{fIi jubgir

'vJ

J"u tt! {! tlytJ i ! tj

5eleclie gi introducere de
Gobrielo Girmoceo

lluslrolii de

Serbon.{pdreescu

Z'*
DPll
nmm]llnmFFrft
Bucurqh,2019
locl,.rn qL Trur r tie lheorghe
ll, t rr .lt .lt lor lhlr0l,p l/i i hs r
-lu rt .rl h ll r h ll r rnrl

1'

t9
Bollu llocr.lu rle lrosr[]locsrr!i
izblrndro. lur Srol lll'nn lr rtnsr! ll,csrnrlr
ftl 1.lur1os, [iLrl lc|a do lrr l rr](ri
lann prid,rn, rh lronrr cqhc
1n a.o lnF li | 6lc
\ 1J
Fdl'L b0b0i ti fttu nutnod.gul'rr de ldr trcof.Jit :tl
Str3or de ir4rl.or Lhu,oscu
po,osifc !0.hrer ul3lr0rle d0 11 ,or h1,r0sru
I
lleh bcbtr dc ,tsrle ,llecsor.Cn

;ln c 7r iihr ilo rniL' llc [{,hdr /1

StllJlolll, dr 'l(srle rlills(ndr-r 7.5

licop',ru Sfiinr,rlui
'1nrlrcr
l0 /($ih 'lhrsdn'f i

BohLrrll
"rr
i/osrie lhc:onrlr [)
lor,ro,,'n'l qr bcl,ru ul rh ir irsr,rlrno lcd.rrcrr ,r. ;r rr: r:'1rs de 5"1Crn crrccrc,r llostic,rl 8i
Rr'crl adsirlz0'r0r Cr !ror11c ir;h'r
thorn sinrrof. losrn clirs lr rr:rc Islrrtsci, 35

Jo.mir,i( 0rsd in rufi,,r-irl'ldirldrc lrlri Lrr torl rulos do Ilqrhn l)?lrllr.Lr Busdprl I08
l,'i!md anlrru !ilririu (udirpk,r, rl,/prl turi cuhs Ce ggr1cn lttnrorru llosdeLrl I09
"1n
A4irnd pi'lLrlr doi.0nrlle rn vliniidr (ud'L/rtirrp C!!r1 rn trrl cuhs do Bo.qCrn lttrrcorcr llusdr,rl ljl
PgnrudLr {tcrt pJp.rlar ruhs ft ! tooilorrv.rl
tlom ut
Scclrrorrl {t.rt p,rp,rlur LLrlcs lo
! li:n hodorrscLr) Jl3

Drigorco {text poplltrr cLrLs rh ! Drrn TroConscrl

dn p

tv0rotuljonrr d0r loi bcsm c'rles de Perre lspnesc'r iti

TrnoreF Iiira bilirrneF I /ro!i ldrd d0 m0or,0 bnsm cfts Cc leire lspnescu I2i

irtor,r,ri d'acrl,n rlc Bor1r' Srclirpsn, /ldorrorrcn

P,ft,I u \r"l l, r, I nql, r
pritulii y lrndrli rinl da orrmor lldrpforc dupd i1D ref pdpi/or rtios d0 Bo,gdor polnror.u i10s"10ul l6t
SJiintul l,rn !.ri i. ,ILa sr nrruslt bucotelor lcdrpi.(n d,rpi rn foxr popul0r cuhs Jngdon p0tnr!f JI[\.lcrJ l{r,1
"rc
.Srlrf.l/l llc 41 0m0((l firLn'!.. {rCd|tdrc
"]dprl
ur. roxi populor cuhs lo llogCan Petrrcorcu liosrhrJ b5
lohh 5Lrr0 fi1.r'r rch ftLdop'(ro dlpd ,m roxr ppnlnr cLrhs do Boglon lrtnro,cu lLsdeu) lrl
lohle;i cio6rLr,rl co'.e ir,va1d. si.6ffe Ctrr
iluror
(nddDtro drrii ,n rlxi rdoll{rr ryhs de sogCan Pcncaru 110-sdor/ i67
 Definind mitul in lstoria literaturii romdne de la origini pAnd h
prezent drepL un simbol al unei idei generale, G. Cilinescu afirmi ci
in mitologia romAneasci existi patru mituri fundamentale: Traian
;i Dochia este mitul etnogenezei poporului romAn, M e;terul Manole,
un mit estetic ce sugereazi crealia prin )ertfA, Miori,ta constituie o
aluzie la existenla pastorali a poporului romdn, iar Zburdtorul este
o referire la sentimentul de iubire pe care il trdiesc fetele tinere.

Aceste patru mituri se

ie regisesc in literatura
a
populard, da4 dupd ce
in secolul al XIX-lea
scriitorii romantici au
descoperit folclorul si au
publicat culegeri fixAnd
astfel in scris textele
care circulau pe cale
orali, interpretdri
ale acestora se vor
regdsi valorificate si
actali la:
10; in literatura cultd.
 Sc spu.nc co Dochra ern fircn ,nnol
-d"
rom*rL, irnpb.rotul Troi.cLn o.
fost ;;[jiffi':h1ffffi:-"T'J:;r[:,T ."
FotcL nu I o inpdrtolit sentLmsdele gL c
fugLt pe l\4untele Ceohl r,
unde s n r.u.gat de Zo.mohe si. o sco_pe de irqic.r". core
o utmdrec*
Zeul cL qscultot 0s, n nrD!.i
,r,,cLrt_0 ir,lr 0 st0.trco_ o,L[tun de oLle saLe

de $heorghe kso.chL

Sub Mu n'r'le Drun,,n Mutdova

I II l

intre Piatra Detunati La frumusele si la minte

$i-al Sahastrului picio4, Nicio junS-i semena,
Vezi o stAnci ce-au fost fate Vrednici de-al ei pdrinte
De un mare domnitor. De Decebal, ce era.
Acolo de rea fur ne Dar cAnd Dacia au impilat-o'
E licasul cel cumplit,
Fiul Romei cel mirit,
Unde vulturul rdsuni
Pre cel care-ar fi scipat-o,
Al siu cAntec amorqit.
De-a iubi a giuruit,.
Acea doamni e Dochie, Traian vede asti zAni;
Zece oi, al ei popoS
De;i e invingdto4,
Ea domneazd-n vizuine Frumuselei ei se-nchind,
Peste turme ;i pistori. Se subjugd de amor.

r
Asupriti
' A ragadutt

4
 III
:: }:r-e de c[tre
. * hC'dgostri de eo. impiratu-n van, cati El pietroasa ei icoanl
.le -ecl"lou i Pe Dochia a-mblAnzi; Nu-nceteazi a iubi;
I

: ii,artqr-eq. ,{
Vizind patria ferecatd,
! y-1e sCe. -'-. lLl Ea se-ndeamni a fugi.
-'-,',?'r'r
\ \'----l I Prin a codrului poticda
Ea ascunde al ei trai,
Acea doamnd tinerici
Turma pagte peste plai.
A ei haind auriti
0 preface in sdiags,
Tronu-i iarba inverziti,
Sceptru-i este un toiag.
Pre ea pune-a sa coroani,
Nici se poate despirfi.
Acea piatrd chiar vioaie
De aburi acopere al ei sAn,
Din al ei plAns na$te ploaie,
Tunet din al ei suspin.
0 ursiti o privegheazi,
$i Dochia deseori
Peste nouri lumineazl
Ca o stea pentru pistori.

v
Traian vine-n astd tar5,

;i la minte $i de-a birui deprins

Spre Dochia cea fugari
mena,
I ei pirinte Acum mAna a intins.
,eria. Atunci e4 cu grai fierbinte:
a au impilat-o1 ,,Zamolxis, o, zeu, striga,
Te giur pe al meu pirinte,
mirit,
' fi scipat-o, Astizi rog nu mi lisa!"
CAnd intinde a sa mane
ruit .
frzdnd; Ca s-o strAngi-n bra! Traian,
De-al ei zeu scutita zane
bL
Se preface-n bolovan.
se.nchine,
amor.
3
Inutil
a
Potecd., cdrare
s
Postav aspru
ZbttrdlonLl este un persor.rl
fc.nfostrc Lin splt rcu corc .iue liucpteo Lo tr-nereLe fete
ql. Le chmure 0 consemnore despre enstanln sc- se gdseqte in Descriereo MoldpveL de
Dimrtne CanlenrLr: o ndLucd. un tdno.r
ioorte frumos c,rre pa.trrwCe noapteo lo fete,
dar mat o.les lc rueveste de cur|nd. md.rtta.te, fdra a puteo. ft.tdzut de aLgit, chltor ducd.
il pd-ndesc, qL lc sp,rrcd. toa.ta ftaa.ptea cu t,tbLrt neingo.dutte. in Ldercfuro- cuLt(, mrLul
o.pore la scrtlom romorl.cr- qr- sugerec.ziL lublreo profundc- gr rnlensn

...'

de lon HeLLade P.dduLescu

,,Vezi, mamd, ce me doare! $ipieptul mi se bate,

Mullimi de vinelele pe san mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, ricori mA iau la spate,
imi ard buzele, mami, obraji-mi se pdlescl

Ahl Inima-mi zvAcneste!... si zboari de la mine!

imi cere... nu'g ce-mi cerel $i nu gtiu ce i-ag da:
$i cald, 9i rece, uite, ci-mi furnici prin vine,
a,
ln brale n-am nrmlca 9l parca am ceva;

Ci uite, mi vezi, mame? Aqa se-ncrucigeazi,

$i nici nu prinz de veste cAnd singurd mi strAng
$i tremor de nesaliu, gi ochi-mi vdpiiazi,
Pornesc dintr-ingii lacrimi gi plAng, mdicut;, plang.

Ia pune mdna, mame, pe frunte, ce sudoarel

Obrajii.,, unul arde gi altul mi-a rdcit!
Un nod colea m-apuce, ici coasta rdu me doare;
in trup o piroteali. de tot m-a pironit'.
6 Somnolenli, moldiald
7
M-a imobilizat
 Oar' ce si fie asta? intreabi pe bunica:
. . .. -
-.: --:
.: ?:i 0 gti vreun leac ea doard.., o fi vreun zburitor.
' ' . - .. - -t _
0ri aide l-alde baba Comana, ori Sorica,
Ori du-te la mog Popa, ori mergi la vrijitor.
. ' --::. ':JCO
n- r:.r I
$i unul si se roage, cd poate md dezleagd;
Mitugile cu bobii fac multe qi desfac;
$i vrijitorul dla gi apele incheagd;
Aleargd la ei, mami, ci doar mi-or da de leac.

De cum se face ziui gi scot mdn zals afar6.

S-o mAn pe poteculi la iarbi colea-n crAng,
Vezi, cAtu-i ziulila, ;i zi acum de vard,
Un dor nespus m-apucd gi plAng, miicuti, plAng.

BrAnduga pagte iarbi la umbrd lAngi mine,

)iul mi se bate,
La rAule! s-adapd, pe maluri pribegind;
ivesc;
Ziu, nu gtiu cAnd se duce, ci md trezesc cAnd vine,
:ri iau la spate,
;e pilescl $i simt ci migci tufa, aud crAngul trosnind.

Atunci, inima-mi bate gi sar ca din visare,

Lri de la mine!
;tiu ce i-a9 da: $i parc-agtept... Pe cine? Si pare c-a sosit.
Acest fel toati viala-mi e lungd agteptare,
L prin vine,

cevaj $i nu sosegte nimeni!... Ce chin nesuferit!

in argila cildurii, cAnd vAntule! adie,

crucigeazi,
CAnd plopul a sa umbrd o tremurd ugor
guri mi strAng
ApAiazl,, $i-n tot crAngul o goaptd s-ardicd' gi-l invie,
Eu parci-mi aud scrisul pe sus cu vAntu-n zbor;
rg mdicu!d, pldng.

:e sudoare! $i cAnd imi migce lopul'., cosi!a11 se ridicd,

Md sperii, dar imi place - prin vine un fior
dcitl
riu md doare; imi fulgerd 9i-mi zice: <DegteaptS-te, Florici,
'onit-. Sunt eu, vin si te mAngAi...> Dar e un vAnt ugor!
3
Vitel
'g
Se ridici
to
Panglicd
'L Pdr impletit 7
 Oar' ce sd fie asta? intreabd pe bunica:
0 gti vreun leac ea doari... o fi vreun zburitor;
Ori aide l-alde baba Comana, ori Sorica,
Ori du-te la mog Popa, ori mergi la vrijitor."

Aga plAngea Florica gi, biet, igi spunea dorul

Pe prispi IAngd mi-sa, 9-obida" o-neca;
Junica-n bdtdturi mugea, cita oborul',,
$i mi-sa sta pe ganduri, 9i fata suspina.

Era in murgul serii gi soarele sfintise;

A puturilor cumpeni lipAnd parci chemau
A satului cireadS, ce greu, mereu sosise,
Si vitele muginde la jgheab intins pdgeau.

Dar altele-addpate trdgeau in bdtdturA,

in gemete de mumd vileii lor strigau;
Vibra al serii aer de tauri grea murmurd;
Zglobii sirind vileii la uger alergau.

S-astAmpdrd ist zgomot,

laptelui fAntAnd
9-a
incepe sd s-audd ca goapti in susur;
CAnd ugerul se lasd sub fecioreasca mdni
$i prunca vilelugi tot tremuri-mpre jur.

incep a luci stele rAnd una cate una

$i focuri in tot satul incep a se vedea;
Tarzie aste-seard risare-acum ;i luna,
$i, cobe',, cAteodatd tot cade cAte-o stea.

t'?
Amiriciunea, necazul
'3 Jarcul
ra
Pasdre care anunld. nenorocirea

8
 Dar cAmpul gi argeauals cdmpeanul ostenegte
ibc $i dup-o cini scurtd Ei somnul a sosit.
Ticere pretutindeni acuma stepanegte,
f Si leffetorii numai s-aud necontenit.

rul E noapte nalt5, nalte; din mijlocul tlriei

Ve;mAntul siu cel negru, de stele semdnat,
Destins coprinde lume4 ce-n brafele somniei,
Viseazi cAte-aievea degteapte n-a visat.

Ticere este totul gi nemi;care plinS:

incAntec sau descAntec pe lume s-a ldsat;
Nici frunza nu se mi;cd, nici vAntul nu suspini,
$i apele dorm duse gi morile au stat.

,,Dar ce lumini iute ca fulger trecitoare

Din miazinoapte scap; cu urme de scAntei?
Vreo stea mai cade iari? Vreun impirat mai moare?
llEl Ori e - si nu mai fie! - vreo patimi de zmei?

Tot zmeu a fost, surato! Vdzugi, impielilatu,

Ci l-alde Floarea in clipe str5betu!
linti
$i drept pe cot, leicu!5! Ce n-ai gAndi, spurcatu!
inchini-te, surato! - Vdzutu-l-ai ;i tu?

Balaur de luminb cu coada-nfl5cirati,

$i pietre nestemate lucea pe el ca foc.
J,
et
 PAndegte, batd-l crucea! $i-n somn colea mi-!i vine,
Ca brad un flSciiandru gi tras ca prin inel,
Bdlai, cu pirul de-aur! Dar slabele lui vine
N-au niciun pic de sAnge, g-un nas - ca vai de el!

0, biata feti;oar5! Mi-e mili de Florica

Cum o fi chinuind-o! Vezi, d-aia a sldbit
$i s-a pdlit copila! Ce bine-a zis bunica:
Si fugi fata mare de dorul de iubit!

Ci-ncepe de viseazi, 9i visu-n lipituri

incepe-a se preface, 9i lipitura-n zmeu,
$i ce-i mai faci pe urmd? Cd nici descAntdturd,
Nici rugi nu te mai scapi, fereasci Dumnezeu!

d.e Va^sll.e,LLecs cLndi

,,Dragi, dragi sorioarS, Fragii el din poali-i furd

Nu ;tii cAntecul ce spune
Ci prin frunze cAnd se strecoari
Raza zilei ce apune,
Sburitorul se aruncd
La copila care vine
Si culeagi fragi in luncd,
PurtAnd flori la sAn ca tine?
Cu-a sa mAni nevdzutd,
$i pe frunte gi pe gurd
El o mugci g-o sdrutd.
Soro, buza-!i e mugcate!
Fragii, poli sh le duci dorul.
Spune, in lunca-ntunecate
Nu-ntAlnigi pe Sburitorul?"

10
F vine,

: el!

a,
u!

,,Dragd sorioard, dragd, Pe sAn, dragd, e$ti mugcati!

CAntecul mai spune inci Salba, poli ca si-i duci dorul.
De-acel duh c-ades se leagi, Spune, in lunca-ntunecati
CAnd e umbra mai adAncd, Nu-ntAlnigi pe Sburitorul?"
De copila mAndri, albd,
oali-i furi
Ce culegeviorele, Astfel vesel pe-o cirare
nevizuti,
PurtAnd pe ea scumpi salbd,u, Glumeau gingagele fete.
pe guri
Scumpi salbi de mirgele. Iar in luncd stau la zare
l siruti.
Doi voinici cu negre plete
: mugcatS!
Salba el rAzAnd i-o stricl $i, cAntAnd in poieni15,
le duci dorul.
Cu-o plicutd dezmierdare Aninau cu veselie
ra-ntunecate
: Sburltorul?" $i de fiegce mirgici Unu-o salbS-n chingulili",
Lasi-o dulce sdrutare. Altul flori la pilirie.
16
Podoabd de purtat la gat 17
Cingitoare, brdu

11
 MitrL MegteruLrt A4o-nole cre o cLr"culc.lLe bolco-nr-ci" Legendo oduce in discuqie un
oTect Legot de copabrl siL ;L scLcnf-ce lomlLLtl, pertru o qi irnpLinr
condiqL,r" creo.Lorului,

un rdecL. Aclr,uneo esLe construrt[ pe mcLr muke secrrenle cd.uloreo Locului. destlnat
ztdrm, rnlonren!.o io{dor maLefice cnre dardmc rioopte!. ceeo ce se constn L]-e!te zruo,
visuL luL l\ilonoLe de n fcLce o Jertfiu Jurlm0rrtut de c zrdi pe prinrn lemeLe eore vrne ,.r
doua zr, chrnul Lui \40-nole de o qr vedoc" so(o venrnd qr- rmplorcre,r fortei dtvrne de
cr- 0 iirtoorce d-r-r d-rum, respectcreo f goduLnlei ;i zrduec, Anel o-ctul JiLnd prezentc.L
drept un;oc, vLzLlo domnrlonrluL qr orgohuL cLccsturc- d-e o nu exLslo o,Ltb, m!,nqstLre
moL i"rumoosc, nroortec, Lur \,4nnoLe care inceo,rci, sir cobocLre de pe turle. Legenda- cL

conslilurf surs[ de LnspLraqLe penlnr Luclcr.n BLc,.gc,. ccre o scrLs dronro- l,XeqleruL [),lo.noLe

.,,

Pe Argeg in gios, Din fluier doinag.

Pe un mal frumos, $i cum il vedea,
Negru-vodi trece Domnul ii zicea:
Cu tovardgi zece: - Mdndre ciobdnag
Noui megteri mari, Din fluier doinag,
Calfe gi zidari Pe Argeg in sus

$i Manole - zece, Cu turma te-ai dus,

Care-i gi intrece. Pe Argeg in gios
Merg cu toli pe cale Cu turma ai fost.
Si aleagi-n vale Nu cumv-ai vizut,
Loc de monastire Pe unde-ai trecut,

$i de pomenire. Un zid pirisit

Iate, cum mergea Si neisprlvit,
C5-n drum agiungea La loc de grindig,
Pe-un biet ciobinag La verde-alunig?

t2