Sei sulla pagina 1di 1

Este o zi de toamna tarzie sis tau pe o banca de unul singur.

Este un aer cald iar


razele unui soare oboist nu imi da pace.Nu este nimeni in jurul meu iar linistea ma
invaluie si in stanga si in dreapta.Imi pierd timpul asteptand ca de fiecare data,ceva
sa se intample,si tot astept,si tot astept ,dar timpul trece .Universul imi pare gol.

Astept un ecou sa imi raspunda la o intrebare pe care nici eu nu o inteleg dart ac


ecoul intarziind sa apara.Simt ca ma prabusesc sunt in deriva si incet eu pierd…si
mai esti TU ,undeva,nu stiu unde poate stand ca si mine pe o banca ,dar
singura.Poate scrii sintagme lipsite de sens.Te ineci ,asteptand ca cineva sa te
salveze dar ca de fiecare data nu te salveaza nimeni si te ridici si lupti salvandu-te
singura.

Un caine se odihneste la cativa pasi de mine.Are ochii mari plini de lacrimi.E trist si
se sperie la un latrat din departare.Niste porumbei mananca iar o fata fuge
entuziasmata printer ei .Viata ce parea alb negru prinde incet culoare si totusi mai
esti TU.Dar tacerea e un raspuns sit u te ineci eu salvandu-te gandindu-ma la tine
,stiind ca ai nevoie de mine azi sau poate maine.Soarele s-a ascuns si e frig si imi
lacrimeaza ochii,mainile imi sunt reci si palide si ma ridic,prives si astept ecoul dar
plec.Si esti totusi TU..