Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Eliberare de Pornografie Consiliere PDF
Eliberare de Pornografie Consiliere PDF
BUCURESTI
CONSILIEREA PERSOANELOR
DEPENDENTE DE PORNOGRAFIE
COORDONATOR
Lector doctor : RADU TARLE
ABSOLVENT
PRICA FLORICA
BUCURESTI
2003
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………..4
Cap.1 Dependenta de pornografie………………………………….6
1.1. Tipuri de dependenta……………………………………...7
1.2. Cauzele dependentei de pornografie……………………...8
1.3. Pornografia si comportamentul sexual…………………..10
1.3.1. Definirea
pornografiei……………………………..10
1.3.2. Pornografia in Romania
…………………………..12
1.4.Deviatii generate de dependenta de pornografie ………….12
1.4.1.Deviatii sexuale „normale”………………………..13
1.4.2.Deviatii sexuale „patologice”……………………...14
1.4.3.Deviatii sexuale cu caracter „de grup”……………15
1.5.O perspectiva biblica
……………………………………...16
Cap.2 Psihoterapia ……………………………………………...…18
2.1. Terapia centrata pe persoana …………………………….18
2.2. Gestaltterapia…………………………………………….20
2.3. Psihodrama ………………………………………...…….21
2.4. Analiza existentiala……………………………………....22
2.5. Analiza tranzactionala……………………...……………23
2
2.6. Psihanaliza………………………………………………24
2.7. Hipnoza si terapii sugestive……………………………..25
2.8. Logoterapia……………………………………………...26
2.9. Terapii comportamentale………………………………..27
Cap.3 Consilierea biblica………………………………………....29
3.1. Jay Adams………………………………………………29
3.2. Charles Solomon……………………………………….32
3.3. Frank Minirth si Paul Meier…………………………….34
3.4. Larry Crabb……………………………………………..37
3.5. Garry Collins……………………………………………38
Concluzii……………………………………………………………48
Bibliografie…………………………………………………………50
3
INTRODUCERE
4
Lucrarea de fata isi propune sa trateze consilierea persoanelor dependente de
pornografie.
Intr-o societate ce nu mai este descrisa in termeni de alb si negru ci in multe nuante de
gri pozitia crestinismului este greu pusa la incercare. Echilibrul intre dragostea pe care trebuie
s-o arate oamenilor nemantuiti si pastrarea intacta a principiilor biblice pare mai greu
degasit ca niciodata.
In dezbaterea consilierii persoanelor dependente de pornografie am incercat sa
surprindem modul in care trateaza aceasta problema psihoterapia seculara in comparatie cu
consilierea crestina si sa le evaluam pe cele doua .
Am organizat lucrarea astfel:
In primul capitol am definit termenul de dependenta si am prezentat citeva tipuri ale
acesteia: dependenta de substante chimice, codependenta, dependenta de materile
pornografice, etc. , urmind ca in continuare sa se prezinte dependenta de pornografie.
Urmatoarea parte a lucrarii descrie cauzele instlarii dependentei de pornografie si
modul in care o persoana poate ajunge la aceasta . Urmeaza definirea pornografiei si un
studiu al efectelor acesteia in Romania, continuind cu descrierea deviantelor sexuale
generate de pornografie: „normale”, „patologice” si „de grup”.
Ultima parte a primului capitol, asa cum era de asteptat prezinta perspectiva biblica
asupra dependentei de pornografie. Tot la acest punct a trebuit sa se raspunda unei intrebari
importante pentru studiul nostru: este dependenta de pornografie o boala sau un pacat ?
Odata incheiata discutia despre ce este si cum functioneaza dependenta de
pornografie, a urmat expunerea si discutarea diverselor modele de consiliere si a solutiilor
propuse de acestea. Discutia despre diversele tipuri de consiliere am impartit-o in doua: in
prima parte psihoterapiile seculare pentru care Biblia este o simpla carte, iar in partea a doua
consilierea crestina pentru care Biblia este autoritatea ultima .
Ultima parte a lucrarii face o evaluare a celor doua modele de consiliere prezentate
(psihoterapia si consilierea biblica ) incheindu-se cu scoaterea in evidenta a superioritatii
consilierii crestine in fata psihoterapiei.
Desi realizam ca studiul reprezinta doar o mica parte din consilierea biblica speram ca
Dumnezeu sa binecuvinteze aceasta incercare de a veni in ajutorul persoanelor dependente
de pornografie si s-o faca folositoare celor in nevoie.
5
CAP. I. DEPENDENTA DE PORNOGRAFIE
Primul aspect care trebuie luat in discutie atunci cand se dezbate problema consilierii
dependentei este definirea acesteia. Acest lucru nu este atat usor de tocmai din cauza modului
in care societatea de astazi incearca sa defineasca lucrurile diferit de ce ele sunt.
Unul dintre psihologii cunoscuti din tara noastra, Ursula Schiopul, in dictionarul de
psihologuie defineste dependenta ca fiind “stare imatura de interrelationare ce are forte de
influente puternice si paricularizate“1. DEX pe de alta parte, printr-o definitie circulara,
defineste dependenta ca fiind “situatie de a fi dependent, stare de subordonare, de supunere”2.
Dictionarul psihologic Larousse detecteaza doua tipuri de dependenta : dependenta
fizica „ o stare adaptativa ce are drept consecina aparitia de tulburari fiziologice si
psihologice intense atunci cand luarea drogului este suspendata si dependenta psihica a carei
caracteristica este dorinta interioara de repetare a consumului produsului toxic”3. Cu toate
aceste specificatii dependenta este departe de a fi incheiata. In definirea termenului va trebui
sa se raspunda la intrebari cum ar fi: ” Este dependenta o problema genetica?” „Dependenta
de ce?”, „este dependenta normala sau anormala?”;” este ea o boala sau un pacat ? ‚.
Raspunsul la aceste intrebari este foarte dificil deoarece el va genera insusi modul de
consiliere.
In afara de acesta daca dependenta este boala atunci cel dependent va trebui tratat ca o
persoana bolnava avand insa o responsabilitate minima. Daca dependenta este pacat
responsabilitatea persoanei in cauza este foarte mare si atunci schimbarea depinde de ea.
In continuare se va trece in revista pe scurt cateva tipuri de depndenta:
1
Ursula Schiopu, Dictionar de psihologie, Bucuresti, Babel, 1997, pp.217-219
2
Dictionar explicativ al limbii romane, Bucuresti, Univers Enciclopedic, Editia a II-a, 1998, pag. 125
3
Dictionar de psihologie- Larousse, Bucuresti, Univers Enciclopedic, 2000, pag. 95
6
1.1. Tipuri de dependenta
4
James McConnel, Understanding Human Behaviour, Florida, Saunders College Publishing, 1988, pag. 64
5
Robert Hemfelt, Frank Minirth, Paul Meier, Labirintul codependentei-drumul spre relati interumane
sanatoase,Cluj Napoca, Logos, 2001, pag.14
6
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.161
7
In cele ce urmeaza va urma discutia numai despre dependenta de materiale
pornografice.
7
Clyde Narramarore, Encyclopedia of Psychological Problems, Michingam, Zondervan Publishing House,
1966, pag. 212
8
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.165
8
informatia de calitate internetul este invadat de pornografie9. Nu putini sunt cei care
marturisesc dependenta care le-a ruinat vietile si casnicia.
4. Curiozitatea.
Majoritatea celor care vorbesc despre modul in care au ajuns dependenti de
pornografie spun cum la inceput totul a fost doar curiozitate. 10
In lipsa unei educatii adecvate si in dorinta de a-si satisface curiozitatea adolescentei
dar nu numai, incep sa conslulte materiale pornografice. Dupa un timp foarte scurt ajung
dependenti. In comparatie cu celelalte dependente, dependenta de pornogafie este una dintre
cele mai rapide la instalare si printre cel mai greu de scapat de ea. Ea afecteaza toate
nivelurile omului: psihic, fizic, emotional si bolitiv.
5. Presiunea multimii.
Este cunoscuta puterea anturajului in toate domeniile si de multe ori persoane cu un
comportament iresponsabil nu au putut refuza participarea la expuneri porngrafice datorita
celor din jur devenind astfel dependenti 11. Exista in cazul pornografiei, chiar a conceptiei
conform careia o persoana este adult daca consulta materiale pornografice.
6. Evadarea.
Datorita stresului din viata de zi cu zi multe persoane au gasit in pornografie o portita
de evadare din cotidian12. Odata cu repetarea consultarii pornografiei psihologic se realizeaza
o asociere intre privitul acelor materiale si sentimentul de relaxare si bucurie.
7. Factori psihologici.
S-a observat ca din punct de vedere psihologic cei predispusi la folosirea pornografiei
sunt cei cu personalitati instabile de tipul personalitate B. Cei anxiosi si depresivi cad adesea
in cursa pornografiei.13
8. Cauze spirituale.
9
Ibidem, pag. 168
10
Robert Wicks, Richard Parsons, Donald Ccapps, Clinical Handbook of Pastoral Counseling, New York,
Abingon Press, 1968, pag. 98
11
Rick Van Pelt, Intensiv care, Helping teenagers in Cris, Michingm, Zondervan Publishing House, 1988,
pag.190
12
Clyde Narramarore, Encyclopedia of Psychological Problems, Michingam, Zondervan Publishing House,
1966, pag. 214
13
Sorin Radulescu, Aanabela Zolei, Sociologia transsexualismului, Bucuresti, Lumina Lex, 1999, pag. 75
9
Lista cauzelor ce conduc la pornografie ar putea continua la nesfarsit. Realitatea
cauzelor este ca din acest punct de vedere, stresul, mass-media, factorii psihologici,
curiozitatrea, exemplul altor oameni, ar trebui mai devreme sau mai tarziu sa ne conduca pe
toti spre dependenta de pornografie. Probabil cauza principala in toate cauzele este lipsa unei
reletii corecte cu Dumnezeu, lipsa unei acceptari neconditionate a lui Isus Hristos ca Domn si
Mantuitor14. Asa cum sustin si o parte a consilierilor crestini in lipsa lui Dumnezeu in viata
cuiva acea persoana va incerca mereu sa-si acopere acel gol din interior. Unul din lucrurile cu
care poate incerca sa-l umple pentru o scurta perioada este pornografia.
Pornografia implica orice forma de raspandire a unor materiale cu caracter erotic sau
sexual, carti, reviste, desene, picturi, fotografii, filme, inregistrari, obiecte, ”instrumente”
referitoare la sex. Aceste materiale se pot adresa atat persoanelor heterosexuale cat si
homosexuale avan ca scop principal stimularea apetiturilor sexuale. 15
Din punct de vedere etimologic, termenul de pornografie provine din limba greaca
“pornographos”: “porne” insemnand “prostituata” iar “graphos” –“scriere”. Sensul actual al
termenului nu se mai refera insa la prostituate ci desemneaza acele materiale documentare
care prezinta raporturi sexuale sau diferite parti ale corpului (organe geniale indeosebi)
implicate in aceste raporturi.16
14
Gary Collins, Chistian Counseling, a Comprehensive Guide, Dallas, Word Publishing, Revised Edition, 1988,
pag. 494
15
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.161
16
Richard Green, Sexual identity Conflict, Baltimore, Penguin, 1975, pag. 240
10
Publicul larg nu defineste exact ce ese pornografia. O cercetare efectuata de Mahoney
in 1983 scoate in evidenta gradul de apreciere a publicului asupra acesteia.17
11
Femeie alaptand un sugar 13%
Picturile lui Leonardo da Vinci infatisandu-l pe Isus Christos gol 13%
Pictura din timpul renasterii reprezentand o femeie hranind copilul
dintr-un san din care curge laptele suvoi 11%
Cuplu care se saruta, ambii parteneri aratandu-si numai fetele 11%
Femeie intr-un costum de baie fara sutien 8%
Dupa decenii intregi din perioada comunista in care pornografia a fost strict intrezisa
aceasta a cunoscut o larga audienta dupa anul 1989. Dupa acest an pornografia s-a raspandit
fara precedent in special prin intermediu casetelor video si prin publicatiile straine sau
autohtone.
In ceea ce priveste productia scrisa mai multe edituri au tiparit carti si reviste cu
tematica sexuala. Desi o parte din aceste publicatii si-au propus ca obiectiv principal educatia
cititorului prin difuzarea unor informatii cu privire la educatia “contraceptiva si sexuala”
unele dintre ele au cultivat cu destinatie “obscenitatea” gratuita pentru a prezenta numai
maiteriale socante lipsite de orice valoare educativa18.
Problema efectelor pornografice asupra publicului nu se poate rezolva prin simple
opinii tributare bunului simt si nici prin judecati morale sau decrete legislative. In lipsa unei
baze stiintifice care sa studieze efectele reale ale pornografiei, opinii conradictorii sunt din
belsug.
Daca unii critici vad in pornografie un “comert cu aberatiile cele mai joase ale
instinctului”19 iar altii se arata dezolati de multitudinea de interdictii care se impun acestei
forme de “defulare” se arata oamenii, sau cel putin cea mai mare parte dintre ei, vor prefera
intotdeauna mai degraba sa incalce restrictiile decat sa accepte discursuri moralizatoare20.
Astfel o societate care este condusa pe alte baze decat cele biblice isi arata inca o data
incapacitatea de a se descurca cu problemele reale.
18
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.183
19
Tim Williams, Violence in Television Films and News,Toronto, Queen’s Printer, 1977, pag. 87
20
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.187
12
1.4. Deviante generate de dependenta de pornografie
Desi la prima vedere dependenta de pornografie nu pare a fi un lucru foarte grav din
punct de vedere al societatii in care traim, realitatea este ca aproape intotdeauna ea conduce
catre deviante sexuale mult mai grave.
In literatura de specialitate dupa diverse criterii de definire a deviantelor sexuale
exista trei tipuri principale:
-1. devianta „normala”
-2. devianata patologica
-3. devianta de grup.21
21
Sorin Radulescu, Aanabela Zolei, Sociologia transsexualismului, Bucuresti, Lumina Lex, 1999, pag. 60
22
Ibidem pag.65
23
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.56
13
sporite de toleranta si permisivitate sexuala. Totusi unele atitudini si conduite traditionale fata
de sexualitate se mentin insa neschimbate. Termenul de normalitate pentru acest tip de
deviante bineineteles este in concordanta cu morala societatii in care traim.
Din punct de vedere al crestinismului astfel de deviante sunt incompatibile cu ratiunea
de crestin.
24
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag57
25
Robert Geiser, Hidden Victims. The Sexual Abuse of Children, Boston, Beacon Press, 1979, pag. 132
26
Richard Green, Sexual identity Conflict, Baltimore, Penguin, 1975, pag. 241
14
Dincolo de categoria de violatori care se recruteaza din randul unor persoane
psihopate exista categoria violatorilor “normali”, care au fost socializati intr-un climat
educational care desconsidera femeia si o trateaza exclusiv ca un obiect de placere pentru
uzul barbatilor27.
Exibitionismul si voiourismul se inscriu printre delictele sexuale cu caracter pasiv.
Aria conduitelor sexuale deviante cu caracter patologic este desigur foarte vasta, dar
comportamentele mentionate sunt cele mai frecvente.
La fel ca si in cazul deviantelor sexuale “normale” Biblia- Cuvantul Lui Dumnezeu-
condamna clar astfel de comportamente denumindu-le ceea ce sunt de fapt: pacate.
27
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.57
28
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.58
29
Robert Geiser, Hidden Victims. The Sexual Abuse of Children, Boston, Beacon Press, 1979, pag. 137
30
Sorin Radulescu, Aanabela Zolei, Sociologia transsexualismului, Bucuresti, Lumina Lex, 1999, pag. 67
15
Normal si deviant in materie de sexualitate sunt notiuni relative care implica o
multitudine de criterii de definire si numeroase aitudini caracterizate de ambiguitate.
Conform definitiei societatii in care traim normalul este tot ceea ce este acceptat si imprimat
indivizilor de morala oficiala iar devianta este tot ceea ce este dezaprobat si aflat in conflict
cu exigentele normative ale aceleiasi morale oficiale31.
Se observa cat de greu se poate dezvalui normalul si patologicul in lipsa unui cadru
obiectiv. Acest cadru obiectiv care este oferit decat de Biblie, locul unde Dumnezeu clarifica
locul si rolul relatiilor sexuale normale, restul fiind pacat.
31
Sorin Radulescu, Sociologia si Istoria Comportamentului Sexual „deviant”, Bucuresti, Nemira,1996, pag.57
16
Din spusele Bibliei putem observa ca niciodata sub nici-o forma materialele care
indeamna spre poftirea trupului altei persoane nu numai ca sunt nefolositoare, dar sunt
nocive. Pe langa acestea o serie de alte invataturi contin implicit instructiuni referitoare la
dependenta de pornografie:
1.- “Fiti plini de Duhul Sfant” Coloseni 5:18. Nimeni nu poate sustine ca atunci cand
priveste materiale pornografice cugeta la Dumnezeu.
2.- Un crestin nu trebuie sa fie stapanit de nimic altceva decat de Duhul lui
Dumnezeu. In 1Corinteni 6:12 Pavel spune ca nimic cum ar fi mancarea, sexul sau orice alt
lucru nu trebuie sa stapaneasca un crestin. “Fugi de tot ce ti se pare rau” este invatatura lui
Pavel. Orice persoana stie in momentul in care consulta materiale pornografice ca acest lucru
este rau.
3.- “Poti lua carbuni aprinsi in san fara sa te arzi?”. Adesea oamenii se inseala crezand
ca se pot juca cu pornografia fara sa se arda. Biblia avertizeaza tocmai contrariul atentionand
in acest sens.
Ca o concluzie la cele aratate pana la acest punct putem spune ca nu este nici o
indoiala in ceea ce priveste pozitia Bibliei fata de folosirea pornografiei: Cuvantul lui
Dumnezeu se opune categoric si rezultatul folosirii acesteia, la fel ccain cazul oricarui alt
pacat este moartea si despartirea de Dumnezeu.
17
CAP.2. PSIHOTERAPIA
18
Terapia Rogeriana s-a dezvoltat incepand cu anii 1940 ca o reactie fata de psihanaliza
si fata de opiniile lui Freud privind primatul instinctelor inconstiente asupra
comportamentului si opinia privitoare la opinia privitoare la rolul terapeutului in relatia cu
clientul32.
Ideea de baza in teoria lui Rogers este ca orice organism are tendinta innascuta de a-si
dezvolta capacitatile la nivel optim atunci cand este plasat in conditii optime. Rogers
increzator in fortele naturale de autovindecare a organismului a vazut in terapie un proces de
indepartare a unor constrangeri care impiedica organismul sa se dezvolte. El considera ca
aceste constrangeri isi au originea in solicitarile nerealiste pe care si le autoimpun oamenii
atunci cand nu trebuie sa traiasca un anume ti de sentimente (ex.: sentimente negative: ura,
invidie, ostilitate). Conform teoriei centrata pe client obiectivul principal al psihoterapiei ar fi
rezolvarea incongruentei psihice prin acceptarea de subiect a propiei trairii, acceptarea de
sine33.
Pentru atingerea obiectivului este esential ca terapeutul sa creeze o atmosfera calda,
permisiva, fara judecata sau evaluare, sa creeze un climat psihologic in care pacientul sa se
simta acceptat neconditionat, inteles si valorizat ca persoana.34
Doar intr-un astfel de climat el se simte liber sa-si exloreze gandurile, sentimentele
reale, se simte liber sa-si exprime orice fel de traire.
Consilierul Rogerian are doar un rol catalizator, nu da sfaturi, nu da raspunsuri, nu
face interpretari. Ceea ce face este sa asculte cu atutudine de acceptare.
Tehnicile folosite de catre rogerieni pentru consilierea persoanelor dependente de
pornografie sunt:
1).- ascultarea activa- terapeutul sustine si incurajeaza non-verbal ceea ce spune
subiectul
2).- tehnicile de reflectare:
a)- reflectarea ecou: terapeutul reia ca un ecou o parte din ceea ce a spus
clientul
b)- reflectarea pe un alt ton cu o nuanta de bland, nu cu ironie
c)- amplificarea.
3).- tehnicile de reformulare
a)- reformularea sinteza sau in cuvine cheie
b)- reformularea prin inversarea raportulu dintre figura si fond
32
Iolanda Mitrofan, Orientarea experimentiala in psihoterapie, Bucuresti, Sper, 2000, pag.24
33
Adrian Luca, Carl Rogers si Terapia centrata pe persoana,, Bucuresti, Sper, 2000, pag.42
34
Ibidem, pag 45
19
c)- reformularea clarificatoare.
4).- tehnici de deschidere: atunci cand clientul pare ca se blocheaza dialogul este
redeschis, deblocat prin formule neutre de genul: “si”, “asadar”, “deci tu spuneai”, etc.35
In concluzie atunci cand incearca sa ajute o persoana dependenta de pornografie
rogerienii cred ca raspunsul si resursele nu se afla decat in interiorul acesteia. Tot ce au de
facut este printr-o terapie blanda as incurajeze clientul sa se accepte pe sine insusi.
2.2. Gestaltterapia
20
Tehnicile cu care opereaza gestaltterapia in cazul persoanelor dependente de
pornografie sunt:
1- interogatiile
2- tehnici de constientizare corporala
3- tehnici de constientizare si de integrare afectivo-emotionala
4- tehnici de constientizare si de restructurare aognitiva cu suport imaginativ: tehnica
fanteziei ghidate, tehnica localizarii in corp a unei emotii, tehnica de diminuare si integrare.39
Ca si concluzie gestaltterapia se aseamana cu terapia centrata pe client prin faptul ca
ambele sustin faptul ca solutiile se gasesc in interiorul clientului.
2.3. Psihodrama
Psihodrama este o terapie de grup (6-8 persoane) in care protagonistul pune in scena o
intamplare din viata de zi cu zi (ex.: modul in care isi procura si foloseste materiale
pornografice).40
Intr-o sedinta de psihodrama clasica se succed trei momente distincte:
1- Incalzirea: faza initiala in care prin exercitii fizice se creaza o atmosfera de
spontaneitate intre membrii grupului
2-Reprezentarea scenica: faza in care o persoana din grup (protagonistul) isi
exteriorizeaza continuturile sale mentale prin punerea in scena
3- Participarea audioriului: faza finala in care cei prezenti I comunica protagonistului
dupa terminarea reprezentatiei saale emotiile amintite, imaginile pe care le-au trezit in ei cele
vazute pe scena.41
Principalele tehnici psihodramatice sunt:
1- inversiiunea de rol: o persoana e usa sa joace rolul altei persoane
2- dublul: o persoana diferita de protagonist exprima ceea ce acesta nu poate sa
spuna in cuvinte
3- oglinda: o alta persoana decat protagonistul joaca rolul sau pe scena iar acesa
priveste din afara totul
39
Iolanda Mitrofan, Orientarea experimentiala in psihoterapie, Bucuresti, Sper, 2000, pp.70-90
40
Anca Nicolae, Introducere in psihodrama clasica, Bucuresti, Sper, 2000, pag. 37
41
Ibidem, pag.40
21
4- role-laying sau jocul de rol atunci cand subiectul se joaca pe sine sau joaca rolul
altei persoane.42
Specificul tuturor abordarilor psihodramatice este ca aceste abordari pun accent mai
degraba pe reprezentarea scenica decat pe o dare de sesama verbala.
Astfel psihologii caare lucreaza psihodrama sustin ca prin constientizarea, prin jocul
dramatic de pe scena pacientul isi da seama de nocivitatea actiunilor sale si se va schimba.
42
Iolanda Mitrofan, op. cit., pp.110-115
43
Angela Ionescu, Psihoterapia Existentiala, Bucuresti, Sper,2001, pp. 24-26
44
Iolanda Mitrofan, Doru Buducea, Analiza Existentiala sau Drumul catre Sens, 1998, pag. 55
45
Ibidem, pag75
22
Psihoterapia existentiala nu e orientata spre trecut ci e centrata pe prezent si orientata spre
viitor.
46
Adrian Nuta, Analiza Tranzactionla. Jocul si dezvoltarea interpersonala, ,Bucuresti, Sper, 2000, pag. 46
47
Ibidem, pag. 50
48
Erik Berne, Analyse transpersonelle et psychotherapie, Paris, Pyot, 1977, pag. 77
23
sa isi identifice si tipurile de tranzactie utilizate, jocurile psihologice in care se sugereaza si
scenariul existential pe care il parcurge.49
Dependentele prin prisma acestei teorii sunt vazute ca stari ale eului ce trebuiesc
modificate pentru a ajunge tranzactii optime.
2.6. Psihanaliza
Psihanaliza este in aceeasi timp o teorie asupra dinamicii psihicului uman, o metoda de
cercetare si o abordare psihoterapeutica. Conform acestei terapii omul este alcatuit din 3
sisteme ce interactioneaza intre ele:
- eul (sinele)- partea primara fundamantala a psihicului uman, cel cu care ne nastem. E
sediul enersiei psihice si sediul impulsurilor biologice de a bea, manca si de abtine
placerea. Functioneaza conform principiului placerii adica principiului ce cere
satisfacerea imediata a impulsurilor.
- Ego-ul se formeaza pe masura ce copilul incepe sa functioneze dupa principiul
nalitatii care o formeaza satisfacerea trebuintelor trebuie amanata pana cand conditiile
permit acest lucru.
- Super-egoul (supraeul) e instanta psihica care hotaraste ce actiune e buna si ce actiune
e rea, ce comportament e acceptat si ce comportamant nu e acceptat50.
Se formeaza prin interiorizarea valorilor morale si normelor impuse de societate si de
mediul familiar reactioneaza dupa principiul idealitatii.
Psihanalistii considera ca din lupta de interese dintre id, ego si superego rezulta si
dependenta de pornografie.
Principalele tehnici de lucru atunci cad se trateaza dependenta de pornografie sunt:
1. Asociatiile libere: presupune lesarea mintii pacientului libere sa vagaondeze astfel
incat acesta sa spuna tot ce ii trece prin minte.
2. Analiza rezistentelor presupune anliza de catre psihoterapeut a blocajelor, a
neacceptarii interpretarilor oferite si a tot ce apare nou in viata pacientului.
3. Analiza viselor: una dintre cele mai importante tehnici utilizate de Freud. El
considera ca visul este calea regala catre inconstient si visele sunt forme deghizate
49
Adrian Nuta, op. cit., pag.60
50
Sigmund Freud, The Ego and Mechanism of Defence, New York, International Universities Press, 1946,
pag.74
24
ale dorintelor si ale temerilor inconstiente care pot fi descoperite tocmai prin anliza
continutului viselor.
4. Analiza transferului: transferul este legat de relatia terapeut-pacient, sentimentele si
atitudinile pacientului fata de terapeut.
5. Analiza actelor acientului si aspectele curente ale vietii sale.
6. Interpretare: formarea unei ipoteze care sa ofere o explicatie despre motivele sau
sursa dependentei.
7. Prelucrarea materialului: consta intro explorare repetitiv-progresiva a interpretarii si
a rezistentelor care apar in cursul interpretarii pana cand motivele ascunse sunt
deplin intelese si integrate de catre pacient.51
Psihanaliza trateaza dependenta de pornografie sapand in interiorul psihicului, incercand
sa afle cauzele ce stau la baza dependentei, aflare ce va genera schimbarea.
Terapiile bazate pe sugestie chiar daca nu s-au numit relaxare si hipnoza au fost practicate
insa cu mult timp in urma.
Hipnoza este definita ca o stare modificaa de constiinta asemanatoare cu relaxarea sau cu
starile mediative specifice culturilor orientale care este de regula indusa arificial si care este
apropiaa de somn, dar diferia de aceasa din unc de vedere electrofiziologic52.
Hipnoterapia este terapia realizata cu ajutorul hinozei. Ea poate avea doua forme:
- forma unei terapii centrata exclusiv pe
- forma unei terapii de profunzime- se mai numeste si hipnoanaliza.53
In general hipnoterapia presuune 4 etape principale:
1. Faza de pregatire a clientului: pacientul este obisnui cu ideea aceseia si i se
demoneaza indoielile.
2. Faza de inductie hinotica propri-zisa: consa in concenrarea pe un obiec de dimensiuni
mici de preferinta stralucitor sau concentrarea pe un stimul monoton-pendulul
concomitent cu administrarea de erapeuta a unor formule sugestive.
3. Faza adancirea transei- dupa ce a realizat inductia hinotica terapeutul incearca de
regula sa obtina o mai mare profunzime a starii hipnotice a subiectului, utilizand
51
Irina Holdevici, Elemente de psihoterapie, Bucuresti, All, 1996, pp.88-100
52
Irina Holdevici, Ion Andreea , Noua hipnoza ericksoniana, Bucuresti, INI, 1997, pp.97-120
53
Ibidem, pag. 125
25
formule sugestive de adancime treptata, progresiva a transei. Odata ajuns la acest
nivel terapeutul incepe sa administreze persoanei dependene formule sugestive de
schimbare a comportamantului. Pentru a fii eficiente e recomangabil ca sugestiile sa
fie simple si concise, repetae si credibile.
4. Dehipnotizare (trezirea subiectului): pentru majoritatea subiectilor e suficienta
comanda pe un ton placut dar ferm.54
Din acate au exista si accidente. S-a observat ca nu toate persoanele sunt hipnotizabile si
rezulatele hipnozei sunt indoielnice. 55
2.8. Logoterapia
54
Ion Dafinoiu, Sugestie si hipnoza, Bucuresti, Editura Stiintifica si Tehnica, 1996, pag. 144
55
Hipnoza nu este o metoda cu care crestinismul saa fie de acord. Motivele si partilene gative , ascunse de
practicantii acesteia se gasesc in cartea scrisa de Martin si Deidre Bobgan: Hipnoza, Fagaras, Agape, 2000
26
3- atiudine demna in fata vietii si a suferintei.
In concluzie adeptii logoterapiei considera ca oamenii devin dependenti de
pornografie deoarece nu au un sens in viata.
56
George Ionescu, Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Bucuresti, Asklepios, 1995, pag150
57
Ibidem, pag157
27
6)- tehnica aversiva: pentru inalaturarea de dependenei de pornografie prin metoda
clasica a pedepselor. Se utilizeaza de obicei socuri electrice.
58
George Ionescu, Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Bucuresti, Asklepios, 1995, pp. 253-155
28
CAP.3. CONSILIEREA BIBLICA
Unul dintre consilierii noutetici care s-a ocupat printre altele si de consilierea
persoanelor dependente de pornografie este Jay Adams. Pozitia pe care acesta o dezvolta este
opusa psihoterapiei, considerand ca folosirea oricarei metode descoperita pe alte cai decat
cele derivate din Biblie este pacatoasa.59
Jay Adams spune ca in consiliere exista 3 tipuri de cunoastere:
- cunoastere de expert
- cunoastere generala
- cunoastere divina.60
59
Jay Adams, Manualul Conssilierului Crestin, Ilinois, Weaton,Ilinois, SMR, 1993, pag. 76
60
Ibidem, pag. 67
29
Abordare Tipul Problema
Solutia
generala specific omului
Adams sustine faptul ca singura cunoastere corecta in cazul dependentei este cunoasterea
divina conform careia dependenta de pornografie este pacat contra lui Dumnezeu iar solutiile
pentru schimbare se gasesc in Cuvantul lui Dumnezeu.
Toate metodele care sunt folosite de psihoterapie nu sunt generate din Cuvantul lui
Dumnezeu sunt numite de el “barne putrede”61.
Jay Adams referitor la schimbare (valabila si in cazul dependentei) sustine bazat pe
2 Timotei 17:17 faptul ca Biblia in cele 4 actiuni pe care aceasta le are in viata credinciosului
garanteaza schimbarea:
1. O activitate de judecata. Exista din partea Bibliei in primul rand o activitate de
judecare pe baza normelor si standardelor ei in scopul evaluarii si confirmarii cu
adevarul. Totdeauna motivul este binele consiliatului. Infrumusetarea termenilor
sau autoinselarea nu sunt deloc de folos, persoana consiliata avand nevoie sa auda
adevarul: dependenta de pornografie este un pacat si sfarsitul va fi moartea daca
nu exista pocainta. 62
2. O activitate de convingere cu privire la pacat. Al doilea lucru pe care il face
Biblia in viata clientului este ca il convinge pe acesta de pacatul sau.
61
Jay Adams, Manualul Conssilierului Crestin, Ilinois, SMR, 1993, pag. 76
62
Ibidem, pag96
30
Majoritatea celor care vin la consiliere vin din cu totul alte motive decat cel si
incearca sa dea vina pe alte lucruri. Multi vor veni pentru probleme familiale altii
probabil pentru ca au problemecu copii. Cu ajutorul Bibliei consilierultrebuie sa-l
conduca pe consiliat care o recunoastere a pacatului chiar daca aceasta este
dureroasa. Numai pornind de aici exista speranta de schimbare.63
3. O activitate de schimbare. In afara de faptul ca Biblia ne ofera informatii
pretioase scopul ei este sa schimbe vietile pentru gloria lui Dumnezeu. Ea ne
invata faptul ca chiar si cele mai daunatoare obiceiuri ori deprinderi pot fi
schimbate cu ajutorul lui Dumnezeu.64
Scriptura nu ne arata numai pacatele zdrobindu-ne sub vinovatia lor si ea ne spune
si ne ajuta cum sa ne schimbam vietile.
Cuvantul lui Dumnezeu trebuie folosit in mod practic in cazul persoanelor
dependente de pornografie creionand modul in care se poate schimba.
4. O activitate de structurare.
Dependenta de maerialepornografice este un obicei de care nu se scapa usor. Odata
sub sablonul dependentei Biblia este cea care ajuta la resructurarea intregii vietii.
Disciplina spirituala ce presupune studierea Bibliei cu regularitate, practicare stricta a
postului, a rugaciunii, meditatiei sunt unelte puternice in mana celui care bazat pe
Cuvanul lui Dumnezeu hotaraste sa-si schimbe viata65.
Consilierea lui Jay Adams este una care intareste responsabilitatea persoanei
dependente si cu ajutorul ei Cuvantul lui Dumnezeu il incurajeaja sa se schimbe.
Denumirea corecta a dependentei ca pacat si totodata puterea data de Duhul Lui
Dumnezeu impletita cu puterea mesajului Evangheliei conduc spre o miscare autentica, de
valoare.
63
Jay Adams, Manualul Conssilierului Crestin, Ilinois, SMR, 1993, pag. 96
64
Ibidem, pag. 97
65
Ibidem, pag. 97-98
31
3.2. Charles Solomon
66
Charles Solomon, Indrumator spre fericire, Ccartea crestina, Oradea, 2000, pag.23
67
Ibidem, pag. 40
68
Ibidem, pag52
69
Ibidem, paag.180
32
33
3.3. Frank Minirth si Paul Meier
2. Factorul de dependenta
3. Calmarea durerii
Anastezia
1.Suferinta
Sete de iubire
Respect de sine scazut
4. Consecinte
(Relatii dificile)
34
amanunte din viata consiliatului. Se vor investiga viata pana in momentul consilierii si
copilaria72.
2. Istoria/ inventarul relatiilor.
Aceasa etapa reprezinta investigarea relatiilor consiliului cu persoanele din viaa sa.
Vor fi trecute in revista cat mai multe relatii posibile, toate fiind importante si folositoare in
viitor. La sfarsitul acestei etape consiliul va trebui ca tema sa scrie povestea vietii sale73.
3. Contractul dependentei
In timpul consilierii i se cere persoanei in cauza sa intrerupa folosirea materialului
pornografic. Daca este nevoie consiliatul se poate si interna sau poate schimba mediul in care
acesta locuieste74.
4. Despartirea de casa
Despartirea de casa este o etapa ce se petrece indeosebi in mintea consiliatului si are
valoare simbolica.
Printre modaliatile de realizare a acesteia este discutarea cu parintii si exlicarea rolului
cercetat. In cazul in care acestia nu mai exista se poate folosi discutia in fata unui gol sau o
catre acestia75.
5. Jelirea pierderilor
Aceasta etapa reprezinta analiza si jelirea lucrurilor pe care consiliatul le iubea. Etapa
contine 6 pasi:
- socul si negarea;
- mania;
- depresia;
- targul si magia;
- tristetea;
- iertarea, hotararea si acceptarea76;
Minirth si Meier considera ca exprimarea durerii si a sentimentelor este importanta in
procesul de vindecare si ea trebuie realizata.
72
Robert Hemfelt, Frank Minirth, Paul Meier, op. cit., pp.211-215
73
Ibidem, pp. 215-223
74
ibidem, pp. 224-233
75
Ibidem, pp.234-247
76
Ibidem, pp.248-274
35
6. O noua imagine de sine
Raspunderea la intrebari cum ar fii cine sunt si cine vreau sa fiu reprezinta o alta etapa
a programului. In prima parte a se analizeaza raspunsurile consiliatului, pentru ca in partea a
doua sa i se sugereze raspunsurile pozitive si mobilizatoare77.
7. Experiente noi
Incepand cu aceasta etapa consiliatul trece la practicarea celor ce a invatat pana acum.
Isi fixeaza noi limite si scopuri si le respecta cu strictete. Secretul reusitei consta in inaintarea
cu pasi mici si detasarea de dependenta ce pusese stapanire pe el78.
8. Intoarcerea acasa
In momentul in care consiliaul ajunge la acest punct, el va intra sub protectia si
ingrijirea unei persoane mature din punct de vedere spiritual. Este de dorit sa fie de acelesi
sex si obligatoriu sa nu fie dependenta. Aceasta persoana il va ajuta pe consilia la fel ca un
parinte si va fi alaturi de acesta79.
9. Darea de seama a supra relatiilor
Obiectivul acestei etape este de a identifica orice problema in faza incipienta. Astfel
ea va putea fi videcata inainte de a devenii grava. Pentru aceasta trebuie facut in permanenta
un inventar al relatiilor prezente80.
Prezenta unei alte persoane contracreaza problema autoinselarii.
10. Continuiate
Dupa parcurgerea acestui proces Minirth si Meier considera ca dependentul de
pornografie este vindecata. Ceea ce trebuie insa de acum este mentinerea si continuitatea. In
acest sens cei 2 consilieri propun urmatoarele discipline spirituale:
- Rugaciunea- studiu- meditatie
- Evaluari facute cu alte persoane
- Reintoarcerea la anumite etape atunci cand e nevoie
- Recunoasterea lui Dumnezeu ca domn peste toata viata81.
Consilierea propusa de Minirth si Meier este una care sustine faptul ca teologia si
psihologia sunt doua discipline egale in cautarea adevarului si nu se interfereaza una pe alta,
dimpotriva se completeaza.
77
Robert Hemfelt, Frank Minirth, Paul Meier, op. cit.,pp. 275-286
78
Ibidem, pp. 287-296
79
Ibidem, pp. 296-299
80
Ibidem, pp. 301-307
81
Ibidem, pp. 307-318
36
3.4. Larry Crabb
Dumnezeu
Revelatia
Biblia Natura
(Revelatia speciala) (Revelatia generala)
Sinteza
82
Larry Crabb, Intelegand oamenii, Tanjirea profunda dupa relatii, Oradea , Shalom, 1998, pag. 69
83
Ibidem, pag. 42
37
In modelul de consiliere pe care il dezvolta Crabb, el spune ca doua dintre nevoile
fundamentale ale omului sunt nevoia de relatie si cea de impact84. In mod corect ambele ar
trebui sa fie satisfacute de catre Dumnezeu. Omul din pacate incearca sa si le satisfaca cu
orice altceva in afara lui Dumnezeu. Consultarea materialelor pornografice este unul dintre
aceste lucruri. Orice altceva in afara lui Dumnezeu in cazul acesta reprezinta idoli. In
dezvoltarea modelului sau de consiliere Larry Crabb raspunde si la intrebarea daca
dependenta este o alegere sau ceva ce nu depinde de subiect. Raspunsul lui Crabb este ca e o
alegere, o alegere facuta cu mult timp inainte: - alegerea de nu ne increde in Dumnezeu
pentru implinirea nevoilor proprii85.
Scopul consilierului in aceste conditii nu este doar sa scape persoana in cauza de
dependenta, ci trebuie sa mearga mai departe decat aceasta. Trebuie sa-l conduca pe consiliat
catre o predare totala in mana lui Dumnezeu, catre o accpare neconditionata a scopurilor si
mijloacelor lui Dumnezeu in viata sa86.
Se poate observa ca alegerea fundamentala nu este daca sa mai foloseasca sau nu
pornografia ci daca accepta pe Dumnezeu ca Domn si Mantuitor.
Gary Collins este cunoscut printre consilierii biblici prin complexitatea aspectelr pe
care le surprinde. El nu neaga importanta stiintei prin descoperirile ei, dar in acelasi timp nu
se departeaza de autoritatea Bibliei. Referitor la consilierea persoanelor dependente de
materiale pornografice Collins spune ca aceasta in general trebuie sa cuprinda 8 puncte:
1. Determinarea consiliatului sa recunoasca nevoia de ajutor87. De obicei foarte rar
se intampla ca persoana sa vina la consiliere pentru dependenta de pornografie. Cel mai
adesea alte cauze o aduc in biroul consilierului. Pentru al ajuta pe consiliat sa recunoasca
nevoia de ajutor si problema sa Collins propune mai multe metode printre care confrunarea
pozitiva a acestuia cu membrii familiei, scoaterea in evidenta a rezultatelor sau completarea
uno teste speciale.
84
Larry Crabb, Intelegand oamenii, Tanjirea profunda dupa relatii, Oradea , Shalom, 1998, pp. 122-123
85
Larry Crabb, Inside Out, Colorado Spring, NavPress, 1988, pag.112
86
Larry Crabb, Intelegand oamenii, Tanjirea profunda dupa relatii, Oradea , Shalom, 1998, pag.121
87
Gary Collins, Christian Counseling, a Comprehensive guide, Dalas, Word Publishing, Revised Edition, 1988,
pag. 497
38
2. Oprirea de la consultarea pornografiei88. In aceasta etapa consiliatul este ajutat ca
in perioada consilierii sa nu studieze pornografie.
3. Oferirea sprijinului89. Unul dintre rezultatele dependentei de pornografie este
izolarea de cei din jur. Persoana in cauza nu are prieteni. Ajutorul dat de grupurile de sprijin
sau de biserica este esential. In prieteniile care se formeaza, studierea Bibliei, credinta in
Dumnezeu, rugaciunea si dorinta de schimbare sun unelte puternice.
4. Educatie despre modul de abordare a stresului90. Una din cauzele ce a condus la
dependenta a fost stresul. Consiliatul va trebui sa invete cum sa se descurce cu situatiile
stresante si sa le faca fata cu bine.
5. Incurajarea introspectiei si a schimbarii stilului de viata.91 Consiliatul va trebui sa
invete cum sa se descurce cu situatiile stresante si sa le faca fata cu bine.de viata. Collins
considera ca este important pentru o persoana dependenta de pornografie nu doar sa se
schimbe ci si sa invete sa se autoanalizeze pentru a descoperii motivele interioare ce au dus la
dependenta. De asemenea se impune schimbarea totala a stilui de viata si inlocuirea vechilor
paernuri cu unele noi.
6. Consilierea familiei92. La fel ca in cazul tuturor dependentelor, dependenta de
pornografie a unuia dintre membrii ii afecteaza pe toti ceilalti. Consilierea fiecarui membru
este imporanta.
7. Prevenirea caderii93. Desi este dureros de recunoscut adesea se intalneste recaderea
celor ce au fost dependenti de pornografie. In astfel de cazuri este important ca persoana
consiliata sa fie atentionata a supra faptului ca pierderea unei batalii nu inseamna si pierderea
luptei, aceasa continua.
8. Recunoasterea Evangheliei si a disciplinei ca lucruri de baza 94. Daca exista ceva
care o poate ajuta mai mult e o persoana dependenta de pornografie aceasta este relatia
corecta cu Dumnezeu. Spre acest lucru trebuie sa conduca orice consilier si intr-un mod
intelept, calauzit de Duhul Sfant, sa-i prezinte Evanghelia lui Hristos.
Garry Collins incheie subliniind importanta rugaciunii si a interventiei lui Dumnezeu care
completeaza imperfectiunile consilierului.
88
Gary Collins, Christian Counseling, a Comprehensive guide, Dalas, Word Publishing, Revised Edition, 1988,
pag. 498
89
Ibidem, pag. 499
90
Ibidem, pag 500
91
Ibidem, pag. 500
92
Ibidem, pag. 501
93
Ibidem, pag. 501
94
Ibidem, pag. 502
39
40
CAP.4. EVALUAREA CELOR DOUA MODELE DE
CONSILERE
4.1. Psihoterapia
Asa cum s-a aratat deja in psihoterapie au fost cuprinse modelele de consiliere pentru
care Biblia nu reprezinta nici o autoritate iar Isus Hristos este o legenda.
In continuare se va incerca sa se analizeze partile lor bune dar se va observa si
aspectele la care esueaza.
95
Jay Adams, Manualul Conssilierului Crestin, Ilinois, Weaton,Ilinois, SMR, 1993, pag. 87
96
Larry Crabb, Effective Biblical counseling, Zondervan, Grand Rapids, 1977, pag. 188
41
Gestaltterapia
Psihodrama
Scopul psihodramei este ca prin jocul scenic pacientul sa-si dea seama de nocivitatea
dependentei si sa se schimbe. La fel ca in cazul gestaltterapiei marea problema nu este
constientizarea nocivitatii ei probabil, puterea de a ne schimba.98
Analiza existentiala
Analiza tranzactionala
97
Selse Hans, The Stress of Life, New York, McGraw-Hill Book Company, 1956, pag.97
98
Clyde Narramore, Enyclopedia of psychological problems, Michigam, Zondervan Publishing House, 1966,
pag. 137
99
Ibidem, pag. 140
100
Erik Berne, Analyse transpersonelle et psychotherapie, Paris, Pyot, 1977, pag. 80
42
Psihanaliza
Logoterapia
Terapiile comportamentale
101
Florin Tudose, Catalina Tudose, Letitia Dobronici, Psihopatologie si psihiatrie pentru psihologi, Bucuresti,
InfoMedica , 2002, pag.49
102
Irina Holdevici, Ion Andreea , Noua hipnoza ericksoniana, Bucuresti, INI, 1997, pp.97-120
103
Victor Frankl, Man’s Search for Meaning : An introduction to Logotherapy,New York, Washington Square
Press, 1965, pag. 137
43
Conform acesei teorii omul nu este nici pozitiv nici negativ ci totul se datoreaza
mediului de care este inconjurat. Cele doua puncte importante sustinute despre consilierea
persoanelor dependente de pornografie sunt ca omul nu este responsabil pentru dependenta de
viata sa si ca schimbarea mediului va produce automat vindecarea de dependenta.104
Teoria are mai multe probleme:
- responsabilitatea consiliatului fiind nula el nu are nici o motivatie de schimbare
- mediile perfecte despre care vorbesc expertii nu prea seamana intre ele
- practic a aratat ca in cazul aceluias stimul s-a obtinut reactii diferite ceea ce indica ca
in spatiul dintre stimul si raspuns exista un factor subiectiv.
Concluzii: in urma celor aratate mai sus se poate usor observa ca nici unul din modelele
expuse pana acum nu saisface cerinele unui model singular de consiliere. Desi in majoritaea
lor sunt elemente bune, fiecareia ii lipseste ceva.
44
Asa cum era de aseptat ultima parte a lucrarii se ocupa de evaluarea celor doua mari
modele de consiliere. Ca orice evaluare si studiu comparaiv aceasta va trebui sa se faca pe o
baza obiectiva si cu onestitate. Va trebui sa se analizeze aspectele ce diferentiaza pe cele doua
si sa se traga concluzii bazate pe acestea.
Primul aspect care va fi luat in discutie atunci cand se evalueaza pentru a vedea ce
consiliere are randamant in cazul persoanelor dependente de pornografie este
responsabilitatea consiliatului; absenta sau prezenta acestuia.
In majoritatea psihoterapiilor persoana in cauza nu este vinovata de faptul ca este
dependenta. Se cauta prin diverse explicatii sa se spuna ca entitati din interiorul persoanei
sunt vinovate sau mediul exterior sau orice altceva, numai persoana in cauza nu este vinovaa.
Acest lucru conduce catre un confort fals ce nu genereaza schimbarea.106
Consilierea biblica numeste dependenta de pornografie pacat si persoana in cauza
responsabila de deciziile pe care le ia. Este adevarat ca de fiecare data in cazul dependentei
exista si factori obiectivi, cauze externe care conduc catre aceasta. Dar tot adevarat ese ca de
fiecare data exista factorul subiectiv si anume alegerea personala care genereaza
responsabilitatea.
Un alt aspect ce diferentiaza foarte mult cele doua tipuri de consiliere il reprezinta
conceptia despre vina.
Psihoterapia inlatura responsabilitatea omului tocmai pentru ca acesta poarta vina pe
care o alegere gresita o atrage. Psihoterapeutii numesc aceasa vina “vina falsa” si spun ca
este in totalitate rea si trebuie inlaturata definitiv. Sustin ca ea este cea care genereaza
dependenta107.
Nu la fel vede problema vinei consilierea crestina. Desi aceasta este neplacuta, ea are
o importanta deosebita prin faptul ca creeaza acea stare de tensiune ce il conduce pe om la o
rezdurare corecta. Adevarata vina este convingerea pe care Duhul Sfant o aduce in viata
consiliatului cu privire la pacatul sau. Biblia spune “in adevar cand intristarea este dupa voia
lui Dumnezeu aduce pocainta care duce la mantuire si de care cineva nu se caieste niciodata;
pe cand intristarea lumii aduce moartea”(2 Corinteni 7:10). Vina este importanta tocmai
pentru conflictul interior pe care il aduce. Ea are rolul de indicator, de simpton ce conduce
106
Jay Adams, Manualul Conssilierului Crestin, Ilinois, Weaton,Ilinois, SMR, 1993, pp. 86-95
107
Iolanda Mitrofan, Orientarea experimentiala in psihoterapie, Bucuresti, Sper, 2000, pag.56
45
catre impacarea cu Dumnezeu. Este adevarat ca nu este un lucru bun sau placut in sine , dar
prin ceea ce face ea este folositoare.108
Al treilea aspect ce diferentiaza cele doua modele de consiliere il constituie felul in
care acesta abordeaza fiinta umana.Psihoterapia o face considerand ca omul un trup care
eventual are si suflet. Consilierea crestina il trateaza pe om holistic: trup- suflet- duh, in
procesul de vindecare trebuind sa se adreseze fiecarei parti ale acestuia.
In medicina importanta unei tratari holistice este unanim recunoscua. Asfel se acorda
consiliere bolnavilor de cancer, aceasta fiind un factor important in stabilizarea lor. In acelasi
mod este important ca un model adecvat de consiliere sa se adreseze intregii fiinte umane si
sa respecte toate nevoile acesteia. Singura care se ocupa si de nevoile spirituale este
consilierea crestina fapt care o face sa fie eficace si eficienta.
O alta diferenta majora si importanta intre cele 2 modele este speranta pe care acestea
o dau consiliatului. In cel mai bun caz psihoterapia ar putea promite o viata fericita si
implinita. Cu toate acestea sfarsitul de care se tem psihoerapeutii ese in toate cazurile
moartea. Consilierea crestina aduce o cu totul alta speranta: moartea nu este sfarsitul ci doar
inceputul noi vieti cu Cristos.
Scopul consilierii este un alt aspect major la care cele doua modele nu se pun
deacord. In psihoterapia seculara intalnesc nenumarate neonuri diferite de la un model la
altul. In cazul consilierii persoanelor dependente de pornografie scopul psihoterapiei este sa
determine consiliatul sa nu mai foloseasca materiale pornografice. Nu este un scop rau dar
din pacate acesta nu este suficient. Consilierea biblica merge mult mai departe avand ca scop
nu numai oprirea dependentei ci si maturitatea spirituala si intrarea consiliatului intr-o relatie
adevarata cu Dumnezeu prin Isus Hristos.109 Un alt aspect care diferentiaza 2 modele de
consiliere este dependenta pe care acestea o dau sau nu. De foarte multe ori cei care au mers
la psihoterapeut penru consilierea dependentelor au scapat de acestea dar au ajuns dependenti
de consilier. Nu aceasta este situatia in consilierea crestina, consiliatul fiind indruma catre o
dependenta cat mai mare de Dumnezeu si nu de om.
Un alt mare avantaj al consilierii biblice in fata psihoterapiei cand trateaza dependenta
de pornografie il reprezinta baza biblica obiectiva pe care acesta o are. Din cauza diferielor
moduri de abordare din psihoerapie diferentele dintre acestea sunt la fel de mari si incercarea
de a ajunge la valori comune esueaza.
108
Paul Tournier, Guilt and Grace, New York, 1962, pp. 64-70
109
Charles Solomon, Indrumator spre fericire, Ccartea crestina, Oradea, 2000, pag.62
46
Consilierea biblica insa, are marele avantaj de a avea o baza comuna, biblia. Chiar
daca exista si diferente intre consilierii crestini acestea sunt reletiv mici, ai avnd cu totii
Cuvantul lui Dumnezeu ca autoritae; toti “il recunosc pe Domunul Isus ca si Consilierul
Consilierilor”110.
In afara de toate avantajele consilierii biblice evidentiate pana acum probabil ca cel
mai mare este reprezenat de promisiunea lui Dumnezeu de a fi alaturi si de a ajuta pe cei care
il cheama “Eu sunt Domnul care te vindeca”. Oricat de specialisti ar fi oamenii oricat de bune
sisteme de gandire ar dezvolta sau orice echiamente, cat de performante ar avea ei esueaza
mai devreme sau mai tarziu daca nu il au pe Dumnezeu in ajutor. El este acela care
completeaza toate imperfectiunile noastre si vindeca in mod miraculos.
CONCLUZII
110
Paul Meier, Frank Minirth, Frank Wichern, Donald Ratcliff, Introduction to Psychology and Counseling,
Second Edition, Grand Rapids, Baker Books, 1991, pag.224
47
Problema persoanelor dependente de pornografie nu este una placuta si nu sunt multi
cei care recunosc pagubele facute de aceasta in viata lor. Consilierea acestor persoane este
important sa se faca intr-un mod cat mai eficient.
Consilierea persoanelor dependente de pornografie este subiectul dezbatut in aceasa
lucrare. Dupa analizarea modelelor cele mai cunoscute ne incearca un sentiment de
insatisfactie si totodata de smerenie inaintea lui Dumnezeu de care depinde vindecarea.
Desi mai sunt poate multe de spus in acest domeniu speram ca cele scrise pana acum
sa foloseasca consilierilor si consiliatilor.
Pe parcursul lucrarii analizand diversele abordari ale psihoterapiei nu s-a putut sa nu
se observe insuficienta acesteia si limitele ei. Nu sunt insa de neglijat studiile facute si
descoperirile in domeniu.
Pe de alta parte consilierea crestina cristocentrica ofera persoanei dependente de
pornografie tocmai acel ajutor de care are nevoie: puterea vindecaoare a lui Cristos, Relastia
cu Acesta, mantuirea adusa, intelepciunea gasita in Cuvantul lui Dumnezeu si ajutorul dat de
Duhul Sfant sunt cele care ajuta cu adevarat la o schimbare reala si profunda.
Consilierea crestina este net superioara psihoterapiei prin urmatoarele aspecte:
- trateaza persoanele dependente holistic trp- suflet- duh;
- da o speranta celui dependent, speranta ce depaseste viata de aici;
- scopul consilierii crestine este nu numai incetarea folosirii pornografiei ci intrarea
intr-o relatie corecta cu Dumnezeu prin Isus Hristos;
- accentueaza responsabilitatea celui dependent si o foloseste ca factor mobilizator;
- nu incearca inlaturarea vinei pe cai ocolite ci o folosese pozitiv;
- are o baza obiectiva: Biblia;
- are promissiunea de ajutor a lui Dumnezeu.
In urma analizei facute se poate observa cu usurinta si sustine superioritatea consilierii
crestine in fata unei consilieri ce nu are ca autoritate Biblia.
Orice consiliere care nu il are e Cristos ca si Domn si Biblia ca autoritate esueaza atunci
cand incearca sa ajute persoanele deendente de pornografie:”un orb nu poate calauzi pe un alt
orb”.
48
Privind la toate avantajele unei consilieri biblice putem cu speranta sa oferim ajutorul
persoanelor dependente de pornografie, un ajutor invatat de la Cristos- Consilierul Perfect.
BIBLIOGRAFIE
49
ASTERBURN STEPHEN, Miracle Drugs – How they work and what you should know
about them, Nashville, Thomas Nelsson Publishers, 1995
ADAMS E. JAY, Competent to Counsel, Nutley, New Jersey, Presbyterian and Reformed
Publishing, 1970
CLEAVE VON STEPHEN, BIRD WALTER, Counseling for Substance Abuse and
Addiction,Texas, Word, 1997
CLINEBELL J. HAWARD, Understanding and consueling the alcoholic throu religion and
psychology , New York , Abingon Press, 1968
CRABB LARRY, Intelegand oamenii, Tanjirea profunda dupa relatii, Oradea, Shalom 1998
50
CRABB LARRY, Inside Out, Colorado Springs, Navpress, 1988
FREUD SIGMUND , Civilization and its Discontents Doubleday , Gardner City , 1958
FREUD SIGMUND The Ego and Mechanisms of Defence , New York , International
Universities Press , 1946
FREUD SIGMUND , The Psychopathology of Every Day Life , In Standard edition , vol 6 ,
London , Hogarth Press , 1960
HOUSTON CLARK WALTER , Chemical Ecstasi : Pshychedelic Drugs and Religion , New
York , Sheed and Ward , 1969
HART LARRY , Confronting Chemical Dependency in Your Church , Wision jornnal , 1987
51
IONESCU ANGELA, Psihoterapia Existentiala, Bucuresti, Sper, 2001
KLAUS TOM , It your parentes drinks to much , Colorado , Group Bades , 1990
52
MORENO JEAN LOUIS, Psychotherapie de Groupe et Psychodrame, Paris, Presse Univers
France, 1965
OAKLEY RAY , CHARLES , KSIR , Drugs , Society and Human Behavior , Wiroming,
Von Hoffmann Press , 1996
RYAN VIRGINIA, Effective Substance Abuse Counseling with Specific Groups, Michingam,
Lansing Press, 1993
TOURNIER PAUL , Guilt and Grace , New York , Harper and Row , 1962
WILKERSON DON , Crucea este inca mai tare decat pumnalul , Oradea , Life Publishers
International , 1998
53
YOUNG PAUL , Motivation of Behavior : The Fundamental Determinants of Human and
Animal Activity , New York , Wiley and Sons , 1933
54