Sei sulla pagina 1di 16

HLG ofera informatii referitoare la populatiile de eritrocite,leucocite si

trombocite.Prin masurarea a mii de elemente din singele recoltat se obtin date


importante despre:numarul,tipul,dimensiunea si o parte dintre caracteristicile celulare.

In majoritatea cazurilor aceste masuratori sunt exacte dar pot exista situatii in care
valorile sa inregistreze anomalii.In acest cazse prepara un frotiu care se examineaza la
microscop de catre medicul de laborator.

Valorile normale ale HLG sunt diferite functie de virsta.

Parametrii masurati de analizor se regasesc pe buletinul de analiza:

1. Hemoglobina cromoproteina care se gaseste in globulele rosii si are rol de


transport al oxigenului in tesuturi.

Valori normale (g/dl)

nou-nascuti: 15,0-24,0
1-23 luni: 10,5-14,0
2-9 ani: 11,5-14,5
-barbati:12,5-16,1
10-17 ani:
-femei:12,0-15,0
-barbati:13,5-18,0
>18 ani :
-femei :12,5-16,0

Hemoglobina >:hemoconcentratie,policitemia vera,boala pulmonara


obstructiva,persoane care locuiesc la altitudini inalte,arsuri
severe,deshidratare,boli cardiace congenitale,etc.

Hemoglobina <:anemie,hemoragie severa,hemoragie cronica,afectiuni


renale,neoplasme,limfoame,colagenoze etc.

2. Hematocritul volumul masei eritrocitare

Valori normale %

nou-nascuti: 44-70
1-23 luni: 32-42
2-9 ani: 33-43
-barbati:36-47
10-17 ani:
-femei:35-45
-barbati:42-52
>18 ani :
-femei : 37-47

Hematocrit > :policiemia vera,deshidratare severa,eritrocitoza,diaree


severa,eclampsie,arsuri,deshidratare,boli cardiace congenitale,boala
pulmonara cronica obstructive,etc.
Hematocrit < :anemie,hemoliza,hemoragie,deficit de
fier,sarcina,malnutritie,poliartrita reumatoida,mielom multiplu,leucemii,etc

3. Hematiile(sinonime:globule rosii,eritrocite)-celule sangvine care contin


hemoglobina ce are ca principala functie transportul de oxigen

Valori normale-x106/mm3(103µl)

nou-nascuti: 4,1-6,7
1-23 luni: 3,8-5,4
2-9 ani: 4,0-5,3
-barbati:4,2-5,6
10-17 ani:
-femei:4,1-5,3
-barbati:4,7-6,0
>18 ani :
-femei : 4,2-5,4

Hematii > :persoane care locuiesc la altitudine inalta,policitemia


vera,deshidratare,stress,boala cardiaca congenitala,BPOC severa,cord
pulmonar cronic

Hematii <:anemie,hemoragie,hemoliza,insuficienta renala ,sarcina


,neoplasme ,leucemie ,co-lagenoze ,mielom multiplu ,chimioterapie,etc.

4. Volum eritrocitar mediu(VEM,MCV)

Valori normale:µ3

nou-nascuti: 102-115
1-23 luni: 72-88
2-9 ani: 76-90
-barbati:78-95
10-17 ani:
-femei:78-95
-barbati:78-100
>18 ani :
-femei : 78-100

MCV >: anemie macrocitara,anemie megaloblastica,afectiuni hepatice,consum


cronic de alcool.

MCV<: anemie microcitara(feripriva,talasemie)

5. Hemoglobina eritrocitara medie(MCH/)

Valori normale:(pg)

nou-nascuti: 33-39
1-23 luni: 24-30
2-9 ani: 25-31
10-17 ani: -barbati:26-32
-femei:26-32
-barbati:27-31
>18 ani :
-femei : 27-31

MCH >: anemie macrocitara

MCH<: anemie feripriva ,talasemie(boala ereditara de singe)

6. Concentratia eritrocitara medie de hemoglobina(MCHC,CHEM)

Valori normale:(g/dl sau %)

nou-nascuti: 32-33g/dl sau 32-33%


Copii, adulti, varstnici 32-36%
7. Leucocite-(celulele albe sangvine) sunt celule implicate in apararea
organismului fata de substantele straine si in producerea de anticorpi.Sunt
impartite in trei mari categorii: granulocite,limfocite si monocite.La rindul
lor,granulocitele sunt de mai multe feluri:neutrofile,eozinofile si bazofile.

Valori normale:(X1000/mm3)

Leucocite Neutrofile Limfocite Monocite Eozinofile Bazofile


Nou nascuti 9,1-34,0 6,0-23,5 2,5-10,5 <3,5 <2,0 <0,4
1-23 luni 6,0-14,0 1,1-6,6 1,8-9 <1 <0,7 <0,1
2-9 ani 4,0-12,0 1,4-6,6 1,2-6,0 <1 <0,7 <0,1
10-17 ani 4,0-10,5 1,5-6,6 1,5-6,6 <1 <0,7 <0,1
> 18 ani 4,0-10,5 1,5-6,6 1,3-6,0 <1 <0,7 <0,1

Leucocite >(leucocitoza):infectie,leucemie,traumatisme,boli de colagen,reactii


transfuzionale ,sarcina ,stres ,efort fizic intens.

Leucocite <(leucopenie):intoxicatie medicamentoasa,boli


cronice,neoplasme,infectii virale, poliartrita reumatoida,infectii severe, etc

Neutrofile>(neutrofilie);efort fizic intens,stress,traumatisme,arsuri


,infectii,infarct miocardic,leucemie,etc.

Neutrofile <(neutropenie):infectii severe,radioterapie,administrarea unor


medicamente,mononucleoza,hepatita,

Eozinofile >:infectii parazitare,reactii alergice,astm bronsic,eczema,unele


tipuri de leucemii,boli de tesut conjunctiv,

Eozinofile <:infectii bacteriene acute,administrarea unor


medicamente,hormoni.

Bazofile >:leucemii,inflamatii,alergii,anemie hemolitica cronica.

Bazofile <:reactii alergice acute,astm bronsic,stress,hipertiroidie.


Limfocite >:infectii bacteriene,virale,hepatita,iradiere,
lucemii,limfoame,malnutritie.

Limfocite <:reactie transfuzionala,stadiul final al infectiei


HIV,septicemie,leucemii,etc

Monocite >:boli inflamatorii cornice,infectii virale,parazitare,ciroza


hepatica,boli de colagen,etc

Monocite <:administrare de prednison.

8. Trombocitele:element al singelui cu rol in coagulare.

Valori normale:(/mm3) 150.000-450.000 pentru toate grupele de virsta.

Trombocite >(trombocitoza):policitemia vera,neoplasme,poliartrita


reumatoida,traumatisme,anemie hemolitica,tuberculoza etc.

Trombocite <:intoxicatie alcoolica,medicamentoasa,afectiuni medulare,reactii


imune,hipersplenism,transfuzii extensive,iradiere.etc.

Reticulocite: eritrocite maturate incomplet.In singele periferic reprezinta aproximativ


1% din totalul eritrocitelor.Numarul lor creste ori de cite ori rata producerii de
eritrocite creste.

Examenul citologic al frotiului

sangvin:verificarea la microscop a numarului si morfologiei celulelor sangvine.Se


efectueaza doar de catre medicul de laborator atunci cind analizorul semnaleaza
modificari ale valorilor normale.

VSH - Viteza de sedimentare a hematiilor

Tipul
testului:
sangvin

Recoltare:
vacuum cu dop
negru

viteza cu care globulele rosii se separa de plasma sangvina. si se depun la fundul


VSH:
tubului asezat in pozitie verticala
Valori normale(mm/h):
Femei: 0-20
Barbati: 0-13
VSH >:infectii bacteriene,boli inflamatorii,insuficienta renala
cronica,neoplasme,anemie severa,infarct miocardic acut,tromboembolism
pulmonar,boli de colagen,sarcina in trim II si III ,menstruatie,unele medicamente,
contaceptivele orale ,etc.

VSH <: unele boli ale singelui,tratament cu ACTH si cortizon.

Fibrinogen:

Tipul
testului:
sangvin

Recoltare:
vacuum
albastru

Determinare:
cantitativa automata,analizor ACL
7000

Fibrinogenul este o proteina plasmatica produsa de ficat si care


Fibrinogenul:
intervine in procesul de coagulare.

Valori normale : 169-515 mg/dl

Valori >: inflamatii/infectii acute,infarct miocardic acut,accident vascular cerebral,


necroza tisulara,traumatisme,sarcina,medicamente(contraceptive,estrogeni

Valori <: afectiuni hepatice,coagulopatii,neoplasme avansate,transfuzii sangvine


massive.

Timp de

singerare,coagulare

Tipul
testului:
sangvin

Metoda:
manuala

TC arata timpul necesar singelui sa se coaguleze.

Valori normale
Timp de coagulare:4-10 min.

Timp de singerare:0-5 min

TS si TC testeaza functionarea diferitelor etape ale procesului de coagulare sangvina.

Timpul de

protrombina

Tipul
testului:
sangvin

Recoltare:
vacuum
albastru

Determinare:
cantitativa automata,analizor ACL
7000

Timpul de
Masurarea acestora este necesara pentru urmarirea tratamentului
protrombina:
anticoagulant.

Valori normale: 11-12,5 sec(85-100%)

Valori >:tratament cu anticoagulante,hepatita,ciroza,obstructie biliara coagulare


intravasculara diseminata.

INR furnizeaza informatii mult mai precise decit timpul de protrombina utilizind
tromboplastina standardizata.

De cele mai multe ori INR terapeutic este cuprins intre 2-3,5 in functie de afectiunea
pentru care se prescrie tratamentul anticoagulant.

Pentru pacientii aflati in tratament cu anticoagulante valoarea optima o stabileste


medicul

aPTT- timp partial de tromboplastina

activata

Tipul
testului:
sangvin
Recoltare:
vacuum
albastru

aPPT:
este frecvent utilizat alaturi de timpul de protrombina pentru diagnosticarea unei
tulburari de
coagulare.

Valori normale:30-40 sec.

Nivele >: deficit ai factorilor coagularii,administrare de heparina,boli


hepatice,leucemie

Nivel <: Coagulare intravasculara diseminata-faza incipienta,cancer metastazat.

Determinare grup sangvin ABO.si

RH

Tipul
testului:
sangvin

ABO:
ABO este unul dintre multiplele tipuri in care sunt clasificate persoanele.Sistemul
ABO este unul dintre cele mai importante sisteme.Cele 4 grupe sangvine cunoscute
sunt:O,A,B,AB.

Persoanele cu grup sangvin O sunt considerate "donatori universali" iar cele cu grup
sangvin AB sunt "primitori universali"

In functie de sistemul Rh persoanele se impart in Rh pozitive si Rh negative.

Grupa Rh este deosebit de importanta pentru femeile gravide.

Totul despre
recoltare

Tot ce trebuie sa stii despre procesul de recoltare


inainte sa vii la noi

Verif. analize - medici Laborator


Botosani
Verif. analize -medici Laborator
Dorohoi

Analize
explicate

Tot ce trebuie sa stii despre analize


Analizele noastre explicate

Analize
contracte

Analize contractate cu CJAS Botosani si CASA OPSNAJ


Lista analize

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

Analize hematologice (hematocrit,


formula leucocitara, timp de
coagulare, analiza grupelor de sange,
etc.)
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto

Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din
apa, din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente
celulare (globule rosii, globule albe si trombocite). In situatia in care sangele recoltat
din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute.
Apoi acesta se separa intr-un strat lichid, superior, care se numeste ser si intr-un strat
inferior, solid care este cheagul. Daca in eprubeta in care s-a recoltat sangele se
adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci
sangele nu se mai coaguleaza, dar se separa tot in doua straturi: stratul superior, lichid
constituit din plasma si stratul inferior, solid, constituit din elementele celuare
necoagulate.
Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize
medicale biochimice si serologice. Din elementele celulare sanguine se realizeaza
analizele hematologice. Analizele hematologice cerceteaza numarul, forma,
caracteristicile si compozitia elementelor celulare ale sangelui.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Hematocritul
3. Hemoglobina
4. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor)
5. Numaratoarea globulelor albe
6. Formula leucocitara
7. Numaratoarea trombocitelor
8. Timpul de coagulare (T.C.)
9. Timpul de sangerare (T.S.)
10. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei
11. Timpul Quick sau timpul de protrombina
12. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH)
13. Analiza grupelor de sange
14. Articole similare

Hematocritul
Sus

Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. Procedeul
consta in recoltarea sangelui dintr-o vena, apoi acesta se combina cu o substanta
antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust, care se
centrifugheaza puternic la o centrifuga. In urma acestei operatii se observa separarea
sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior, format din globule rosii, care
constituie hematocritul.
Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente)
fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla.
Valori normale ale hematocritului:
- la barbati = 40-48%
- la femei = 36-42%
- la copii 2-15 ani = 36-39%.
Cresterea hematocritului se intalneste rar, cand se pierde multa apa din corp prin
transpiratie, prin febra, prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se
caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie).
Scaderea hematocritului se observa in anemii, in pierderea de sange sau cand se
consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. Hematocritul, alaturi de
numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei, ajuta la punerea unui
diagnostic mai precis de anemie.

Hemoglobina
Sus
Culoarea rosie a sangelui, respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica
care contine un pigment pe baza de fier, numit hemoglobina. Aceasta substanta are
capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor, pe care apoi de a-l
transporta in tot organismul, la celule.
Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie
reducerii continutului globulelor rosii in hemoglobina, fie scaderii numarului de
globule rosii. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii, dar acestea
contin hemoglobina putina, situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome.
Exista si cazuri de anemii hipercrome, in care cu toate ca sangele contine
hemoglobina in limitele normale, anemia se datoreaza scaderii numarului de globule
rosii (hematii). Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange, fie in grame
la 100 ml sange.
Valori normale ale hemoglobinei:
- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange
- la femei = 11-15 g la 100 ml sange.

Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor)

Globulele rosii pot fi numarate la microscop. Pentru aceasta este nevoie de o picatura
de sange recoltata de la un deget sau din vena. Numaratoarea se face pe un volum
foarte mic de sange, iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange.
Valori normale ale numarului de globule rosii:
- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub
- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub
- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub.
O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3,5 milioane la femei indica o
anemie, care trebuie tratata. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari
de sange (hemoragii), boli infectioase acute si cronice, boli produse de paraziti,
intoxicatii cu diferite substante chimice, lipsa de fier si de vitamine, subalimentatie
etc.
Cresterea numarului de globule rosii peste 5,5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste
in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza), boala rara.

Numaratoarea globulelor albe


Sus

Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul


globulelor rosii, dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic.
Valori normale ale numarului de globule albe:
- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub
- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub.
Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi
sau paraziti, in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra.
Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin
mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita
microorganismele patogene, organismul lupta impotriva infectiilor.
Un numar foarte crescut de leucocite peste 20.000/mm cub se intalneste atat in ale
bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave, peritonite, septicemii, etc.
Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu
virusuri, in anemii, organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva
infectiilor, in imbolnavirea maduvei osoase - structura responsabila cu producerea
acestora.

Formula leucocitara
Sus

Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma, structura si
functii. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descris mai multe tipuri
de globule albe, fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie. In cele ce
urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite, dintre cele mai importante, care
se exprima in procente.

Polinuclearele sau granulocitele neutrofile

Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange.


Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute, de obicei
atunci cand creste si numarul de leucocite.
Scaderea procentului de neutrofile se produce in bolile infectioase cronice. Este o
scadere relativa prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite.

Polinuclearele sau granulocitele eozinofile

Sunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile alergice.

Monocitele

Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange.

Limfocitele

Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice, in bolile virale si bolile de


sange.
Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite
neutrofile.

Numaratoarea trombocitelor
Sus

Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui, au rolul important de a
produce coagularea (inchegarea) sangelui. In caz de hemoragie, prin leziuni ale
vaselor sanguine, trombocitele se aduna in gramezi si contribuie, pe langa alte
mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la oprirea hemoragiei.
Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi.
Scaderea trombocitelor sub 80 000- 100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerearea
vaselor sanguine, chiar dupa leziuni foarte mici. De aceea, inainte de orice operatie, se
recomanda numaratoarea trombocitelor.
Din contra, cresterea numarului de trombocite, peste 400 000 poate predispune
coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului, impiedicand circulatia in
vase, cu producerea de cheaguri, infarcte, tromboflebite, accidente vasculare
cerebrale, etc.

Timpul de coagulare (T.C.)

Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in
vederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza: se recolteaza
o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se
cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.
Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.
Depasirea acestui timp (T.C. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu
intarziere, fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii.
Un T.C. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui
putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in
unele infectii microbiene.

Timpul de sangerare (T.S.)

Este o analiza care se efecteaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare a sangelui.
Analiza nu se face pe lama, in afara corpului ci chiar pe organismul omului. Cu un ac
se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se
cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.
Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute.
Prelungirea T.S. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu
tendinta la hemoragie.

Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei


Sus

Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales
dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop, heparina, etc.). Depasirea
dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui, fapt ce
predispune la hemoragii. Rezultatul analizei se exprima in timpul necesar pentru
coagularea plasmei, dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu.
Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde.

Timpul Quick sau timpul de protrombina


Sus

Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Intr-o eprubeta peste plasma


bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul, in secunde,
necesar pentru coagularea plasmei. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate
a protrombinei.
Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%.
Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange, boli
de ficat), in lipsa vitaminei k, dupa un tratament cu medicamente anticoagulante, cu
aspirina, salicilati, etc.

In afara de analizele mentionate, in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care


perturba coagularea sangelui, medicul mai poate recomanda si alte analize. Toate
aceste analize sau "probe de coagulare" a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite
boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta, fapt ce predispune la hemoragii,
ori prea rapida, situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. De
asemenea, aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale, pentru a se
stabili daca nu exista riscul unei hemoragii, la persoanele care prezinta sangerari
repetate din cavitatea nazala (epistaxis), gingii (gingivoragii), etc., precum si la
bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul
acestora.

Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH)

Este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta,


de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat
cu o substanta anticoagulanta. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele
se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii, fara ca sa fie
centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se
mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra
se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata
intr-o ora si in doua ore.
Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor:
- la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore
- la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore
- la copii mici = 7-11 mm la o ora.
Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stratului inferior
compus din globule rosii, cu atat valoarea VSH este mai crescuta, mai mare.
Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. Din aceasta cauza, o crestere a VSH
nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva
in organism exista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o
dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani, etc.).
VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de
cauze pe cea care a produs cresterea peste normal a valorii VSH.
Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa
altor simptome de boala. In acest caz, repetarea analizei dupa doua saptamani este
absolut necesara. Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi
poate da seama si de evolutia bolii. Dar VSH poate creste si in unele conditii
fiziologice, asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a
patra de sarcina, ori la persoanele mai in varsta. Exista si persoane care toata viata au
VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. Totusi
cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si
virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli
hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale, etc.

Analiza grupelor de sange


Sus
Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difera din punct de vedere imunologic.
Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante
chimice speciale, care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin.
Pe baza acestor deosebiri in compozitia sangelui, oamenii au fost impartiti in mai
multe grupe sanguine. Dar in mod obisnuit, in laborator se analizeaza numai doua
sisteme de grupe sanguine sistemul OAB si sistemul RH.

Sistemul OAB

Sistemul OAB cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii
contin o substanta cu rol de antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte, serul
oamenilor, cu exceptia grupei AB(IV), contine alta substanta cu rol de anticorpi
(aglutinina). Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B. Venirea in contact a antigenelor
A si B cu aglutininele respective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una
de alta) globulelor rosii.
Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se
intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B.
Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i s-a
spus si gange de grupa zero (0). De aceea aceste persoane au fost numite "donatori
universali" de sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii care poseda alte
grupe sanguine de sange, fara teama de a se produce accidente de transfuzie. Iar
persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi
(aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la subiectii cu
alte grupe de sange, de aceea au fost numiti "primitori universali" de sange.
Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli si
accidente grave, ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face
transfuzia cu sange din grupa potrivita. Transfuzia sanguina facuta cu sange nepotrivit
cu grupa persoanei tratate poate produce accidente grave de transfuzie. Grupa
sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I,
BIII si ABIV.

Grupele umane sanguine in sistemul OAB

Denumireagrupei Prezenta Prezenta De la cine se La cine se


sanguine anigenului pe anticorpilor in poate primi poate da sange
globulele rosii ser sange
0 sau I Nu are Anti-A si Anti-B Numai de la La toate grupele
grupa 0 (donator
universal)
A sau II A Anti-B De la grupa 0 si Numai la grupa
A Asi AB
B sau III B Anti-A De la grupa 0 si Numai la grupa
B B si AB
AB sau IV A si B Nu are
De la toate Numai la grupa
grupele AB
(primitor
universal)
Toate persoanele au obligatia sa aiba trecuta grupa sanguina pe cartea de
identitate, pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport.
Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul
vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Dar pentru aceasta
este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil care se face
numai in laboratoare specializate in filiatie. Desi s-au facut unele speculatii,
stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defecte ale oamenilor in
legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange.

Sistemul Rh

Sistemul Rh - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a


descris prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost
impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si
cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor in
sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din populatie, iar restul
persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. In mod normal nu
exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile
globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece globulele rosii ale persoanelor Rh
negative nu contin factor Rh, sangele acestora poate fi transfuzat la persoanele Rh
pozitive fara nici o teama, caci lipsind factorul Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii
(aglutinina anti-Rh). Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh
pozitiva, la o persoana Rh negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod
artificial anticorpi anti-Rh, care cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv,
produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave. Acelasi lucru
se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata, copilul fiind Rh
pozitiv.

Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta in


sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua sarcini
acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge
(hemoliza), provocandu-i icter si anemie grava. Daca si mama si sotul sunt Rh
negativi nu este nici un pericol pentru copil.
De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca
nu exista nici un fel de urmari neplacute pentru copil. O mama Rh negativa care are
un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui
copil Rh negativ in 15% din cazuri. Daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are
nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si
tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu
anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. In acest caz, copiii
Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. De aceea,
toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factorul Rh, iar in cazul in care
ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si sotii. Daca sotii sunt Rh pozitivi,
atunci ele sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea
preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. Tot in scopul preintampinarii
acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care urmeaza sa faca transfuzie de
sange. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa primeasca un sange identic. Pentru ca
daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona
asupra copilului atunci cand vor fi gravide. In unele situatii, mama Rh negativa cu
copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte, in
acest caz se contraindica alaptarea copilului.

SHARE
Facebook Google+ Email Print