
  tirare l'alba (loc.v.) a se crapa de ziua
 tirare a lucido (loc.v.) a lustrui ca pe oglinda
 tirare a sorte (loc.v.) a targe la sorti, a da cu zarul, a da in caiuti
 tirare il fiato (loc.v.) 1. a avea un moment de respiro, a-si trage sufletul; 2. a i
se taia respiratia
 tirare le cuoia (loc.v.) (fam.) a muri, a da coltul, a crapa
 tirare di boxe (loc.v.) (sport) a pratica boxul
 tirare dritto (loc.v.) a o tine drept, a merge mai departe, a merge tot inainte
 tirare l'acqua al proprio mulino (loc.v.) a-i veni apa la moara, a-si indeplini
propriile obiective
 tirare le somme (loc.v.) a trage concluziile
 tirare calci all'aria (loc.v.) a fi spanzurat
 tirare i remi in barca (loc.v.) a demisiona, a se retrage
 tirare le fila (loc.v.) a trage sforile
 tirare tardi (loc.v.) a sta treaz pana tarziu
 tirare mattina (loc.v.) a sta treaz ana tarziu, a se distra toata noaptea
 tirare avanti (loc.v.) 1. a supravietui, a rezista, a-si trai viata; 2. a merge
inainte, a merge mai departe, a trece peste
 tirare via (loc.v.) 1. a taia; 2. a scoate, a rupe, a extrage
 tirare in ballo (loc.v.) a aduce vorba, a aduce in discutie
 tirare calci (loc.v.) a suta, a trage suturi

45) tiratore, -trice s. m. si f. - muncitor, -toare la teascul tipografiei

polirematiche:

 franco tiratore (loc.s.m.) 1. (milit.) snaiperist, lunetist; 2. (fig.) (in cercul

politic) deputat traseist/tradator care tradeaza interesele/secretele partidului
 tiratore scelto (loc.s.m.) 1. (milit) tragator de elita, bun tintas, puscas, arcas,
snaiperist, lunetist, contra-lunetist 2. (sport) (in jocul de fotbal) atacant

46) tiratura s. f. - 1. (tipogr.) tragere la tipar; 2. tiraj, editie

47) tirocinio s. m. - 1. stagiu, practica, stagiatura, internship, uncenicie, pregatire
(intr-o arta, o profesiune); 2. stagiar, rezidentiat

polirematiche:

 tirocinio didattico (loc.s.m.) plasament in internship

48) titolista, -isti s. m. si f. - 1. (jurn.) redactor care da/pune titlul articolelor din
ziar; 2. (tipogr.) editor de carte care se ocupa de compunerea si paginarea
titlurilor; 3. (cinema) (telev.) redactor, editor care se ocupa de titrarea unei pelicule
cinematografice
49) titolografia s. f. (depr.) - publicare de lucrari stiintifice (multe si fara valoare)
in vederea unui concurs (pentru ocuparea unei catedre)
50) Vantaggio, -aggi s. m. si f. (tipogr.) galion

polirematiche:
 amministrare il vantaggio (loc.v.) a administra, a gestiona fara riscuri
 vantaggio esterno (loc.s.m.) (sport) in tenis, punct obtinut de jucator
 a vantaggio di (loc.prep.) in favoarea, in beneficiul, in avantajul, in folosul
cuiva
 vantaggio alla rimessa (loc.s.m.) => (sport) in tenis, punct obtinut de jucator
 vantaggio interno (loc.s.m.) (sport) in tenis, punct obtinut de jucatorul care
serveste mingea
 vantaggio alla battuta (loc.s.m.) => (sport) in tenis, punct obtinut de cel care
serveste

Fonte glossario: http://dizionario.internazionale.it/cerca/