DAN, JUSTER & YAKOVLEV, INC.

RESEARCH, CONSULTING AND EDUCATION

50 DE FAPTE, OBICEIURI ȘI
GESTURI (ÎN PUBLIC) BANALE,
DAR PROASTE ȘI URÂTE
[Cuprinde și Bibliografia generală]

Lect. univ. drd. Marian COVLEA

MA, MS, MSL

18 decembrie 2010
 CUPRINS

Nr. Partea din lucrare Pag.

crt.
1 Introducere. Avertismente 2
2 “Lista celor 50” de fapte, gesturi și obiceiuri proaste cotidiene 11
3 Cauze 16
4 Concluzii. Ce este de făcut? 17
5 Apariții ulterioare 20
6 Bibliografie generală 20

2
 ARTICOLUL NR. 11
50 DE OBICEIURI ȘI GESTURI (ÎN PUBLIC)
BANALE, DAR PROASTE ȘI URÂTE2

Lect. univ. drd. Marian COVLEA, MA, MS, MSL

1. INTRODUCERE. AVERTISMENTE

Se mai justifică oare preocuparea pentru bunele maniere într-o societate

dezlănțuită, dezbinată de conflicte și de teribilism? Răspunsul e unul singur: buna
creștere nu este și nu va deveni niciodată inutilă, pentru că ea îl face pe om să se
respecte în primul rând pe sine, ca ființă umană.

Aceasta este materia de început pentru orice cetățean, pentru orice

profesionist, este “kilometrul 0” al pregătirii fiecărui om.

Pe lângă disconfortul național cotidian produs cetățenilor, manierele

proaste, mentalitatea înapoiată, corupția, hoția, proasta guvernare,
imoralitatea și bădărănia produc serioase prejudicii Țării pe plan
internațional: îi afectează imaginea, scad rating-ul de țară (și nu mai primim

1
Din seria privind buna-cuviință, buna-creștere, bunul-simț, comportamentul
civilizat, politețea, eticheta, protocolul și curtoazia despre care voi publica
săptămânal articole. A nu se confunda cu filiera conduită profesională, etică,
deontologie, integritate, deși ambele filiere (domenii) au aceeași origine în morală,
religie, filosofie (în special axiologie), educație, sau cu filiera comunicare, relații publice,
promovare, negociere, conciliere, mediere, vânzări. Din domeniile Protocol și
Curtoazie vom reține și analiza partea de comportament și mai puțin lucrările profesionale
specifice. Urmează articolul nr. 2: “Omul simplu”, interzis cardiacilor!
2
Pentru că sunt urâte, deranjante, supărătoare, denotă prost-gust și proastă-creștere și
bineînțeles pentru că sunt interzise ca atare în mod constant în toate cărțile universale de
politețe și comportament civilizat!

3
credite și finanțări sau le primim cu dobânzi mult mai mari) și îndepărtează
turiștii și investițiile străine, printre alte efecte importante și grave.

Față de această situație, atât ca cetățean simplu, cât și ca economist,

finanțist, pedagog și (viitor) jurist,3 nu pot și nu am voie să mimez și să practic
indiferența.

De asemenea, am scris acest articol cu exigență, pentru a incita, a

conștientiza și a responsabiliza cititorii și pentru a contribui astfel atât la evitarea
anarhiei și confuziei morale, a tensiunilor sociale, cât și pentru reducerea entropiei4
generale.

În comportamentul social cotidian, principiul federator este de a nu face

(mai ales cu intenție și/sau în mod repetat) gesturi inestetice, neigienice,
bădărănești și/supărătoare pentru cei din jur, pentru că libertatea fiecăruia se
întinde până unde afectează libertatea și confortul, inclusiv emoțional, estetic
și sonor, al celorlalți.

Dreptul legitim și legal al fiecărei persoane de a face anumite lucruri [a

mânca, a bea, a vorbi (inclusiv la telefon), a gesticula, a merge pe stradă (inclusiv a
o traversa), a conduce mașina, a petrece, a asculta muzică, a guverna, etc.] trebuie
exercitat în mod pozitiv, cu bună-credință, cu bun-simț și cu simțul măsurii, așa
cum este reglementat, nu în mod abuziv5, adică orice drept trebuie exercitat în folos
propriu și nu împotriva celorlalți! De exemplu, ce avantaj aduce pietonului

3
Și patriot, dacă nu cumva folosesc un cuvânt arhaic, demodat, incorect politic...
4
Entropia este fenomenul natural și continuu de degradare a naturii, mediului și realizărilor
umane. Omul este singurul factor din lume (și din Univers, după cât se știe până în prezent)
a cărui activitate conștientă, inventivă și creatoare poate avea caracter anti-entropic.
5
Dreptul cunoaște instituția exercitării abuzive a drepturilor și îi pedepsește pe cei care fac
acest lucru (de exemplu, este legal și legitim să depui o plângere când ești deranjat de ceva,
dar când ai 100 de procese pe rol cu toți cei de pe scară, instanța este legal îndreptățită să-
ți respingă a 101-a plângere contra vecinilor, indiferent ce ai reclama!).

4
traversarea bezmetică pe culoarea roșie a semaforului sau prin loc nepermis,
punându-și sănătatea și chiar viața într-un grav pericol și dereglând traficul?

Intervine aici principiul reciprocității, exprimat fie într-o formă negativă,

minimală (“Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!”), fie într-o formă pozitivă,
maximală, dezirabilă, biblică6 (“Fă celorlalți tot binele pe care ai vrea să ți-l facă
ei ție!”).

Regulile comportamentului civilizat au o bază morală și este necesar a fi

respectate pentru a conferi relațiilor inter-umane predictibilitate, stabilitate,
siguranță, facilitate și eleganță, mai ales că ființa umană este o ființă prin excelență
socială (zoon politikon7, cum spunea Aristotel), relațională, comunicațională8,
ducând astfel la desăvârșirea oamenilor și la dezvoltarea cooperării, încrederii și
solidarității dintre aceștia.

Un comportament necivilizat se întoarce ca un boomerang împotriva celui

care îl practică. Atunci apare legitimă întrebarea adresată acestuia: “dacă te crezi
inteligent, de ce îți faci rău singur?”

Iată ce spune în acest sens marele filosof german Arthur

SCHOPENHAUER (citat de Robert GREENE în lucrarea sa “Picătura de
putere”, Editura CODECS, București, 2001):9

“Prostia de a fi nepoliticos

6
Iată alte 3 temeiuri biblice: iubește-ți aproapele ca pe tine însuți; Iubește-ți dușmanul;
Întoarce și obrazul celălalt (doar întru slava lui Dumnezeu și/sau când nu mai ai altă opțiune,
nu oricând, în mod iresponsabil, pentru ținte meschine, în mod inutil și/sau sinucigaș).
7
“Ființă socială”, nu “animal politic” cum mai traduc niște urechiști semidocți patetici care
se înfioară caracterizându-l astfel pe T.B.
8
Regele Prusiei, Friederich al II-lea "cel Mare" care a trăit între 24 Januarie 1712 –17 August
1786 și a domnit între 1740 - 1786 a făcut un experiment sinistru: a separat la naștere
1.000 bebeluși de mamele lor și i-a încredințat altor femei (bone, doici) să-i îngrijească, dar
cu interdicția absolută de a le vorbi sau zâmbi. În 6 luni toți bebelușii au murit!!!!
9
Apud. Ziarul Național, 14.01.2002, http://www.ziarulnational.com/cauta?
q=prostia+de+a+fi+nepoliticos .

5
 Este foarte înțelept să fii politicos; prin urmare, este o prostie să fii nepoliticos. A ți-i
face dușmani pe oameni printr-o purtare voit și inutil grosolană este un act la fel de absurd ca
incendierea propriei locuințe. Căci politețea este ca un jeton de joc sau ca o monedă evident
contrafăcută, cu care ar fi o prostie să vă zgârciți. Orice om cu simț practic este cât se poate de
generos în a o cheltui… Ceara, care este în general un material tare și sfărâmicios, poate fi
înmuiată cu puțină căldură, luând orice formă doriți.

Tot astfel, cu politețe și prietenie îi puteți face pe oameni să fie influențabili și amabili,
chiar dacă altfel ei au tendința de a fi neînduplecați și răuvoitori. Prin urmare, politețea este
pentru natura umană ceea ce căldura este pentru ceară.”

Necesitatea unui comportament civilizat este cu atât mai imperios

obligatorie pentru cei care au aspirații sociale și profesionale înalte (demnități
publice, diplomație, afaceri economice internaționale, relații publice, mass-media,
etc.), unde succesul depinde în mod determinant de conduită și de calitatea umană.

Față de cele care vor urma, 11 avertismente mi se par necesare, oportune și

utile:

Avertismentul nr. 1:

Cunoaşterea şi respectarea regulilor de conduită civilizată nu reduc

libertatea indivizilor în cauză, ci dimpotrivă, deschide perspectivele eliberării
fiecărui individ prin punerea lui în armonie cu ceilalți membri ai comunității.
Este încă o aplicaţie a raportului libertate-necesitate tranşată decisiv de marii
filosofi şi moralişti ai umanității: libertatea nu înseamnă libertinaj sau anarhie, ci
necesitatea înțeleasă: responsabilitatea este perechea geamănă naturală a libertății.

Dimpotrivă, un comportament necivilizat limitează libertatea individului,

punându-l în stare de contradicție și conflict cu ceilalți.

Avertismentul nr. 2:

6
 Citind acest material, veți avea tendința de a nu considera drept gesturi
sau obiceiuri proaste pe cele proprii, ci doar pe cele ale altora!10

Acesta este aplicarea principiului biblic “mai ușor vedem paiul din ochiul
celuilalt decât bârna din ochiul nostru”!

O altă formă de eludare a cunoașterii și respectării normelor de conduită

civilizată este relativizarea și/sau minimalizarea importanței acestora, ceea ce este
ridicol, imoral și contraproductiv, după cum voi demonstra mai departe.

Practicarea acestor gesturi și obiceiuri proaste (și a altora, lista este foarte
lungă11, acestea sunt doar cele mai frecvente și mai vizibile) vă poate aduce
marginalizarea și chiar excluderea din anturajele în care v-ar plăcea să vă aflați,
fără să vă dați seama, de cele mai multe ori, care a fost cauza!12

Iar dacă vă comportați vădit și în mod repetat necivilizat și sunteți apreciat

într-un anturaj, înseamnă că acel anturaj este de joasă speță, de proastă calitate!

Avertismentul nr. 3:

Incompetența este vinovată și culpabilă în orice domeniu13, dar parcă

mai mult ca oriunde în acest domeniu al comportamentului în societate, pe
care fiecare dintre noi este obligat să-l perfecționeze și să-l exerseze zilnic,
indiferent de vârstă, sex, etnie, profesiune, pregătire intelectuală, religie,
concepție politică, stare materială, etc. Nimeni nu este exceptat, nimeni nu este
scuzat!
10
Parafrazându-l pe Caragiale, putem spune: Iubim bădărănia, dar îi urâm pe bădărani!
(evident, pe ceilalți).
11
Alte gesturi proaste vor fi tratate cu ocazia abordării problematicii specifice (pe stradă, la
masă, în familie, la petreceri, la serviciu, la acțiunile oficiale, etc.)
12
De altfel, respectarea regulilor de conduită civilizată face parte din obligațiile de serviciu,
fiind cuprinsă în Codul Muncii, în orice fișă a postului și orice Regulament de ordine
interioară (ROI) ale tuturor întreprinderilor, ONG-urilor sau instituțiilor și de aceea
nerespectarea lor poate atrage concedierea.
13
Marele Napoleon obișnuia să spună că incompetența este cel mai mare păcat.

7
 Cu alte cuvinte, bădărănia nu este scuzabilă în nici o situație și sub nici un
motiv, deși mediul social (micro- și macro-), inclusiv mediatic, este dezolant. Să
nu uităm că avem liberul arbitru de a opta pentru calea politeții și civilității, de a ne
alege modele pozitive și anturaje civilizate, de a ne documenta dintr-o literatură
extrem de bogată și valoroasă, inclusiv de pe Internet-ul pe care îl frecventăm
foarte mult (din păcate și pentru multe prostii), de a exersa comportamentul
civilizat și de a ne perfecționa în permanență. Ultima parte a acestei lucrări este
dedicată tocmai prezentării unei Bibliografii cât mai bogate, complexe, actuale,
cuprinzătoare, utile și relevante.

Avertismentul nr. 4:

Datorită subiectivității, fiecare își găsește justificări, oricât de ridicole și

anormale, pentru bădărănia lui. De obicei, la noi se invocă neatenția, surpriza,
vina altora sau presiunea fiziologică ori se minimalizează și se relativizează totul.

Tupeul și obrăznicia sunt aduse ca o justificare pentru nevoia de promovare

a propriilor interese,14 când în realitate situația este inversă: interesele au de suferit
datorită bădărăniei, iar politețea nu ne interzice să ne apărăm cauza în nicio
situație.

La alții pot exista justificări de alt tip: de exemplu, a râgâi tare și ostentativ
la masă reprezintă la chinezi culmea respectului și recunoștinței pentru gazda care
a pregătit și oferit asemenea preparate delicioase!

În general, a lăsa cale liberă tuturor stărilor și pornirilor fiziologice

(scărpinat în zonele intime, întins, scuipat, căscat, râgâit, eliberarea aerelor de la

14
Prin invocarea tembelă denotând ignoranță și tupeu a principiului lui Niccolo MACHIAVELLI
“Scopul scuză mijloacele”, când în realitate titanul florentin se referea la scopuri înalte,
naționale, la rațiuni de stat, și nu la cele meschine, egoiste, personale…

8
stomac = flatulență15, etc.) reprezintă la chinezi o virtute, prin respectarea și
aplicarea profundelor principii tao și yoga de a fi în acord cu Universul, de a nu
bloca circulația liberă a energiilor vitale ale organismului, care ar face astfel atât de
rău! Mă întreb ce va fi la noi dacă și când vom „găzdui” un număr mare de chinezi
sau indieni! Oare la japonezi, un popor vecin, apropiat ca specific etnic, cultural,
religios și profund relaționat istoric cu cel chinez și chiar indian, de ce nu este la
fel?

Avertismentul nr. 5:

Faptul că nu cunoașteți dv. regulile nu înseamnă că ele nu există și că

ceilalți nu vă judecă după ele, așa cum îi judecăm și noi! Respectarea de către
toată lumea a regulilor de politețe și comportament civilizat este o metodă de
creștere a stimei de sine, a respectului reciproc și a solidarității sociale!

Din cauza necunoașterii, a interesului propriu, a comodității și a

tupeului, avem tendința să “inventăm” noi reguli după ureche, conjunctural și
convenabile nouă, dar uităm că nu suntem competenți să inventăm și să
impunem noi alte reguli numai pentru că pe cele consacrate nu le cunoaștem
sau nu ne convin!

În schimb, pe cele universal consacrate le putem înnobila cu inteligența și

eleganța noastră, ceea ce va fi vizibil, contagios și foarte apreciat!

Avertismentul nr. 6:

Faptul că și alții sunt bădărani și fac la fel ca dv. nu vă absolvă de nici o

vină, pentru că fiecare răspunde pentru ceea ce face. Ba mai mult, anturajul

15
Nu spun și românii needucați pe șleau: “să nu sacrifici o copaie de mațe pentru o b....ă”?

9
prost își poate pune amprenta asupra comportamentului și imaginii fiecărui
membru al său.16

Dacă sunteți într-o asemenea situație, ieșiți urgent din asemenea anturaje, nu
le mai frecventați!

Avertismentul nr. 7:

Nu vă jucați cu focul! Nu faceți gesturi proaste nici când sunteți

singur(ă), nu gândiți și nu vorbiți urât nici în cercurile foarte apropiate, pentru
că aceste obiceiuri vă vor trăda tocmai în situațiile publice importante pentru dv. și
când vă doriți cel mai puțin („când vă este lumea mai dragă!”). Gândirea dublă și
comportamentul duplicitar se răzbună!

Avertismentul nr. 8:

Abordarea noastră pare (prea) exigentă, dar nu este așa deoarece calea
bunelor maniere, a comportamentului civilizat, a politeții și etichetei este o
cale grea, pentru că necesită mult efort și concentrare încercând să țină sub
control pornirile animalice și/sau josnice ale firii omenești (gândul rău,
egoismul, comoditatea, ura, invidia, vorba fără rost, lăcomia, ignoranța și lipsa de
cunoștințe, de deprinderi și abilități bune, de autocontrol, etc.). Aceasta este însă
singura cale care conduce spre succes uman, profesional și social, este Calea
Regală!

Ea implică mult efort de documentare, exercițiu, autocontrol și restructurare

(“răzgândire”) a comportamentului, dar aceste eforturi vor fi însutit și înmiit
răsplătite.

Avertismentul nr. 9:
16
Pentru că, nu-i așa?, Birds Of A Feather Flock Together! (Cine se aseamănă, se-adună!), iar
dacă te bagi în tărâțe te mănâncă porcii.

10
 Comportamentul părinților se imprimă întocmai în psihicul și
personalitatea copiilor, și probabil aceasta este consecința cea mai dramatică
a unui comportament necivilizat al persoanelor din anturajul noului-născut.

Copilul mic absoarbe ca un burete uscat apa, în mod intensiv, informații și

deprinderi din mediul înconjurător între 3 săptămâni și 4 ani de viață din nevoia
instinctivă de a afla rapid lucruri utile pentru a supraviețui în noul său mediu de
viață. Desigur că învățarea continuă pe toată perioada de viață a noii ființe, dar în
acești primi 4 ani copilul deprinde 70% din tot ceea ce îi trebuie în viață ca
informații, cunoștințe, abilități și deprinderi de supraviețuire, formându-i matricea
identitară comportamentală, a cărei modificare ulterioară (pozitivă sau negativă!)
este foarte dificilă.

Avertismentul nr. 10:

Unele greșeli ni se par mărunte, neimportante (turnatul apei în vin,

înțepatul pâinii, tăierea peștelui cu cuțitul și multe altele), dar aprofundând
lucrurile vom observa că ele au pentru unele persoane o încărcătură
culturală, filosofică, religioasă, națională, emoțională, etc. foarte puternică.

Avertismentul nr. 11:

Lucrurile se complică în condițiile actualei globalizări, care aduce

intensificarea relațiilor internaționale, inter-culturale, personale și
instituționale. Se dezvoltă tot mai mult turismul internațional și noua diplomație,
non-tradițională, dar nu mai puțin profesionistă [economică, comercială,
financiară, culturală, mediatică, sindicală, educativă (școlară, universitară),
sportivă, artistică, confesională, parlamentară, militară], realizată prin companiile
trans-naționale, organizații non-guvernamentale, federații și cluburi sportive,

11
universități, autorități locale, etc. și care implică tot mai mulți oameni simpli și
specialiști.

Uneori norme de bune maniere aparținând diferitelor popoare și culturi (ca

elemente de extraneitate) pot intra în contradicție cu ale noastre, și cu atât mai mult
cunoașterea lor aprofundată, comparativă, profesionistă, este imperios necesară.

2. “LISTA CELOR 50” DE FAPTE, GESTURI ȘI

OBICEIURI PROASTE COTIDIENE

Ele sunt prezentate aici în mod exemplificativ și nu exhaustiv, pentru că lista

lor este lungă, dureroasă și deschisă. Iată care considerăm că sunt cele mai
supărătoare 50 gesturi proaste “mărunte” cotidiene la îndemână, pe care le folosesc
drept pretext pentru amorsarea unei discuții serioase și a unei dezbateri generale și
profunde:

1. A face observații publice, ostentative, înjositoare pentru greșeli mărunte,

neintenționate și singulare, nerepetate17.

2. A nu lua în schimb atitudine împotriva neamurilor proaste, a golanilor

obraznici, ostentativi și agresivi care murdăresc totul și deranjează cu cinism
pe ceilalți.18

17
Ca Heinrich HIMMLER, șeful tuturor serviciilor de represiune și de informații naziste în
perioada 1933-1945 [SA, SD, SS, SIPO, ORPO, KRIPO, Gestapo, ulterior (1939) grupate în
RHSA, inclusiv Abwehr după 20 iulie 1944. Devine șeful SA după asasinarea lui Ernst Roehm
la 30 iunie 1934 și ministru de Interne în perioada 1943-1945]. Americanii numesc Tactful
Inattention faptul de a trece cu delicatețe cu vederea micile greșeli, de a te face că nu le-ai
observat.
18
Aceasta este atitudinea civică normală. Se spune că a fi politicos cu cei nepoliticoși
înseamnă de fapt a fi nepoliticos cu cei politicoși.

12
 3. A deranja o solemnitate prin lipsa manifestă de interes, deplasări inutile și
supărătoare, discuții personale, somn, sforăit, apelul zgomotos al telefonului
mobil, etc.

4. A asculta muzică cu volumul dat la maxim (în locuință la bloc, cu geamurile

larg deschise, la căști în mijloacele de transport în comun, în autoturismele
cu geamurile lăsate sau decapotabile, etc.) și a deveni agresiv când i se
atrage atenția împricinatului.

5. A solicita și a primi carnet de conducere auto fără școală și fără examen.

6. A conduce autovehiculele fără permis și/sau sub influența băuturilor

alcoolice.

7. A parca autoturismul pe două locuri de parcare,19 a bloca accesul sau ieșirea

unui alt autoturism.

8. A trece pe culoarea roșie a semaforului electric sau a merge pe contrasens pe

o stradă cu sens unic!

9. A spăla autoturismul cu detergent în fața blocului, în lacuri sau în râuri.

10.A intra cu jeep-ul pe plajă!

11.A face petrecere (indiferent dacă este nuntă, botez, aniversare sau parastas)
pe stradă, cu stânjenirea sau chiar blocarea ilegală a traficului!

12.A sta în fața sau în scara blocului la taifas toată noaptea, în grupuri
gălăgioase, bând alcool, fumând (eventual luând substanțe interzise),
vorbind tare, mâncând semințe și lăsând acolo mizerie și gunoaie cât un
regiment!
19
În Canada simpla atingere cu o roată a liniei albe care separă locurile de parcare la
supermarket se amendează pe loc cu 300 $ (canadieni).

13
 13.A vorbi tare, a ridica tonul.

14.A vorbi cu gura plină.

15.A contrazice violent interlocutorul spunând: “nu este adevărat!”, “n-ai

dreptate!”, “te contrazic!”, când există multe alte formule civilizate,
politicoase, perifrazice (ocolitoare) și obligatorii de exprimare a
dezacordului, sau a fi de acord că există un dezacord.

16.A turna colegii și a băga zâzanie la locul de muncă, la școală, în cercurile de

prieteni, etc.

17.A întrerupe și/sau jigni interlocutorul, a vorbi în același timp cu el.

18.Dorința de a avea întotdeauna dreptate.

19.Abordarea în conversație a unor subiecte personale, intime, delicate,

controversate (din zona politică, religioasă, familială, a orientării sexuale,20
etc.) care întotdeauna îi învrăjbesc pe oameni.

20.A tensiona atmosfera la masă.21

21.A lua bani cu împrumut cu intenția vicioasă de a nu-i mai returna

creditorului!

22.A scuipa și a arunca gunoaie pe stradă (inclusiv de la etaj!), cu variantele

agravante ale aruncării conținutului scrumierei din mașină pe caldarâm în
centrul orașului la semafor sau a altor gunoaie din mers!

20
Se aplică principiul Do not ask, do not tell! din Armata SUA, pentru a se evita situațiile
penibile, hărțuiala, discriminarea și prozelitismul supărător pentru ceilalţi.
21
Ca în telenovelele proaste, în care personajele de-abia așteaptă să se vadă la masă ca să
se împungă și să-și tranșeze conflictele.

14
 23.A scutura de la balcon sau de la geam cârpele de praf, cearceafurile, păturile,
covoarele, etc. pe capul, hainele și în plămânii trecătorilor!

24.A-și face nevoile fiziologice pe stradă, a alăpta bebelușul ostentativ în

public! Desigur, după cum spunea I.L. Caragiale, naturalia non sunt turpia
(lucrurile naturale nu sunt rușinoase), dar tot el spunea poți să spui orice,
dar chiar este nevoie?, ca o invitație la auto-control și auto-cenzură. Încă o
dată, bunul-simț, buna-credință, oportunitatea și dozajul trebuie să fie
criteriile care să ne ghideze faptele!

25.A strănuta fără a duce batista/șervețelul/mâna la gură.

26.A căsca fără a duce mâna la gură.

27.A folosi batista și a o împături la loc.

28.Așezarea în taximetru pe locul din dreapta-față (în special pentru “doamne”,

ceea ce denotă foarte multă vulgaritate și incultură), deși nu mai sunt și alți
pasageri.22

29.Folosirea abuzivă, excesivă, inutilă și chiar periculoasă a telefonului mobil și

când trebuie, și când nu trebuie (la Biserică, pe trecerea de pietoni 23, la volan
22
Poate trebuie (re)amintit faptul că locul de onoare în mașinile de serviciu (inclusiv
taximetre) este cel din dreapta-spate, iar în mașinile prietenilor, cel din dreapta-față.
Această regulă (inițial de politețe și protocol) a trebuit introdusă într-o lege (cea a
taximetriei) ca să fie cunoscută și aplicată cât de cât, deși sunt în continuare taximetriști
care oferă clientului (pe care nu-l cunoaște) locul din dreapta-față! Oare de ce există
separatorul de geam incasabil dintre șofer și pasageri în taximetrele britanice și americane?
O situație protocolară jenantă s-a petrecut în anul 2003 cu ocazia vizitei premierului Adrian
Năstase în Liban: premierul de atunci al Libanului, Rafik Hariri (ucis în 2005 într-un atentat
terorist) l-a așteptat pe Adrian Năstase la ușa avionului, pe pistă, la volanul autoturismului
său personal, dar Adrian Năstase s-a așezat pe scaunul din dreapta-spate al autoturismului!
Atunci Rafik Hariri l-a invitat pe scaunul din dreapta-față, aducându-i aminte cu eleganță că
a venit conducând chiar el autoturismul personal pentru că îl consideră prieten! (În realitate,
erau legați și prin relații de afaceri – firma Zapp Mobile).
23
O femeie a fost călcată mortal pe trecerea de pietoni de o salvare care venea cu toate
sistemele de avertizare sonore și luminoase în funcțiune! Dar cum numai genialul Napoleon
făcea trei lucruri deodată (dormea, visa și dădea din picioare!), femeia nu s-a putut
concentra asupra a două lucruri deodată și a ales ceea ce i s-a părut ei mai important –

15
 în mers, la masă la restaurant24, în timpul orelor de curs la școală, în timpul
antrenamentelor sportive, etc.).

30.Încercarea (uneori agresivă și violentă, prea adeseori reușită) de intrare în

față la coadă, sub orice pretext și cu orice justificare, oricât ar fi aceasta de
falsă, ridicolă sau obraznică.

31.Mestecatul și plescăitul gumei de mestecat, spargerea cu zgomot a

baloanelor de gumă, lipirea ei de podea, de covor/mochetă sau de diverse
obiecte de mobilier.25

32.Apăsatul repetat, zgomotos, inutil, absent, tembel, al butonului pixului.

33.Troznitul articulațiilor degetelor.

34.Sugerea zgomotoasă și repetată a dinților.

35.Toaletarea dinților cu scobitoarea prin protejarea operațiunii cu ambele

mâini ca și cum ar fi o operațiune de anvergură, rușinoasă, imorală sau
ilegală.26

36.Purtarea unor sprâncene și mustăți groase neîngrijite, a unui păr lung slinos
și dezordonat, a unor snopi de păr vizibili și inestetici în nas, în urechi, etc.

37.Zăngănitul cheilor și/sau scărpinatul cu cheia de la mașină în ureche.

conversația telefonică!
24
Unele restaurante americane au introdus sisteme de bruiaj pentru telefonia mobilă pentru
ca ceilalți consumatori să nu mai fie deranjați! De asemenea, dacă doi prieteni ies împreună
la un restaurant și unul vorbește la telefon mai mult decât strictul necesar de bun-simț (și
numai dacă a fost apelat), celălalt se ridică și pleacă!
25
Pentru că în final acea gumă de mestecat ajunge, în final, pe o podea, pe un covor, pe o
mobilă, pe un articol de îmbrăcăminte și chiar pe asfalt, de unde este foarte greu de
îndepărtat, iar zgomotul produs de plescăit este foarte supărător. În unele țări foarte curate
și foarte civilizate (Singapore este doar un exemplu!), mestecatul gumei se sancționează
pe loc cu amendă de 200 $, pentru că este logic faptul că acea gumă va ajunge în final
undeva unde va produce neajunsuri!
26
Acestea nu înseamnă că toaletarea dinților nu trebuie făcută scurt și discret.

16
 38.Scărpinatul în nas și (mai ales) producerea de cocoloașe.

39.Amestecarea vinului cu apă (Schpritz).27

40.Înțeparea pâinii cu furculița.28

41.Tăierea peștelui cu cuțitul,29 a mânca de pe cuțit.

42.Purtarea unei unghii disproporționat de lungi la degetul mic al mâinii stângi

(pentru toaletarea urechii, a nasului și pentru a pune sare pe mici, pe friptură,
în ciorbă!, eventual și în farfuriile altora!), exhibând aceasta ca pe o dovadă
de mare rafinament!

43.Sorbitul cu zgomot al ciorbei (supei) din lingură sau al ultimelor picături de

băutură (suc, nectar, cafe frappe, etc.) cu paiul din pahar.

44.Băutul din pahar cu degetul arătător sau cel mic ridicat și altele asemenea,
care denotă o educație de joasă speță.

27
Obicei barbar specific popoarelor din Europa Centrală și de Est, considerat o
monstruozitate și un sacrilegiu de către francezi față de “licoarea zeilor”. A se revedea
poezia: Baladă veselă despre crâșmari, de Francois Villon.
28
Datorită influenței credinței creștine, care consideră pâinea drept Trupul Domnului
(conform afirmațiilor făcute de Domnul Iisus Christos la Cina cea de Taină, când se instituie
Cina Domnului printre tainele Bisericii creștine).
29
Este o regulă de politețe instituită tot sub influența credinței creștine: în perioada Bisericii
primare (secolele I și II după Christos) peștele închipuia pe Domnul Iisus și reprezenta un
simbol de recunoaștere între creștinii prigoniți. Pentru a sublinia importanța acestei reguli, în
manualele britanice de politețe se prezintă următoarea întâmplare cu tâlc: Un englez înota
prin Mările Sudului și un rechin era pe cale de a-l ataca. Atunci englezul duse mâna la
cingătoare ca să ia cuțitul să lovească rechinul ca să se apere, dar brusc își aduse aminte că
peștele nu se taie cu cuțitul și se lăsă astfel mâncat de rechin. De altfel, ați observat că la
masă ni se oferă un cuțit de formă specială, neascuțit. Tacâmul de pește este alcătuit dintr-
un cuțit de o formă specială și o furculiță mai mică. Cuțitul se folosește doar la tranșare,
dezosare și ca ajutor la mâncat. Odată operația terminată (desfacerea în două și
îndepărtarea șirei spinării) cuțitul nu se mai folosește la tăiat. Peștele fiind foarte moale,
furculița este suficientă. Oasele pe care le avem în gură se pun pe furculița apropiată de
buze sau, în cazuri extreme, le putem scoate cu ajutorul a două degete. Mâncatul peștelui
necesită o artă specială. Exersați acasă!

17
 45.Bârfa, minciuna, falsitatea, turnătoria, flecăreala, cicăleala, ura, invidia,
gelozia30, din orice motiv și sub toate formele.

46.Solicitarea și primirea de ajutoare sociale cu adeverințe medicale

mincinoase, pentru boli închipuite.

47.Solicitarea și primirea de carnet de conducere auto posedând în același timp

și certificat de orb.

48.Solicitarea și primirea de ajutoare sociale de către cei cu palate, mașini de

lux și tone de aur în proprietate, dar fără vreo dovadă că au câștigat venituri
în mod legal prin muncă.

49.Vulgaritatea și proasta calitate a programelor și altor produse ale mass-

media, inclusiv reclamele care instigă la lăcomie, îmbuibare și alte obiceiuri
proaste.

50.Corupția, birocrația, incultura, hoția și bădărănia leaderilor politici,

demnitarilor și funcționarilor publici.

3. CAUZE

 Educația precară din familie: părinții sunt tot mai ocupați (unii chiar sunt
plecați în străinătate) și mai incompetenți ei înșiși31 în a-și educa în mod
corespunzător copiii. Familiile sunt minate tot mai mult de sărăcie, tensiuni,

30
Cu ce ajută crizele de gelozie față de un partener care oricum te înșeală?
31
Este interesant (adică ciudat) că pentru a îngriji ca salariat la o fermă niște vite îți trebuie
să faci dovada unor cursuri și a unei experiențe profesionale, dar pentru a da naștere și a
îngriji niște copii nimic din toate acestea nu este necesar!

18
 imoralitate, violențe, divorțuri, tot mai mulți copii sunt crescuți de un singur
părinte sau sunt chiar abandonați.

 Abandonul școlar, reducerea interesului pentru învățătura de carte, creșterea

gradului de ignoranță și chiar de analfabetism.

 Slăbirea rolului formativ-educativ al școlii, accentul pus doar pe laturile

informativă și profesională.

 Derobarea totală și cinică a mass-media de rolul lor educativ și de informare

corectă a publicului, în schimbul vulgarității, politizării aberante și a goanei
meschine după rating, publicitate, sponsori, profit și rentabilitate financiară.

 Slăbirea acțiunii instituțiilor de asigurare a ordinii și liniștii publice.

 Relativizarea sau chiar dispariția reperelor (idealurilor) morale, slăbirea

sentimentului religios, îndepărtarea de Dumnezeu, ceea ce dă impresia că s-a
ajuns într-o fundătură, fără nădejdea specifică credincioșilor care simt
dragostea și puterea lui Dumnezeu în sprijinul lor.

 Aparenta dispariție a modelelor vii, a personalităților de mare statură morală,

intelectuală și profesională, a oamenilor de stat și/sau proasta lor
mediatizare.

 Proasta remunerare (apreciere, încurajare, promovare) a bunelor maniere și a

comportamentului civilizat în societate, în toate circumstanțele (pe stradă, la
locul de muncă, în instituțiile guvernamentale, în Parlament, în mass-media)
și la toate nivelurile.

4. CONCLUZII. CE ESTE DE FĂCUT?

19
 Se spune cu îndreptățire că politețea nu costă bani și că un exces de politețe
nu strică niciodată, dimpotrivă. A nu se confunda în nici un caz politețea și
comportamentul civilizat cu fatalismul, defetismul, lașitatea, frica de a ne spune
părerea, de a ne promova interesele legitime, de a ne bate până la capăt pentru ele.
A nu se confunda forma cu fondul.

De asemenea, când nu știm cum să procedăm într-o anumită situație, să ne

uităm la cei din jurul nostru și să alegem ce este mai bun din ceea ce vedem, și să
nu-i sfidăm pe cei din anturaj cu un comportament exagerat de politicos.32 În fond,
a fi civilizat și la modă înseamnă a te comporta și a te îmbrăca în armonie cu
ceilalți. Tocmai de aceea este atât de important anturajul și pentru ce este esențial
ca ceilalți din anturaj (context) să fie civilizați și educați!

Nimeni nu este perfect, toți suntem perfectibili. În acest material și în

cele care urmează pe această temă nu voi face apologia perfecțiunii, dar voi
milita pentru bună-credință, permanentă conștientizare, dozaj optim în toate
faptele, actele, gesturile și obiceiurile noastre. Însăși Biblia ne oferă o portiță în
acest sens: „Nu poți interzice păsărilor să zboare pe deasupra capului tău, dar le
poți interzice să-și facă cuib în părul tău”!

Problema apare atunci când vă regăsiți, în mod sistematic, în 5 sau mai

multe situații din cele 50 de mai sus și refuzați să recunoașteți si să scăpați de

32
In Rome Do As The Romans Do! (Respectă regulile locale, adaptează-te la mediu, fii în
armonie cu Universul, nu face notă distonantă). În fond, cine poate mai mult, poate și mai
puțin! (principiu de drept). Tocmai acest lucru demonstrează, încă o dată, că nu există
rețete fixe, ci doar principii generale care trebuie aplicate creativ, cu intuiție, inspirație și
discernământ. Încă o dată mă văd obligat să-l citez pe marele profesor Bruce Lee: “Fii ferm
în respectarea principiului, dar flexibil în aplicarea lui!” Eșecul este o problemă personală:
“Succesul nu se explică, eșecul nu se justifică!” (principiu al filosofiei Ninja), de îndată ce și
norocul face parte din destinul omului.

20
aceste obiceiuri proaste, și de altele.33 Recunoașterea este primul pas al
(auto)dezvățării, (auto)reînvățării, al progresului și desăvârșirii.

Ce este de făcut, la nivel (deocamdată) individual?:

1. Citirea, pentru început, a 2-3 cărți începătoare din domeniul

comportamentului civilizat, bunelor maniere, politeții (dintre care
obligatoriu una din literatura străină, preferabil engleză, franceză sau
americană). Nu pierdeți vremea, nu vă consultați cu semidocți urechiști
amatori incompetenți!

2. O analiză proprie, personală, intimă, a comportamentului și eventual a unor

eșecuri care s-ar putea datora unui comportament necivilizat, prin raportare
la cele citite în cele 2-3 cărți de mai sus.

3. O altă analiză, a nivelului comportamentului civilizat al anturajului, a

grupului social de bază din care faceți parte, și luarea deciziei de a continua
cu ei sau nu, în funcție de rezistența lor la schimbarea în bine (dacă această
schimbare se impune).

4. Alegerea unuia sau mai multr modele (persoane) sociale de succes în

privința ținutei și comportamentului în societate, în diferite situații.

5. Exersarea continuă, constantă, neîntreruptă, sistematică a comportamentului

civilizat dezirabil, studiind în continuare modele practice pozitive tot mai
înalte, precum și sugestii și recomandări din materiale tot mai sofisticate și
în situații de viață tot mai solicitante.

33
Printr-un proces dificil, conștient, consecvent, sistematic și profesionist de (auto)dezvățare
și (auto)reînvățare, de modificare a a matricei identitare comportamentale definită între
primele 3 săptămâni și 4 ani de viață a ființei umane!

21
 6. Aprofundarea unor lucrări de istorie, morală, filosofie, axiologie, diplomație,
drept, religie și credință,34 psihologie, pedagogie, etc. pentru creșterea
gradului de înțelegere a originii, necesității și conținutului bunelor maniere,
a comportamentului civilizat, a politeții, etichetei, protocolului și curtoaziei.

7. Educați-vă copiii de mici în litera și spiritul comportamentului civilizat, al

bunelor maniere, al conduitei politicoase.

8. Urmăriți (și) seria noastră de articole.

Rolul, răspunderile, sarcinile și acțiunile propuse pentru familie, companii,

școală, instituții și autorități publice, societatea civilă, Biserică și mass-media, al
societății în general, vor fi prezentate într-un alt material (ulterior), conform
programării de mai jos.

Acum știți și aveți tot ce vă trebuie.

Acționați și succesul nu va întârzia să apară în viața dv. și a copiilor dv.!

5. APARIȚII ULTERIOARE

 Articolul 2: “Omul simplu”.

 Articolul 3: “Terminologie”.

 Articolul 4: “Situațiile de excepție în care nu se dă întâietate femeii”.

34
Apropierea de Dumnezeu este foarte benefică, ne dezvoltă empatia și înțelegerea
aproapelui.

22
  Articolul 5: “Rolul societății în creșterea nivelului de educație morală și
civică a cetățenilor”

 10 articole privind Conduita în diferite situații în familie, la locul de muncă,

la școală, în societate, în acțiuni oficiale.

 10 recenzii ale unor lucrări de specialitate de referință (din Bibliografia

generală de mai jos).

6. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ35

1. Kwame Anthony APPIAN, Cosmopolitism. Etica într-o lume a străinilor,

Editura Andreco Educational Grup, București, 2007.

2. Asfa-Wossen ASSERATE, Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în

societate, Editura Nemira, București, 2005.

3. Letitia BALDRIGE, Codul manierelor în afaceri, ediţia a cincea, Editura

BusinessTech Internaţional Press SRL, Bucureşti, 1997.

4. Thomas BLAIKIE, Ghidul manierelor moderne, Grupul Editorial Corint,

2005.

5. Judith BOWMAN, Nu lua ultima gogoașă. Reguli noi de etichetă în afaceri,

Editura Rentrop & Straton, București, 2008.

35
Este indicată încă de la primul articol, pentru toate celelalte materiale pe care le voi
publica în acest context de acum (decembrie 2010) încolo și care privesc buna-cuviință,
bunul-simț, buna-creștere, comportamentul civilizat, politețea, eticheta, protocolul și
curtoazia. Această Bibliografie va fi completată de îndată ce vor apărea noi surse de
documentare de valoare (de referință) și/sau într-un număr semnificativ, românești și
străine.

23
6. Jan BREMMER, Herman ROODENBURG, O istorie culturală a gesturilor
din antichitate şi până în zilele noastre, Editura Polimark, Bucureşti, 2000.

7. John BRIDGES, Cum să fii un gentleman. Mic tratat de eleganță, ediția a

doua, Editura Nemira și Săptămâna Financiară, București, 2008.

8. Dana BUDEANU, Manual de stil, Editura Nemira, București, 2008.

9. Dana BUDEANU, Manual de stil. Gentleman, Editura Nemira, București,

2008.

10. Mihaela BURDA, Cătălin COJOCARU, Sînt bărbat, dar mă tratez. Ghid
practic, Colecția Humanitas Practic de buzunar, Editura Humanitas,
București, 2003.

11. Anca BURSAN, Gheorghe PANCO, De la cuviință la etichetă, Editura

Tineretului, București, 1967.

12. Ion BUZATU, Viața și gândirea lui Confucius, Editura Meteor Press, 2009.

13. Milton CAMERON, Comunicarea prin gesturi și atitudini. Cum să înveți

limbajul trupului, Editura Polirom, Iași, 2005.

14. Dale CARNEGIE, Cum să vorbim în public, Colecția Cărți-cheie, Editura

Curtea Veche, București, 2000.

15. Sylvie-Anne CHATELET, Ghidul bunelor maniere, Colecția Informare,

Editura Niculescu, București, 2008.

16. Peter COLLETT, Cartea gesturilor europene, Seria Psihologie practică,

Editura Trei, București, 2006.

24
17. Peter COLLETT, Cartea gesturilor. Cum putem citi gândurile oamenilor
din gesturile lor, Seria Psihologie practică, Editura Trei, București, 2005.

18. Constanța CUCIINIC, Cum să fiu politicos? Bunele maniere pentru cei
mici, Editura Aramis, București, 2000.

19. Louis DUSSAULT, Protocolul, instrument de comunicare, Editura Galaxia,

Bucureşti, 1996.

20. Dean William ENGEL, Pașaport SUA. Ghid de buzunar pentru afaceri,
obiceiuri și etichetă în SUA, Editura Rentrop & Straton, București, 1999.

21. Nicolaie FRÂNCU, Comportarea civilizată în familie și societate. Reguli de

protocol, Editura Garamond, București, 1994.

22. Mary HARTLEY, Limbajul trupului la serviciu, Colecția HEXAGON,

Editura Polirom, Iași, 2005.

23. Tom HODGKINSON, Ghidul leneșului. Mic tratat pentru leneși rafinați,
Colecția Bonton, Editura Nemira, București, 2006.

24. Sam HORN, Arta conversației. Tongue Fu!, Editura Amaltea, București,
2005.

25. R.V. JOULE, J.L. BEAUVOIS, Tratat de manipulare, Editura Antet,

București, 1997.

26. Constantin LEONARDESCU, Etica și conduita civică, Editura Lumina Lex,

București, 1999.

27. Suzanne LeVERT, dr. Gary McCLAIN, Cum să scăpați de obiceiurile

proaste, Colecția The Complete Idiot’s Guide, Editura Curtea Veche,
București, 2006.
25
28. Aurora LIICEANU, Alice NĂSTASE, Care pe care: femei și bărbați, ediția
a doua, Editura Tango, București, 2008.

29. Gabriel LIICEANU, Despre ură, Editura Humanitas, București, 2007.

30. Gabriel LIICEANU, Despre minciună, Editura Humanitas, București, 2006.

31. Dr. Emilian MANCIUR, Protocol instituțional, ediția a doua, Editura

Comunicare.ro, București, 2008.

32. Aurelia MARINESCU, Ghidul bunelor maniere astăzi, ediția a treia

revăzută și completată, Colecția Practic special, Editura Humanitas,
București, 2002.

33. Louise MASSON, Politețea înainte de toate. Cum să cucerești lumea

afacerilor, Editura Polirom, Iași, 2004.

34. Joseph MESSINGER, Interpretarea gesturilor. Cum să descifrezi limbajul

trupului, Editura Litera Internațional, București, 2010.

35. Mary MITCHELL, Ghidul manierelor elegante pentru secolul al XXI-lea,

Seria Practic, Editura Paralela 45, București, 2005.

36. Alex MUCCHIELLI, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare,

Editura Polirom, Iași, 2002.

37. Mihaela NICOLA, Cu mănuși, Editura Humanitas Fiction, București, 2009.

38. Alexandru PALEOLOGU, Bunul-simț ca paradox, ediția a treia, Editura

Cartea Românească, București, 2005.

39. Radu PARASCHIVESCU, Ghidul nesimțitului, Colecția Râsul lumii,

Editura Humanitas, București, 2006.

26
40. (Culese de) Gheorghe PASCHIA, Buna-cuviință oglindită în proverbe și
maxime din toată lumea, Editura Albatros, București, 1970.

41. Peggy POST, Cindy POST SENNING, Codul bunelor maniere pentru copii,
Editura Corint Junior, București, 2005.

42. Ann Marie SABATH, Codul bunelor maniere în afaceri. Avantajul

competitiv al profesionistului de azi, Editura Vremea, București, 2000.

43. Margaret SHEPHERD (în colaborare cu Sharon HOGAN), Arta

conversației civilizate. Ghid de exprimare elegantă, Seria Practic, Editura
Humanitas, București, 2007.

44. Candace SIMPSON-GILES, Cum să fii o lady. Mic tratat de eleganță, ediția
a doua, Editura Nemira și Săptămâna Financiară, București, 2008.

45. Grazia VALCI, Bunele maniere în Europa. Ghid al comportamentului

civilizat, Grupul Editorial Corint, București, 2005.

46. * * * Sfaturi utile de călătorie în străinătate, http://www.mae.ro/node/6026,

accesat pe 18 decembrie 2010.

47. * * * Ghiduri de călătorie, http://www.mae.ro/node/1552, accesat pe 18

decembrie 2010.

48. * * * Avertismente de călătorie, http://www.mae.ro/travel-alerts, accesat pe

18 decembrie 2010.

49. * * * Condiții de călătorie în străinătate, http://www.mae.ro/travel-

conditions, accesat pe 18 decembrie 2010.

27