-4

lsBN 973-7752-41

|tl 3.30
ltilxltl||!tltttttttl||
T
I
Autor
prof.VasilicaZegreanu

Memoratorde limba romdni

pentru clasete5€

KlBogklet
Bucuregti
 de limbarom
Memorator
EdlturaBooklet
CP16-64,Bucuregtl Pentrucomenzi:
ww.booklet.ro
Tel.:02'l4113137 tel:021411.3137
emai|: carte@booldel.rc
0722 428630
0723 152053

DescriereaCIPa BiblioteciiNalionalea Romdniei

ZEGREANU, VASILICA
MsmoralorlimbaromAnl pent! clas€le$8 /
VasificaZegreanu.- Ed. a 2-a, rev.- Buoregti: 2006
Bibliogr.
ISBN97S7752.4'14

811.135.1'36(075.33)
371.27:373.3

@Editrrageel4d 2007
Toatedrepturile
asupralucririiapa(inediturii.
Memorator de limba romana - clasele V - Vlll 5

Capitolull
Vochbularul
Vocabularul (lexicul) cuprindetotalitatea dintr-oIimba.
cuvintelor
Structuravocabularului:
A. Fondulyilripl lexical(vocabularulfundamentalsau lexiculde
bazi) cuprinde cuvintele cele mai uzitate, la un
momentdat.
B. Masavoabularului includerestulcuvintelor,care pot ti ast-
lel structurate:
- arhaisme- cuvinte care au dispirut din limbS: hatman,
Doteraetc.
- regionalisme- cuvinte folosite intr-o anumiti zonA a {5rii:
lubenitd,barabuld,coblizanetc.
- cuvintepopulare - cuvinte folosite in limbajulfamiliar, ne-
respectAdnormele limbii literare: a se pitula,
matale,a gata etc.
- elementede jargon - cuvintelolositecu scopulde a impre-
siona:bonjour,madame,m6rci,ciao etc.
- termeniargoticl- cuvintefolositede anumitegrupuri (elevi,
riuficitori, militari):na$pa,a da un tun, a $utietc.
- termeni tehnici si €tiintitici - folositi in anumite domenii ale
$tiinteiSi tehnicii:neutron,cip, reactoretc.
CuvAntuleste unitateade bazi a vocabularului;acestaare o
lormi $i unul sau mai multeinlelesuri.
Sensurile cuvintelor:
- sensulpropriu de baz6: este cel asociat unei imagini
obisnuite:izvor - locul de pornireal rAului;
aripa - parte a corpului;
- sensulpropriu secundar. izvor - material de inspiratie;
aripa- partealateralda unuiobiect;
- sensulfigurat estesensulmai pulinobi$nuital obiectelorsau
fenomenelorgi este stranslegatde context:
izvor - genezd;
aripd - curaj;
CuvAntulooatefi:
- simplu;
- comDus- formatdin doui sau mai multecuvinte.
6 Memorator de limba romAni - elr<pla \/ - \/lll de limbaromana- claseleV - Vlll
Memorator /
Compunerease poaterealizaprin: Familiaded,Ivinte estealcatuitadin totalitateacuvintelorfor-
- contopireibinecuvdntare, rduficitor; mateprin derivarede la un cuvAntde bazi: drag,
- aldturare'.drum-dejier, duod-amiazd: drigu{,drdgila$,a indragi,drdgilagenie etc.Aicidis-
- abreviere: SNCFR, RENEL, B.C.R., S.U.A. tingem:cuvantulde bazd- drag,radicalul drag(ele-
lmbogtlireavocabularului mentulcomuntuturorcuvintelor derivate)9i cuvintele
A. Mijloaceinteme: derivate cu orelixesi sufixe.
b) Compunerea - lormareaunorcuvinlenoiprinalaturarea sau
a) Derivarca esteprocedeul de formarede noi cuvintecu aju- unireaunortermenidejaexistenliin limbi. Se poate
torulprefixelorgi al sufixelor. realiza orin:
Prefixulestesunetulsau grupulde sunetecarese adaugdin - adturare(cusauldri cratima): doui sute,floare-de-colt;
fa{aradicaluluiunuicuvdntde bazdDentrua formaun - sudare(unire,contopire): altceva, treisprezece, bineficAtor;
cuvAntnou. - abreviere sauNescurtare: Tarom,Asirom,S.U.A.,C.E.C.
Sufrxulestesunetulsaugrupulde sunetecafese adaugddupd Prefrxoidelesunt elemente de compunere carese ageazd in fata
radicalulunuicuvAntde bazi pentrua formaun cuvAnt r6diciniipentrua formaun cuvintnou:aero-,auto',
nou. bio-,filo-,geo-,hidro-,macro-,micro-,multi-,orto-,
CelemaidesintAlnite prefixesunt:r+, in-, ns,,dez-,des-, poli-,pseudo-,tele-,zoo- etc. Ele provindin limba
rez-,res",sffi-. La acestease adaugdceleneologice: anti-, latini sau din greacaveche9i au o circulatie inter-
anl+, arhi-,ulba-,inter-etc. nationala.
Exemple:reJace,in-doi,ne-astdmpir, dez-lipi,des{ace,riz- Sufuoidehsuntelementede compunerecare se ageazadupe
bate, stri-luci, anti{ascist,super-arbitru, riltra-scurtA.arhi- rdddcinipentrua formacuvintenoi:-cid,-cralie,{il,
cunoscut, inter-statal
etc. -fog,{ug, -log.
Sulixelesuntde maimultefeluri: c) Wilmbar?e wlorii granatlale sau @nvenluneaeste pro-
- lexicale,
cdndformeazdcuvintenoi:aur-iu,fric-os,benzin-irie cedeulde formarea unornoicuvinteprintrecereade
ot^
la o oartede vorbirela alta:
- gramaticale,cdnd creeazi lorme gramaticale(sufixe - substantive se potlormadin:adverbe(aproapele); adjective
de mod
9i de timp); (addncul) ; verbela participiu (riticitii);verbela supin(mer-
- lexico-gramatiale,cdnd exprima un sens nou gi o categorie sul);verbela gerunziu(suferindul); pronume(eul);interjeclii
gramalicald:alerga-re,copil-i, doctor-ita,scri-s etc; (oful);
- diminutivale,lormeazS,cuvinte care arate obiecte mai - adjectivese pot forma din: verbe la participiu(culeasd);
mici:
frafior, fet-iF, brdd-ut etc; verbela gerunziu(fluturdnde); Pronume(aceqti);adverbe
- augmentative,tormeazAcuvinte care denumesc obiecte (asa);
mai
mari: bdiefoi, copil-andru,cas-oaieetc: - adverbese pottormadin:adjecvtive (lrumos);verbela par-
- colective,indicd o colectivitate:lrunz-ig,studen!-ime, ticipiu(ingdnat); Substantive (noaptea).
apar-aie
eIc. B. Mijli,acdeitem6:lmprumuturib.Nbobgismele.
Derivarca parasinntid se realizeazdat6t cu aiutorul prefixelor Neologisneb suntcuvintele noiimprumutate din altelimbisau
cAt S!al sulixelor:ne-primi-tor,ne-gti-in1e, iri-chip-ui createin interiorullimbiiprinderivare saucompunere,
etc.,Derivatele in serie se oblin de la un alt cuvAnt avdndobligatoriuun componentneologic:design,
derivat:lard + -an + -cd = tiranci; + -uta = tirancutd. stres,show,miting,marketing etc.
 8 Memorator de limba romeni - clasalc V - Vlll
Sinonimelesunt cuvintecu lormd diferita9i cu sens identicsau
asemanator.in luncliede gradullor de echivalenlaseman-
tica ele oot fi:
- pertecE:cAndsensurilesunt identice:niciodati= nici_
cdnd;
- aproximative:potop = multime,dor = durere,a adormi=
a mun;
- paniale - cAnd nu toate sensurilecoincid:
ooftd =
dorin{d,mut = tdcut, a elibera= a degaja;
- totale- cand toate sensurilecoincid:destin = soarte,
a muri = a deceda,sud = miazazi.
Toatesinonimeleunuicuvdntalcdtuiesco seriesinonimici.
Antonimeb suntcuvintecu sensuridiametralopuse:rece* cald,
dragoste* ure, atent * neatent,departe* aproape,avan-
taj * dezavantaj.
Omonimelesunt cuvinte cu aceeagiformd 9i cu sens comptet
diferit.Ele pot li:
.omonime lexiale:
- totale- sunt identicein flexiune:lac - lacuri,pilA_ pile,
banci - bdnci;
- parliale- sunt diferitein flexiune:masd- mese,
mase:
lob - loburi,lobi; bob - boabe,bobi, boburi:
. omonime gnmaticale - cdnd sunt pd(i de vorbire
diferite:sare - substantiv/verb;
toc - sulistantiv/verb.
Omofonelesunt cuvintecare se pronunldla lel: ea - ia.
O-nogntelesunt cuvintecare se scriu la lel: veseli - vesela.
Cwintele @isemanfice sunt cuvinte care au doui sau mai
multe.sensurilegateintre ele: foc (flacdri, ar$iti, incendiu,
entrrziasm,rizboi, impugcdturd);a da (a oferi, a ddrui, a
inmAna,a dona, a sacrifica).
Parcnimelesunt cuvinte cu formd asemanatoaresi cu sens
diferit:lacund- laguni; epic - etic; a asculta_ a ausculta;
pronume- prenume;complement- compliment.
Plnnasmul este o gre$eald de exprimare care conste in
folosireaaldturatda unor cuvintesau a unor constructiicu
acelagi sens: a urma in continuare;exemple pilduitoare;
pubelelede gunoi; autoevaluareproprie.
Memoratorde limba romAni - clasele V - Vlll 9
ll
CaPitolul
Fonelica
Foneticaeste gtiintacare studiazdsunetelelimbii.
Sunetuleste cea mai micd unitatea limbii.
SunetelelimbiiromAnesunr:
- vocale- pot forma singuresilabd:a, i, i, e, i, o, u;
- @nsoane- nu pot formasinguresilabi: b, c, d, f, g,
h , j , I , m , n , r , s , $ , t , t , v , z , c , g , k ' g, ' ;
- semivoale - seamenecu vocalele,dar nu pot forma
s i n g u r es i l a b eq: , i , p , u .
Diftonguleste grupulde sunetealcdtuitdintr-ovocald9i o semivoca-
la, pronuntatein aceeagisilabd:@re, 6a)m-na,@r-na.
Diltongulpoateli:
- urcdtor(alcdluitdin semivocald+ vocald);
- coborebr (alcdtuitdin vocald+ semivocalS):m@.
Triftonguleste grupul de sunete alc6tuitdintr-ovocald 9i ^
doud semivocale pronuntatein aceeagisilabd:cre-(iqa)-
ne.ve-nreau)
'
\__r/
Hiatulapareintre doua vocale alaturate,pronuntatein silabe
diferite:a-q-ro-port;al-cp-ql; b i;g -lo-gi-e;i-dgg .
Silabaeste lormat6dintr-ovocaldsau dintr-ungrup de sunete
care contineo vocali $i care se pronuntecu un singurefort
respirator.CuvAntulpoate fi:
- monosilabic- format dintr-osilabd:deal:
- plurisilabic- format din doud sau mai multesilabe:
ca-sd;a-e-ri-si-re.
Reguli de despedire a cuvintelorin silabe:
1. O consoandintre doud vocaletrece la silabaurmatoare:a-pa.
2. Doudconsoaneintre doui vocaletrec,prima,la silabadinainte
gi, a doua, la silaba urmdtoare:ur-ban,sprin{en, nos-tal-gic.
Daci a doua consoandeste I sau r despi(irea se lace inaintea
celordoui consoane:ca-blu,sa-cru,pro-gres.
3. Trei sau mai multeconsoaneintre doud vocaletrec, prima,la
silabadinainte$i, celelalte,la silabaurmatoare: con{rol,prin-
10 de limbaromani- claseleV - Vlll
Memorator lvemoratordelimbaromana V - Vlll
- clasele 11
tre- in cazul grupurilor lpt, mpt, ncl, nct, rct, rtf, stm, ndv deosebi de celelalte fiinte sau lucruri de acelagi fel
despd(irease face dupi a doua consoanddin grup: sculp{a. (Alexandru, lleana,Bucuregti, Bucegietc);
jertJa.
f unc-li-e,sand-vici, simple(elev,soare, lagi);
4. Doudvocalealaturate - @mp$e (floarea-soarelui,TArgu-Neamt);
trec,prima,la silabadinainte$i,a doua.
- Mivg au la forma de singularinleles de plural(ceata' roi etc)'
la silabaurmdtoare: iu-ni-e,di-a-log,re-ac-tor.
5. In cazul cuvintelorcompusesau al celorderivatecu prefix,la Categoriigramaticale:
desparlireain silabe se line seama de elementelecompo- altrei genui: masculin(m), leminin (f), neutru(n);
nente:sub-al-pin,bi-o-sfe-rd, dez-ac-ti-va,in-apt,prunc-u-ci- b) doui numerc'.singular,plural;
ga$,mon-o-clu c\ cinciazuri: nominativ(N), genitiv(G), dativ (D)' acuzativ(A),
Accentulreprezinta pronuntarea vocativ(V).
mai intensaa unei silabedintr-
un cuvint. masculin llemi
Capitolullll
Morfologia unu- doi lo - doui lun- doud
Mortologia esteparteagramaticii carestudiazimodificarea b) singular - cAndse denumegte un singurobiect:carte,om'
lormeicuvintelor in cursulcomunicdrii. Cuvintele se numesc in Dloaie
gramatice pirli de vorbire.Acesteasuntde doudfelun: pfunl - cdndse denumesc maimulteobiecte:cdrli,oameni'ploi
- flexiilb- careigi schimbdformadupi gen,numar,caz(parlile Unelesubstantive au numaiformede singular = deteclive
de
de vorbirenominale),persoane,numir, mod, timp, plural:miere,secard,fasole,aur, va_r, foame,sete.etc; altele
diateze(verbul).Acesteasunt:substantivul, articolul, humaiformi de plural= defectivede singular: taietei' blugi'
adjectivul,numeralul, pronumele, verbul; Bucegietc.
- neflertffie- care nu-gischimbiforma:adverbul,prepozilia, Suntsubstantive careau doui formede plural,diferenliate
ca
conjunctia, interjeclia. sens:corn- coarne,cornuri;cap- capi,capete,capuri.
CAndintrdin alcdtuirea c\ Caruleste formaluatade un substantiv pentrua exprima
uneipropozilii,
pi(ile de vorbirecu
inlelesde sinestatetor(substantiv, adjectlv,numeral, pronume, intrun enunt.
funclialuisintacticd
verb,adverb,uneleinterjeclii) devinpd(i de propozilie.Articolut, Functiasintadicea substantiwlui
prepozitia gi conjunclia au rolde instrumente gramaticale. 1. Nominativ "cine?","ce?"
- subiect:Elevulscriepe tabE.
t Pdrli de vobire flexibile - numepredicativ:Prietenameaesteplc!ob!4.
Substantiwl - atributsubstantival meu,Dan,se joaca.
Prietenul
apozitional:
2. Mtzatiu "pecine?","ce?","pentrucine?","pentruce?","prin
Esteparteade vorbirellexibilicaredenumegte fiinte,lucruri, cine?","prince?","cucine?","cuce?","decine?","dece","de
fenomene ale naturii,actiuni,sterietc,cunoscute
in gramatici la cine?","dela ce?","cdnd?","pAndunde?", "cat?"etc.
subnumelede obiecte. - complement direct:L-amvdzutpe Georgeieri.
Felulsubshntivelor: - complement Mi gdndescla bunica.
indirect:
- @nune,care denumescobiectede acelagifel (fatd,orag, - complement de agent:Carteaestecititide elev.
munteetc); - complement de loc:Mdinemergla patllngat
circumstantial
- propni,care denumescanumitefiin{esau lucrurispre a re - complement de mod:El citegtecu plScere.
circumstanlial
 Memoreldr da limha romini - .laqala V - Vlll
de limbaromana- daseleV - Vlll
Memorator 13
- complementcircumstantial de timp: Dupdploaieiesesoarele.
- complementcircumstantialde cauzi: Mor de fricd.
Articolul
- complementcircumstanlialde scop: Adundflori pentruceai. Esteparteade vorbireflexibild careinso{egte un substantiv,
- atributsubstantivalprepozilional:Mi-am pus fularulde l6ni. ar6tAndin ce mdsurdobiectuldenumitde acestaestecunoscut
- nume predicativ:Mdnugilesunt de blana. vorbitorilor.
3. Genitiv:"al(a, ai, ale)cui? " Felularticolului:
- atributsubstantivalgenitival:Mirosulcozonaculuie pldcut. - fuHEt - seageazd, in general,la sfdrgitul
substantivului,
ardtAnd
- nume predicativ:Frumuseteaeste a naturii. cd obiectul denumit de acestaestecunoscut vorbitorilor.
- atribut substantivalprepozilional;Din vdrful dealuluivine apa. ElevulAlexandru esteprietenul meu.
- atributapozilional:Citesc opereledramaturguluiromAn,ale . Elevaaceastaestesoralui Mihai.
- nehotdr€t- se ageazi totdeaunainainteasubstantivului $i
lui lon LucaCaragiale. prezinteobiectuldenumitde el ca individualizat, fdrd
- complementindirect:Vorbe$teimpotrivacoleoilor.
- complementcircumstanlialde mod: Merge contravAntului. a-ldetiniprecispentruvorbitori:
Anaesteq elevi harnicS.
4. Datiu."cui?" Revistaaceastaestea unuielevdinclasa.
- complementindirect:Buniculi-a dAruitMarieio sdniuld. - se ageazdinainteasubstantivelor
- psesiv (geniltrual) gi a pro-
- complementcircumstanlialde loc: Stai locului! numelor in genitivpentrua leganumeleobiectului pose-
- complement circumstantialde mod: Vorbegte asemenea dat de numeleposesorului; ele se acordi in gen gi
unui om. numarcu substantivele care denumescobiecteDose-
- complementcircumstanlialde cauzd: Datoritdneoliienteia date,nu cu celecaredenumesc posesorii:
luat foc. Acestacarteestea frateluimeu.
- atributprepozilional:Este conlrarindicatiilormedicului. AcestcoprT estea[ vecinilornoStri.
- atributsubstantival:Glorieeroilorneamului! - denonstativ@qdivel) - leagi unelesubstantive de adjecti-
- atributapozi{ional:Suntem recunoscetoriprofesoareinoas- velecarele determini9i se acorddin gen,numir9i caz
tre, doamneiPopescu. cu substantivele determinate:
- nume predicativ:Carteaeste aidomarealititii. Omulgg[harnici$i facevaracargi iarnasanie.
5. Vocativ- nu are functiesintactice. Formeleadicolelor
Substantivelein vocativse separA,prin virguld,de restul singular
propozitiei: - loane,vino acasd! Cazul hotirdt nehoterat demonstrativ
- Vino, loane,acasA! m. m. a
m. f.
- Vino acasd, loane!
N.A. , l e a ln lel )ea
Formape care o ia un substantivin diferitecazurise numeste
declinare.
G.D. ul Jnui Jnel :elui :elei
o
Ioanliunile suDs/antivalesunt grupurile de cuvinte care au
inlelesulunui substantiv:aducere-aminte, bdgare de Dlural
N.A. liste 'liste
seamd, pdrere de rau etc. Loculiunea substantivali tel lel
se comportaca un substantiv. G.D. o1 or unol Jnor lelor :elor
or lor
 ds limbaromind- claseleV - Vll
Memorator de limbaromane- claseleV - Vlll
Memorator 15
Posesiv(genitival) Gradelede comparatie ale adjectivului:
genul sinoular plural 1. pozitiv:{rumos
2. @mpantiv I
masculin al al - de superioritate:nnglfrumos
feminin a ate - de egalitate:tot atAtde trumos
- de inlerioritate:
maioutinfrumos
G. D. plural- masculin
gi feminin:
alor 3. supedativ:
- de superioritate:
- relatiu. cel maifrumos
Adjectiwl - de inlerioritate:
cel maioutinfrumos
- absoluf. foarte(grozav, tare,prea,nespusde)frumos
Esteparteade vorbireflexibilicareinsolegte un substantiv 9i nu au gradede comparalie: superior,inferior.
aratainsu$irea unuiobiect. Uneleadjective
Feluladjec{ivelor: exterior, optim,viu,mort,perfect,principal, vegnicetc'
1. vadetile,cAndi$i modificiformain vorbire: loculiunile adi*ttivale sunt grupuri de doud sau mai multe
- patruforme:bun,bun5,buni,bune,(masc., cuvintecareau impreundvaloarea unuiadjectiv'
fem.,sg.,pl.); = chibzuit
- treiforme:mic,micd,mici,mici; om cu iudecata
- doui forme:mare,mare,mari,mari; omcu stare= instarit,bogat
2. invaiabtb , cAndnu igi modificdformain vorbire:gri, bleu, om eu-darc-deilana = bogat
crem,maro,eficace,atroce,perspicace, propiceetc; lucrude caoetenie = principal,
important
3. ptWriuzis: mare,frumos,curat; omdg!i.!0.ig= netrebnic,josnic
a. pownb et verr.b ffitht (cartea)cumpdratii;(pomi)inflorili; Locutiunile adjectivalese comporta ca un adjectiv.
5. provenite din vah la gutnziu (acordat):(mAna)sAngerdndi,
(coguri) fumegAnde. Numeralul
Adjectivul se acordiin gen,numArgi cazcu substantivul
determinat. EsteDarteade vorbireflexibilicarearatenumerul, deter
Prinarticulare adjectivelepotdevenisubstantive: minarednumericia obiectelor sauordinealorprinnumirare'
UntAnir mi agteapta. Felulnumeralelor:
TAnirulacestaerafratelemeu. A. ar&l*- arataun numir saudetermine numeric anumite
CAndinsolescverbe,determinAndu-le, uneleadjective igi obiecte:
schimbdvaloarea gramaticald,devenind adverbe: - gqiu- zlsn.'-simple:unu,doi,treietc
Soramea cAnti frumos.(adverb) - compuse: unsprezece, treizeciSicincietc;
Furrliile sintactice: - multiiltuntw'.inzecit,insutitetc;
- atributadjectival: Nu-miplaceiarnaorea. - disti6lulivet
cateunu (una),cAtecincietc;
- numepredicativ: larnaestegrea. - dvefuiale: de doui ori,de trei ori etc;
- complement de timp:De micle gtiepe toate.
circumstanlial - dactiw: tustrei,toti trei,catesitreietc;
- complement circumstantial
de cauz6:A muritde bitrAn. o doime,o treime,jumatate'
- ftaclionare: treiprocenteetc.
- complement circumstan{ial
de mod:Estemaimultlenes B. dtnale exprim5, prinnumdrare, ordinea 9iloculpecareil ocupi
decAthroic. anumiteobiecte(actiuni) intr-oingiruire: al doilea'a
- complement indirect:Dinalba devenitnegru. gapteaetc.
16 de limbaromana- claseleV - Vltl
Memorator limbaromini - claseleV - Vlll
Memorator,de 17

Structura numeraluluiordinal: alepronumeluipersonal:

Formeleneaccentuate
c|qilea* particuldadverbiala PersoanaI Persoanaa ll-a Persoanaa lll-a
2 Vlasculin - e m t n t n
arlrcorposesrvnumerataniBolhotarAt
Cazul sg. )l sg. rl.
Numeraleleordinalepot fi precedatede articoluldemonstrativ s q . f,t. sq. ) t .
cel, cea insotitde prepozitiag!9:cel dintAi,cel de-al doilea. tml,ml le, nl rti,ti va, vi il,1 e. li i l , 1 e, li
Fundiile sintactice ale numeralului: it, I o
- subiect:Trei au urcatcu telecabina. A. ma VA il, 1
- numepredicativ: La concursulde schi,Horiaa iost al treilea.
- atributsubstantival personal:
Alteformealepronumelui dAnsul,dAnsa,dAngii,dAnsele'
genitival:ldeileamdndurora sunt bune.
- atributprepozilional: B. Pmnumete se folosegtein loculnumelor
personatde politstte
Un grupde doisorezece pleacdin excursie.
- atributadjectival:Are doi pui de fazan. cirora li se cuvinerespect.Are formedoar
oersoanelor
- complement direct:Pe doi i-a ales. pentrupersoanaa ll-a $i a lll-a:
- complementindirect:Md gdndescla doi dintreei. a ll-a
- complement de agent:A fost lelicitatde doi dintreei. Cazul singular abreviere plural abreviere
- complementcircumstantial de timp: Mergela mare de doud
\ . A . V . lumneata l-ta lumneavoastad-voastra
9I! pe an.
- complementcircumstantial de mod: lon vorbegteca al treilea. D , G . dumitale l-tale lumneavoastra
dv.:dvs.
- complemetcircumstanlialde loc: leri, am trecut oe la oatru
Persoanaa lll-a
dintreei.
m.dumnealui l{ui dumnealor d-lor
pronumele N.A.G.Df. dumneaei C-ei
_ Este parteade.vorbirellexibildcare line locul unui substantiv. C. Pronumelepflexiv tine locul obiectelorasupracarora se
Felurilepronumelui:
A. Prcnumele perconal desemneazi diierite persoane. El are exercit6direct sau indirectactiuneaverbelor'Aceste
obiectesuntidentice cu subiectelepropoziliilor
respective'
forme diferitepentrucelejrei perso.ane.lh. singular(eu, tu,
el/ea) 9i la plural (noi, voi, eilele).La dativ siacuzativ se Arelormepropriinumaipentrupersoana a lll-a9i numai
Ca gi la pronumele
la cazuriledativgi acuzativ. personal'
folosescAisi tormeleneaccentuategi si cele accentuate.
acccntrt2ta
Formele accentuate ale personal: uneleformesuniaccentuate, altelesuntneaccentuate $i
nu se deosebesc duPi gen9i numdr:
Persoanall-a
Cazul Formeaccentuate Formeneaccentuate
D. :ie,sie$i isi,si
A. 3tne ;e
Pentrupersoana se folosesc
| 9i a ll-a,la singular9i la p.lural'
formeleneaccentuateale pronumelui personal la cazuriledativ
$i acuzativ:
18 Memoralor de limha romAni - claqplc V - Vlll
Memoratorde limba romene - clasele V - Vlll
Persoana
I Persoanall-a Pronumele "ce?"este invariabil.
interogativ ra'')-€-'
Cazul
sq. ll. so. cl, "care?","cdt?"au formele:
l imi, mi 1e it, ri VA cine? care? .^l)

A, ma 1e te VE
m . 9 l singular rlural singular
pers | | iltl 1
m. ( m. Qil. m
Eu imi cumpir o servietdnoui. Tu te imbraciin uniformi. N . A .cine? care? care? care? cAt? cAti? : d l i ?
J*
pron. reflexiv pron.reflexiv G.D. cui? :iruia? cireia? carora? ;Ator? l o r ?
perslll I ilt tl Fun4iisintactice:
El iml cumpdri o servietdnoud. Mama te imbracd. - subiect:Q!49vine?
.t- - numepredicativ: Acestacineeste?
pron.personal pron.personal - atribut:Al cuiprietenesteDan?
D. Prcnumelede lntdriregi adjecliwl prononinalde tntdrire - complement direct:Pe cinea$tepti?
Pmnumelede lntlrlre xe rolulde a intdri,de a punein evidenli - complement La cineai fost?
indirect:
persoanala care se referS.Acestepronumese intre- CAndinsotescsubstantive, determindndu-le, "care?","ce?",$i
buinleazirarsingure. "cdt?(c6td?,cAti?,cAte?)"suntadjective interogative.
Aqdiwl ponominal & tnt*ire se acordl in persoani,gen, QaIgelevlipseste?
numergi cazcu pronumele personaldeterminat de el sau Ce carteai la tine?
in gen,numir gi caz cu substantivul pe careil insolegte Cattimpm-aiasteptat?
determindndu-l: El insusia scrisaceastA poezie. F. Pronumdeposesiv$l adjecliwl pronominalp*siv
PronumEle pos€sivinlocuiegte numeleposesorului gi pe cel al
Singular Plural
Persona Caz obiectului oosedat.Eleau totdeauna inaintealor unuldin
MasculinFemininMasculinFeminin articoleleposesive:"al,a, ai, ale".Au lormedileritepentru
\l.A tnsaml celetrei persoane, afardde pural,dupdgenulobiectelor
Pers.I Insuml ingine Insene posedate9i dupi numirul posesorilor.
G.D. tnseml
!.A. insali Numdrul Un singurposesor Maimultiposesori
Pers.a ll-a insuti In9rva insev5 obiectelor
G.D. insefi Pers.ll
oosedate Pers.I Pers.ll Pers.lll Pers.I
rers.a lll-a !.A. insusi tnsasl in9i9i Inse$l
G.D. Insesl (insele) Jn obiect al meual tdu al seu al nosfu rl vostru
)osedat a mea a t a asa a noasta r voastre
E. Prcnumebinbrqaliv Siedj*Iiwl ponominalinbrogaiv
Prorumeleinterqatlv introducediferitepropoziliiintelogative: Uaimulte ar mel a i t i i ll sal ai nostri ri vostri
"cine?","ce?'. Cu pronumeleinterogativ "cine?,'se )biecte F ale aletale rle sale ale :IA

intreabidesprefiinleiarcu "ce?"desprelucruri.pronume )osedate mele noastre /oastre

interogative suntgi:"care?","cAt?",
"cAtd?", "cate?".
"cafi?",
 Memorator delimbaromana - clasele
V - Vlll 2'
Memorator de limba romena - clasele V - Vlll
adjectivedemonstrative: acestfrate,acelfiu. aceeas ' :.1': :'
Pronumeleposesivnu^arelorme pentrupersoanaa lll-acAnd l. Pronumeb neho6rdt 9i adjrctiwl pronominal nMr&
sunt mai multiposesori.In locul acestuiase folosescformelede Prorumde nehofilrlil inlocuie$tenumeleunui ooec: 'a'z . - :
genitivpluralale pronumelui personal:"al (a, ai, ale) lor". ca precis obiectulinlocuit.Ele sunt: "unu ru-a .--
Exemplu:Ai lor erauacolode multtimp.Pronumele"lor"(ai lor) (alta)","fiecare","oricare","oricine","oarecare-': -:, ;'
nu esteposesiv,ci personal. "ceva","careva","atAt(atAta)","atatia(atateat'. -t'.---
CAndinso{escsubstantive,determinAndu-le, sunl adjective (vreuna)", "tot (toata)","mult(multa)","pulin(pulina)-e::
uonominale ,,p6,esive. CAndinso{escAi determindsubstantive,formelepronumec'
G. Pronumele relativ 9i adjectiwl pronominal relativ nehotdrdtei9i schimbdvaloareagramaticalSdevenindadjeive
Pronumele relativ lace legatura intre o propozilie subordonatd nehoEfueb:fiecare (elev), oricare (om), unii (copaci), atAtea
$i regenta ei, adici servesle la stabilireaunei relatii de (fructe).
subordonare intre doud propozitii. Ele sunt:"care","cine", J. Prcnumele negetiv tt adiecliwl pronominal negativ
"ce", "cAt";au aceeagiforma ca gi pronumeleinterogative. Pronumele"nimeni","nimenea","nimic","nimica","niciunul",
O_qru I 1/@E@|ucre azl ?I invi nge toate greutalilel/. "nici una" au inteles negativSi se folosesc numai in propozilii
i/ 2/. negative.
@@se-coal6 de dimineali departiajunge -
Ca-apul 1/@se apleaci 2/ sabia nu-l taie i/. Nu a lost anuntatnimeni.(niciunul,niciuna)
Nu a adus nimic.
Ca pronumerelativese folosescAi "cel ce", "ceea ce", alcetuite Pronumelenegativ"nimeni(nimenea)"se referi numai la
din pronumeledemonstrativ"cel", "ceea" 9i pronumelerelativ"ce" persoane,iar'nimic,(nimica)"numaila lucruri.
Acesteaau urmitoarele forme,dupdqen,numdrsi caz: Pronumele"nici unul (niciuna)" se poate referiatAtla
singular plural persoane,cAt gi la lucruri.
Cazul Pronumele"nimic (a)" este invariabil.
masculin leminin masculin feminin
N . A . :el ce ceeace cet ce rele ce Pronumele"nimeni(nimenea)"nu are forme pentrugenuri 9i
numdr.La dativ - genitivare forma "niminui (a)".
G.D :elui ce celei ce celor ce :elorce "Nici unul (nici una)'se declindca pronumelenehotdrdt
Furcliisintactice: "unul (una)","nici"rim6ne neschimbat.
- subiect:QinerAde,rAdela urm5. Functil slnlactice al6 pronumelor negalive:
- atribut:Fata,a cdreimamdvine,e colegamea. - subiect:N-a venit nimeni.
- complement direct:Pe cinea$tepti,nu vine. - atribut:Nu s-a aprobatpropunereanici unuia.
- complement eUi nu-iplace,sd plece.
indirect; - complementindirect:Nimdnuinu-i place si lie bolnav.
H. Pronumeledenpnstetiv 9i adjectiwl pronominaldemonsbtiv - complementdirect:N-am vezut pe nimeni.
Prcnumeledemonskativinlocuiestenumele unui obiect, - complement circumstanlial:Carteanu era la nici unuldin ei
aritdnd: CAndinsolescsubstantive,determindndu-le, acesteade'.::r
- apropierea:acesta,esta,cestilalt; adjective negative:
- departarea:acela,ila, celdlalt; Nici un coleg nu era de {a[i.
- identitatea:
acela$i,aceeagi. Adjectivelenegativeau totdeaunafunctiade atricut:
CAndinsolesc$i determind substantive, formelepronumelor N-a prirnitnici o carte.
demonstrative igi schimbdvaloareagramaticala,devenind
 Msmorator de limba romini - clasele V - Vlll
Memoratorde limbaromana- claseleV - Vlll 23
Velbul lll. Funcfisintac{ice
Vefuelela modulle prsonale (predicative) potlorma,cu unele
l. Verbulesteparteade vorbirecareexprimdacliunisausteri.
El igi schimbaformain vorbiredupi: exceptii, singurepredicatul.
- mod- existaopt moduri,patrupersonale saupredicative Verbelela modurilenerrluona& (nepredicative) nu formeazd
9i singurepredicatul; ele indeplinesc in propozi{ii
diferite
patrunepersonale saunepredicative;
- timp- tei timpuride bazd:prezent,trecutgi viitor,9i patru functiisintactice:
- subiect: A citiesteo marebucurie.
timpurisecundare:imperfect,perfectsimplu,perfect
compusgi mai multca perfect(Viitorul - atribut:il invidiezpentrudorinlade a citi.
are gi lormade '
viitoranterior); El cumpdrio magindde spilat.
- numdr- doud:singular9i plural; - complement direct:N-agtiuta spunemulte.
- persoand- trei persoane; - complement indirect:S-asaturatde umblat.
- diatezd- activa,rellexivi,pasivd. - complement circumstantialde scop:
ll. Modurile9i timpuribv€lbelor L-amrugatpentrua ma aiuta.
al Moduriprconale (predicative) - complement circumstantialde mod:A trecutfiri a observa.
- indicativ(acliunereald): - complement circumstantialde timp:
prezenl A rdspunsinaintede a terminatema.
imperfect - complement circumstanlialde cauzi:
perfectsimplu VrAndsi ia paharul,l-a rdsturnat.
pertectcompus lY. Vqbeleauillarc ajutala formareaunormoduriSitimpuri:
mai multca perlect A- VerfrI'a fr' ajut6.la formarea:
viitor - timpuluiviitoranterior: voiIi scris;
viitoranterior - modului conjunctivperfect:sa Ii vazut;
- conjunctiv (acliunerealizabild,posibili): - moduluiconditional - optativperfect:aS!i vazut.
prezent Ladiatezapasivdtoatetimpurile 9i modurile cu
se construiesc
perfect verbulauxiliar"a fi": SlEl lSudat.
- condilional- optativ(acliunedorita,condi{ie):
B. Vebul'a avee'{ute la formarea:
Drezent - timpuluiperfectcompus:zu scris;
perfect - moduluiconditional - optativ:
- imperativ(indemn, al canta.
poruncd, rugaminte,urare):pozitiv,negativ Ca auxiliar verbul"a avea"a suferitschimblrila unelepersoane:
b) tlMurl nryrsonale (nepredicative) La perfectul compus: La conditional-optativ:
- infinitiv(numeleactiunii):
(eu)am (eu)a$
prezenr (tu)ai (tu)ai
perlect (el, ea) a (el, ea) ar
- gerunziu(imprejurare) (noi) am (noi) am
- participiu(actiunesuleriti de un obiect) (voi) a1i (voi) a1i
- suprn(scopul,destinalia,provenienta) (ei, ele) au (ei, ele) ar
24 de timbaromane- claseleV - Vlll
Memorator de limbaromana- claseleV - Vlll
Memorator 25
C. Vebul 'a vrea' sau "a voi" ajutd la lormarea viitorului,avAnd Pedecfulsinpluexprimdo actiunetrecuti5i terminata.
urmdtoareleforme: (eu)cAntai (noi)cAntarim
(eu) voi (vedea) (noi)ygn (vedea) (tu)canta$i (voi)cAntardti
(tu)ysl (vedea) (voi) veti (vedea) (el,ea)cAnti (ei,ele)cAntard
(el, ea) ys (vedea) (ei, ele) vor (vedea)
Perlecfulnmpus exprimd9i el o acliunetrecuta$i terminata 9i
Cele patsu conjugiri se formeazd cu aiutorulverbului auxiliar"a avea".
Dupdsufixelecu carese formeazdinfinitivulDrezent,verbelese (eu)am cAntat (noi)am cdntat
pot grupa in limba romAni in patru categorii,numiteconjugiri: (tu)ai cantat (voi)ati cantat
- conjugarea / in -a: a mdnc4, a invdta etc; t
- conjugarea a ll-ain €a: a vedea, a plecCaetc; (el,ea)a cdntat (ei,ele)au cAntat
- conjugareaa lll-ain o: a ajunge,a zicg etc; Maimulta perffiul exprimdo acliunetrecutace s-aindeplinit
- conjugarea a lV-ain -i: a privi, a auzl etc; inainteaalteiacliunitrecute.
in -l: a cobori, a hotdri etc. (eu)cantasem (noi)cantaseram
Sufixele:-a, -ea, -e, -i, -i se numesccaracteristicile
fiecirei (tu)cantase$i (voi)cintaserdli
conjugiri; inlaturdndule 9i lisAnd la o parte prepozilia"a" se (el,ea)cAntase(ei,ele)cantasera
obline tema prezentului.
Vritorulexprimio actiunece se va realizadupemomentulvor-
Ex.: a linyit la verbuluide conjugat9i
birii.Se formeazidin infinitivul
tema prEzentului verbulauxiliar"a vrea"sau"a voi".
(eu)voicAnta (noi)vomcanta
Conlugareaverbelor (tu)vei cdnta (voi)veli cAnta
(el,ea)va cAnta (ei,ele)vorcanta
Schimbareaformeiverbelor
in vorbiredupi mod,timp,numer Witorulantqiq exprimi o actiunecarese va indepliniinaintea
gi persoanise numegteconjugare. alteiactiuniviitoare.
Diatezaaclivtr (eu)voi fi canht (noi)vomfi cantat
lModurileperconale . (tu)vei fi cAntat (voi)vetifi cAntat
Modulindicativ (el,ea)va li cantat (ei,ele)vorli cAntat
tildul inclicaltiv
exprimi o actiunereald.El are toatetimpurile. Modulconjurc{iv
Prczenfulexprim6o actiunece se desf5goara in momeiltulvor- Verbulla modulconjunctiv exprimdo acliunenerealizati, dar
birii: carese poaterealiza.
(eu)cdnt (noi)cAntim ConjuncliwlaredoudtimPuri:
(tu)cdnti (voi)cAntati - prezent- se formeazidinprezentul al verbului9i con-
indicativ
(el,ea)cAnti (ei,ele)cAntd junctia"sd":sd cdnt,sd vezietc;
Imprffid esteun timptrecuta ceruiactiuneesteneterminate. - pr@- se tormeaze dinconjunctivul prezental verbului"a fi"
(eu)cAntam (noi)cAntam $i participulverbuluide conjugat:sd li cdntat,sd fi
(tu)cdntai (voi)cAntali lucratetc.Areaceeagiformdpentrutoatepersoanele
(el,ea)cdnta (ei,ele)cAntau atatla singularcAtgi la Plural.
26 Memorator de limba romAni - clascla V - Vlll de limbaromana- claseleV - Vlll
Memorator 27
Modul conditional- optativ Poatelndepliniurmetoarele func{iisintaclice:
Verbulla acest mod exprimdo ac{iunedoritda cirei realizare - subiect: A citiesteo Plicere.
depindede indeplinirea uneicondilii. - numepredicativ: A invdlainseamna a te pregetipentruviata'
Are doudtimpuri: - complement direct:A inceputa striga.
- prezent- se tormeazddin infinitivulverbuluide conjugat un - atribut:Bucuriade a citi e mare.
$i - complement de scop:lnvatapentrua sti.
verb auxiliar:ag, ai, ar, am, ati; ar; circumstantial
(eu) ag cAnta (noi) am cAnta Modulpadicipiu
(tu) ai canta (voi)ati canta Verbulla modulparticipiuaratao acliunetrecuta.El esteo
(el, ea) ar cdnta (ei,ele)ar cAnta formdde bazl pentrualcatuirea:
i a) timpurilor coinpuse careexprimio acliunetrecute,la diateza
- petfuI- se formeazd din participiulverbului de conjugat gi
activdsaureflexivd:
condilionalul- optativprezental verbuluiauxiliar"a fi". - perfectul compus:am cantat;
(eu) ag li cAntat (noi)am fi cdntat - conjunctivul Perfect: sAfi vizut;
(tu) ai fi cAntat (voi)a{i fi cAntat - conditionalul-optativ perfect:a9fi gg41;
(el, ea) ar fi cAntat (ei, ele) ar li cAntat - infinitivul
Perfect: a li citit;
b)' tuturortimburilor $i modurilor la diatezapasivi.
Modul imperativ
Verbulla modul imperativexprimi o poruncd,un indemn, un Participiul ioate fifolosit5i cu valoareadjectivald $i atuncise
acordicu substantivul determinat in gen,numdr9i caz.
sfat sau o rugeminte.El are forme numaipentrupersoanaa ll-a
singular9i plural. cartecitita,carticitite,al cititeicarti
Sensulde porunci, indemn,slat sau rugdmintese realizeazd
Participiul cu valoareadjectivaliarefundiasintacticlde:
- atributadjectival: Lucrdrea apreciata a primitpremiu'
in vorbire printr-o anumita intonatie,iar in scris prin semnul - numeDredicativ: Lucrareata esteapIecialA.
exclamirii. Modulsupin
Cante(tu)! Se formeazidinparticipiu, precedat de o prepozilie simpla
Cdntali(voi)l saucomousd:
lnparatiwl are doudforme:
cleiules, dugl cules,la cules,penqucules'de-laculesetc'
a) pzitiv: CAnti!CAntati! ' Poateaveaurmatoarele functiisintac'tice:
b) nqativ: NucAntalNu cantati! - subiect:E greude sPus.
- numepredicativ: Mdrulestede mancat.
ll. Modurilen€personale (nepredicative) - atributverbal:Am cumpiratloi descris.
Modulinfinitiv - complement direct:Am avutde cules.
Verbulla modulinfinitiv expriminumeleacliuniisaual stdrii. - comilementindirect: S-agdnditla gitit.
Esteo formi de bazi pentruconiugarea verbelor,reprezentAnd - comilement circumstanlial de loc:-Ammersla oescuit'
rdddcina verbului, de la carese formeazd timpurilegi modurile, Modulgerunziu
precum$i caracteristica conjugdrii. Esteinsotitde prepozitia
"a": Se formeazd prinadeugarea sufixului"-ind"sau"-ind"la
a canta,a vedea,a ziceetc. ridicina verbului: a cdnta- cAntAnda citi- citind
Mdul infinitivare doudtimouri: a vedea- vizAnd a cobori- coborAnd
- Wzent i a cAnta,a lucra; a zice- zicAnd
- pref*t: a fi cantat,a fi lucrat.
28 de limbaromane- claseleV -
Memorator Memoratorde limba romana - clasele V - Vlll
Are urmltoarele fu nclii sintactice: Modulconjurrtiv
- atributverbal:Ochii licrimdnd m-au impresionat.
- complementcircumstanlialde mod: Vorbeaprivind jos. Prezent Perlect
in (eu)sd mdbucur sd mi fi bucurat
- complementcircumstantial de timp:Auzindu-|,m_ambucurat.
- complementcircumstanlialde cauzd: (tu)se te bucuri sa te fi bucurat
(el,ea)sd se bucure sd se fi bucurat
A renuntat,temAndu-sede ploaie. (noi)si ne bucurdm sd ne fi bucurat
Gerunziulacordat?ngen, numdrgi caz cu substantivul determi_ (voi)sd vi bucurali si vi li bucurat
nat are valoareadjectivali gi lunclia sintacticede atributadiectival: (ei,ele)sd se bucure se se fi bucurat
MdiniletremurAnde m-auimpresionat.
Modulcondilional- optativ
Diateza reflexive Prezent Pedect
La dtatezareflexivd verbele se conjugdca gi la diateza activd, (eu)m-agbucura m-agfi bucurat
insi insotitede pronumelereflexiveld aluzativ sau la dativ. (tu)te-aibucura te-aifi bucurat
Modul indicativ (pronume reflextuln acuzativ) (el,ea)s-arbucura s-arfi bucurat
a se bucuE (noi)ne-ambucura ne-amfi bucurat
Prezent lmprw Per@ul simplu (voi)v-alibucura v-atiti bucurat
(eu)mi bucur md bucuram mi bucurai (ei,ele)s-arbucura s-arfi bucurat
(tu)te bucuri te bucurai te bucuragi Modullmperativ
(el,ea)se bucuri se bucura se bucura
(noi)ne bucurim Pozitiv Negaliv
ne bucuram ne bucurardm nu te bucura!
(voi)vi bucura{i vi bucurali ve bucurarali bucuri-te!
(ei,ele)se bucurd se bucurau bucurati-vd! nu vi bucurati!
se bucurari
Pefi*t ampus Mal muttepirctul Modulinfinitiv Modulgerunziu
(eu)m-ambucurat md bucurasem Prezent bucurAndu-mi
(tu)le-aibucurat te bucurasesi a me bucura bucurAndu-te
(el,ea)s-abucurat se bucurase a te bucura bucurAndu-se
(noi)ne-ambucurat ne bucuraserim a se bucura bucurAndu-ne
(voi)v-alibucurat vd bucuraseti a ne bucura bucurdndu-vd
(ei,ele)s-aubucurat se bucuraseia a vi bucura bucurAndu-se
Witw Viibr anteior a se bucura
mi voi bucura mdvoifi bucurat a-gilnchipui(pronumereflexivln dativ)
te vei bucura te vei li bucurat Modulindicativ
se va Ducura se va fi bucurat Prezent
ne vombucura ne vomfi bucurat (eu)imiinchipui (-iesc) (noi)neinchipuim
vi vetibucura vi vetili bucurat (tu)i{i inchipui(-iegti) (voi)vi inchipuili
se vorbucura se vorfi bucurat (-iesc)
(el,ea)igi inchipuie(-ie$te) (ei,ele)i$i inchipuie
 Memoralor .le limha rdmAni - ^l'cala V - Vlll
de limbaromane' daseleV - Vlll
Memorator 31
lnprM Peilect simplu Pefiect ampts Modulinfinitiv ttlodulPrunziu
imi inchipuiam imi inchipuii mi-aminchipuit a-miinchipui inchiPuindu-mi
ili inchipuiai ili inchipuigi li-ai inchipuit a-tiinchipui inchipuindu-ti
i9i inchipuia igi inchipui gi-ainchipuit
a-giinchipui inchipuindu-9i
ne inchipuiam ne inchipuirdm ne-aminchipuit a ne inchipui inchipuindu-ne
vd inchipuiati v6 inchipuirS{i v-ali inchipuit
igi inchipuiau gi-auinchipuit
a vd inchipui inchpuindu-vi
igi inchipuiri
a-siinchipui inchiPuindu-9i
Mai multapfiwt Wibr Witoranterior participiu
La diatezareflexivi,verbelenu au modurile 9i supin.
(eu) imi inchipuisem imi voi inchipui imi voi li inchipuit
(tu) iti inchipuisegi ili vei inchipui ili vei fi inchipuit
DialezaPasive
(el, ea) igi inchipuise igi va inchipui igi va fi inchipuit Se formeazd din verbul"a fi" 9i participiul
verbuluide coniugat
(noi) ne inchipuiserim ne vom inchipui ne vom fi inchipuit $i arati ca actiunea exprimata de verbestesavargita de altcine-
(voi) vd inchipuiserdli vd veli inchipui vi veli fi inchipuit va gi suferitide obiect.
(ei, ele) igi inchipuiseri igi vor inchipui igi vor fi inchipuit Verbul"a fi" se conjugdla toatemodurile gi timpurile,
iar par-
Modul conJurctiv ticipiulverbuluide conjugatse schimbadupa gen $i numir
acordAndu-se cu subiectul.
Prezent Peilet a fi lludat
(eu) si-mi inchipui(-iesc) si-mi li inchipuit ModulIndlcadv
(tu) si-ti inchipui(-iegti) si-li fi inchipuit hnpr& Pedutsinflu
(el, ea) s5-9i?nchipuie(-iasci) s5-9ifi inchipuit
Prezent
(eu)sunthudat(a) eramlaudat(a) fui ldudat(5)
(noi) si ne inchipuim si ne fi inchiouit eraihudat(a) fusiliudat(5)
(voi) si vd inchipuili sd vd fi inchiouit itu) estildudat(i)
(et,ea) estelaudat(a) era lludat (i) tuselSudat(i)
(ei, ele) sd-giinchipuie(-iasci) s5-9ifi imchipuit (noi)slntemliudati(te) eramldudati(te) furdmlaudati(te)
Modul condilional - optativ (voi)suntelilludali (e) eraillaudati(te) furdtilaudati(te)
Prezent PqM iei,'ete)suhtlaudali6e) eraulSudati(te) furaldudati(te)
(eu)mi-aginchipui mi-agfi inchipuit MaimultaPiled
(tu)ti-aiinchipui Pefiactanpus
ti-aifi inchipuit (eu)amfosflaudat(a) fusesemleudat(e)
(el,ea)gi-arinchipui 9i-arfi inchipuit fusesegiEudat(a)
(noi)ne-aminchipui (tu)ai lost laudat(a)
ne-amfi inchipuit (el,ea)a fostlSudat(i) luseseldudat(d)
(voi)v-atiinchipui v-alifi inchipuit (noi)amlost lSudali(te) fuseserdm liudati(te)
(ei,ele)gi-arinchipui 9i-arfi inchipuit (voi)ati fost laudati(te) feseserdtiliudati (te)
Modulimperativ (ei,ele)au fostldudali(te) luseserildudati(te)
Pozitv Wdiv Viitor
inchipuiegte-til nu-tiinchipuil (eu)voifi Eudat(a) (noi)vomfi lduda{i(te)
inchipuiti-ve! nu vi inchipuilil (tu)vei fi leudat(a) (voi)veli fi ldudati(te)
(el,ea)va fi laudat(a) (ei,ele)vorli liudali(te)
 Mcmorator.lc limhe romAn; -.lasalc V - Vlll
Msmorttor.le limhe rdmAni ..la<ala V - Vlll

Viibr anterior Velbeleunipemonale

$ impersonale
voifi fostldudat(5) vomfi fostlaudati(te)
veifi fostliudat (a) Verbele carearatalenomenealenaturii(aploua,a tuna,a fulgera
vetifi fost leudali(te) etc)suntunipersonale,avdndnumaipersoana a lll-a,$i imperso-
va fi fostlaudat(e) vorfi fostlaudali(te) nale,pentruci actiuneanu esteficuti de o anumitipersoana.
Modulconjunctiv Verbul"atrebui"esteunipersonal,
avAndformenumaipentruper
Prezent Pefiect soanaa lll-a,giimpersonal
cusensul:e necesar,secuvine, secade.
(eu)sd fiu leudat(a) sd fi fosttaudat(a)
(tu)si fii leudat(a) si fi fosttaudat(e) tranzltiv9i intranzitival verbelor
Caracterul
(el,ea)sd lie ldudat(d) si fi fosttiudat(i)
(noi)si fim lduda{i(te) si ti fosttdudali(te) Verbelecarepotaveaun complement directsunttranzitive,
(voi)sd lili liudali (te) \ iarcelecarenu potaveaun complement directsuntintranzitive
si fi fostteudati(re)
(ei,ele)si fie laudati(te) si fi fosttdudati(te)
Modulcondilional- optativ
t (in propozitia
dati).
Verbelede migcare(a veni,a pleca,a mergeetc)9i celecare
exprimao stare(a sta,a gedea,a existaetc)suntintranzitive.
Prezent PetM
(eu)as li ldudat(d) a9fi fostlaudat(e) Loculiunivettale
(tu)ai fi ldudat(6) ai fi fostleudat(a)
(el,ea)ar fi laudat(a) ar li fostlaudat(a) Suntgrupuride cuvinteintrecareneaperat
se afl6un verb.
(noi)am fi laudati(te) am fi fost laudati(te) Elese potinlocuicu un verb.
(voi)a1ili ldudali(te) atifilost laudali(te) a bdgade seama- a observa a da navala- a nivAli
(ei,ele)ar fi ldudati(te) ar fi fostlaudali(te) a o lua la fuga - a fugi a sta de veghe - a veghea
Verbuldinloculiuneare rolgramatical
precizAndpersoana,
Modulimperatlv timpul9i modulactiunii,
iar celAlalt
cuvAntdi sensulloculiunii.
Pozttiv Nqativ
fii laudat(a)! nu fi ldudat(5)l ll. Pirtlle de rolbire neflexibile
fiti laudati(te)! nu fili lSudali(te)! Adverbul

ModulInfinlt Modulgerunziu \ Esteparteade vorbireneflexibilicareinsolegteun verb,un

adjectivsauun altadverbgi exprimdcaracteristicauneiac{iunisau
Prezent:a fi liudat (i) fiindlaudat(a)
Perfect:a li fost lSudat(5) fiindlaudali(te)
subiect
I precumgio imprejurare
a uneiinsugiri,
Clasificarca adverbelor:
Dupdstructurd, adverbelesunt:
in carese petreceactiunea.

comdement direcl
Diatezaaclivd:Profesorull-" Eudalp'g$1il-
lpe elevulsilitor - sirnple:ieri,azi,aga,sus,cAnd,impreunietc.
- oo'7/pts€:-
departe,astfel,cAndva,vreodata,deasupraetc.
---*,complem€nt Dupdinlelesadverbele sunt:
io,a&silaudalgeslsg{. -
de aosnt
pasve'
Diateza EiSii,lrt-r - cb fu. aici, acolo, afari, acasi, aiurea,aproape,alaturi,
departe,deasupra,dedesubt,inainte,jos, sus,
nicdieri,oriunde,pretutindeni,
undevaetc;
 -
Memoratorde limbaromar'ra glaseleV
- Vlll Memorator romini- clasele
delimba V - Vlll 35
34
-d"
cdndva'deo- de-avalma,fdrddoargi poate,de-abinelea,
intr-adevdr, cu de-
frrp,.^"r^, apoi,asear6,astaai,curdnd' niciodati'
camdata, deundzi' ieri, mdine' nicicAnd' a silaetc.
t-otOeauna; ziua, noaptea'vara' toa.mna'larna'
primavara,.""il lpiin' schimbareavaloriigramati- Prepoziga
cale)etc; ba'^bine'
- &mo?l abia,alene,adici, anevoie',.astfel'.a$a' Esteparteade vorbireneflexibild careleagi un atributsauun
mar'nu' de parteade vorbiredeterminata.
cam,chiar,da,doar,desigur'fireste'loarte' poate' complement Nuarein{elesde
nJmai,niciodatd, nicidecum' parci' pesemne' sinestatator 9i nu arefunctiesintactice; esteun instrument gra-
tocmaietc' matical.
Prea,
,:cim
nOverUetS , "unde':"cat","cAnd", c-areleagd,de obicei' Clasifrcareaprepozi$ilor dupl structuri:
regentele lor' avdnd rolde coniunclie' - simple:cetre,contra,cu, de, firi, in, la, lAngi,pe, pentru,
or;;.ii;;r;"tdonate de pdni, spre,subetc;
se humescadverberelative' - aomryseide la, de citre, de pe,farade,pe la,de pe la,de
A*raO"ieO" comparalieale adverbului: pe lAngietc.
comparalie:
d;;fti".til|,'adverbul aretreigradede Reglmulcauzalal prepoziliilor:
1. pzldv. bine,ugor; a) tn azul geni6u.imprejurul,inaintea,deasupra,contra,im'po-
-2. @mMn{M triva,in fala,in fundul,de-alatul,la stAnga,
I de'superioritate'- maibine,mai ugor; de-acurmezigul
- ae iianate:tot atatde bine'tot at6tde u$or; etc.
-le iiterio,rnate: maiputinbine,maiputinugor; b) tn aul datiu.datorita,gralie,multumitd, contrar,conform,
potrivit,asemenea, aidoma;
3. su,€,ilativ c) tn arul awzetiv cu, de, prin,spre,despre,ldngi, fir6, pen-
- ,etatiu.cel maibine,cel maiugor;
- absotutfoartebine'foarteu$or' tru,fatdde, fdrdde, in loc de, ?nafartrde etc.
Multeadverben, gi"d" O" comparalie: da' nu' aga'desi- Prepozitiilespecifice genitivului
aparSila dativ,cAndprecedi
", iGci, canova'acoloetc' Uneleau
niciodatil pronume personale, lormdneaccentuata (injuru-mi)gi la acuza-
"ut.'-n"ot"sii' maiincolo'maiapoi' tiv,cAndinsotescun adjectivpronominal posesiv(asupramea).
iti"ili"ori'"omparativ:
' -nO"""tO"f"
au tunctiasintacticide predicatverbal:
predi'cative Lmtfunih prryzlimale suntgrupuride cuvintecu inlelesunitar
sigur'posibil'probabil etc' avAndvaloarea uneiprepozitii:
de-alungul,de-alatul,in fati,
desiour, fireste,poate,pesemne,
siniac'ticeale advefiului: fali de,afardde,in locde,dincauza,in dreptul, in vArfuletc.
Frnftite
-
- .itiUut' Oradgied a fost interesantd'
- fo*pr"t"nt de !9"'Ag ulgllsi rimdn' Conjunclia
- cnmnlement "i,",tstintial
circumsiiniiatde timp:Searaascultmuzici'
- .otbf"t"nt circumstantial de mod:Aia taceu mereu' Esteparteade vorbireneflexibilicareleagi doudp6(i de
'l'
- oredicat verbal:Desigurt/ ci va vent propozilie de acelagifel saudoui propozilii.Conjunctiile
nu au
- humePredicativ: Problemae a!reI' luncliesintacticd,
elesuntinslrumente gramaticale.
b;;;;l;;dt'"it"bsunt orupur-ilede cuvintecu intelesunitar' Clasificarea conjuncliilor:
avAndvaloarea JnulaOveru: din locin loc'in latd'in a) tupdstucturd:
- simple:cd, sd, dacd,de, 9i, iar,dar,ci etc;
ueci,Oeloi panamaiapoi'pede rost'pe nea$teptate'
 de limbaromini - claseleV - Vlll
Memorator 37
36 de limbaromand- claseleV - Vlll
Memorator
incat'cumcaetc'
fiindci,intrucat' tar, avandvaloareaunei interjeclii:
slavi Domnului,
Doamne
-^pu"r'.ca s6,deoarece, fere$te!
b)
' dupCtunclialor'
- c'oordonitoare, doud
leagd doui pdrli de propoziliesau CaPitolullV
Propozitiide acelaqi {el ' SINTAXA
li rdnOut loracesteasuntde patrufeluri:
1. cooulative:9i, nici,precum9i,nu numat"ct $t'tar; A. Sinta<apropozi$ei
2. adversative: iar,insd,ci;
dar, Propqzi{ia esteo comunicare facutacu ajutorulunuisingur
S.disiunctive: sau,ori,fie"'fie,ba"'ba; oredicat.
4. coilclusive:deci'agadar,in concluzie' , Propoziliile potli clasificate
dupa:
- su-ordonatoare, teagio propozilie secundard de regentaei:
dbsi, deoarece'
tiindci, intrucatetc' a) wp'.
.i, ia, a".a, de, incit, - enunliative: Mihaimergela mare.
L"*|idi6 conluircfitnate suntgrupuridecuvintecu inlelesunitar - intetqa{rw: Mihaimergela mare?
careauvaloarea in timpce'chiardac5'
unelconlunclii: - exdamdive:Mihaimergela marel
cu toateci, dincauzi ca,cumcd,ca $icum'de parci' b) aqpect
micar sd,din momentce,indatdce' dupace etc' - frrmdive: Mihaia venitde la mare.
- nqathn: Mihainu a venitde la mare.
lntedectia
c\ studutd:
- si@ - care nu au nici o partesecundari,adici pot fi for-
Esteparteade vorbireneflexibilicareexprimio staresufle- matedin subiectgi predicatsau numaidin subiectsau pre-
t;tJ;;;r;ci, un indemn,imitasunetedin naturi9i un mod dicat:
de adresare proprielimbajului popular: - Mariascrie.(subiect + predicat)
$! Ce bine! - Ce face?
Haiin Parc! - Scrie.(predicat)
"Cucurigul Boierimari!" - Cinescrie?
E[e, ce laci acolo? - Maria.(subiect)
Alteleil-ni folositeca formulede salut:adio'pa' norocetc' - &zvolhte - carecontinunasau mai multepirli secundare:
Fundile sintac{ceale interlecJiei :
- predicat:Hai la noi! Mariascriefrumos.(subiect + predicat
+ complement)
- subiect:Se auzea: IPa:llPa! ElevaMariascriefrumos.(subiect+ atribut+ predicat+
- complement mor'mor'
d9 lod: Ursul.tace: complement)
circumstantial
- complement direct:Auddeodatatusti'tustl!
Subiectul 9i predicatulsuntpertiprincioaleale propozifiei.
l-a rdspunscu glasstins:ham- ham'
- iiriult interieclional: Atributul 9i complementul suntpertisecundare alepropozitiei.
- numePredicativ: E gl de noi! .- lntr-ofrazi propozitiilepotfi:
punauai{ - se izoleazFprinvirguli de restulpropozitiei9i la al principale:Mariascrie.Mihaicitegte.
se-punede cele mai multeori b\ secundare: Dupi ce am citit,l/m-amplimbat.2/
sfdr$itulpropozitiei Propozitianr. 1 esteo propoziliesecundard(subordonatd) iar
semnulexclamirii' propoilia nr.2 esteo propozitie principald
(regentd).
Locutiuniintiriectionate - suntgrupuride cuvintecu inlelesuni-
38 de limbaromane- claseleV - Vlll
Memorator de limbaromana- claseleV - Vlll
Memorator 39
Pi4ile PdnciPaleale Propozitiei - adverb:Anaesteastlel.
Predicatul - interjectie:
E yai de noi!

Esteparteaprincipalide propozitie carearatece se spune Subieclul

desoresubiect.El atribuiesubiectului o actiune,o stare,o ca-
racteristicisauo insusire. Esteparteaprincipald de propozi{iedesprecarese spuneceva
Rdspunde "ceface?","ceeste?","cineeste?",
la intrebdrile: cu ajutorulpredicatului. Rdspunde la intrebarea "cine?","ce?".
"cumeste?"si estede doui feluri: Subiectul:
- simplu: Primdvara vinein curAnd.
A. prediat rorbal rdspundela intrebarea"gg-laee?" 9i se - multiplu:
exprimA Prin: Vioara.pianulsi flautulsuntinstrumente muzicale.
- verbpredicativ la un modpersonal, la oricaredintreceletrei A Subiectulesteuneorineeryrimat.
diateze(activi, reflexiviSipasivi) a) Atuncicind este inclusin formapersonalS a verbelorpre-
- locutiuneverbali:imi aduceamintede tot ce am vizut. dicativesau poate li ahtnlel*, daci a fost exprimatin
- adverbpredicativ: poate,desigur, firegteetc:Firestet/, cd va propozitiilede maiinainte.
veni2/. Plecla mare.(subiectul esteeu)
- locutiune adverbiald: De buni seami cd nu s-asuperat' Plecila mare.(subiectul estetu)
- interiectie:
lepurele lu! in iarba! Plecin la mare.(subiectul estenoi)
B. pdfutul noninal estealcdtuitdint-un verbcopulativ un Plecalila mare.(subiectul estevoi)
'ce 9i b) Subiectul esteindtrsnumaipentrupersoanele | 9i a ll-a sin-
numepredicativ; rispundela intrebirile este?",
"cumeste?","cineeste?". gular9i plural.
Verbelecopulative celemaiobi$nuite'sunt: a fi, a deveqi' Subiectul estesubTnleles pentrupersoana a lll-asing.9i pl.
a ie$i,a se face,a parea,a rimAne,a ajunge'a insemna' Mariavinela noi,l/apoipleacd.2/ Subiectul estesubinte-
Vbrbul"cli' estepredicativ atuncicAndaresensulde:a exista, lespentruci aparein propozitia de maiinainte(Maria)
a se afla,a se gesi,a se intdmpla, a trii, a ddinui'a costaetc. B. Subiectulestearprimatprin:
- substantiv comun/propriu: Vremeae frumoasi.
AnaeslssleG. Anaesteacasa.
RomAnia se afl6in Europa.
(ce este?) (ceface?) - adjectiv:
verboredicativ Cel micvinerepede.
verb copulativ - numeral: Doiau fostpremiati.
Mihaia rimas corigent. Mihaia rdmas la bunici - adverb:Aicie adverb.
(cuma rdmas?) (ce face?) - verbla infinitiv:
A mintie urat.
verbcopulativ verb predicativ - verbla supin:Decrezute maigreu.
Nunelepediafv potefi exprimatprin: Deobiceisubiectulstd in cazulnominativ.
- substantiv:Georgeestestudent. Uneoripoatesta 9i in cazulgenitiu.
- adjectiv:Fataesteharnicd. Ai lor nu ne cunosc.
- pronume: Prietenul meuesteacesta' Sunt$i propoziliifiri subiect,atuncicAndpredicatuleste
- numeral:Ei erauClg!,noi erampatru. exprimat prinverbegi expresiiimpersonale:
- verbla infinitiv:Dorintalui estealnviAla. Ploud.E binede noi.
 Memorator de limba romana - clasole V - Vlll

Pi(ib secundareale propozi$ei - pronume posesiv:pirereaalormeie inleleaptd.

Atributul - pronume demonstrativ:. plecareaacestoiamla nelinigtit.
- pronume relativ:pirintii,ai cirqr copiiinvald,suntmullumili.
Esteparteasecundaride propozitie caredeterminiun subs- - pronume interogativ:Vorbacui te_asuoarat?
tantivsau un inlocuitoral lui. Rdsounde la una din intrebdrile; - pronumenehotarat: Bucuriaaltorae mare.
"care?","ce fel de?","a1 (a, ai, ale) cui?',"cAli?","cAte?".TinAnd _ - pronume negative: Rdspunsul niciunuian_afostcorecr.
seamade pirliledevorbireprincarese exprimd, poatefi:
atributul 6) atibutttl verbil, poarefi 6xprimaTpiin-
- verbla modulinfinitiv: pldcereade acilatori...
al afiibutadjxliwl exprimatprin:
- adjective propriu-zise (casi inaltd); verbta modutsupin:vaginade c-filGiiluj.'
- adjective -.verota (neacordat cu substantivul):
provenite dinverbela participiu (pomiinfloriti)sau ^ge-runziu
gerunziu(co$urilueglndd ; Anplelatlarnd se auzeauin aer.
- numerale cu valoareadjectivala (loculal treilea); e) atibufuladvebial,poatefi exprimatorin:
- adverb:Ziarul ad aducevegti
- adjective pronominale (aceasta cimpie). de
- toculuneadvebiala: btine.
Atributul adjectival se acordicu substantivul determinatin Invalatul cu de_asilanuarerezultate bune.
gen,numir gi caz.
bl atibd su0afanliva{este de trei feluri: Complementul
- frlfun gililival - esteexprimatprinsubstantiv comunsau Esteparteasecundaride p.ropozilie caredeterminaverbe,
propriuin genitiv: roculiuni v-erbate, adjective,
crestelemuntilor; cdrtilelui Dan; adveirbe iau ini"i;e.tii.r.ituncliede
predicat. Complementele potfi:
- atibut sttfr/atttivalprqozfunal - se exprimdprintr-unsub-
4 nql@tn#nliale
stantivla acuzativprecedatde diferiteprepozitii(de, cdtre, - direct
spre,cu,fdri (de),pentru): - indirect
livaddcu pruni,drumulspresau - de agent
- eryzrna,esteatributulsubstantival pus in cazulnominativ, b, dranshnfreh
indiferentde cazulcuvAntului determinat sauin acela$icaz - de loc
cu acesla: - de timp
- de mod
N. N. - de cauzd
Bogdan,prietenul meu,locuiegte aici. - de scop
G. N. - condilional
Fataunuidomn,Alexandru Vodi,... - concesiv
Apozitiapoatefi:
- simpld:ColegulmeuAlexandru arenotebune; l. Complementele necircumstantiale
- dezvoltatd; se desparteprinvirguldde restulpropozi{iei. at drmflemenfrldi6cf determ.ind numaiverbea cdroraclrune
cl attbutulpronominal, poateli exprimatprin: poatetrece direct asupraunui obiect ihter_
jeclii cu lunctie de pri#icat.Ste totdeiuna si
- pronume personal: Tatdllui estemanager. in
- pronumereflexiv: Laudade sinenu miroasea bine. cazutacuzativ(cusaufiri prepozilie).
 rremorator
de limbaromana- claseleV - Vlll
42 Memoratordelimbaromana V - Vlll
- clasele - verbla supin:S-asaturatde umblat.
Rdspunde
' la intrebdrile : "pecine?"sau"ce?"' cl unlarcnful e qffi determinaun verb la diatezapasiv6$i
!lintrebpe tata.(pecineintreb?) arati de cineestetdcuti acliunea
exprimatide ver-
CumPiro carte.(cecumdr?) buldeterminat.
El poateli exPrimat Prin: Elevulesteascultatde orofesor.
I substantiv comunsau propriuin acuzativcu sau fird pre- Rdspunde la intrebarea "decine?"sau',decitre cine?".
pozilie:il cunoscoe elev./l! cunoscpcGCgI@' Seexorimi:
- pronume in acuzativ: !! recunosc. - printr-unsubstantiv
ii salutoe amandoi' la acuzativprecedat de prepozilia "de,,
;;;;;;i"; ;;loare dJ substantiv: sau"decitre":A lostexaminat de comisie.
- verbla infinitiv: incepea cAntala pian' - printr-un pronume sauprinoricepartede vorbirefolositicu
- verbla supin:Terminde scris9i mdjoclotbal'
valoarede substantiv: Golurile au lostmarcatede ai lor.
- verbla gerunziu: AudstrigAnd.
A fostliudat de amdndoi.
bl amoteientut indirectindic6,in general,obiectulciruia i se
atribuieo actiune,o insugiresau o caracteris-
tica 9i sta in cazul dativ,tara prepozilie, in l l. Complemontele clrcumstanflale
acuzativsau genitivprecedatde o prepozilie Arata,in general, imprejurdrilein carese petreceo actiune:
saude o loculiune prepozilionali' ocul,timpul,modul, cauza,scopul, condilia
etc.
'cui?"-cazuldativ$i "cucine?","cu L utfrwWlt lc.;rrsi@I*.fcr-aratalocul undeseDerrece
Risoundela intrebirile:
ce?;l;"dela cine?","dela ce?","pentrucine?","pentruce?"etc' acliunea, punctulde plecare,directia saulimita
El poatefi exPrimatPrin: actiunii.
- substantiv comunsaupropriuin cazuldativ: Rispundela
'ilcotro?", intrebrile
"unde?", "peunde?",'de unde?..
Le-amdatfratelui/ lui lon.(cui?) "pdndunde?..
- substantiv in cazulacuzativ: Se exprimeprin:
Discutam despredrumetie'(desprece?). - substantive, pronume saualtepi(i de vorbirecu valoarede
Discutam desbreexcursionisti. (despre cine?) substantiv: Locuiesc la tari.
- pronume in dativ: Am ajunsla ceidoi.
!-amdat o floare. - prinadverbcu sauliri prepozilii sauprintr-olocutiune
- oronume in acuzativ: adverbiald: SoareleeraSUS.Am venitdejede.
M-ampregatitPenlruel. . Dejur imprejursuntlivezibogate.
- numeral: - printr-unverbla supin:La culeseramultdlume.
Daucelortrei.(cui?) 8" a nplenailul dransAnfiat b W arata timpul cAnd se
Se gAndegte la amAndoi. (lacine?) petreceacliunea,durata,limitasaufrecvenlaei.
indirect se exprimd$i prinsubstantive saupro- _ ,'cand?',
'de cind?",.pAni
Complementul Rdspunde la intrebarile: cAnd?.,
numela genitiv cu prepoziliile asuora,.cpntra,iTpolriva' 'cattimo?".
S-i ndpustit astipradusmanului. (cazgenitiv) Poateli exprimat prin:
El lupti contranedreptatii. (cazgenitiv) - substantivcu saufiri prepozilie: A venitLnll_ozi la noi.(cdnd?)
- verbla infinitiv: A mersluniintregi.(cat timp?)
E dornicde a se Plimba.
44 de limbaromind- claseleV - Vlll
Memorator
de limbaromAni- claseleV - Vlll
Memorator 45
- adverbsaulocutiune adverbiald: A fostgglaldca niciodata'
9i au traitde-aPururea. Rispundela intrebarea "cuce scop?".
- verbla gerunziu precedat
saula intinitiv de prepozi{ia"pAni" Se poateexprimaprin:
prepozi{ionald "inaintede" sau "dinainte - substantiv (sauinlocuitor al lui)cu prepozilie:
sau de loculiunea
de":Mergdndla $coald,admiramnatura. Invalpentruexamen.
inaintede / PAnda vorbiam plecattoti. Pentruacestamuncimcu spor.
- verbla infinitivprecedat de prepozitiile "spre":
"pentru",
C. amplemenfulciwnsfuilial de moda"atecumse desfigoari
sause infiligeazio actiunesauo calitate' Se pregategtepen[g-a.0l9mgy3.
-verbla supinprecedat de prepozilii:
Rdsounde la intrebirile:"cum?","cat?","catde ?" "in ce fel?"'
Se poateexprimaPrin: Punelaptelela orins.
-.substantiv precedat de o prepozilie: A vorbitcu suparare' r. anpteieintt cirrn-rns@atqtdilional aratdconditiade care
- numeral: Eleviistauin banci catedoi. depinderealizarea actiunii expri-
saua insugirii
- verbla infinitiv:Firi a gAndi,rdspunde la intrebare' matede verbulsauadjectivul determinat.
- verbla gerunziu:Vinecienlatrd. Risoundela intrebarea "cuce conditie?".
- adverb:Vorbiag[el. i! cazde nevoiesuni-mi. (cuce condilie?)
- locutiune adverbial6: Rispunsecu chiucu vai' in locullui a$ fi maicorect.(cuce condilie?)
- interiectie:lepurele saritustiin tule. Se poateexprimaprin:
complementul de modse numegte - prinsubstantivele: "eventualitate"
"caz","ipotezi","conditie",
CAndaratdo iomparalie,
si comolement de modcomparativ 9i se construie$te cu aiutorul precedate de prepozitia"in" sau prinoricealt substantiv la
de comparatie: asemenea, ca (casi)'cat'decat. acuzativprecedat de locutiunea prepozitionalS'in
cazde".
adverbelor
Era maisilitorCa.nine. ln-cutl acestavom accePta.
Vorbeafrumosasemenea mamei. ln conditiile dateaccept.
b HJze aate.cauzaacliuniiori - prinsubstantiv saupronumela genitivprecedat de locutiunea
D. ornMnntul datntuiial
a insusiriiexprimatede un verbsauun adjectiv' prepozilionalS Tn locul":
Rispundela intrebarea: "dince cauzd?". ln locullui Mateiag pleca.
- prinadverbele "altfel"Si"altminteri":
Rddde bucurie.(dince cauz6?)
Eragarbovit de batranete.(dince cauzS?) - cauzaunei Alfiel nu vei reugi.
Insu9ln - prinverbla gerunziu: lnsistAnd veiobtinerezultatebune.
Se poateexprimaPrin: G. onplenenful cirann#nlial @rrp€nv arata o imprejurare
-'substantive saupronume precedate de prepoziliisau care ar fi putut impiedicarealizareaactiunii
loculiuniprepozilionale: Fatai se lumindde fericire. exprimate de verbuldeterminat sau existenla
Dinoricinalui am Plecat. insugiriiexprimate determinat.
de adjectivul
- prinadjectiveprecedatede prepozitia"de": Cu toatevremeanefavorabili au urcatpe munte.
Nu maiPuteade obositi. (Vremea nefavorabil6 ar fi pututimpiedica realizarea dar
actiunii,
- prinverbela gerunziu: Se miravlzAndcd nu vine. n-aimpiedicat-o, ci i-aldcuto concesie, a permisrealizareaei.)
de scoparatascopulacliunii Poatefi exprimatprin:
E. amplementulcircumstanlial - substantiv la acuzativprecedat de locutiuneaprepozilionalS
exPrimate de verb. "cutof'(ql toate,cu totietc):
 de limbaromana- claseleV - Vlll
\(emorator 47
46 Memorator de limba romana - clasele V - Vlll
Am auzit1/@ai rezultate
bune'z/S@estipremiant.3/
Cu toateosteneala, tot ne-amdus.
- prin locu{iuneaadverbiali "cu toate acestea (astea)":
Sunt obosit,cu toate acestea,voi mai lucra.
- printr-unsubstantivsau inlocuitorulacestuiala genitivpre-
cedatde loculiunile prepozilionale "in ciuda","in pofida"sau
"impotriva","in contra"(contra): Propozi{iilecoordonatedintr-ofrazi pot li alaturatesau juxta-
de^prepoziiiile
In ciudalor.tot voi oleca. ruse (asezateuna dupi alta tiri nici o conjunc{ie)sau legate
lmpotrivahotarariiluate,voi pleca mai departe. 9i, dar, iar, insd, ci, sau, nici,ori, deci,
J'in una din conjunctiile:
-^^r^-
- printr-unverb la gerunziusingursau precedatde adverbul l5dudt.

"chiai': CAndsuntalaturate, intreelese punevirguli,dacdnu sunt

egateprinconjuncliile "gi","sau",ori".
(Chia4 lucrAndpermanent,tot n-agtermina.
- printr-unverb la infinitivprecedatde prepozilia"fdr5": Propozitiile subordonate sunt,deseori,separate prinvirguld
Fird a-l piyi, i-am ghicitintenliile. le regentele lor,maialescandse afldinainteaacestora.
Complementulconcesivse desparteprin virgul5. dfrbploua taretrl/stauacasi.2/
Frazele potfi lormulaleprincoordonare, subordonare sauSi
B. SINTAXA FRAZEI lin coordonare 9i prinsubordonare.
- Fraza- Propozitiile coordonate potfi:
{ copulative, cAndprincontinutul lor propoziliile suntprezenta-
Fraza este o unitatesintacticade sine stetetoare,alcatuita te ca asociate; suntlegateprin:"$i";"nici";"precum
din imbinareaa doue sau mai multe propozitii,dintre care una S i ""; S i . .$. ,i . . . " ; ' n i c i . . . , n i c i . . . " ;
este propozilieprincipalS. b) disjunctive, cAndprinconlinutul lorse exludunape alta;sunt
dintr-olraza pot fi:
Propozitiile legateprinconjunctiile: "sau";"ori';"sau...,sau...";
- Nnaryb - cele care nu depindde alte propozitie; "ori..., ori...";
- secundarc(subordonate)- care depind de altd propozilie. lor se opununaalteia;sunt
c) adversative, cAndprincontinutul
Am cumperato carte 1/care mi-a plicut. 2/ Primapropozilie legateprinconjuncliile: "dar";"iar";"insi";"ci".
este principald,iar a doua secundari (subordonati). dt conclusive, cAndarati o urmare,o concluzie; suntlegateprin
Propoziliade care depindeo propoziliesubordonatise nu- conjuncliile$i loculiunileconjunctionale: "deci";
meqte propozitie regenE, iar cuvdntul determinat de propozitia "a$adar"; "prinurmare"; "de aceea";"in concluzie"
supordonati este cuventul (termenul)regent.
Intrepropoziliile
uneifrazese pot stabilidoudfeluride raporturi: 9i altele.
- de coordonare; Propozitiile potfi:
- de subordonare. a) nef;iratmstanliale:.
- predicativi(PR)
Cardonarca se ooate realizaintre: - subiectivi(SB)
- doud sau mai multe propoziliiprincipale:
- atributivd(AT)
Ana scriel/,eu citesc,2/iar fratelemeu se loaci.3/ - completividirecte(CD)
ffi
- doud sau mai multepropozitiisecundare
- completivd indirectd (Cl)
care depindde
aceea$iregentS:
 clasele V - Vlll

b) cirwmstanliale: Prinexpansiunenumelepredicativ"lrumoasd"din propozi{ia

- de loc(CL) :ata a devenitpropozitiepredicativd"sd {ie lrumoasi".
- de timp(CT) PredicativaurmeazAtotdeaunadupi verbelecopulative:a fi,
- de mod(CM) : 'amane,a se lace, a ie$i,a insemna,a pdrea,a deveni,a
- de cauzFt(CZ) a unge etc aflatein propozitiaregenta.
- de scop(CS) Prdicativa este introdusd prin:
- conditionali
(CDT) . oronumerelative:care,cine,ce, cati,cel (cei)ce, ceea (cele)
- concesivd(CNS) ce sau nehotirate:oricare,oricine,orice;
- consecutivd(CV) PP PR
Expansiunea uneipd(i de propozitie
constiin translormarea in intrebareaeste t/6inb)vine.2/
propozilia subordonatacorespunzatoare cu PP PFI ,J+
pdstrareaintactaa sensului. Premiant ve-.lt't6fi6ii-dva-munci.,l
Con@erea esteprocedura de transformarea unei subordo-
natein parteade propozitie
corespunzetoare. . adverberelative:unde, cum, cdnd, cAt, precumetc;
PP PR
lndrum{ri pentruanalizafrazei Problemaera '/(unde)(cum.cAnd)meroem.2/
1. sublinierea numaia verbelorla modurile personale . conjuncliisubordonatoare:
cd, s5, ca...s5,dac6, de;
2. identificareagi subliniereasubiectelor tuturorpropoziliilor PP PR
3. identificareaverbelorcopulative gi a numelorpredicative lmoresiaeste 1/6E)s-aoreodtit.2/
4. cdutareaconjunctiilor care lac legdturaintre propozitii9i PP: Pff
incercuirea lor Elevulg '/fu,y|!g!. '/
5. delimitarea gi numerotarea
propozitiilor lor in ordineain care PP PR
se afl6in text ,.z--\
probtemaerg '/(a,9)9!!!se. ?
6. analizaleluluipropozitiilor $i indicarearaporturilor de coor-
donare9i subordonare . locutiuniconjunctionale: ca gi cum (ca 9i cAnd),dupAcum;
7. alcituireaschemeiraporturilor sintactice PP /_--_\ PR
lrtind o carteeste 1/6a si cAnd(cum)ai
_-______-__---l _
trdi intr-o altd lume.2/
PropozitiasubordonatlpredicaWe(PR)
Tofia:De obiceipredicativastd dupd verbul copulativdin regenta.
indeplinegte funcliade numepredicatival alteipropozilii
din PP PR
lrazl.ln propozilienumelepredicativesteexprimat prinlr-oparte Pidurea odrea 1/6bse inA[ain ceruri.2/
printr-opropozilie.
de vorbire,in lrazi poatefi exprimat Dacd vorbitorulvrea sd scoati in evidenldcele spuse prin
CasaparclruEoasa.-+Casapa@tl @lg!ryngasa. t/ cropozitiapredicativS,ea poatefi agezatdgi inaintearegentei.
P1 - propozitie principaldregenta PR PP
t/ 2/
P2 - propozitiesubordonati predicativi(arelunc{iade nume QDC acesta g$i celalalt.
predicativpe l6ngdverbulcopulativ "a pdrea"dinP1) htndntia: nu se desparteprin virguldde regentaei.
 Memtrator rte limha romani - clasele V - Vlll
ri.+rorator de limba romind - clasele V - Vlll 51
Propozitiasubordonati subiectivi (SB) i ,ocutiuni verbaleimpersonale:
PP SB
indeplinegtefuncliade subiectal altei propozi{iidin trazd. l:A_yedI]elgegIeaE 1/@mi QCgIEbani. 2/
S
i adverbe gi locu{iuniverbale predicative:firegte, desigur,
Harniculdeoarteaiunoe.
cesemne,poate,negre$it, cu sigurante,lird indoialdetc:
^ SB J expaisi-une PP
(Cinpse gqqa[i de diminea{ril/depa(e aiunqe.2/ PP SB
Desiour1/6E)vareusi.2/
Subiecliva urmeazd dupd: PP SB
1. un verb personal: Cu siourantdt/6E)estenevinovat.2/
SB PP Propoziliasubiectivda$ezatein fala regenteiarata cine face
6btie nu-tiolace1/altuianu face.2/ }.stiuneasau cine are caracteristicaexprimati de predicatul
'egentei;poateti reluatein regentaprintrun pronumedemon-
2. verbul"a trebui":
::'atrv.
PP SB
I&luie'@lggc3.'/ ^ - - SB PP
(Cinpvamunci1/,gc_e_lg va reusi.2/
3. verbe gi construc{iiimpersonale: gbiactiva poatefr introdusCprin:
a) verbe reflexiveimpersonale:
. pronume relative in nominativ,
acuzativ, dativ:
PP SB
Se zice 1/6bnu vine.2/ SB PP
1/ 2/
Ql9tr=t" dupi doiiepuri !!-UdC niciunul.
b) expresiiverbaleimpersonale:
PP SB aP.G5;, v ezi1/ it uti. 2|
E binel/6bstii. 2/ Ye: PF
1/
PP_SB @ii egca sd-nu:rna.'z/
All-dedad 1l@ ne lespeit; cererile. 2/ . pronumenehotdrAt
in nominativ,
acuzativ,
dativ:
,-----\SB PP
4. verbe personalefolositeca impersonale,singuresau prece- (OricinQintreabi'l
--.-- ng@.'/
:pp
date de pronumepersonalein dativ sau acuzativ:
,---<!'
PP SB (Pe oricinQamvdzut 1/ m-a salutat.2/
vq!-
Rdmdne1/6E)vedem.2/ /-\ PP-
PP SB sousl/m-ainteles.2/
(Oriculi-am
Eral/6e)uit carlea.2/ . conjunctii
subordonatoare:
ci, sd,ca...sa,dace,de:
PP SB
PP SB
imi place 1/6e)citesc.
):rE==:
2/
Nuse stie'6icDrine.'l
^:
PP SB PP SB
Nedoaret/@nute zulcmluta.2l ii pEcea1/(c?)f
iecare6bstie. 2/
52 delimbaromane
Memorator V - Vlll
- clasele de limbaroman5- claseleV - Vlll
M€morator
. adverberelative:unde, cum, cdnd, cdt . adjeclive
pronominalerelative:
qFI
DD AT PP
. . /--:\^"i2--,
/q$qqoae!9arsgl''1 1/@carteg!n'EI! ,/ m-AIqrna$q!multtimp.1/
intrebarea
ry . adverberelative:
unde,cAnd,cum,cdt:
Ng-c-sutietql'/@s$.'/ AT PP
Iqpica: subiectivapoate sta atat inaintecAt 9i dupi regenta. gcoala1l6frdACI_invaH 2t areun renume.l/
Pincfualia: nu se desparte prin virguldde regentd;cAnd este -AT PP
a$ezata in jala regentei $i este reluata printr-unpronume Momentul'l@fg! rlSq aplgpjC
cu greu.r/
demonstrativse desparteprin virguli. DD AT
. :'.
SB PP Al9 haine'(ggDn-armaig!41. 2/
_s__
@a-tgst cuDAitr/ a aqonisit'2/ . conjuncliisubordonatoare: c5,sd,ca...sd,daci (de):
2/
_ _AT PP
a-ase-njsl!. t/@'yj!g r/ era_nestramutate.
1/
@ *st.cumpanrtb-as-ela Convingerea
_AT PP
Propozitia subordonatiatdbutivi(AT) Dorinla1/6binve'!e 2/tastins. tt
saual inlocu- ^PPAT
indeplinestefunctiade atributal unuisubstantiv isi pl,ueairitrebarea'@dr"usi. rt
itoruluiacestuia,aflatin propozitia regenta.
Attibufrvadetermind: Tqia: stAtotdeauna dupdtermenuldeterminat9i esteaoesea
1. un substantiv: intercalatiin regenti.
PP AT Puncfualia:
de cele mai multeori nu se desparteprinvirguld.
Fata1/@bgian'!a la pian2/@Ia mea.'/ CAndaduceo explicatie suplimentarise desparteprin
virgula:
2. un oronume
PP AT PP AT
Merctl inaintevoi t/@.rno"qtgli calea.2l MihaiEminescu',b@Dalosl_qet_ma!rnare-Bscl
romAnzfis-a niscut ta lpotegti-TaT5lEnuaiE=i-eSo.
rl
3. un numeral cu valoaresubstantivala:
AT PP ,r*,r*rpf stine Oir€cte(CO)
Al doilea'/@gr€s!ig42/ I rqlcquL meu.l/
Afributivapoate fi intdusd Prin: indeplinegte
funcliadecomplement directin frazi determin6nd
un
. oronumbrelativein non'iinativ, acuzativcu prepozitiesau verbsauo loculiune verbalisauo interjectiedinpropoziga regenti:
prepozilionald,
ioculiune in dativ9iin genitivcu prepozitiesau PP CD
prepozitionalS:
loculiune Am-vA4Jlt/@ti-g_iJglatdateleproblemei.2/
AT PP PP /a^.,. cD
place.munca2/!!LYal!-t9sP@!1/ A EqArce seamal/Qtii lioseaceva.zl
Omut1l@nu-i
PP CD
PP laE'/@Spurr toticeilalti.2/ .
guqlflori t/ S1@I@!de oameni.l/
54 de limbaromane- claseleV - Vlll
Memorator V - Vlll
lr€moratorde limbaromana-clasele 55
de o completividirectasunt:iata,
determinate
Interjecliile _ PP r/(cui)vreau.2/
..,--.\Cl
iaci (iaca),uite. Povestesc
Poatefi intdusC prin'. PP_CI
. conjunclii daci,de:
cd,sd,ca...s6,
subordonatoare:
Elevulsegi$lgslc't@ esgj;ia in vacantd.2/
DD .N PP_CI
gbscly'r@t;Euesd.'/ gulu!9a!lq!' I @eti-qb!-0ulrSiultatebune'2/
pp nl
Pp cn
Vrbi'll5hrmiio-uiceva.2/ E'vai'td6-Cii-dni'stiecarte.2/
-^ Poatefi introdusiprin:
PP CD 2/
NIJ-sltJ'/@9 maiaICimportanta. . pronume9i adjective pronominale
relativesau nehotirAtein
. locutiuni subordonatoare:
conjunctionale cumci, precumca: cazuldativsauacuzativ precedat
de o prepozitie:
PP cD PP cl
Marii i auz.it'l@toati-s-au ssbioba!.'?/ Dauievista1/6JDmi6cere.2/
-at.
- .PP .. _.------------ ^
. pronume sauadjectivpronominal care,cine,ce,cAt,cel
relativ: A luotat'/Qontracelorcli gggpg4ggg.z/
(cei)ce,ceea(cele)ce,saunehotdrdt: oricare, orice:
oricine, rr-c-
PP ^CD Md oAndesc1/6bohiozdansa-ti cumoar.2/
Mariaa$!i!!ga!'/(rne)evtnovalul.'/ PP- ?I

PP CD Se entiziasma'lfde-oriibii'sou neai.2/
doresti.2/
la 1/6btcarte . conjuncliigi loculiuniconjunctionalesubordonate:cd, si,
. PP ---'-------:CD
t(oe ca...s5,daci (de),ca nu cumvasi:
Pro{esorulcunoaste oricine)S!-glectia.'/
PP_CI
. adverberelative:
unde,cum,cAnd,cAt: Este cbnvins1/6bera ma'i'binealtfel.2/
(]N PP TTI
DD -gbswg' tl@oro""Ei.r
Gradinarrl| / €fud /@D/@7@) gIsEE||oarea. 2/ U$-drriea seama cotect.2l
PP _------------Cl
ToF*n;stAdeobiceidupi regentaei;cAndseinsistdasupraei Md tem 1l6a nu cumva sDqresesc.2/
poatese stea9i inaintearegentei. -
purctt4ia: a$ezatadupi regentdnu se desparteprin virguld; . adverberelative:unde, cum, cAnd,c6t:
cAndse afli inaintea de obicei,prinvirgul6.
ei se desparte, PP ^ ^Cl^ ^
C D 1/6eu PP 2/ Se oAndeste1/(undd/(cum)/(cdnd)/fu
A0sd cheltuiasci.l/
Qdg[ t, azi $@ c, multinainte.
Foartemultecompletiveindirectedetermindverbesau loculiuniver-
oale reflexive.intiebareaeste: la cine? la ce? de ce? de cine? etc.
Propozi$acompletivdindirectn(Cl) Iqriz std de obicei dupd regente,dar poate fi $i in fata acesteia.
Punclualia:nu se desparte prin virguld cind este dupi regenti;
indeplinegteluncliade complementindirecta unuiverb,
cAnd se all6 in fa{a regentei,folosireavirgulei nu este
din propozitia
adjectivsaua uneiinteriectii regenta.
obligatorie.
56 de limbaromana- claseleV - Vlll
Memorator lt.Torator de limba romind - clasele V - Vlll 57

Subordonatelecircumstantiale CL PP
Propozilia circumstanliaE de loc (CL) Pe degluri'b@ifu meri 2fuil4! 9i iaguni.'l

indeplinegtefunctiade complementcircumstantial de loc in

PropoziliacircumslanliaE de timp (CT)
lrazi, ardtAndloculin care se desfigoard ac{iuneaexprimatdde
verbuldin regenta. indeplinegtefuncliade complementcircumstanlial
de loc determinaun verb,o locu{iuneverbalA, de timp in
Circumstantiala "azd, arAtdndtimpul in care se petrece acliuneaexprimatdde
un adverb,o loculiuneadverbiali:
o interjectie, :r verb, o locutiuneverbali, un adverb sau un adiectivdin
DD NI
'rq@l"fut, 'r
rrlteig ofopoziliaregenta.
/^I PP CT
PP /@nO|-dldruma!.'l
A_verbi!'
Ajgat la sanatossg'l@-aleU" PP
oD " /:l . _=-QI
r/6And)ai
Si-adat seama venit.z/
nji'r@"dEis''/ ^CT PP
PP -CL Atunci r/(ql1gpvii
la noi t/@Ig.'/
Ar-rols acolo'l@elau toti'2/ OO -T
PP CI ^Vl
l/ Este un rezultatasteotat'/6e cAndm-ai inlormat.2/
Deiurimb'reiur'/,@fiiDfrAai2/€Iaustrizilargi
Poatefr introdusd Poatefi introdusCprin:
Prin'. . adverbulrelativ"cAnd"folositsingursau cu prepoziliile:cand,
. adverbele relative:unde,de unde,pdni unde,incotro,din-
cotroSicompuselelor cu "ori-":oriunde, origiunde, de cAnd,de pe cdnd,pAni cAndetc sau prin compuselelui:
orideunde,
etc.
oriincotro oricAnd, ori$icAnd
etc;
PP 1 -.--JL ----CT PP
Meroe /CoriundDil trimiti.'z/ (Jricdnd)vrear/ vine cu bucurie.2/
. prinpronumerelativesau nehoterate cu sau fdri prepozitia . locu{iuniconjunclionale de timp:in timp ce, in vremece, pA-
"catre"sau"spre":ce, oricine,orice: na ce, pane s5, indatd ce, inainteca si, ori de cAteori etc;
PP AT
PP . ------==-QL
se.jndrcpla'/€p reg[I9@."r Mcd^Pteoic'r@tcful descris.2/
Circumstanlialele de loc introduse prinadverbul "unde"
relativ PP _-------- cT
corelativ"acolo": Ma_vzleaza' lQ1dg.,I99Dy.tnetatara.2/
au de multeoriin regentdadverbul
cL PP . prin sdverbul "cum" gi "cAt"cu sensul de "indata ce" $i ,,cat
,-----:\ 'limp";
@@"* atl md suHlre'/,.ae-ql-q
ry''/
darpoatesta9i inaintea .T pp
Tqica: de obiceise alli duparegenta, (CurDaiunqe,'/ se aseazi la calculator.2/
ei saupoatefi intercalatd in regentd.
DD
Punclualia'. aflata dupa regentanu se desparteprin virguld; cr
n stat id bunici1/6Ala iosr mic.2/
inainteaacesteiase desparteatuncicAnd se insistd
asuoraei; intercalata in regentdse desparte prinvirguld'
 Memorator de limba romana - clasele V - Vlll *'.-orator de limba romana - clasele V - Vlll
de timp introduseprinadverbul"cAnd"au
Circumstanlialele
z---r^ cM PP
in regentaadverbulcolectiv"atunci": (Cum)iti vei astelne r/. asa vei dormi.2l
.T PP -qica:
! vrne? stl de oboceidupe regente;poate sta gi inainteaer sau
@ru-qaldcsli, l -q1-u-rr-q! poatefi intercalatd?nregentS.
gi
Topica:stl de obiceidupi regent5;poatesta inainteaei sau ouncfuatia:cAnd se afla dupd regenta
se desparteprin virguld,
poate{i intercalatein regente. numaidacd nu se insistdasupraei; inaintearegenteise
Punctuatia:cAnd se afli dupi regentenu se desparteprin vir- desparte,de obicei,prin virguli; intercalatide desparte
guld; cdnd se afld inaintea regenteigi nu se insisti
totdeaunaprinvirguli.
asupraei se desparteprin virguld;intercalata
in regenta
se desparteprinvirgu16, dacdesteinainteapredicatului. Propozitia
circumstanliall de cauzi (C4
Propozitiacircumstanlialdde mod (CM) indeplinegte
lunc{iade complementcircumstantial de cauza
^ kazd, aritAnd cauza
de mod al
circumstanlial unei actiuni sau insugiridin propozilia
indepline$te
functiade complement ':genta.
unuiverb,adjectivsau adverbdin regenti.
OD AI\'
Jrarmstafiiala de cauzi determin5:
o pasdre.2/
rLle'l6[Dzuoa"r'i'
:pp - :* ' un verb:A PP _----
r6cit 1/,(pentru
cz
cDnu a ascultatde altii.2/
=..-.------vp7r-.2
Erahirnic1r6[h)i'?toina.'t z o toculiuneverbald: 11,@id@"iaeU-o.rr
PP CIVI _PF_ sema _
+alAt ___
A scrii'frumos 1/aoreGh l-ainvatat mama.2/ ,,
3 unadjectiv:Vremea qghjakllrroasji'r@fu
Poate fi introdusdprin: aoatefi introdusiprin:
. adverberelative:cum, precum,cAt;
.:onjunctii 9i loculiuniconlunclionale:
cici, fiindcd,deoarece,
'rtrucAt,
PP CM ci, dacd,de, pentrucd, din cauzdci, din pricindca,
CAnti l/(cADooatede tare.2/ Cevremece, din momentce, odatece etc;
. locutiuniconjunctionale dupdcum,dupi cdt,ca
subordonatoare: PP a7
...^Ya
gi cum,ca gi cAnd,de parce,pe masurace, cu cAt...(cuatAt); S:a-S4araI'/,Q.:ta!__ve
n!!.'z/
PP
-------=-CZ 1/,s=agglPP
_---------cM
(DupdcuDti-am oromist/,glecjlmmAine.z/ Qp cauza@aiiguat digut.2/
----r-p- PP
nL',
Qe vremecj.@@Iat bine'/, @! primiun dar.2/
oeoefoaie.2/
vorneitbcursiv'/65-SGlhalb'iil
: -
--f- pp . adverberelative
cu valoareconjuctionald:cum,unde;
f,sy
0u caliryggmaimult1/,cuatatrezultatele
vorfi maibune.2/ CZ PP
einlelepl 1/ idejeqe tot.2/
Adverbulrelativ"cum"care introduceo circumstantialide mod CZ PP
are de multe ori in regentdadverbulcorelativ"a$a" sau "(tot) ast- nr.rc_elentt/, ECSCste..r/
fel".
60 Memorator delimbaromana V - Vlll
- clasele tl€moratorde limbaromana- claseleV - Vlll 61
Actiuneadin cauzaldse realizeazi inainteacelei din regenta, 3uli; dupd regente,se desparteprin virguldnumaidacd autorul
-u o consideriun elementesential frazei.
actiuneadin regentdeste efectulei. al
---CZ PP
1/,
GlinOca)t.sungss il salut.mereu.2/ Propoziliacircumstanlialdcondilionali (CDJ)
*: . *,,
cauza ereclul
Tqica: poatestaatAtinaintecAtsi dupi regentesauesteinter- Exprimdo condiliesau o ipotezade a cirei indeplinire
de-
calata. oinderealizareaactiuniidin regentd.
se desparte
Puncluatia: de pozitiaei.
prinvirguli,indiferent pp r.nT
vdiitii'r, 66ibVel'munci.rr
de scopsau finald(CS)
Poziliacircumstanliale Circumstantiala conditionalideterminl:
1 . u nv e r b :
indeplinegte functiade complement de scop
circumstantial
gi aratdscopulin vedereacdruiase indepline$te acliuneaexpri- r" sEsL,l" noi'r,dilbvsi.lilea timp..r
matede verbuldeterminat din regenta. 2. o locutiune verbald:
Circumstanliala de scopdetermini:
^ CDT PP
1. un verb: 1t,
PP ^CS Qgpmi-4ljti mairar mi-Ag_da sea$g de gregali.2/
Mergela gcoaldl/(cagillnveE.z/ Poatefi intrcdusdprin:
. conjunctiisubordonatoare: daci, de,sd:
2. o locutiune verbala:
PP ^CS ^CDT PP
Mamami-GgU@D!g' / Qg_92!!-gIgW.'/ Q94./,sa masJni.2/
. loculiunea subordonatoare: in cazcd.
3. o interjectie: ;------\CDT PP
P P 1/6+ti C S 1/
Hai - ' - arattabloul.2/ Qn-cazciloloLid sa ramaiacasa.2/
Rar,conditionala, poatefi gijuxtapusd:
Poatefr intrdusd prin:
. conjuctii subordonatoare: ca s5,si, de; CDT PP
Dp nq Aj cevade spust/, S!U.@.r/
Pu-ietl6"v-ezi.'l T_qia:sll, de obicei,in falaregentei;poatesta9idupdregentd.
. locutiunea conjunctionald:pentruca sa: Punctualie: se desparteprinvirguldde regentd.
,,-------_rCS pp
(Fentru 1/, Propozitiacircumstanlialtrconcesivi (CV)
ca sDia
\\\------.'/ - examenul a Funcitmult'2/
Tqie: std dupi regentacdndesteintroduse prin"sa"'"de"$ Exprimdo imprejurare de naturdsi impiedicedesldgurarea
"ca...sa"; se afl5inaintearegenteicAndeste introdusi uneiacliunisauexistenta uneicalitagdinregentd,
darcarenu te
prin"casd"9i "pentruca sd". imoiedici.
Puncfi,tatia: cdndse atldinaintearegenteise desparteprinvir
 elaqalc V - Vlll

Z-\ CY PP
(DesDamfost acolo 1/,nu am vizitat-o.2/ ^CVPP '/, 2/
Qeg)aintArziat tqtU_Sj
sustinepunctualitatea.
Circumstanlialaconcesivl determind: PP
1.un verb: ___cv
Qliar dacg)m-amstrdduit1/,g_U__t-ga!-e-_a_Se_s_t_e_-a
nu am
^CVPP
(DesDeste obosit1/.mai lucreaziinc5.2/
reiEiir4-
Topia: slAatatin fatacAt9i dupdregenta.
2. o loculiuneverbali: Punctualia:
se desparte prinvirguli,indiferent
de loculpe careil
ocupi.
PP
de mine'l.6iltoate]bnune-fJ vazut
Sj:_a_adus_aEjnle PropozitiacircumstanliaE
consecutivi(CNS)
de multtimp.2/
3. o interjectie: Exprimd consecinla,
urmareauneiacliunisaua existentei
uneicalititidinregenti.
PP ^CV
Vino1/.(desi)e
ldrziu.2
I PP
'r@ry-i&C N S 2/
Ygbefo urmdri.
4. un adjectiv: Circnmshdialaanstutivd determlnd:
PP^CV 1.un verb:
E ootimist1/,(deg)are multeprobleme.2/ PP CNS
Minte'/@)!-ooheaEapele.2/
Poalefi introduslprin:
. conjunctii gi loculiunisubordonatoare:
de$i,dacd,de, c5, str, 2. o locutiune
verbald:
cu toatecd, mdcarcd, micar si, micar de, chiardacd,fdrd PP CNS
1/, rl
sa,chitca etc. AluaLg_la sanalgasa Q/nu g mai@..
------cv PP 3. un adjectiv:
Chit cDe vardr/. vremeae friquroasd.2/ PP ^ CNS
PP E asade frumoasi,1(incADnu-tiootiimaoina.2/
^CV 1/,
Gara stinvete a promovat.2/ 4. un adverb:
PP CNS
PiF.s"1sii.'r A_Seiga$ade urdtl/, nu inteleoi.2/
6-i*C8Iutie' r,tot'"i
PoatafrinWusCyin:
Concesivapoatefi iuxtapuse,intonatiaeste cea care dd sen- . conjunctii9i loculiuni conjunctionalesubordonatoare:incAt,
sul frazei: de, cd, s5, ca sd, incAt sd, aga c5, cAt sd:
CV PP
SuoArd-te 1/.tot olec.2/! PP ^ CNS
Alos!_loa4e alenl'/,(a$a cba iolejes totut. 2/
Concesiveleau de cele mai multeori in regentdadverbulcore-
De cele mai multeori, in regentapropozilieiconsecutivese
lativ'totu$i"sau "tot"sau locutiuneaadverbiald"cu toateacestea".
aflSunul din adverbelecorelative"a$a","atat (de)",,,astfel".
 Mamnretar do limhe rnmini - nlacaio V - Vlll

PP ^CNS
Va face astfel l/-Cncat sDfie recunoscut.2/
Tqie: Stir intotdeaunadupd regenti.
Puncluatia:se desparteprin virgulade regentS.

CaPitolulV
Construqii incidente

Reprezintd o comunicare suplimentarain interiorul

uneicomu-
nicaride bazd de care este leqatasintactic.
in vorbireare o intonatiespjcialS,iar in scriseste separatede
restulcomuniciriiprinvirgulS,liniide pauzdsau paranteze.
Ele potfi:
- cuvinte'.E, desigur,mai atent acum.
- imbindri de cuvinte'.Mama lui, femeie cumsecade, l-a lasat.
- propozitii. Te felicit, spuse el cu mare pldcere, pentru rezul-
tatul obtinut.
in analiza lrazei, ryziliite incidentenu se numdri printre
propoziliilealcatuitoareale acesteia;in schema frazei se scriu
separaL

Bibliografie

"Gramdcepractcl a limul omenocu o culegpl€do €xenilif, ediliaa lll-a,

$tefaniaPopescu 9i Pedagogicd,
, Edituradidacticd Bucuresti, 1983

llrba Romlnd,lilarud pentu dasaa V-a,a M-a,a Vlla, a Vlll.d, Crigan,

Al.,SofiaDobra,Florentina EdituraHumanitas
Sdnmihdianu, Educational