Analogia triunghi — tetraedru Prof. Gr. I Maria Elena Panaitopol Analogia constituie un rafionament nedeterminist, al cdrui rezultat este incert, Toate stiinfele cu exceptia matematicii si logicii tsi valideaza concluziile $i pe baza unor astfel de Tafionamente (exemplu rationamentul inductiv, etc). in matematica, analogia poate constitui o important sursi de descoperiri, de enunfuri si demonstratii. Chiar incercarea de definire a analogiei se face in termeni imprecisi, ca si rezultatul sau, ‘Vom considera analoage dou obiecte care au asemindri esentiale sau dacéi sunt cazuri particulare ale aceluiasi caz general. De exemplu, in anumite situafii triunghiul poate fi analog pentagonului, ele fiind cazurile n=3 si n=5 ale poligoanelor cu n laturi. Polia a folosit o astfel de analogie pentru o superba demonstrafie a teoremei lui Pitagora, Spatiul se poate considera analog planului si nu o generalizare a sa, find cazurile n=3 si n=2 ale spatiului cu n dimensiuni. Analogiile sunt cu at&t mai interesante si mai utile cu ct sunt mai clarificate, pentru cd in acest caz proprietatile unui obiect, sau o parte dintre ele sunt comune, adica se produce transferul de proprietafi. Se ajunge la situafii fericite in care apar practic identitati. Izomorfismul, aseménarea figurilor geometrice, etc. Utilizénd analogia plan — spatiu vom studia cAteva proprietfi ale tetraedrului — analog al triunghiului profitand de faptul c4 triunghiul este relativ bine cunoscut gi exist sanse ca o serie de proprietiifi ale sale s& se transfere la tetraedru. In general ne vom limita la a le enunta in paralel, dand demonstrafii numai in cdteva cazuri. La notatiile obisnuite adaugim pentru un tetraedru ABCD, AB=a, CD=b, AC=c, BD=d, AD=e,BC=f; ariagpcpj=Sa, ariayacoj=Ss, ariajaspy=Sc, ariazancy=Sp. Vom nota de asemenea cu M si N mijloacele muchiilor AC si respective BD. Avem analogiile: in triunghi: In tetraedru: la Yo 2p 5. Tetraedrul admite sfera circumscrisa, de razi R, al carei centru se afld la intersectia planelor 5, Triunghiul admite cere circumscris, de razi R al cdrui centru se afla la intersectiamediatoarelor laturilor. 6. Triunghiul admite cere inscris, de raz r al carui centru se afla la intersectia bisectoarelor unghiurilor triunghiului. 7, Triunghiul admite cercruri exinscrise de raze Tofbste, ale cBror centre se afla la intersectia unei bisectoare a triunghiului si doud exterioare. 8, Medianele triunghiului sunt concurente in centrul de greutate situate la o treime de baza. 9. Cu medianele unui triunghi se poate forma un alt triunghi a cirui arie este % din aria triunghiului dat. 10. Avem intr-un triunghi > B+? a mi} = 15, fntr-un triunghi dacd AE este bisectoarea BE_¢ ‘ z lui A, atunci —=— (teorema bisectoarei). ' ac75 | D A 16. 1, = cos4 bte 2 | mediatoare ale celor 6 muchii. 6. Tetraedrul admite sferd inscris’, de razr al clrei centru se afla la intersectia celor sase plane bisectoare ale unghiurilor diedre ale tetraedrului. 7. Tetraedrul admite sfere exinscrise de raze | raststeta. Sfera de raza ry, are centrul la intersectia planelor bisectoare interioare ale unghiurilor diedre ce trec prin A, cu planele bisectoare exterioare ale celorlalte trei diedre, etc. 8. Medianele tetraedrului (care unesc varfurile cu centrele de greutate ale centrelor opuse) sunt concurente in centrul de greutate situat la 4 de baz’, Bimedianele, care unesc mijloacele a doa muchii opuse, sunt deasemenea concurente in central de greutate al tetraedrului. 9. Cu bimedianele unui tetraedru se poate forma un triunghi. 10. Intr-un tetraedru 2 _3l@ te? +e? t+a74f? 2 ath te2 4d? 4 ya 1 “le 4 MN? = m4 ye 9 Te 12. R23r (Durante) 165 13. 0G? =R?-—Ya* i624 3 5, +5c +8, -S, 15, Planul bisector ce trece prin BC intersecteazi ADinE. Avem 2 = So ED S, 14, 7, 16.Dacé a= ail aBc)(onc) atunci Bee. oe aria{EBC)= 5,455 cos 5 unde E este mijlocul muchiei AD.‘Cateva demonstratii pentru tetraedru 3. Fie AEL(BCD) si EF 1 BC. Notim m(AFE)=a. Aver §,=2O-AF _BC-AE a. wide ap = 25p-8i0@ 2 2sina Be jar p= SWAE 2S °Sp sina BC 15. Fie EM 1 (ABC) si EN 1 (BCD), (BCE) plan bisector => EM=EN. Calcukim raportul volumelor tetraedrelor de mai jos, considerdnd De aceasta data baza comuna EBC si inaltimile din A si din D. é Fie AP L (EBC), DQ 1 (EBC). Evident P,E,Q sunt coliniare, gasindu-se Pe proiectia dreptei AD pe planul bisector. AP _ AE A4EP~ADEQ = 42 AE ADEQ = 50" 35 1 Yaw 37BCEAP ap ag @) ° Vienco} jaria(BCE)- DQ DQ ED ff . « 5, Din (1) si @) It 22 in (1) $i (2) rezul 5, ED 16. Von da mai intdi demonstrafia problemei plane. Fie AA’ bisectoarea unghiului A. Avem A A ing Cosine Bisin= S=aria|ABA'|+arialACa'| adica cand = aa A 2be cos— adiea 2dbesin =L6 +e)sin4 deunde J, =———2, @ Fie acum teraedrul ABCD, (BCE)- planul bisector. Not aria(EBC)=S $i m((4BC),(BCE))= m((BCE), (scp))=$ ¥ Avem ¥ =Voluace)+Volinycey adic’ aplicdnd (3) _ a _& 2S,-Spsina _250°S8inF 9 Sy-Ssin 242 2 sideci 3. BC 3 BCC(S, +5p)sin 5 5,455 {in acest ultim exercitiu ca dealtfel gi in altele analogia triunghi-tetraedru se refer nu numai la raspuns ci gi la demonstrafie. : ic tue he dur jedelura nage Man) Mihar tnicabela - Avabegit tutumgh thot fe Gi -2 rea tm rmakuedcer George Tobia. Rencpordren, Im