GRUP SCOLAR “VIRGIL MADGEARU” IASI

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI
DE COMPETENTE PROFESIONALE-NIVEL II
SPECIALIZAREA: COMERCIANT-VANZATOR
MARFURI ALIMENTARE

PROFESOR:
MANDACHE OANA
ELEV:

-2008-
 PROCESUL TEHNOLOGIC
PRIVIND COMERCIALIZAREA BAUTURILOR
ALCOOLICE DISTILATE LA KAUFLAND IASI
FILIALA PAVLOV

2
 CUPRINS:

Argument…………………………………………………………………………………....... 5
Cap I Prezentarea generala a magazinului Kaufland……………………………….......... 6
I.1. Scurt istoric………………………………………………………………………….......... 7
I.2. Localizarea geografica a magazinului Kaufland…………………………………….......... 8
Cap II Prezentarea grupei sau a subgrupei de marfuri………………………………........ 8
II.1. Clasificarea merceologica si sortimentul .………………………………………………. 8
II.2.Caracteristici de calitate ale bauturilor alcoolice distilate.............................................. 10
Cap III Aprovizionarea magazinului cu bauturi distilate ……………………………….. 16
III.1.Principalii furnizori……………………………………………………………………… 16
III.2.Oferta furnizorilor……………………………………………………………………….. 16
III.3.Comanda produselor prin telefon ……………………………………………………….. 17
III.4. Livrarea produselor de catre furnizor…………………………………………………… 18
III.4.1. Factura fiscala…………………………………………………………………………. 19
III.4.2. Aviz de insotire………………………………………………………………………... 20
III.4.3. Certificat de calitate, declaratie de conformitate, bulletin de 21
analize…………………..
III. 5. Plata furnizorilor ………..……………………………………………………………… 22
CapIV.Receptia marfurilor livrate………………………………………………………… 23
IV.1.Receptia cantitativa a bauturilor distilate…………………………….............................. 23
IV.2. Receptia calitativa……………………………………………………………................. 24
IV.2.1.Fise de calitate…………………………………………………………………............ 24
IV.3.Intocmirea documentelor de receptie……………………………………………………. 27
Cap V.Depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare la Kaufland ……………… 29
V.1.Asigurarea conditiilor de de depozitare…………………………………………………. 29
V.2.Pregatirea marfurilor la Kaufland si transportul in sala de vanzare…………………… 30
CapVI.Sala de vanzare……………………………………………………………………… 31
VI.1.Etalarea bauturilor distilate ………………….…………………………………………. 31
VI.2.Oferta magazinului la produsele bauturilor distilate……………………………............ 32
VI.3.Comercializarea propriu-zisa a bauturilor distilate……………………………………. 33
VI.3.1.Dialogul comercial……………………………………………………………………. 33
VI.3.2.Modalitati de plata a contravalorii marfurilor…………………………………………. 34
VI.3.3.Documente intocmite la sfarsitul zilei…………………………………………………. 36
CapVII ASIGURAREA CALITATII PROCESULUI DE MUNCA IN CADRUL 38
MAGAZINULUI KAUFLAND……………………………………………………………..
VII.1.Regulament de ordine interioara………………………………………………………... 38
VII.2.Riscul comercial si asigurarea impotriva acestuia……………………………………… 39
VII.3. Fisa postului……………………………………………………………………………. 40

3
Cap VIII.Analiza SWOT a magazinului KAUFLAND………………………………….... 40
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT

Bãuturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, incã din timpuri strãvechi.
Existã consemnãri ale folosirii acestora de cãtre vechile civilizatii incã din anul 6.000 i.Hr.
Producerea vinului isi are originea in Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie dãdea roade fãrã
ingrijiri speciale.Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vitã-de-vie,
considerându-l si prima persoanã care s-a imbãtat. In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau
folosite ca bãuturi tonice in scop medical si incã din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale

4
vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau bãuturi alcoolice si
care durau zile de-a rândul. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi
primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea
interesant de stiut faptul cã un faraon ce a trãit acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul
epitaf dedicat unui alcoolic.
In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul vitei-
de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr., consumarea bãuturilor alcoolice devenise
o parte importantã a vietii de zi cu zi. Grecii erau insã destul de inteligenti pentru a remarca
faptul cã, desi vinul poate crea o stare plãcutã, poate, de asemenea, sã-l determine pe un individ
sã facã lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi fãcut sau chiar sã-si iasã din minti. Filosofi
greci, cum ar fi Socrate sau Platon recomandau cumpãtarea si incriminau abuzul de alcool.
Oricum, se stie cã sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflându-se si
Alexandru cel Mare, despre care se crede cã ar fi murit in timpul unei petreceri la vârsta de 33 de
ani, dupã ce cucerise intreaga lume cunoscutã. E posibil ca betia pe scarã largã sã fi dus la
cãderea Babilonului, in anul 539 i.Hr. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival
când toti locuitorii erau beti.Romanii au fost familiarizati cu vinul de cãtre greci, si, desi ei au
cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greacã, de zeii lor, si de dragostea
grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat sãrbãtorile bahice (Dionysos a devenit
Bachus, in latina) in manifestãri de o amploare necunoscutã la acea vreme, caracterizate prin
excese alimentare si de alcool, ceremonii religioase stranii.
Consumul bãuturilor alcoolice era rãspândit printre reprezentantii claselor superioare si
printre conducãtorii Imperiului Roman, vânzarea si folosirea acestora ajungând pânã in Spania,
Franta, Germania si Insulele Britanice. Pe mãsura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre
declinul Romei, lãcomia si bãutura i-au aruncat pe impãrati in decadentã si moarte. Crestinismul
a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fatã de consumul de bãuturi alcoolice, dar, chiar si
atunci, vinul a devenit un aspect important in anumite ritualuri religioase, gãsindu-si “victime”
printre preoti.
Astfel, bãuturile alcoolice s-au extins de la o tarã la alta, fiind transformate in functie de
tipul de fructe existent si de gusturile locuitorilor: vodka obtinutã din cartofi in Rusia, whiskey,
bere, gin, coniac in Europa, berea in Insulele Britanice, “saki” in Japonia, “soma” in China,

5
“chica” si “pulque” in America de Sud, romul in Insulele Caraibe. In sfârsit, oricine are acces (si
o anumita preferintã) la bãuturile alcoolice.

CAP I PREZENTAREA GENERALA A MAGAZINULUI

I.1. SCURT ISTORIC

SC KAUFLAND SCS s-a infiintat in anul 1930 de catre Iosif Scwarz, ce debuteaza ca
asociat al firmei Sudhrchte Gro si Ilaudlung Lidi si din Ileibbronn. Numele firmei se schimba
devenind Lidi si Schwargrg si firma se transforma intr-un en-gross de produse alimentare.
Expansiunea firmei este intrerupta de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. Dupa
terminarea razboiului se continua extinderea firmei. In anul 1945 extinderea firmei, constructia
unei sediu propriu la Hbron si intinderea in lant de magazinul A si O. In anul 1960 deschiderea

6
primului depozit in cadrul firmei Flaudels-med. In anul 1964 se deschide primul raion de carne
si Handels-med care are reprezentat statul pentru hala de carne Kaufland avand sediu de
productie si distrubutie in Neckarseulm Mackmiiml. In anul 1972 sediul central se muta la
Neckarseulm. In anul 1977 deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Bacneaug cu
numele de Handelshof : Iosif Scwarsz moare la varsta de 74 de ani. Dupa moartea sa firma este
condusa de fiul sau Detu Schwarz. In anul 1984 deschiderea primului magazin cu auto servire
Kaufland pe o suprafata totala de 15000 mp. Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafata
totala de vanzare cuprinsa intre 2500 mp si 12000 mp si sunt cunoscute sub denumirea
Kaufland, KaufMarkt si Handelshof.
Oferta magazinului cuprinde de la marci proprii care contine produse de calitate la preturi
convenabile mici, pana la produse oferite de producatorii regionali si produse de marca. Un
punct forte Kaufland il reprezinta departamentul de productie proaspete : Kaufland garanteaza
zilnic clientilor sai calitatea si prosmetimea absoluta la preturi de top pentrut carne, mezeluri,
branzeturi si produse lactate pana la legume si fructe.
In 2002 deja lantul de magazine Kaufland se extinde in continuare pe plan international
cat si national. In jurul anului 2005, continuind sa se extinda , aniverseaza 72 de ani de existenta.
In Iasi, s-a infiintat , in august /2007 cu datele : strada Pavlov nr 14; nr de telefon la care pot fi
contactati:0232/239993; email:www Kaufland.ro; cod postal 021173; cont bancar RO15991149;
numar de inregistrare a registrul comertului:j40-17052/2003; program de lucru - Luni-Sambata:
7:30 - 22:00; Duminica: 8 :00 - 20:00.

I.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA A MAGAZINULUI

Magazinul Kaufland este situat la Nord, strada Pavlov nr 14, la vest strada Risacanu, la
Est strada Perju N-V-S Perju. Este amplasat intre statiile urmatoare: Piata Alexandru in spatele
magazinului Kaufland, Podul de Piatra in fata magazinului Kaufland. Pe strada Pavlov nr 14
magazinul are parcare mare in fata.
Clientii au acces la diverse mijloace de transport cum ar fi: CFR, Maxi taxi:6, Statia pod
Alexandru.tramvai 6, autobuze:30,19; Statia Podul de Piatra: tramvaie:11,5,2; taxiuri.

Figura nr 1 Amplasarea magazinului Kaufland Iasi - Filiala Pavlov

7
 CAP .II PREZENTAREA BAUTURILOR ALCOOLICE
DISTILATE

II.1. CLASIFICAREA MERCEOLOGICA SI SORTIMENTUL DE

BAUTURI ALCOOLICE DISTILATE

Clasificarea marfurilor reprezinta totalitatea marfurilor realizate sau comercializate de o

anumita organizatie in scopul satisfacerii cererii unui anumit segment de consumatori si care
asigura o activitate rentabila. Capacitatea unui produs de a satisface o nevoie umana reprezinta

8
valoarea lui de intrebuintare, determinata de totalitatea proprietatilor care definesc utilitatea
marfurilor.
Clasificarea merceologica a produselor cuprinde:
1. Sectorul (familia) alcatuit din produse cu caracteristici similare (sectorul produselor alimentare
si cel al produselor nealimentare)
2. Grupa - o parte din sector
3. Subgrupa – o parte din grupa
4. Articolul – un anume model, tip de produse ce se deosebesc de altele prin mai multe propietati
5. Sortimentul - un produs anume distinct ce se deosebeste de altul printr o singura proprietate.
Numarul sorturilor de produse este foarte mare, intrucat fiecare articol din fiecare
subgrupa a fiecarei grupe poate avea mai multe de sortimente.

Clasificarea merceologica
ARTICOL: marfuri alimentare
GRUPA: bauturi alcoolice
SUBGRUPA: bauturi alcoolice distilate
ARTICOL : lichior
SORTIMENT: Angelly Cherry

II. 2. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE BAUTURILOR

DISTILATE

Caracteristicile de calitate reprezinta proprietatea marfurilor cu ajutorul carora se

evalueaza gradul de satisfacere a nevoilor consumatorului la un moment dat.

9
 Caracteristici de calitate
Caracteristici Rachiuri naturale
Aspect Lichid limpede,cu aspect
cristalin,fara impuritati, fara
sedimente
Rachiuri industriale
Lichide limpezi,
siropoase(lichiorurile fara
sediment)

10
Culoare Incolor pana la galben-auriu Incolore sau colorate, in functie
sau brun-rascat, in functie de de sortiment
sortiment
Miros Usor intepator, caracteristic de Miros intepator, caracteristic,
alcool, fara miros strain de alcool etilic
Gust Aromat, intepator, fara gust de Placut, aromat, specific
cocleala,prajit sau de doaga sortimentului
Spuma - -

Criterii de clasificare a bauturilor distilate

Tipul bauturilor Concetratia alcoolica Sortiment

Slab alcoolice 0,5-6 berea
Moderat alcoolice 8-14 vinul
Alcoolice tari 22-70 Rachiurile naturale

Rachiurile industriale

Sortimentul de bauturi distilate

Bauturile alcoolice tari se caracterizeazaprin continutul ridicat de alcool etilic.

Sortimentul este alcatuit din rachiuri naturale si industriale.

11
 1. Bauturi alcoolice naturale distilate

Aceste bauturi se mai numesc si rachiuri naturale, care se obtin prin fermentarea si
distilarea fructelor si a subproduselor de vinificatie drojdia- tescovina.

 Tuica de pruna se prezinta limpede, incolora ,cu nuanta galbuie, cu o aroma

specifica. Are o concentratie alcoolica de 22-36 grade.T uica batrana este
invechita cel putin un an in butoaie de stejar, are o culoare galbuie si o aroma
mai pronuntata
 Slibovita se obtine prin redistilarea tuicii pana la concentratia alcoolica de 40-
45 de grade.

 Rachiurile de fructe sunt: rachiul de caise, de cirese, de pere etc . Acestea au

o culoare galbuie pana la bruna .

 Rachiurile din drojdie se fabrica din drojdia de vin prin distilare, are taria de 30 de
grade si un miros specific de drojdie. Prin in invechirea rachiului de drojdie , se obtine
spuma de drojdie cu o tarie de 36 de grade.

12
 Rachiul de tescovina rezulta prin prelucrarea tescovinei de la vinificatie. Are o tarie
alcoolica de 30 de grade, este incolor, slab galbui si cu miros caracteristic.

 Rachiul din vin se obtine prin distilarea vinurilor slabe din care rezulta un distilat de 65
de grade care se dilueaza la 38-40 de grade.

 Coniacul este o bautura fabricata din distilat de vin foarte invechit dupa metoda Cognac,
in butoaie de stejar timp de 4-6 ani. Culoare galbena-aurie se formeaza prin oxidarea a
taninului din doagele butoiului, iar buchetul specific este dat de esterii formati prin
combinarea alcoolilor cu acizi.

13
Coniacul se clasifica in doua categorii :

 coniacuri comune
 coniacuri superioare

Coniacurile comune se livreaza in urmatoarele tipuri :

-coniac de 3 stele (cu o vechime de 3 ani)

 Zarea
 Napoca

 Vrancea

Coniacurile superioare sunt acele coniacuri cu 5 stele si care cuprind sortimentele

 Milcov
 Alexandrion

 Rachiurile industriale

Rachiurile industriale sunt bauturi preparate din spirt rafinat, diluat cu apa la care se adauga
esente sau extracte de plante cu sau fara zahar.

Alcoolul alb rafinateste un lichid limpede incolor cu miros caracteristic si gust arzator care are o
tarie de 72 de grade.

Dupa compozitie rachiurile industriale sunt :

 rachiuri simple
 rachiuri aromate

14
  Rachiuri simple contin numai alcool diluat pana la o anumita concentratie .

Sortimentul cuprinde :

 rachiu alb cu concetratia alcoolica de 28 de grade

 rachiu alb superior cu concetratia de 30 de grade

 votca cu concetratia de 36 de grade

 votca speciala cu taria de 40 de grade

 votca alba cu taria de 42 de grade

 votca extra cu 45 de grade

Rachiurile simple nu contin nici o substanta nutritiva ci numai alcool - fapt ce le

caracterizeaza ca bauturi dure cu efect negativ pentru sanatate .

15
  Rachiurile aromate mai contin in afara de alcool cu concetratia de 32 de grade esente si
coloranti alimentari, cum ar fi: romul industrial, ginul, lichiorurile.

CAP III APROVIZIONAREA MAGAZINULUI KAUFLAND CU

BAUTURILOR DISTILATE
III.1. PRINCIPALII FURNIZORI

KAUFLAND se aprovizioneaza de la depozitul principal al concernului Bucuresti

Kaufland Romania, de unde se aprovizioneaza toate magazinele din tara, de la toti furnizorii.
Kaufland Bucuresti are rolul de a distrubui paleti de marfa, cuprinzand marfa de la diferiti
producatori.
Principalii furnizori sunt : ANGELLY ROMANIA

III.2. OFERTA FURNIZORILOR

Nr.crt Furnizor Articol Sortiment Pret/buc

1. ANGELLY ANGELLY Cherry 1,3
ROMANIA
2. “ “ Chocolate 1,3

3. “ “ Peach 1,3
4. “ “ Lichior de afine 21,42

5. “ “ Vermut Bianco 24,03

16
 III.3. COMANDA PRODUSELOR PRIN TELEFON

Magazinul Kaufland transmite comanda furnizorilor telefonic.

MINISTERUL COMERTULUI
COMANDA Fila 1
CENTRALA
INTREPRINDEREA SC KAUFLAND SCS CATRE FURNIZOR SC ANGELLY
ROMANIA
LOCALITATEA IASI COD POSTAL LOCALITATEA BUCURESTI COD POSTAL-------
STRADA PAVLOV NR. 14 TEL.0332/ 425521 STRADA DOROBANTI NR 34
JUDETUL IASI

COD COD NR DATA

OPERATII BENEFICIAR COMANDA ZI LUNA AN
-------- ---------- 3 5 05 2008

Rugam a expedia la adresa: Localitatea …………………………IASI…………………….Strada……

Pavlov…………..Nr…………14………Cod postal ----------------…----.Judetul…………-IASI………
Prin…delegatul IANOVICI VASILE…………la statia------------Cod statie --------
Plata se va face : Nr. Cont RO48RZBR0000060003897280.Banca Raiffensen Bank.….Poz. plan…------…
Capitol…-------….Nr.rep ------.
Receptia se va face conform normelor in vigoare. Ambalaj fara valoare
Va rugam sa transmiteti contractul sau confirmarea comenzii

COD DENUMIREA U.M. COD CANTITATE PRET VALOARE TERMEN DE

PRODUS PRODUSULUI U.M. UNITAR - LEI- LIVRARE
– LEI-
- ANGELLY CHERRY buc. - 70 1,3 91 28 04 2008

- ANGELLY CHOCOLATE buc. - 100 1,3 130 28 04 2008

- ANGELLY PEACH buc. - 57 1,3 74,4 28 04 2008

TOTAL 295,1

DIRECTOR.Popescu Ioan CONTABIL SEF.Marinescu Alina

17
 III.4. LIVRAREA PRODUSELOR DE CATRE FURNIZOR

III.4.1. Documente ce insotesc marfa

Factura fiscala - un document justificativ de inregistrare in contabilitate, a bunurilor

aprovizionate de la furnizor. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul in 3
exemplare, la livrarea produselor, la executarea lucrarilor si prestarea serviciilor :
 Exemplar 1: la furnizor
 Exemplar 2: la cumparator
 Exemplar 3: la contabilitate
Factura fiscala se intocmeste numai de unitatile patrimoniale platitoare de TVA.
Serveste ca document pe baza caruia se intocmeste documentul de decontare a marfurilor
livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestatdocument de insotire a marfii pe timpul
transportuluidocument de incarcare in gestiunea primitorului
Avizul de insotire este un document contabil, care insoteste marfa pe timpul
transportului de la furnizor la cumparator.
Certificatul de calitate constituie principala modalitate de certificarea a calitatii
produselor in raporturile dintre unitati. Certificatul de calitate trebuie sa mentioneze incercarile si
probele la care a fost supus produsul in conformitate cu standardele. Se semneaza de
conducatorul unitatii si de seful compartimentului de control al calitatii sau de delegatii acestora.

18
III.4 1.Factura fiscala
Furnizor…SC Angelly Romania Cumpărator SC KAUFLAND SCS
(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)
Nr. Ord.registru com./an J22/1576/2002. Cod fiscal R 2816464.
Cod fiscal R 1664459. Sediul str. PAVLOV NR 14
Sediul IASI Judetul IASI
Contul RO43ABNA0400264100133554. Banca Raiffensen Bank.
Banca ABN AMRO Bank
FACTURĂ
FISCALĂ
Nr. Facturii 4
Data (ziua, luna,anul) 28-05-2008
Nr. Aviz insotire a marfii 2
Cota T.V.A. …19….%
Nr. Denumirea produselor U. Cantitat Pretul Valoarea Valoarea
Crt. sau a serviciilor M. e unitar -lei- TVA
(fara TVA) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3*4) 6
1. ANGELLY CHERRY buc 70 1,3 91
.

2. ANGELLY buc 100 1,3 130

CHOCOLATE .

3. ANGELLY PEACH buc 57 1,3 74,4

.

CNP :1790523226567
Sem . Date privind expeditia 295,1 56,069
si Numele delegatului…Ianovici Vasile Total din
stamp Buletinul/cartea de identitate care:
furniz. seria MX.nr.031443 eliberată de Pol. Mun. Accize X X
IASI. Semnatura
Mijlocul de transport AUTO de primire Total de plata 351,169
Nr. IS 43 VIP…
Expedierea s-a efectuat in prezenta
noastra la data de 28-05-2008
Semnaturile………………

19
III.4.2.Avizul de insotire
Furnizor: SC Angelly Romania Cumparător: SC KAUFLAND SCS
(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica
Nr. Ord.registru com./an: J22/1576/2002. Cod fiscal: R 2816464.
Cod fiscal: R 1664459 Sediul str. PAVLOV NR 14
Sediul: IASI Judetul: IASI
Banca: ABN AMRO Bank Banca: Raiffensen Bank.

AVIZ DE INSOTIRE A MĂRFII

Nr . 2
Data (ziua, luna,anul) 28-05-
2008

Nr. Denumirea produselor U.M Cantitate Pretul unitar Valoarea

Crt. sau a serviciilor Livrata (fara TVA) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3*4)
1. ANGELLY CHERRY buc. 70 1,3 91

2. ANGELLY CHOCOLATE buc. 100 1,3 130

3. ANGELLY PEACH buc. 57 1,3 74,4

Sem Date
. privind expeditia
si Numele delegatului……Ianovici Vasile Total
stamp Buletinul/cartea de identitate 295,1
furniz. Seria MX nr 031443 eliberata POl. MUN
IASI
Mijlocul de transport AUTO
Nr. IS 34 VIP
Expedierea s-a efectuat in prezenta
noastra la data de 28-05-2008 ora Semnatura
Semnaturile de primire
Alexa

20
III.4.3.Certificat de calitate

INTREPRINDEREA: SC ANGELLY ROMANIA

ADRESA: STR. DOROBANTI NR 34

CERTIFICAT DE CALITATE

In conformitate cu prevederile legale privind raspunderea pentru

calitatea produselor livrate, se atesta ca (1) ANGELLY CHERRY beneficiar SC
KAUFLAND SCS contract nr. 1 cantitate livrată 70 fabricat la data de 28.05.2008
in concordanta cu (2) normele in vigoare.
Prin prezenta garantam (3) calitatea produselor cu conditia respectarii
prescriptiilor depozitare, transport.
Produsele au fost livrate la data de 28.05.2008 cu factura fiscala nr. 4
impreuna cu …0… accesorii.
Pentru stabilirea calitatii s-au facut verificarile.
S-au folosit metodele de control prevazute in normativ.
Prezentul certificat intocmit in conformitate cu legea nr. 7/1977 atesta
legal ca produsul corespunde scopului pentru care a fost realizat si se incadreaza in
parametrii de calitate prevazuti.

SC ANGELLY ROMANIA

DIRECTOR.Popescu Ioan SEF.Tanase Paul

21
 III.5. Plata furnizorilor

Chitanta serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la

caseria unitatii.

Chitanta Nr ...0562517….
Data :….28.05.2008……...

Am primit de la………….Kaufland SCS….

Adresa……………Str Pavlov …..Nr.14…..
Suma de ………………351,169
Adica…………treisutecincezi siunulei
siosutasaizecisinouabani……..……
reprezentand………..contavaloarea facturi fiscale
……………./28.05.2008

Casier : NICHITOAIE PAUL

22
 CAP IV. RECEPTIA BAUTURILOR DISTILATE

Receptia este operatia de indentificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor

ce se primesc in depozit.
Scopul receptiei consta in: verificarea modului in care furnizorul isi indeplineste
obligatiile asumate prin controlul la: sortiment, cantitate, calitate a marfurilor primite.
Obiectivele receptiei:
1. evitarea patrunderii in care retiaua comerciala a produselor necorespunzatoare din punct de
vedere calitativ.
2. evitarea realizarii stocurilor in cazul depozitelor existente la magazinul de marfuri alimentare.
Raspunderile furnizorului se stabilesc in urmatoarele cazuri:
1. Folosirea unor ambalaje nefolositoare.
2. Completarea gresita a documentelor de transport cu date eronate incomplete sau inscrise in
alte rubrici.
3. Absenta sigiliilor corespunzatoare pe mijlocul de transport.

IV. 1. RECEPTIA CANTITATIVA

Se realizeaza prin verificarea documentelor de contractare a celor care insotesc cota de

marfuri livrate precum si confruntarea cu calitatile sale ale lotului livrat. Documentele necesare
receptiei sunt:
1. Documentele de transport (factura, dispozitie de livrare, aviz de expediere).
2. Documente de livrare (factura, dispozitie de livrare, aviz de insotire, buletin de analize).
3. Certificatul de calitate constituie principala modalitate de cercetare a calitatii produselor in
raporturile dintre unitati.

23
4. Buletin de analiza se elibereaza precum anumite produse cum sunt cele alimentare si este
necesara si precizarea a anumitor caracteristici.
Receptia cantitiva in magazinul Kaufland se realizeaza prin numararea, masurarea sau
cantarirea in baza prevederilor din contract. Controlul mesei nete la marfuri ambalate se face
prin cantarirea acestora fara ambalaj. Verificarea cantitativa se face integral sau prin sondaj in
cazul marfurilor care vin ambalate colectiv.

IV.2. RECEPTIA CALITATIVA

Consta in urmatoarele operatiuni: verificarea integritatii sigiliilor; verificarea marcarii si

etichetarii; examinarea ambalajului.
A: Aprovizionarea
Inainte de a-si stabili furnizorii bauturilor distilate SC KAUFLAND SCS a cercetat piata
mai intai. In functie de volumul vanzarilor de la acest raion, seful de sala face comanda la
produsele care sau vandut cel mai bine.
B:Transportul
Marfurile sunt aduse la unitatea comerciala de la delegatul auto interiorul caruia se
respectaparametrii atmosferici legate de temperatura si umiditate. Pe timpul transportului
marfurile au fost insotite de documentele necesare (dispozitia de livrare; aviz de insotire a
marfurilor; factura fiscala).

IV.2.1. FISE DE CALITATE BAUTURILOR DISTILATE

Calitatea reprezinta totalitatea insusirilor proprietatilor unui produs, ce confera acestuia,

aptitidinea de a fi consumat sau utilizat satisfacand nevoile consumatorilor. Caracteristicile de
calitate ala unor produse alimentare sunt cele importante proprietati folosite in evaluarea corecta a
nivelului calitativ a unui produs.

24
 IV.3. INTOCMIREA DOCUMENTELOR DE RECEPTIE

Nota de receptie si constatare de diferente este un document specific intrarii de marfuri in

unitate, serveste ca document pentru receptia marfurilor aprovizionate de la furnizorii precum si
ca proba. Se intomeste la locul de depozitare a marfurilor sau in unitate cu amanuntul in unitate
pe masura efectului receptiei de catre o comisie de receptie legal constituita.
NIR-ul se intocmeste de obicei in 3 exemplare in cazul in care se constata diferente,
completandu-se un proces verbal in care se specifica minusurile sau plusurile. Circula la
gestionar pentru incarcarea in gestiune a marfii receptionate la compartiment financiar contabil
pentru inregistrarea in contabilitate, precum si la unitatea furnizare si la cea de transport pentru a
comunica lipsuri daca e cazul.

25
 Unitatea
SC,,Kaufland” SCS NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

Numar Data Cod Cod Nr.Contract/Comanda Nr.Factura Cont

document Ziua Luna Anul furnizor primitor Aviz de creditor
insotire
1 28-05-2008 XXX XXX XXX/ XXX

Subsemnatii, membrii comisiei de receptie, am procedat la receptionarea valorilo rmateriale

furnizate de..SC,,Kaufland”SCS
..............din 28.05.2008…IASI......cu vagonul/auto nr...IS 34 VIP....documente
insotitoare..Factura Fiscala ……
delegat....Ianovici Vasile constatindu-se urmatoarele: Nu s-au constatat diferente calitative sau
cantitative.

Nr Denumirea Con Cod U/M Cantitate Receptionat Adaos Pret 19%T.V.A. Pret V.+T.V.A.
.crt. bunurilor t Conf.doc. comercial A
Receptionat debi Cantitat Pret Unit Total + Unit Totala Unit. Totala
e tor e achi ar (6*8) A.C . (6*11) (6*13)
z. .
(7+
8)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Angelli - - buc 70 70 1,3
cherry
2 Angelli - - buc 100 100 1,3
chocolate
3 Angelli - - buc 57 57 1,3
peach

TOTAL X X X X X X X 51,82 X X X
Comisia de receptie Primit in gestiune
Numele si Semnatura Numele si Semnatura Data Semnatura
prenumele prenumele
Popa Ion - -
Vasile Ionica - - 28.05.2008
Lafter Ana - -

26
CAP V. DEPOZITAREA SI PREGATIREA PENTRU VANZARE A
BAUTURILOR DISTILATE LA KAUFLAND
V.1. ASIGURAREA CONDITIILOR DE PASTRARE

Pastrarea poate sa influienteze negativ calitatea si cantitatea marfii in conditiile unei

depozitari necorespunzatoare. De aceea depozitarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa
previna risipa, alterarea, degradarea, contaminarea chimica sau microbiologica, impurificarea cu
praf sau vapori cu substante chimice straine. Pe parcursul pastrarii trebuie pastrata integritatea
cantitativa si calitativa a marfii depozitate.
Depozitarea si transportul produselor lactate acide se fac in camere frigorifice igienizate,
la temperaturi cuprinse intre 5 – 25 grade C. Pe intreg lantul circulatiei se respecta instructiunile
sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.
Produsele sunt depozitate in functie de natura caracteristicile lor, precum si in realizarea
unor conditii, are sa permita usurarea operatiilor de aprovizionare a salii de vanzare, de evidenta
si control.
1. Asezarea marfurilor la locul de pastrare pe grupe, subgrupe, articole si sortimente ;
2. Asezarea marfurilor in functie de modul de ambalare ;
3. Sub forma de stive saci, lazi, stelaje, marfuri preambalate, cuti in vrac marfuri
neambalate.
4. Distanta de sursele de caldura sa fie de 1.5 m de caldura ;
5. Distanta dintre stive, se permita accesul comercial al lucratorilor ;
6. Respectarea regurilor de vecinatate, in asezarea marfurilor;
7. Depozitarea produselor alimentare in ordinea intrarii in depozit;
8. Realizarea unui regim optim de temperatura si umiditate relative a aerului.

27
V.2. PREGATIREA PENTRU VANZAREA BAUTURILOR DISTILATE SI
TRANSPORTUL ACESTORA IN SALA DE VANZARE

Pregatirea marfii in vederea vanzarii are menirea de a contribui la reducerea gamei de

operatii tehnice in timpul vanzarii, la prezentarea mai atragatoare si igienica a marfurilor, la
cresterea beneficiilor.
Operatiile de pregatire pentru bauturile distilate sunt:
 Dezambalarea
 Sortarea si formarea sortimentului comercial
 Stergerea de praf
 Etichetarea si afisarea pretului
 Transportul si expunerea in sala de vanzare

CAP VI. SALA DE VANZARE

VI.1. ETALAREA BAUTURILOR DISTILATE

Etalarea reprezinta un ansamblu de procedee si reguli de prezentare a marfurilor in

magazin, care sa contribuie la cresterea volumului vanzatorilor si in final la cresterea beneficiului
comerciantului.
Etalarea si expunerea bauturilor distilate
Bauturile distilate se expun in rafturi, gondole si sunt separate, grupate, respectandu-se
vecinatatile admise. Se respecta vecinatatea produselor si urmatoarele criterii:
 modul de ambalare
 furnizori
 sortiment

28
 VI.2. OFERTA BAUTURILOR DISTILATE IN
MAGAZINUL KAUFLAND

Oferta reprezinta gama de produse pe care o prezinta un intreprinzator pe piata. Bauturile

distilate pe care le comercializeaza Kaufland sunt:

Articol Sortiment Marca Cantitate Pret /buc

Angelli Cherry Angelli Romania 1L 1,3

Chocolate 1L 1,3

Peach 1L 1,3

Rieni Palinca de Rieni Drinks

Bihor 0,5 L 10,05

Alexandrion Alexandrion 7* Alexandrion 2L 100,65

Alexandrion 5* Grup Romania 2L 54,99

Alexandrion 3* 2L 22,23
0.5 8,19
Cava D’oro

29
 VI.3. COMERCIALIZAREA PROPRIU-ZISA A
BAUTURILOR DISTILATE

In comert e necesar sa fie respectate urmatoarele reguli:

1.Sa aiba o atitudine demna fata de comparator;
2.Sa aranjeze si sa expuie ordonat, estetic si atragator marfurile.
3.Sa afiseze etichetele produselor in mod vizibil;
4.Sa elibereze marfurile cumparatorilor ambalate in mod corespunzator;
5.Sa nu lese cumparatori sa astepte si in acest timp sa poarte discutii particulare cu alti lucratori.
6.Sa prezinte corespunzator marfurile sociale de cumparatori sis a dea explicatii corespunzatoare
privind denumirea produsului, pretul.
7.Sa faca si sa pastreze curatenia la locul de munca.
8.Sa nu fumeze sau sa manance in fata cumparatorilor.

VI.3.1. DIALOGUL COMERCIAL

Dialogul comercial reprezinta o discutie planificata intre doua persoane ce are ca scop
transmiterea de informatii, obtinerea unor informatii, incercarea de a rezolva o problema. Etapele
dialogului comercial sunt:
 Primirea clientului ;
 Cunoastere a nevoii cumparatorului ;
 Oferirea si prezentarea produselor ;
 Oferirea de produse complementare ;
 Calcull contravalorii produselor si oferirea bonului.

30
In continuare voi prezenta un scurt dialog comercial:
V:Buna ziua!Bine ati venit in magazinul nostru.
C:Buna ziua!Doresc sa fac un cadou la cineva da nu stiu ce sa ii ofer.
V: Acum depinde de persoana respectiva, daca este in varsta v-as sugera sa ii cumparati un
lichior.
C: Sa stiti ca aveti dreptate, dar ce fel de lichior aveti ?
V: Magazinul nostru comercializeaza o gama sortimentala foarte variata din grupa acestor
produse. Avem Angelly Cherry, Angelly Chocolate si Angely Peach. Toate au acelasi prêt.
C:Intr-adevar sunt multe sortimente, de aceea m-ati convins sa cumpar cate un produs din fiecare
sortiment.
V:Poftim. Aveti 3 sortimentede Angelly, mai doriti si altceva?
C: Nu multumesc, doar atat!
V: Va costa 50lei!
V:Poftiti restul.
C:Va multumesc
V:Va multumesc pentru alegerea facuta si va mai asteptam cu placere in unitatea noastra.
C:Voi veni cu cea mai mare placere.Buna ziua!
V: La revedere!

VI.3.2. MODALITATI DE PLATA A CONTRAVALORII PRODUSELOR

SC Kaufland SCS accepta ca modalitati de plata din partea clientilor :

1. Cardurile

Reprezinta un instrument de plata bazat pe electronica, al carui detinator are dreptul de

a autoriza efectuarea de plati din contul personal. Au aparut pentru prima data sub forma de

31
 carti de credit in SUA, iar in Romania au aparut in 1992 prin aderarea la sistemul Visa
International iar in 1994 prin sistemul Europey. Cardurile inglobeaza in banda magnetica
informatii standardizate (securizate si individualizate), aceste informatii prin decodificare cu
ajutorul unor dispozitive speciale permit accesul titularului la contul sau bancar, autorizatii de
plati, efectuari de plati, obtinere de numerar.

2. Numerar
Se realizeaza pe baza de moneda nationala sau valuta si este una dintre cele mai utilizate
forme de achitare a produselor si anume cu bani cash. Aceasta metoda este cea mai veche si chiar
daca este mult mai simplu si comod sa se foloseasca cardul este mult mai des intalnita pe piata
comerciala din Romania .

3. Tichete de masa

4. Bonul fiscal
Este un document emis de catre AMEF ce trebuie sa cuprinda denumirea, adresa si codul
fiscal al agentului economic emitent, logotipul si seria aparatului, numarul de ordine, data si

32
 ora emiterii, denumirea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, cantitate, pret unitar,
valoare, cotele TVA, valoarea totala precum si alte taxe. Datele inscrise in bon trebuie sa fie
vizibile si univoce ( nu se pot schimba) .

VI.3.3. DOCUMENTE INTOCMITE LA SFARSITUL ZILEI

1. Monetarul
Este un document justificativ, tiparit in carnet a cate o suta de file si inseriat. Acesta
reprezinta volumul incasarilor pentru ziua sau tura respectiva. Este intocmit si semnat de casier
(primitor/predator).

UNITATEA :SC KAUFLAND SCS

MONETAR nr……4……
Data: 28-05-2007
Mag. ……1………. CASA …1…

………2………… buc. x 500 lei = …… 2000…….

………1………… buc. x 200 lei = … 200…….
………1………… buc. x 100 lei = …… 100………
……………-…… buc. x 50 lei = …… 50…-………….
…………-……… buc. x 10 lei = …………-…………..
…………-……… buc. x 5 lei = …………-…………..
……………-…… buc. x 1 leu = …………-………….
……………-…… buc. x 50 bani = ………-……………
……………-…… buc. x 10 bani = ………-……………
……………-…… buc. x 5 bani = ………-………….
TOTAL LEI ……2350……….
(in litere): DOUA MII TREI SUTE CINCIZECI LEI……

Casier predator, Casier primitor,

Ion Georgescu Maria Ionescu
Responsabil,
VASILACHE ANDREI

33
2. Raportul de gestiune zilnic este documentul in care se inscriu atat cumpararile si vanzarile
de marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri.

UNITATEA: SC KAUFLAND SCS

GESTIONAR: VASILACHE ANDREI DATA:28-05-08

RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC

NR.CRT. NUMAR VALOAREA IN LEI

DOCUMENT EXPLICATII
MARFURI AMBALAJE

SOLD PRECEDENT 3500

INTRARI
1 1 NIR NR 1 369,9948

3869,9948
VANZARI+IESIRI TOTAL INTRARI+SOLD
1 MONETAR NR 4 2350

TOTAL VANZARI+IESIRI 2350

SOLD FINAL 1519,9948

34
GESTIONAR, VERIFICAT,

CAP VII. ASIGURAREA CALITATII IN ACTIVITATEA

MAGAZINULUI KAUFLAND
VII.1. REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARA PENTRU SALARIATI
SI PENTRU CLIENTI

« Regulile urmatoare si conditiile generale pentru a face cumparaturi in spatiile noastre de

vanzare :
1. Va rugam sa consumati bauturi alcoolice numai in spatiile special amenajate in afara
magazinului.
2. Majoritatea vizitatorilor si clientilor nostri nu doresc sa fie deranjati, de aceea sunt strict
interzise cersitul si alte activitati asemanatoare
3. Impartirea prospectelor, fluturaselor cat si realizarea de poze si inregistrari audio sau alte
activitati asemanatoare, sunt interzise fara aprobarea scrisa din partea conducerii filialei.
4. Este interzis ca vizitatorii si clientii sa-i stanjeneasca, deranjeze sau pune in pericol pe
ceilalti intr-un anumit mod, prin comportamentul lor.
5. Clientii si vizitatorii, nu au voie sa patrunda in incinta magazinului cu biciclete sau
motociclete. Mersul pe role sau cu skateboard-ul sau practicarea altor sporturi
asemanatoare nu sunt de dorit si unele interzise pe toata suprafata centrului comercial,
inclusiv in parcare sau alte amenajari exterioare.
6. Nu sunte permise accesul animalelor de casa in incinta magazinului.
7. Este interzis fumatul in magazin.
8. Plantele si instalatiile prevazute, pentru spatiile verzi, au fost special amenajate pentru
vizitatori si clienti, pentru ca acestia sa se bucure de ele. Este interzis sa le culegeti, sa le
rupeti sau sa le distrugeti.
9. Parcarea autovehiculelor in parcarea amenajata a firmei kaufland, se face pe propria
raspundere a clientilor. Compania Kaufland, nu isi asuma responsabilitatea integritatii
autovehiculelor parcate in incinta parcarii magazinului, cat si a bunurilor care se afla in
autovehicule.

35
 10. In cazul unor accidente in care sunt implicati copiii mici in carucioare, intreaga
responsabilitate revine persoanelor insotitoare
11. Toti vizitatorii si clientii, sunt obligate sa respecte indicatiile date de personalul firmei.
12. Personalul firmei, precum si alte persoane autovizate, au dreptul sa atraga atentia orcarui
persoane care nu respecta regulamentul iuntern si de deranjeaza linistea si ordinea in
magazin »

VII.2. RISCUL COMERCIAL SI COMBATEREA ACESTUIA

Riscul comercial reprezinta orice element de incertitudine ce poate afecta activitatea unui
intreprinzator sau derularea unei anumite operatii. Tipuri de riscuri: Economice, Comerciale,
Financiare, Tehnologice, Strategice, Politice, Accidentale.

Riscuri comerciale din punct de vedere al:

1.Clientilor:
 disparitia unui client fidel sau unui client important
 dependenta unui numar restrans de clienti
 disparitia unor produse si aparitia unor produse pe care sa le inlocuiasca.

2.Furnizorilor:
 calitatea necorespunzatoare a unor componente sau subansamble
 modificarea preturilor unor bunuri
 disparitia unui furnizor important a intarzierilor de livrare

Sustragerea de produse din magazine este o alta forma a riscului comercial. Experienta
dobandita de tarile in care se practica aceste forme moderne de vanzare,ca si mumeroasele
lucrari de specialitate pun in evidenta faptul ca aceste sustrageri vor fi prevenite prin:
 respectarea unor criterii de organizare interioara a magazinului;
 utilizarea unor sisteme de siguranta;
 supravegherea salii de vanzare de catre personalul existent;

36
  incadrarea unitatilor de desfacere cu personal special angajat pentru supraveghere, care sa
cunoasca atat metodele folosite de persoanele care sustrag marfuri, cat si mijloacele de
combatere a actiunii acestora.

VII.3. FISA POSTULUI PENTRU COMERCIANT IN COMERT

Fisa postului reprezinta adaptarea unei functii la particularitatea fiecarui loc de munca si
la caracteristicile titularului care il ocupa.

37
38
39
 CAP VIII. ANALIZA SWOT A SC KAUFLAND SCS

Analiza SWOT este destinata indentificarii ratiunii pentru adoptarea diferitelor directii de
actiune. Cuvantul SWOT reprezinta o abreviere a urmatorilor termeni din limba engleza:
S-strenghts:puncte tari
W-waknesis:puncte slabe
O-oportunities:oportunitati
T-threats:amenintari
Am identificat urmatoarele coordonate ale analizei SWOT:
Puncte tari:
1) existenta camerelor video;
2) existenta magazinului intr-o zona centrala;
3) existenta geamurilor si usilor de termopan;
4) existenta sistemului de alarma;
5) existenta aerului conditionat;
6) spatiu suficient pentru parcarea auto;
7) existenta personalului calificat;
8) fast food la intrare;
9) accesul la servicii bancare BRD;
10) spatiu special pentru fumat;
11) comunicare directa cu clientii;
12) etalarea corespunzatoare a marfurilor;
13) madalitati de acces la carucior prin folosirea monedei de 50 bani sau fisa;
Puncte slabe:
1) integritatea produselor este afectata din cauza manevrarii, transport si depozitarii,
necorespunzatoare a marfii;
2) nerespectarea personalului pe raioane pentru a oferi informatii clientilor;
3) personal insuficient pentru curatenie;
4) conditii dramatice pentru angajati, cerinte multe;
5) lipsa personalului de paza;

40
Oportunitati:
1) aparitia unor noi clienti;
2) fidelizarea unor noi clienti prin oferte;
3) alimentarea unui competitor pe piata produselor alimentare si nealimentare;
4) primirea elevilor practicanti;
5) colaborarea cu agenti speciali;
6) expedierea Nord Moldovei;
7) sponsori din partea unor asociati
Amenintari:
1) aparitia unui alt magazine cu acelasi domeniu de activitate;
2) numar de angajati insuficient;
3) falimentarea unui client debitor;
4) greva angajatilor paralizeaza achizitia;
5) furturi.

41
ANEXE

42
43
44
45
46