Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Erich-Cicatricea Lui Ulise

    Caricato da

    MirunaMares
    21 visualizzazioni14 pagine
    Cicatricea lui Ulise

    Titolo originale

    Erich-Cicatricea lui Ulise

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Cicatricea lui Ulise

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    21 visualizzazioni14 pagine

    Erich-Cicatricea Lui Ulise

    Caricato da

    MirunaMares
    Cicatricea lui Ulise

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 14
    Stendhal / Rosu si negra, tr. G. Naum, 1963. Balzac / Mos , tr, Cezar Petrescu, din volumul Opere alese, 1965 Flaubert / Doamna Bovary, tr. Dem. Botez, 1962 Zola | Germi Proust In cdutarea timpului pierdut. Swai mn @Alexius ; Chrétien de Troyes, d’Adam; Jacopone da Todi qui ot mere a force ; St. J suet ; Stendhal, Henri Brulard si Grigore Bernard de ‘rancise din Assist ; ibene de Adam) ! M, Gramatopol (Amian; Sf. Ieronim ; Sf. Au din Tours; Iiada ; Legenda Clairvaux ; Benvenuto da mmaso da Celano ; Vergi Seulescu (Antoine de La Sale ; Jurmamit Strasbourg: Les Quinze Joyes du Mariage Prévost ; Voltaire, Epitres d’Angleterre, Ce aux dames, Epitre @ Mne Necker ; Saint-Simo R, Vulpescu (Rabelais, Pantagruel). Restul traducerilor au fost completate de catre redactie. Modificdri sau variante fata de edifille folosite sint date in paranteze drepte. Indicele lucrarii_ pastreaza caracterul selectiv al. indicelui 1-0 forma usor amplificata, jei_ germane. REDACTIA. Traducdtorul fine st mentioneze ct a fost ajutat in munca sa de Sanda loanovici si Dieter Fuhrmann. I. NEGOITESCU CICATRICEA LUL spele ma inslatoire @ ospitall , care ar putea sé aibé cam acec $i care rataceste poate ¢ si amenin{toare ; ea se reculege ascunde emofia. Penelopa, a carei ie fusese ‘sustrasd de la aceasté scend prin grija Atenei, n-a bagat nimic de seam’. Desi e vorba de 1 consideratii foarte generale asupra soartei ‘omenesti, legdtura sintactica dintre pirti_este cit se poate de clara; nici un contur nu ramine vag. S-a acordat spatiu si 2 os - | timp suticient pentru o descriere bine orinduit, uniforma si telor, a ajutorului dat lui Ulise, | @ 0 impiedica s4 vorbeascd, Ulise Pe batting de beregata, in ‘tim mai aproape de sine. Clar oor durile, chiar gi in mom ___ Redind acest aod arn trecut pind acum sub técere con- finutul unej_serii intregi de-versuri, care fl intrerup la mijloc. 3 ‘mult de geptezecl de versuri — in timp ° n i cuprinde aproximafiy patruzeci de versuri inainte si patruzeci dup intrerupere|{ {ntreruperea,f care are cunobste » de comportamentul sit ita lui Ulise, care cu care e intim- de peste noapte si ‘vinatoare, adulmecarea vina- toate acestea fiind povestite, iarasi, cu 0 ge nit las i umbra nici un Tucru, nici un turd. Si abia dupd aceea se intoarce povesti- torul in iatacul Penelopel, si Euricleia care, cuprinsi de spaima, recunoscuse cicatricea inainte de intrerupere, lasd abia acum, dupa aceasti intrerupere, si cadi piciorul ridicat i in vas. inert ineindaté_in_minte_unui_cititor_modem, si anume cd poetul a urmérit aici o crestere a terisiunii, este ae 4s inesis PRICEA LUT ULISE / 5 Vedat da q ‘ lula: der asi aciina trebuie fut totus jul perfect rotunjite. palpdbile al vaiblle in eats eee Ponte; precis deierminate in ceca” ce privet wlafale ty 7 sail prace)or chia expres inca glas fare a rezerva_sim}amintele—intime, te 0 ordine ; ceca ce mt i yea lof, incit Jucruri_ingrozi Si in : de nedemonst neverosimil ¢a procedeul din ¢; Fromerice 2 con F -popeile hom st con- eput din considerente estelice sau chiar i numat ain sentiment estetic de felul celui admis de Goethe si S ur, efectul este exact cel descris de ei, si, de fapt, de; deriva notiunea de r ea de epic pe care si-au format-o_e pretum si toti scrijtorii influentati in mod hotaritor de ‘it Chitaten asics ‘Dal natiunea elementulul retardant mi-se. pare. fuel dees a fi-cu totul alta, s-anumemecssitatea_silului_homeric dea lingvisti este binefntel ci pentru. prezentarea artistica nou personaj care jJare_sint_puse peste, tot, cit_mai_ uu unealté noua sint descrise aligle: un mare numidr de (elemente sintactice, toate bi odata, Digresiunea asupra origi ‘in fond de numeroasele pas apare sau. orice object now ‘si in mijlocul celui mai aprig tumult al unei a lor; ori de pasajele ur anunte despre un zeu care face aparit la tindu-ni-se care a fost ultima sa int, ce a facut acolo fi felul in care a ajuns aici ; chiar si epitetele cred ca trebule explicate in ultima instan{a prin aceeasi nevoie de aspsezenta de timp, de loc, de cau A concret_fenomencle. ‘In_cazul_nostru_avem_ cicatrieca, care conte’ antitetice 6 : apare inape " gn-eursul_agtiuunii ; si, nu corespunde sone ritmica si vie curgere de fenomene, fara s4 gis yh timentula homeric de_a_o face sa apara din umbra vaga, @ formé rémasi. in stadiu fragmentar sau juminaté doar pe i ‘Juminata din_plin si o datd cul ea 0 jumatate, si nici vreo lacund, vreun iat sau reo privy ca in Miada, Qruncata’ asupra unor abisuri inexplorate. | woe treguiului : ea. portiune-din_peisa cind, in momentul in care jirmidonii se hotdrase in fine maj gaseste suficient timp nu nu nu numai Ladletinee eh 3 0 si pentru prezentarea \ comandant insernnati (116, 155 si urm.). Desigur, siesta scent at pref comanemttel obtinut va fi fost cusind sesizat $ apoi chiar at = intocmai ca in Ti Si_curgeres a spasledigresiuin), numeroasele. progre- oF coegee un fel de perspectiva tem- ful bomeric_nu_nelasi_niciodata car impresia A a ‘provedeul de introdu sa alerge intr-ajutor, aot ta com itea crede “ei” nih juni_trebs “yas e cuprins de flacdri si rE See Bik primal care poetul ees if_piezer pa si mai pentru mi 6 / socests zentul se deschic in_stilului_homeric; aces! (fort luminat, uniform o pe abia cu doud ‘versuri mai text, tot antic, si tot epic, VoriThoerci aceasta {ound i si i-a spu: ‘ame! $i el a réspuns: laté-ma! — Chiar gi numai acest inceput ne pune pe ginduri, daci pornim de la Homer, Unde se aflé cei doi interlocutori? Nu se pre- CtcATRICEA LUT tase 7 nici ceea ce gine: tainie apare pe scend di nt degrabi_simptomil ficuluj_reprezentérii lor. Acest. lucru: devine Im ne indreptim acum atentia (asupx 3 — mimesta 8 / mmesis. intr-ajuter vreunui favorit, fie pentru a ingela sau distruge pe vreun muritor nesuferit, infatisarea lor.si de cele mai multe ori gi modul In care sosese sf dispar sint indicate exac ins’ Dumnezeu apage fara atribute-fizice (i totus apa de undeva, niuntai(zocea\ care nu pronunta numele : fara, epite’ careia i se adrese similare 1a Homen &f cuivintele cu care raspunde lui Dumnezeu timé — sugerindwse firegte un gest extraordinar de eficace, exprimind supunere si escultare —, dar ramine in grija ei- fitorului si-si imagineze aceasta. Djn_fiimtacelar_doj_inter~ locuteri_nu_se_concretizeazs_dee altceva decit_cuvin- j-eare se lo- vese unele Ln nere ; tot restul ramfine in intuneric. ‘Si la aceasta se mai ada- ‘uge faptul c4_cej doi interlocutori_nu se gases i_plan dacd ni-l inchipuim pe Avraam in planul eventual imaginabila faptura sa prostemata sau sau aplecindu-se cu bratele intinse sau privind nezeu desigur nu se gases! ‘Avraam !se indreapta spre interiorul tabloului sau in sus, spre ‘un loc netefinit, obs in nici un caz din planul intii, de ‘unde vocea rézbate pind la el. Dupé acest inceput, Dumnezeu rosteste porunca sa si in- cepe ['povestii 4; toati lumea o cunoaste ; & desfaSdara f&ra nici-o.digresiun e propoziti pale, ale cdror elemente de legatura sintactica sint foarte si- Pecer Ar fi de neimaginat in” acest caz descrierea unui obiect tnirebuintat, a peisajului strabatut, a slugilor sau a méga- rului care insotesc cortegiul, de pildd s& ni se istoriseased pri- Jejul cu care au fost cumparati, s4 ni se des } originea lor, materialul din care sint cor U aspectul exterior sau utilitatea lor car un adjectiv: este vorba de incolo nimic, fara nici_un epitet, ordonat de’ Dumnezeu; Ceex-c& altminirelea sint, au fost sau {vor fi renin , Exist unde de parcurs, finde Dumnezew a i ‘unde trebuie sé aiba loc jertfa; dar CICATRICEA LUE ULISE/ 0 parcurgerea lui a durat tret zile, Avraam a por i catre | despre acest drum nu se poveste’ -0 mai tirziu Fe-dimineata“, Dar in care moment din cea de a treia 7 dicat Avram ochii si a vazut finta? Tex! ne nimic fn legatura cu aceasta. Evident ca nt a mai ramas, dup cum se pare, timp s pe munte si si savingeascd ceremon! \tele ,,dis-de-dimineata* nu au fost pentru semnificati tea si preciziunea supuner int pentru jertfei, Deci cuvin- roduse cu scopul de a lui Avraam, cel zorile, in care e supune, menge pind ‘vede Jocu} menit. Nu (a: Teruel in tara je sa intel@gem prin a "a fost poate intercalat orice caz el este ziua a treia, cin m de unde vine, dar tinta este precis Moria, Nu e de fapt clar, ce loc treb coast indicat, si in orice caz Joe ce ura sa fie sfinti Avram. Tot asa cum temporala, sleruel 1 in ambele cazuri weaja* nu este o deli nu este una spafiald ciel ‘mita opusd nu este daté; dupa cum 10 / anaesis CICATRICEA LUT ULISE/ 11 tim fn ae wi sim 3 og moment. al lel st ‘a_ridicat Avram privirea, nu celor gindite in interior, ci chiar dimpotriva : indicdrii_unui «Bimal de unde loca Aveeam —— Teruel pretntt impor. Jucru ‘gindit, dar rimas neexprimat, Dumnezeu di porunca geogretica a tins are iC tor plmintest ees sa in vorbire directa, dar trece sub tacere motivul si intentia Fapertul sau ca Dumnezeu, ca a gene deosebité, prin = | sa; in momentul in care primeste porunca, Avraam amuteste _ 5 sortit sa Tie seena acestei facfioneaza dupa cum i s-a poruncit. Discufia dintre Avram actiuni, si de aceea trebuia numit. je eed . Si Isaac pe drumul spre locul de jertfa este doar o intrerupere ona} pHncipal Nicnae fr amp ce Demaceen al, treilea per- § tacerii grele, fapt pentru care aceasta devine si mai ap’- Tile" satan gh eero ce ramneee ste Satoare, Cei doi, Isaac cu lemmele si Avraam cu cutitul $1 cu we, meagre eS Oe ee le dainalioees Joone cele trebui pentru aprins focul, ,merg until linga altul*. sau_o alti determinare, Isaac Ezitind, Isaac indrézneste si intrebe de oaie, si Avraam da imi ata Delmerts 9 atl o apostle; Dumnecen spine ee eas Bapunlcunoscul Apoi texlul se repel: "Si cel doh au terminare a lui Isaac, a felului siu de a fi, in afard de relatia ‘mers unul lingé altul*. Restul rmine in integime nee! fata de tatal sau si in afard de aceasta povestire; nu este 0 Nu se pot imagina cu usurinpi deci{ contraste_ stil digresiune si o intzerupere, cdci nu este o caracterizare care ai_mari ca cele dintne_aceste_daua_texte ssi-L delimiteze pe Isaac isi indice existenfa sa in rest; el ~ de o parte, ayem fenomene. 2 poate fi frumos sau urit, destept sau prost, mare sau mic, ate in timp si_spatiu,—legate— pect ‘sau respingdtor —. mimic din toate acestea na nis jpaulm-plang. giant p sentimen i Prtine dick Rellefat e doar ceea ce trebuie sf se stle despre 2 care se-Cestajoard in tnd, {4rd tensiune. Pe de @l aici si acum, in cadrul acfiunii — pentru ca s4 iasd in evi- jn mene’ doar ceea ce_este_imy Gent at de grozava e incercarea Ja care e supus Avraam $i nl_peniraseopol actual, sbi zn faptul cd Dumnezeu ine seama de acest luoru. Un exem- punctele_culminante, hot: plu din care lar cit de mare este jmportanta_adjecti- ceca ce se_afld intre ele fi velor descriptive in ink nedelerminate si necesita | dicatiile refs imentele. ramin_neexprimate, * gga absoluti a lucrurilor deserise tuatia de fata, impiedica pe cititor s tinui unie aspect al crizei prezente Imijlocul celet mai groaznice intimplari, nasterea unei te uni apasitoare. fin cazul jertfei lui Avraam, ten: pos apésdtoare existd; ceea ce Schiller vrea sé rezerve pen- 1 nee detal tragic — si anume abolirea libertati afective oréen~ [iru poctneentcares foryelOF noastre Wuntrice (Schiller spune area iaioa noastra") Int-o singurd divecie, — iaté ceca ce | fn aceasté povestire biblica, care oricum are un 1, povestisea, ma PP hese P nit fi gresit firT progresive §1 Fe fagoare intr-up tiie pre ‘ iva. Analizind texiul_elohist, consta~ mai profund. Vedem ca pind si personajele luate fiecace in ‘Dumnezeu est se des intotdeauna se realizeazd parte pot fi zugravite \ ice fe he — il caraciet SP aa sim compost (nieailares vor ends wvestirea_ biblicd_ se Vorbeste ; ich * Rintergrindig* spune Averbach ; in contrast cu wwordergrindig* ~ irii_directe. Si in POVeS! Homer, manifestirit explicite a = ta planplon, dar (mr). yorbireatu servesté, fySangs ie launtrice al \Sint cesT drept pumice ms, 1 \ ‘Cit de adi 12 J anmesis Hinfatisat_astfel in lie, Prezenfa sa asemenea lui deoarece el nu poate fi ct Zeus; de fiecare dati speva din el, el se_proiecteazd totdeauna in (chiar si oamenii din povestirile sint mai it ‘cei_ homer: ej au_mai_multa_profunzime fimpul,destinul si cénptiinta; desi sint aproapy ngrenaji~tntr-un evéniment, nu atit de absorbiti de prezent, inci i de cea ce li s-a intimplat odinioara si al presiile lor sint mai complexe si mai complicate @ actiona al lui Avraam nu se explica numai-din ceed cet se fntimpla_acum, si nici numai din caracterul lui (ea de plas faptele lui Ahile din indrazneala si din trufia’sa, cele al Ulise din is imea $i chibzuiala-i leapt) Se -tulerioard ; el igi aminteste, este tot ceea_ce~Dumnezew i-a Promis 'si de ceea ce a indepli sufletul séu_e_profund framintat intre revolta deznadajduita | sasteptare_plini_de Speranti; supunerea sa muti este com. ( plexa si fine in intregime-de fundal — gersoh al caror destin este stal fre ca Saul sau David, fe. si complexe relatiile umane dintre David vestinea_morpit lui {5 'si 19, de citre asa-numit cimpul de bataié; dar ira timentelorste-actionears in permanent, ele au efeot chiar & lui Toab care seOpiine si actioneazé fara serupule : fn minunata scend ‘eu cel dol soll, fundolul spatial ca 41 cel sufletesc sint pe deplin exprimate, it. Si ne gindim prin comparate 1a-Abile, ca trimite mai intii pe Patrocle in recunoastere si Pierde_orice consisten{é, in momentul cind _ow_m: SICATRICEA tat uuu {ala in mod fitz. Dar tuerul cel mai tea din interioral i important este i¢ straturilor concom! ui dintre ele. ice, a caror expresie. sensibi ha ‘Suprapuse ale ¢o; este doar o legend, ca : Reprosul ce i s-a facut adeseot jomer, cé este un m en ic ofectul : el n-are nevoie s& istorie al povestirii sale, realitatea

    Potrebbero piacerti anche