Sei sulla pagina 1di 15

c

] ]
 c





2 

ccccccccccccccc c c
 c cc c c c  c  c c c
c c  c ccc c c
cc

 c cc  c c
c cc ccc c  

c
 , crime, s.f. Infracţiune care reprezintă un grad ridicat de pericol şi pe care legea o
sancţionează cu pedepsele cele mai mari; spec. omor. Ƈ Crimă internaţională = infracţiune
deosebit de gravă împotriva legilor şi uzanţelor războiului, precum şi împotriva păcii
internaţionale şi a umanităţii. ± Din fr. 
.

 s. f. 1. violare a legii penale, care se pedepseşte cu detenţie riguroasă, muncă silnică,
temniţă grea, moarte etc.; omor. o ~ de război = acţiune săvârşită de membrii unor forţe armate
în timp de război nesocotind normele dreptului internaţional care reglementează legile
războiului; ~ contra umanităţii = atrocităţi recunoscute pe plan internaţional ca violând legile
elementare ale umanităţii. 2. nelegiuire, fărădelege. - păcat. (< fr. crimer

 s. asasinat, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere, (livr.r homicid, (înv.r
deşugubină, omucid, sângi, ucigătură. DCondamnat pentru ~.)



c
 s. f. studiu al mecanismelor care generează acte delictuale. (< fr.
criminogenèser

2 2 
 c 
c c c c c ccc c  c c c
c ccc c
c 

  

cc c
c cc ccc c  ccc  c  cc  c
 cc! c
 cc  c c
 cc cc c  c c
 cc
cc cc c c
 c c
Õ c   c c
cc cc"cc  c# cc   cc c$c%&'()c
c
*c c c
 c c
 c
  c cc c c c
 c 
ccc c
 c  c  c    

"cc#
 c c cc  c
 c  c  c   cc c
c c
 c c+cccc  c  c c
cc c cc
%,c c
c
 c ccc c c cc c c  c c

COMPLEXITATEA CAUZALA A FENOMENULUI INFRACTIONAL


Fenomenul infractional este deosebit de complex si pentru a putea fi cunoscut, trebuie
abordat multidisciplinar. Aceasta implica stapanirea unor notiuni de: criminologie, psihologie
judiciara, sociologie judiciara, biologie criminala, medicina legala, psihiatrie criminala,
antropologie criminala, statistica infractionala etc. n2b1bj
Infractionalitatea desi este un fenomen social, trebuie cercetata ca act individual, ca act comis de
o persoana concreta intr-o situatie concreta. Este vorba de o actiune umana, determinata de
anumite elemente psihologice, trebuinte, tendinte, motive, scopuri etc.
O viziune coerenta asupra dinamicii si interactiunii elementelor intregului ansamblu de factori
care concura la producerea actului infractional nu o poate oferi decat o conceptie sistemica
integratoare asupra conduitei si a manifestarilor psihocomportamenta.c


2  2 222
 22 
22
 
222

c
!!"#$ %&  "' (  !
Õc !   c  cccc cc  c cc c cc
 c c
ccc cccc ccc c !  cc   c c
ccc 
 ccc ccc  c ! cc-c c

.c  c c  c 


 ccc cc  cc
c  c
  c c c c c c c c  c c c c
c
cc c  cc 
c ccc c 
 cccc c
c  cc c c

/c  c cc  c c! cc!c  c  c c


 cc c c cc  cc c  cc c ! cc

 c c cc  cc
  c
c
ccccccccccccccccccccc "%"#$ 
/c  c    c c   c c  c c c c c  c

 c c  c  c c c c  c  c
c c c c
c
 c 
  c c  c c c  c c 
 c c  c c
c c c
 c %c

c c c c  c c c c  c c c   c  c c c
 -c c 
c  c c c  c c c c   c  c
c c cc cccc  c ccc c  c
c c  "cc  c  c   c
 c)
!0  c c c   c
c  c c  c  c c c  c c   c
 c c c c
 c c
  c c  cc c  c cc  c c c c
  c  c c  c   c   c  c $  
 )c c c  c
cc c c

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
1
Tudor Amza, ÄCriminologie´, Editura Lumina Lex, 1998, pag. 37
2
Rodica Mihaela Stănoiu, ÄCriminologie´, Editura Oscar print, Bucureşti, 1999, pag. 26
3
J. Leaute, ÄCriminologie et science penitentiaire´, Paris, PUF, 1972, pag.14
#
c c c   c 1   c  2c c
c  c c c
   c $ c  )c c c c
c  c c  c c c c  c c c
  c c c c c c c  c c c c  c  c  c c

cc 3c

Õc !   c c  c c c   c c c   c c   c
 c  c c
cc c  ccc !   cc  c c c
cc

Õc !   cc c c  c cc  c c c


cc
c !  c cc c  c  cc
cc  c

+c   c c   c  c c  c c c c c
c !  c
 cc c  c  cc
cc  c

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
4
J. Pinatel, ÄTraite de droit penal et criminologie´, Paris, Dallaz, 1963, pag. 448
!"222c

6c6 ccccc
c

Ñc (*('"#$!!+!#(!,( -




(*($%4'5%&0&)c c  cc !cc c  c !c c


 c c c c c  c  c c c c 
c c  c c *c  c c c c
c c  c c  c 6c c c  c c c c c c !c
  c c1cc c  ccc  2c

 !c cc ccccc   c  c


 c
 cc*(c c
ccc c cccc cc c c  ccccc   c
c c c %c+cc c c cccc$ c c)cc c
c c  c cc cccc - "c

 c cc    cc


 c  ccc ccc
c ! c c
c c  c /c c c c c c    c c
 c *(c 
c c c c c   c  c   c c c c ! c c  c  c
c  c   c c c  c c c c c  
c  c c c
 cc
c c c c
cc ccc c c c  cc  c cc
 c c c c c ccccc cc  ccc  c
c c  c  c c c c c   c
 c c c c c  c c  c

  cc !   c c1.c 
 cc ! c ccc cccc
c cc c c c  c cc  cc ! c c
c

 c cccc
  c c  c 2%c

c
ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
1
Tudor Amza, op. cit., pag. 148
2
Victor Săhleanu, ÄPsihanaliza : pro şi contra, în ´Lupta de clasă´ ´, Anul LI, 5, 1971, pag. 76
1
S. Freud, ÄPsihopatologia vieţii cotidiene´, Editura Mediarex, 1996, pag.38
ÿc  "('.2 '..'"!
*(c c   c c c  c c
c ! c  c  c !c *c  c
$  c# )cc c$  c )c  ccc
c  ccc  c$ )c

2    c  c  c c  c c ! c !c ! c  c *(c
c c1 c c  c cc  cc cc c c c cc  cc
 c7c c c
 cc c
c c  c cc c c c c c
 c c c c c  c c  c ! c # c  c ! c  c c c
 c7c cc cc
cc  c cc ccc cc c c

c  c c c
c c c   c c c c   c c c  c c
 2c

` 
c c c c c c c c  c c c   c  c
c
  c c  c c  c . 
c *(c c c   c c 1c  c  c c c c
c c c   c  c ! c $)c . c ! c c  c  ! c   c c
 c c cc cc  c ccc   c cc cc c c
cc cc c cc
cc cc  c c- 
 c c   2c

+ c c  c c c c  c  c c c c
 c    c c c c c c !c
c c  c c   c c

 c  c c c c c c c *( c c 1c  c c
c ! cc c
ccc
c*c
c  c c   c
c 2c

/  cc%&"(c*(ccccc c c   cc c


 cc
 c1 c ! 2cccc  ccc cc c ! c  ccc

c c c c  c  c  c  c    c c   c  c *c c
+c c

]   c cc! c cc ! cc c c c ccccc
c c c   c  ccc c ccc cc c  ccc
  c  c c c   c ! c c
c   c  c # c c c  c  c c
 c c c    cc  cc c c cc  c c cccccc c
 c %cc cc cc c   cc !   c c c c
c   c c c c c  c   c .  c c  c c
c c
c c c c c c c 1 c c 2c 
c c  c  c c  c "c
.c c   c c c  c c c c  c  c c  c c c c
  c c cc  c c  c

c cc c cc ccc c c *(ccc1   c
 2cc cc cc
 c

c 
c c c  c c c  - c c c c c 
c c
 c  c c c c c  c c c  c c c c c   c c
 c c c  c c   c c c  c    c  c  c c c c
 c  c c c  c c   c c c c c c c c  c
.  c cc ! cccccp c

ccc c  cc cc c  c$ )c+cc c
c c  c  c c  c c   c 8c c c c 
c +c c
 c  cc  cc c
c  c$ c
)c c c c c
 c$ )ccc
cc c
cc-c cc c$ c )c

+c $+ )c  c c c c  c  c c  c c c
 ccc c c  ccc c c c c cc
 c  c c  %c +c  c  c c  c  !c c   c c c

ccc cc c cc c c c ccc  c ccc
c

9c  cc cc  c c


ccccc c c
 c  c  c c c c   c  !c c c c c c  c  c c
c c c
c ccc.  c  c ccc]  c

c c c  c c ! c c 


 c c c   c c c c c
 c
c  c
c c cc cc c c c  c ! c

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
1
V. Dem. Zamfirescu, ÄCâteva prejudecăţi despre Freud´ în Caietele de psihanaliză , nr. 1, Editura ÄJurnalul
literar´, 1992, pag. 9
2
Tudor Amza, op. cit., pag. 149
1
Gheorghe Nistoreanu, C. Păun, op. cit., pag.95
c ,"#$!! 

c !c
c c  c c    c  c c c c
 c  c cc cc c %c

/c   cc*(c
cc
  cc 
  c c ccc cc

c c c +c  c  c 
 c  c  c  c c
 cc
c 
c cc cc.  cc  cc c cc 
cc
 c c
c  c c  c c  c  c   c c  c c
c
c c c +c c c  c c c  c   c   c c c
c c  c   c c c c  c c  c $c  )c *(
 c c  c c c c cc   cc
 ccc
c cccccc cccc c  c c
cc cc c
 c  c  c c c  c +c   c c c   c c c c c c
 cc  c  c"c.cc c   c  cc cc*(c c
 cc  c cc

: c c  c   c c c c c c c c  c c !c
 c  c c c   c c c c  c c  c c c  c
c *(c c  c c c  c c c
c  c 
 c c c   c c c   c
  c ! c  c  c c 
 c  c c  c
$ c ! cc )c c c cc cc cc c
  cc
c c c c: cc c c c c c c cc cc c
 c   c cc  c  c c

*( c c c c  c $  )c c  c $ c  c c !c c c   c
  c c c  cc
c1c 2)ccc
 c c
c c
c  c  c c    c
c c c  c c c c c c c c 1   c
 2c.c
c  c1cc c 2c c!  c c c
! c cccc

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
1
Valerian Cioclei, ÄManual de criminologie´, Editura All Beck, Bucureşti, 1998, pag. 122
2c Rodica Mihaela Stănoiu, op. cit., pag. 164
7 c c  c   c c c c c cc  c c cc
ccc cc cc*(c ccc  cccc c cc
c  c c 1  2c c  c c c c  c c
  c   c c c   c  c .  c  c c   c  c c
c
c

/c  
 c c c c
 c !c
   ccc c cc  c c cc
c
 c c  cc 0c

1  c c 
 c  c c cc c c
 cc c
c c c  c c c  c ;c  c
 c  c   <c c c c
 ccc c
c cc  c cc  c ccc   c
c c c c  c  c c c c  c c   c c c
c  c cc ccc c c c2%cccccc

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
Gheorghe Nistoreanu, C. Păun, op. cit. , pag.9
1.c S. Freud, ÄEul şi sinele´ în ÄCaietele de psihanaliză´, pag. 131
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
ccc c
 !
c" #c $!%%
c & % !c
Evolutia fenomenului infractional este o consecinta a impactului problemelor economico-
sociale grave, caracteristice perioadei de tranzitie, precum si a crizei de autoritate pe care au
traversat-o institutiile statului de drept. Legislatia lacunara si supraancarcarea sistemulul
justitiei penale, corelate cu deficitul de personal si logistica, au facut ca efectul masurilor
preventive si represive sa fie limitat.

Avand in vedere rata inalta de profit si gradul scazut al riscurilor asumate, elemente ale crimei
organizate au aparut si s-au dezvoltat cel mai rapid in domeniul economico-financiar. Coruptia
ameninta nu numai drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, ci insasi buna
functionare a institutiilor statului de drept, societatea democratica in ansamblul sau.
O serie de organizatii transnationale si-au creat legaturi in randul grupurilor de infractori
autohtoni si actioneaza in cooperare cu aceste, in domeniul traficului de droguri, armament, al
afacerilor cu autoturisme furate, al formelor moderne de sclavie, plasarii de valuta falsa,
introducerii ilicite de deseuri toxice, atacul cu arme de foc etc. Prin contrabanda, au fost scoase
din tara o gama larga de produse, de la cele de stricta necesitate pentru populatie, pana la
obiecte de valoare apartinand patrimoniului national.

O amploare deosebita au luat actele de inselaciune, fals si uz de fals realizate prin cele mai
diverse forme, fraude valutar-vamale si nerespectarea legislatiei in domeniul operatiunilor de
import-export etc. De asemenea, a crescut numarul infractiunilor legate de practicarea jocurilor
de noroc, pretinderea unor sume consistente de bani pentru asigurarea ³protectiei´,
sechestrarea de persoane, violentele intre grupurile rivale de infractori etc.
Ca fenomen social, coruptia reprezinta expresia unor manifestari de descompunere morala si
degradare spirituala intrucat implica deturnarea si folosirea avutului public in interes personal,
obtinerea unor avantaje materiale pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu, incheierea unor
afaceri si tranzactii prin eludarea normelor morale si legale. O astfel de stare de criza, are un
efect demoralizator asupra intregii societati.

Criminalitatea organizata are o psihologie aparte. Isi fac simtita prezenta persoane inteligente,
cu o cultura infractionala avansata.

In ultima perioada s-au diversificat infractiunile comise prin violenta (omoruri, violuri, lovituri
cauzatoare de moarte, talharii, vatamari corporale grave - ca forme ale violentei private, si
conflicte de grup, interetnice, interconfesionale, profesionale, acte de terorismr. Violenta este
intim legata de esenta umana si de functionarea societatii

Fenomenul care precede si provoaca producerea unui alt fenomen se numeste cauza si care, din
perspectiva criminologica, are drept continut interactiunea factorilor biopsihosociali ce
determina, in mod necesar, infractiunea. Cauza este conditia necesara fara de care un anumit
comportament nu s-ar manifesta si totodata ea precedeaza efectul fiind invariabil urmata de
acelasi efect
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
Orice infractiune nu reprezinta altceva decat punctul nodal al intersectiilor din lanturile cauzale
care este, in acelasi timp, determinat si determinator, avand atat valoare de cauza, cat si de
efect. Astfel, un omor poate avea ca mobil profunda dusmanie si ura dintre autor si victima.
Sigur ca prin cunoasterea prealabila a acestui mobil in unele situatii date, se poate actiona
preventiv, dar antecedenta imediata din lantul cauzal are la baza tocmai motivele pentru care s-
a ajuns la dusmania respectiva. Deci, activitatea preventiva eficienta trebuie sa cuprinda in
campul sau de manifestare relatiile din intregul lant cauzal.

Actul infractional, ca orice alt tip de act comportamental, reprezinta rezultatul interactiunii
dintre factorii ce structureaza personalitatea individului si factorii externi, de ambianta. In ceea
ce priveste factorii interni, endogeni, orice persoana poate prezenta in structura sa un nucleu
central mai mult sau mai putin favorabil comportamentului infractional, conturand sau nu o
personalitate infractionala. Ambianta, conditiile si imprejurarile exterioare pot fi favorabile sau
nefavorabile dezvoltarii acestui nucleu in plan infractional.

Actul infractional antreneaza in grade diferite, practic toate structurile si functiile psihice
incepand cu cele cognitiv-motivationale si terminand ce cele afectiv-volitive, implicate fiind si
activitatile ca si insusirile psihice. Actul infractional este generat de tulburari de ordin
emotional si volitiv, sustinut de lipsa sentimentului responsabilitatii si al culpabilitatii, al
incapacitatii subiectului de a renunta la satisfacerea imediata a unor trebuinte in pofida
perspectivei unei pedepse.

O analiza strict psihologica a actului infractional, consta in analiza modului in care


personalitatea infractorului (inteligenta, afectivitatea, motivatia si vointar se manifesta in
pregatirea, savarsirea si in atitudinea postinfractionala

Determinarea trasaturilor psihologice de baza ale criminalului reprezinta o preocupare foarte


veche a specialistilor @n psihologia judiciara. Sunt diferite tipuri de trasaturi ce au fost
evidentiate @n functie si de testele psihologice folosite.

Prezenta anumitor trasaturi de personalitate nu conduce @n mod obligatoriu catre


comportamente criminale. De cele mai multe ori actioneaza o retea de factori favorizanti.
Dintre conditiile care favorizeaza formarea grupului delincvent la tineri citam: factori familiali,
culturali si sociali. Factorii familiali pot consta @n acoperirea de catre mama a primelor delicte,
comportament dominator al mamei, atitudinea indiferenta a tatalui sau absenta acestuia,
tulburari ale relatiilor familiale (@n acest cadru poate intra alcoolismul tatalui, atitudini
antisociale diverse, absente de acasa, inconduita sexuala etc.r, proasta adaptare a familiei la
ierarhia sociala. T narul gaseste @n banda caldura sufleteasca, curajul si loialitatea pe care nu le
gaseste acasa, un mediu @n care este acceptat @n totalitate si chiar valorizat, aceasta f c nd din
grup un raspuns la o situatie sociala si familiala precara. Factorii culturali si economici:
Majoritatea membrilor bandei au rezultate slabe la @nvatatura, provin din clasele sociale
dezavantajate economic, instabilitatea sociala, haosul, dezastrele naturale, razboiul, schimbarea
@n centrele aglomerate, diferentele mari culturale @ntre familie si restul societatii, atitudini
sociale negative @n familie, familii retrograde care refuza @ncadrarea sociala, izolarea sociala
legata de prejudecati nationale, religioase, rasiale.
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc

Modelul admirat si cultivat de acesti tineri este acela al omului dur, puternic, cu indem nare
pentru lupta fizica. O alta caracteristica a acestor grupe ar fi cautarea cu asiduitate a
excitantului, a riscului (prin implicarea @n actiuni tot mai riscanter, adeseori prin utilizarea
alcoolului, drogului, jocului de carti etc. De asemenea, @n aceste grupe este cultivata smecheria,
capacitatea de a @nsela, de a evita pericolele, de a atrage @n cursa si de a nu fi prinsi. In aceste
grupe functioneaza o filosofie a ³sortii", a norocului, a sansei. Totul este privit prin diada
sansa/nesansa.

Exista n aceste grupe o discrepanta ntre atitudinea fata de autonomie si autoritate. n timp
ce exprima resentimente fata de autoritatea externa, de fapt ei nu doresc sa fie autonomi, se
constituie n bande bine organizate, cu o ierarhie stabila, unde se cere supunere si ascultare a
regulilor impuse. Ei au o mare dorinta de a mima statutul adultului, nu prin responsabilitate, ci
prin simboluri exterioare (sa posede masina, haine, bani de buzunar pentru bautura si tigarir. Ei
sunt aproape constant n rebeliune deschisa (fizica si verbalar cu proprii parinti.
Infractiunile cele mai frecvente comise de acesti minori sunt cele ce privesc disciplina
familiala si scolara - vagabondajul - cersetoria, cele ce privesc bunurile -furturi marunte,
precum si unele infractiuni fata de persoanele cu care vin n contact - loviri, distrugeri etc.

U2U
2 *2

%c  cc1=c   2c+c  c= c%&&0c


c

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
"c $$ #!.%cc1   2c+c+ c7 c= c"(((<c
0c 2c# cc1> cc cc c c%&&'2c
3c )
!cc1   cc  c 2c c >c%&,"c
'c )!cc1:cc c cc    ?2c c c%&50c
5c )!cc19c c  2c c c9c%&,%c
,c )!cc19c ! c 2c c+ c@.c%&4,c
4c ! # cc1+cc   2c+c !c#c%&&"c
&c ( ! $!!%cc1   2c+cÕ c c= c%&&&c
%(c*(cc1 !   cc 2c+c@c%&&5c
%%c*(cc1: cc2c+c@c%&&5c
%"c*(cc1   cc   c  2c+c1Ac92c%&&"c
%0c*(cc1+cc cc cc !2c
%3c(+!cc1   2c+c9c9c= c%&&&c
%'c±!! cc1@cc   ?2c+c.c= Bc%&&4c
%5c± %$!cc1 !*c  cc cc19 cc  2c.c9 'c%&,%c
%,c± !/# cc1 c - c c>2cc cc !c%cc
1Ac9c%&&"c
c