MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT ”B. P. HASDEU” DIN CAHUL
CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ

CURRICULUM
la CURSUL/DISCIPLINA

„ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ”

APROBAT

deSenatulUniversităţii de Stat
„B.P Hasdeu” din Cahul,
proces-verbal nr. 04 din 30.11.2017

_____________________A. Popa,
dr.hab., prof.univ., rector USC,
PreşedinteleSenatului

Elaborat de:
Irina TODOS, dr., conf.univ.
Maxim ILICCIEV,lector univ.

Cahul, 2017

1
 I. PRELIMINARII

Instituirea unei noi viziuni asupra educației este posibilă datorită curentului nou - Educație
permanentă. Aceasta, se conturează în cadrul procesului de formare și dezvoltare a personalității pe tot
parcursul vieții individului.
Modificarea componenței demografice în plan mondial, indică o creştere a numărului oamenilor în
vârstă comparativ cu ponderea pe care o deţin tinerii, fapt care și condus la crearea condițiilor care au
impus principiulLifelong Learning – învățarea pe tot parcursul vieții în practica educațională.
Dezvoltarea gândirii  critice constituuie un important obiectiv de tip formativ și se realizează prin
folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele
tradiționale, ele marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. Prin metode
activ-participative înțelegem toate situațiile și nu doar metodele active propriu-zise în care formabilii
sunt puși și care-i scot pe aceștia din ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi,
coparticipanți la propria formare.
În spatele fiecarei metode de predare stă ascunsă o ipoteză asupra mecanismului de învățare al
elevului. Formatorii tebuie să fie preocupați de găsirea unor metode și procedee variate adaptate
diferitelor situații de instruire în care formabilii vor fi puși. Pe baza competențelor sale profesionale
mereu actualizate, educatorul va încerca noi metode de predare. Este loc în acst domeniu pentru
manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra formabililor, ci și
asupra formatorilor.
Invățământul moldovenesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizantă, chiar cu tendințe de
supraîncărcare informațională. De aceea, efortul formatorilor trebuie canalizat în direcția
operaționalizării cunoștințelor, ceea ce va conduce la o creștere a interesului și motivației foemabililor
pentru diferite domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia în perspectiva integrării
acestora în viața social.
Cursul/Disciplina Învățarea activă, ocupă poziția frontală în sistemul disciplinelor din cadrului
programului de perfecționare - ,,Tehnici pedagogice interactive în învățămîntul centrat pe cel ce
învață”. Acest fapt, este datorat importanței și impactului principiului învățării active în sistemul
noiilor educații. Structura disciplinei date, este centrată pe descrierea componențelor și bazelor
teoretice a conținuturilor ce vor fi prezentate în cadrul disciplinelor planificate a programului sus
menționat.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de Denumirea unităţii de Total ore Numărul de ore pe Forma de

învățământ curs/modulului tipuri de activităţi evaluare
Total

Contact

Studiu individual

(zi, f/f,
la distanță) Contact

Direct Online
(curs) +
Laborator
Zi Învățarea activă 60 15 45 5 10 Examen
Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor
2
 Nr. d/o Numărul de ore pe tipuri Studiul
de activităţi individual
Contact
Unităţi de conţinut
Direct Online
(curs) +
Laborator
1. Introducere în problematica învăţării active 1 2,5 11
2. Învățarea activă și gândirea critică 1 2,5 11
3. Învățarea activă și curriculum 1,5 2,5 11
4. Evaluarea și învățarea activă 1,5 2,5 12
Total 5 10 45

III. COMPETENŢE

 Generale
- Formarea capacităţii de integrare adecvată a conceptelor şi teoriilor din domeniul învățării
active, ca parte componentă a ştiiţelor educaţiei, în sistemul de cunoaştinţe şi abilităţi ale
formabilului;

 Specifice
- Formarea şi dezvoltarea la formabili a competenţelor de proiectare, organizare, desfăşurare,
evaluare şi reglare a procesului educativ;
- Motivarea studentului pentru realizarea proiectării şi performării viitoarei relaţii (influenţei)
educaţionale (activităţii educaţionale);
- Punerea studentului în situaţii active de utilizare a strategiilor novatoare, interactive de predare
– învăţare – evaluare (a relaţiei educaţionale), adecvate particularităţilor grupului educativ,
scopului şi tipului de activitate didactică;
- Formarea studentului drept co-autor metodologic în actul educaţional şi dezvoltarea
competenţelor în domeniul managementului educational;
- Formarea unui stil didactic creative.

IV. OBIECTIVE CROSS-CURRICULARE ŞI GENERALE

 Cunoaştere şi înţelegere
- Să cunoască și să înțeleagă principalele teorii și modele pedagogice specifice învăţării active;
- Să analizeze critic principiile generale ale învăţării active;
- Să efectueze o analiză comparativă a variantelor şi a modului de utilizare a metodelor şi
mijloacelor specifice învăţării active;
- Să argumenteze şi să valorifice importanţaînvăţării active în pregătirea profesională a cadrelor
ştiinţifico-didactice;
- Să clasifice şi să caracterizeze principiilegândirii critice, valorificând condiţiile utilizării
eficiente a acesteia din perspectiva învăţării active;
- Să caracterizeze activităţile de învăţare activă şi proiectarea unor modalităţi concrete de
utilizare a lor.
3
 Aplicare
- Să utilizeze ordonat conceptele şi teoriileînvăţării active;
- Să valorifice teoriile pedagogice în situații concrete pentru elaborarea unui demers didactic
eficient din perspectiva învăţării active;
- Să utilizezeadecvat şi profesional materialeledestinate învăţării active;
- Să utilizeze corectinstrumentele de evaluare a rezultatelor învăţării active;
- Să proiecteze, organizeze şi aplice activităţi de învăţare activă.

 Integrare
- Să respecte normele de deontologie profesională (a codului deontologic al profesorului),
fundamentate pe opţiuni de valoriexplicite, specifice specialistului în ştiinţele educaţiei;
- Să cooperezeîn echipe de lucru pentru rezolvarea diferitelor sarcini de învățare activă;
- Să dezvolte un comportament specific procesului de învăţare activă.

V. CONŢINUTURI ŞI STRATEGII DIDACTICE

MODULUL 1. Introducere în problematica învăţării active
Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili:
- să definească învățarea activă și conceptele asociate 1. Definirea și istoricul conceptului de învățare
acesteia; activă;
- să analizeze ”ce este” și ”ce nu este” învățarea activă; 2. Principiile învățării active;
- să enumere și să explice principiile învățării active 3. Structura procesului de învățare activă;
- să caracterizeze elementele componente ale învățării 4. Impactul învățării active asupra procesului
active; de studii.
- să identifice implicațiile pedagogice ale învățării
active.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Nr Forme de
Nr. de
crt organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
ore
. evaluare
1. Curs introductiv 1  Prelegere magistrală
 Expres dezbateri
2. Laborator de dezvoltare 2,5  Învăţarea prin descoperire, hărți conceptuale,
sesiuni on-line, etc.
3. Activitatea individuală a 11  Studierea bibliografică, exersare în condiții casnice
studenţilor a unor tehnici, teme pentru acasă, etc)
4. Evaluarea punctuală  Prin probe orale, scrise

MODULUL 2. Învățarea activă și gândirea critică

Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective de referință Unităţi de conţinut
4
La finalul cursului subiecții vor fi capabili:
- să explice esenţa gândirii critice;
- să enumere și să descrie componentele gândirii
critice;
- să stabilească mijloacele unei gândiri critice
eficiente și neeficiente;
- să descrie avantaje și dezavantajele gândirii critice
în învățarea activă.
1. Conceptele de baza a gândirii critice;
2. Metodele, tehnicile de gândire critică
eficientă;
3. Avantajele și dezavantajele gândirii
critice în învățarea activă.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Nr Forme de
Nr. de
crt organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
ore
. evaluare
1. Curs introductiv 1  Prelegere-conversație
 Situația-problemă
2. Laborator de dezvoltare 2,5  Metoda GPP
 Brainwriting
 Studii de caz
3. Activitatea individuală a 11  Harta conceptuală.
studenţilor  Analiza SWOT
4. Evaluarea punctuală  Test docimologic

MODULUL 3. Învățarea activă și curriculum

Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili: 1. Abordarea clasică și modernă a Educației;
- să aprecieze eficiența practicilor clasice în contextul 2. Schimbarea curriculară și învățarea activă;
educației moderne; 3. Proiectarea curriculară în contextul învățări
- să determine necesitatea restructurării curriculum- active;
ului; 4. Formele de organizare a unei lecții și a
- să analizeze componentele schimbării curriculare în procesului de studii în contextul învățări
contextul învățării active; active.
- să aplice principiile proiectării curriculare în
contextul învățării active;
- să analizeze formele de organizare a unei lecții și a
procesului de studii în contextul învățări active.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr.
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
d/o de ore
evaluare
1. Curs tematic 1,5  Prelegere cu dezbateri
 Explicația
2. Laborator de dezvoltare 2,5  Brainstorming-ul
 Philips 66
3. Activitatea individuală a 11  Pliant

5
 studenţilor  -Studiu de caz
4. Evaluarea continuă  Test docimologic

MODULUL4.Evaluarea și învățarea activă

Obiectivele de referinţă + conţinuturi
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili: 1. Conceptul de evaluare în Educație din
- să definească conceptul de Evaluare în Educație; perspectiva clasică și modernă;
- să analizeze diferențele dintre Evaluarea clasică și 2. Principiile Evaluării în contextul învățării
cea modernă în Educație; active și tradiționale;
- să identifice principiile Evaluării în contextul 3. Modalitățile de Evaluare în contextul
învățării active și tradiționale; învățării active;
- să propună modalități de evaluare personale,
compatibile cu învățarea activă.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
d/o ore
evaluare
1. Curs tematic 1,5  Prelegere cu dezbateri
 Conversația
2. Laborator de dezvoltare 2,5  Graficul T
 Metoda 635
 Studiu de caz
3. Activitatea individuală a 12  Analiza comparativă
studenţilor  Portofoliu de grup
4. Evaluarea continuă  Test docimologic

VI. LISTA SUBIECTELOR PENTRU EVALUAREA FINALĂ

1. Definirea și istoricul conceptului de învățare activă;

2. Principiile învățării active;
3. Structura procesului de învățare activă;
4. Impactul învățării active asupra procesului de studii;
5. Abordarea clasică și modernă a Educației;
6. Schimbarea curriculară și învățarea activă;
7. Proiectarea curriculară în contextul învățări active;
8. Formele de organizare a unei lecții și a procesului de studii în contextul învățări active;
9. Conceptele de baza a gândirii critice;
10. Metodele, tehnicile de gândire critică eficientă;
11. Avantajele și dezavantajele gândirii critice în învățarea activă.
12. Conceptul de evaluare în Educație din perspectiva clasică și modernă;
13. Principiile Evaluării în contextul învățării active și tradiționale;
14. Modalitățile de Evaluare în contextul învățării active.

6
 VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Bruner I.S. Pentru o teorie a instruirii. Bucureşti: EDP, 1967.

2. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti: EDP, 1998.
3. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ-Dobridor I. Prelegeri didactice. Iaşi: Ed. Polirom, 2001.
4. Cojocariu V.M. Teoria şi metodologia instruirii. Bucureşti: EDP, 2002.
5. Cucoş C. Pedagogie. ed. II revizuită. Iaşi: Ed. Polirom, 2002.
6. Delorme J. (coord.) Comoara lăuntrică. Iaşi: Ed. Polirom, 2000.
7. Ezechil L. Prelegeri de didactică generală. Piteşti: Ed. Paralela 45, 2003.
8. Gurlui I. Activităţi integrate în grădiniţă. Ghid metodic, Pitesti: Editura Carminis, 2014.
9. Gagne R.M., Brigs L.J. Principii de design al instruirii. Bucureşti: EDP, 1977.
10. Hainaut D.Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti: 1981
11. Iucu R. Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative. Iaşi: Ed. Polirom, 2001.
12. Neacşu I. Instruire şi învăţare. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1980.
13. Neacşu I. Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Bucureşti: Ed. Militară, 1990.
14. Nicola I. Pedagogie. Bucureşti: EDP, 1994.
15. Negreţ-Dobridor I. Metode moderne de interacţiune educaţională. În: Prelegeri pedagogice.
Iaşi: Ed. Polirom, 2001.