A1 level (beginner level)

At the end of the course, the student will be able to:

-pronounce clearly and accurately consonants, vowels, consonant clusters, and vowel combinations

-pronounce the words correctly

-use greetings, usual phrases and make simple sentences

-write sentences and words correctly

-describe places and situations

-use punctuation and capitalization correctly

-identify the appropriate register to use for formal and informal contexts

-talk about nationalities, daily activities, professions, personal details, holidays, jobs, likes and dislikes,
past and future situations etc.

-ask for information

-use social formulas

-expressing good wishes and congratulations

-expressing the regret, the pleasure, and the displeasure

-asking for someone else's opinion

-requesting and giving the time

-recognize the main parts of speech

-use the correct verb forms, noun plurals

-make the noun-adjective agreement

-use and recognize the numerals

A2 level (pre-intermediate level)

At the end of the course, the student will be able to:

-recognize and read words accurately

-describe everyday life situations

-write usual sentences and messages

-ask questions about the texts read or viewed

-ask for additional information

-talk about the weather, cities, sports, hotel reservations, getting a taxi, working on the computer,
means of transportation etc.

-recognize and use time phrases and prepositional phrases, main tenses

-make sentences using conjunctions and prepositional phrases

-take part in role-plays and conversations

-make suggestions

-ask for and give information

-write an informal letter/email

-write a curriculum vitae

-use the main tenses (past, future, subjunctive, conditional and imperative)

-use the verbs and the prepositions correctly

-use possessive and demonstrative pronouns and adjectives

-recognize the main grammatical cases: nominative, dative, genitive, accusative

-distinguish between different verb forms

B1 level (intermediate level)
At the end of the course, the student will be able to:

-relate a story briefly

-communicate about familiar topics

-understand texts with a high frequency in a conversation

-write messages and composition describing feelings, emotions, and impressions

-recognize and use indefinite and negative pronouns, personal pronouns in the dative and accusative
case

-use ordinal numerals, interrogations, and exclamations

-write about a process

-give instructions and explanations

-describe events, objects, processes and other aspects of his/her work clearly

-make connections between a text and personal experiences

-communicate opinions

-express opinions in writing

-identify points of view in the text

-take part in communicative activities including role-plays

-talk about social activities, historic towns, cultural program, food, going to the opera, famous inventors
and actors, organizing events and trips etc.

B2 level (advanced intermediate level)

At the end of the course, the student will be able to:

-read and understand newspapers articles on various topics

-write clear sentences, essays, detailed letters

-read with a large degree of independence

-speak fluently and spontaneously about various topics

-present his/her own views

-provide details and defend a point of view

-have a high degree in understanding conversations and written texts

-write clear and detailed descriptions of real events

-recognize and use contractions, Past Conditional forms, Pluperfect indicative

-use the passive voice

-understand written communication tasks

-focus on varying elements of vocabulary and grammatical structures

-respond to questions in an interview

C1 and C2 levels (advanced level)

At the end of the course, the student will be able to:

-express his views spontaneously, naturally

-develop particular topics

-understand specialized articles

-understanding a conversation at normal speed

-understand long and complex texts or compositions

-write long letters, essays, and reports

-have a good familiarity with idiomatic phrases and sentences

-emphasize key points to guide listeners in following important ideas

-understand complex instructions in his/her field

-understand any kind of spoken language

-debate various points of view to strengthen the ability to express points of view

-write professional and literary texts

-follow the essentials of lectures, talks and reports and other forms of academic/professional
presentation which are propositionally and linguistically complex
-understand most TV news, documentaries, live interviews, talk shows

-understand video and radio broadcasts

-recognize and use the relative pronouns, conjunctions, supine and idioms

Vocala A

Se scrie și se pronunță a, nu ea, după literele ș și j în rădăcina cuvântului: șa, șade, șapte, șase,
deja, jale, jar (nu șea, șeade, șeapte, șease, dejea, jeale, jear).

Vocala Ă

Se scrie și se pronunță ă, nu e, după ș, j, la nominativ – acuzativul și vocativul singular al

substantivelor și adjectivelor fenimine de declinarea I: fruntașă, tovarășă, uriașă, ușă, coajă,
grijă, plajă, șarjă (nu fruntașe, tovarășe etc.)

Vocala Â

Se scrie â, nu î, în poziție medială (in cuvânt), în toate cuvintele (coborâsem, gând, mână, pâine,
scânteie, ținând etc), cu excepția cuvintelor compuse sudate în care al doilea cuvând începe cu î
(bineînțeles, oriîncotro, semiîntuneric etc.) și a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt
care începe cu î (neînvins, preîntâmpina, subânțeles etc.).
Vocala E

Se scrie și se pronunță e, nu ă, după yliterele ș, j în rădăcina cuvântului: înșela, șes, ședea,

jecmăni, jelanie, jelui (nu înșăla, șăs, șădea, jăcmăni, jălanie, jălui).

Vocala I

Se scrie și se pronunță corect în limba româna i, nu â, după ț, s, z, j și după grupul st în rădăcina

cuvintelor subțire, singur, zic, mașină, șină, jir, stinge (nu subțâre, sângur, zâc, mașână, șână,
jâr, stânge etc.)

Vocala Î

Se scrie î (nu â) în poziție inițială sau finală (înger, întâi, coborî, pârî) în toate cuvintele, precum
și în poziție medială, în cazurile menționate mai sus la numarul §8. Scrierea cu î în poziție
medială, în loc de â, este admisă și în numele propii de familiei, după dorința purtătorilor lor.

Vocala U

Nu se scrie și nu se pronunță u la sfârșitul cuvintelor terminate în diftongii ai, âi, ei, ii, oi, ui și în
consoanele ǩ, ģ și č urmate de i nesilabic: tai, luai, lămâi, mei, auzii, pietroi, cui, mănunchi, ochi,
vechi, unghi, arici, bici, cârmaci (nu taiu, luaiu, lămâiu, meiu, auziiu, pietroiu, cuiu, mănunchiu,
ochiu, vechiu, unghiu, ariciu, biciu, cârmaciu etc.).
Consoana B

Se scrie și se pronunță în limba româna b, nu v, în numele lunilor: februarie, septembrie,

octombrie, noiembrie, decembrie (nu fevruarie, septemvrie, octomvrie, noiemvrie, decemvrie).

Consoana C

Se scrie c și se pronunță în limba româna č în cuvintele: aprecia, cifră, cilindru, ciment, civil,
lucenă, viciu (nu apreția, țifră, țilindru, țiment, țivil, luțernă, vițiu).

Consoana H

Se scrie și se pronunță în limba româna h, nu ch, în cuvintele: arheolog, arhitect, psiholog,

tehnic și în derivatele lor (nu archeolog, architect, psicholog, technic).

Se scrie și se pronunță h în cuvintele: hegemon, hexametru, hibrid, hidrogen, hipodrom, hotel

(nu egemon, exametru, ibrid, idrogen, ipodrom, otel).
Consoana G

Se scrie g și se pronunță în limba româna ğ în cuvintele: cortegiu, naufragiu, omagiu, ravagiu,

solfegiu etc. și în cuvintele derivate: naufragiat, omagial etc. (nu cortej, naufraj).

Consoana J

Se scrie și se pronunță j în cuvintele formate cu sufixul –aj: abataj, afișaj, aliaj, foraj, isntructaj,
mesaj, pasaș, peisaj, personaj.

Notă: În familia unor cuvinte coexistă formele cu j alături de cele cu ge, gi: catilaj-cartilaginos,
mesaj-mesager, pasaj-pasager, dirija-dirigent/diriginte.

Consoana S

Înainte de l, m, n se scrie și se pronunță s, nu z, în cuvintele: căsnicie, desluși, sâmntână, sminiti,

smuci, trasni, trosni (vezi mai jos însă §79 și Dictionar – Indexul de cuvinte)

Consoana Ș

În limba româna se scrie și se pronunță obișnuit, pașnic, veșnic (nu obicinuit, pacinic, vecinic).

Consoana X

Se scrie x și se pronunță cs în limba romana în cuvinte ca: exacerba, expediției, explozie,

hexametru, oxid etc. Se scrie x și se pronunță gz în cuvinte ca: exact, examen, exantematic,
exemplu, exil etc.

Consoana Z

Înainte de b, d, g ,v în limba româna se scrie și se pronunță z, nu s azvârli, brazdă, zbor, zgomot.

Fac excepție unele neologisme ca: aisberg, glasbeton, glasvand jurisdicție.
 Înainte de l, m, n se scrie și se pronunță z, nu s, în cuvintele: cazna, gleznă, izlaz, izmă, zmeu,
zmeură (nu casna, glesnă, islaz, ismă, smeu, smeură)(vezi însă §70 și Dictionar – Index de
cuvinte).

Usual phrases

Play: usual phrases

Greetings

Bună dimineaţa (engl. good morning)

Bună ziua (engl. good afternoon / good day)

Bună seara (engl. good evening)

Bună! (engl. hi!)

Salut! (engl. hello!)

La revedere (engl. good bye)

Pe curând (engl. see you soon)

Pe mâine (engl. see you tomorrow)

Pe mâine dimineaţă (engl. see you tomorrow morning)

Pe diseară (engl. see you tonight)

Noapte bună (engl. good night)

Pa (engl. bye)

Sărut mâna (engl. good day)

O zi bună (engl. have a nice day)

O seară bună (engl. have a good evening)

Usual phrases

Ce faci / faceţi? (engl. how are you?)

Bine, mulţumesc. (engl. fine, thanks)

Scuzaţi-mă, vă rog! / Scuză-mă, te rog! (engl. excuse me, please!)

Nu face nimic / nu-i nimic. (engl.that's ok).

Mulţumesc mult / frumos. (engl.thank you very much)

Mersi. (engl. thanks)

Cu plăcere. (engl. with pleasure)

Pentru puţin. (engl. for nothing)

Bine aţi venit! (engl. welcome!)

Bine v-am găsit! (engl. nice to see you again!)

Luaţi loc (engl. take a seat)

Let's introduce ourselves!

Play: introduce ourselves

Îmi pare bine de cunoștință / Îmi pare bine / Încântat(ă) de cunoștință / Încântat(ă) =
engl. nice / pleased to meet you
Mă bucur să vă cunosc = engl. I'm glad to know you
Cum te numești (vă numiți)? / Cum te cheamă (cum vă cheamă)? / Care este numele
tău (dumneavoastră)? = engl. what is your name?
Mă numesc Mihai / Mă cheamă Mihai / Numele meu este Mihai = engl. my name is
Mihai

Dialogul 1
Mihai: Bună ziua.
Rodica: Bună ziua.
Mihai: Mă numesc Mihai Rădulescu.
Rodica: Îmi pare bine de cunoștință. Numele meu este Rodica Ionescu.
Mihai: Încântat de cunoștință. Sunteți studentă la Universitate?
Rodica: Da. Și dumneavoastră la fel?
Mihai: Da.
Rodica: Îmi pare bine.

Dialogul 2
Gabriel: Bună!
Maria: Bună. Eu sunt Maria Ionescu.
Gabriel: Îmi pare bine. Eu mă numesc Gabriel Popescu.
Maria: Suntem colegi. Ești la secția Management Public?
Gabriel: Da.
Maria: Și eu la fel.
Gabriel: Mă bucur.

Vocabulary:
student, studentă = engl. student
universitate = engl. university
la fel = engl. the same / too
eu = engl. I
ești = engl. you are
da = engl. yes
și = engl. and
coleg, colegi = engl. colleague
secție, secții = engl. section
a se bucura (vb.) = engl. to enjoy / to be glad

Vacation plans

Play: vacations plans

Mihai: Ce planuri de vacanță ai? (What vacation plans do you have?)

Oana: Nu știu (I don't know).

Mihai: Dar unde vrei să mergi (But where do you want to go)?

Oana: Eu vreau să merg oriunde, la mare, la munte (I want to go anywhere, to the sea, to the
mountains).

Mihai: Vino la munte cu mine la sfârşitul acestei săptămâni (Come with me to the mountains at
the end of this week).

Oana: Din păcate nu pot, am multe lucruri de rezolvat, dar am vacanţă săptămâna viitoare
(Unfortunately I cannot, I have a lot of things to do, but I have vacation next week).

Mihai: Bine, vorbim atunci săptămâna viitoare (Fine, we talk next week then).

Oana: Pe curând, pa (See you soon, bye).

Vocabulary:

plan= plan

a vrea = to want

a merge = to go

oriunde = anywhere

mare = sea

munte = mountain

din păcate = unfortunately

lucru = thing

a rezolva = to solve

concediu = holiday

săptămână = week

viitor = next

Exercise:

Alegeți varianta corectă (Choose the correct version)

a) Mihai o invită pe Oana la munte în weekend (Mihai invites Oana to the mountains during the
weekend).

b) Oana nu are concediu săptămâna viitoare (Oana doesn't have vacation next week).

c) Mihai nu are timp să o invite pe Oana la munte (Mihai doesn't have time to invite Oana to the
mountains)
Personal pronouns and the verbs "to be" and "to have"

Play: personal pronouns - to be, to have

Personal pronouns

eu (I) noi (we)

tu (you) voi (you)
el (he) ei (they – masculine)
ea (she) ele (they – feminine)
The word "dumneavoastră" is an equivalent of "you", but it is used in a formal context.

"To have" (a avea)

Eu am (I have) Noi avem (we have)

Tu ai (you have) Voi aveți (you have)
El are (he has) Ei au (they have - masculine)
Ea are (she has) Ele au (they have – feminine)
"To be" (a fi)

Eu sunt (I am) Noi suntem (we are)

Tu ești (you are) Voi sunteți (you are)
El este (he is) Ei sunt (they are - masculine)
Ea este (she is) Ele sunt (they are - feminine)

Exercise:

Write the correct form of the verbs in the Present Tense:

Eu (a avea) o carte - I (to have) a book.

El (a fi) student – He (to be) a student.

Noi (a avea) o mașină. - We (to have) a car.

Ei (a fi) acasă. - They (to be) at home.

Voi (a avea) un telefon. - You (to have) a phone.

Ea (a fi) frumoasă. - She (to be) beautiful.
Transportation information

Play: transportation information

If you are in Romania and you need some information about transportation, do not hesitate to ask
somebody in the street the information that you need.

Ioana: Bună ziua! (Hello)

Mihai: Bună ziua! (Hello)

Ioana: Îmi cer scuze, vreau să știu cum se numește piața asta în care ne aflăm. (Excuse me, I
want to know what the name of the square is where we are)

Mihai: Se numește Piața Universității. Unde vreți să ajungeți? (It is called Piața Universității.
Where do you want to go?)

Ioana: La Piața Unirii. (At Piața Unirii)

Mihai: Trebuie să mergeți cu metroul o stație sau pe jos (You have to go one station by metro or
by foot) .

Ioana: Este departe? (Is it far?)

Mihai: Nu, este aproape, în maximum zece minute ajungeți. (No, it's close, you'll arrive in a
maximum of ten minutes)
Ioana: Vă mulțumesc, sunteți foarte amabil. O zi bună! (Thank you, you are very kind. Have a
nice day!)

Mihai: O zi bună și dumneavoastră (Have a nice day you too).

Vocabulary:

a cere scuze = engl. to apologize

a vrea = engl. to want

a ști = engl. to know

metrou, -uri = engl. subway

a merge = engl. to go

a ajunge = engl. to arrive

piață, piețe = engl. market

departe / aproape = engl. far away / near

a se afla = engl. to lie

minut, -e = engl. minute

problemă, probleme = engl. problem

a întreba = engl. to ask

informație, -ii = engl. information

amabil = engl. kind

Exercise:

Translate the following sentences into Romanian:

Where is the University Square?

Is it far away?
Where do you want to arrive?

You have to go one station by metro.

Where do you want to arrive?

You are very kind.

Speak Romanian

Verbs “to speak”, “to leave” and “to take”

Play: verbs - speak, leave, take

A vorbi (to speak)

Eu vorbesc
Tu vorbești
El / ea vorbește
Noi vorbim
Voi vorbiți
Ei / ele vorbesc

Examples:

Eu vorbesc limba română (I speak Romanian language).

Noi vorbim foarte bine engleză. (We speak English very well).
A locui (to live)
Eu locuiesc
Tu locuiești
El / ea locuiește
Noi locuim
Voi locuiți
Ei / ele locuiesc

Examples:

Eu locuiesc în București (I live in Bucharest).

Tu locuiești într-un oraș mare (You live in a big city).

A lua (to take)

Eu iau
Tu iei
El / ea ia
Noi luăm
Voi luați
Ei / ele iau

Examples:

Eu iau autobuzul (I take the bus).

Eu iau micul dejun la ora 9 (I have breakfast at 9.00 o'clock).

Exercise:

Scrieți verbele următoare la forma corectă (Write the following verbs in the correct form):

Eu (a locui) în Praga - I (to live) in Prague.

Tu (a lua) o carte de la bibliotecă -You (to take) a book from the library.

Noi (a vorbi) limba franceză - We (to speak) French language.

Voi (a vorbi) multe limbi – You (to speak) a lot of languages.

Adjective

Play: adjectives and colors

Adjectives

dinamic, -ă (engl. dynamic)

harnic, -ă (engl. hardworking)

punctual, -ă (engl. punctual)

inteligent, -ă (engl. intelligent)

interesat, -ă (engl. interested)

dificil, -ă (engl. difficult)

interesant, -ă (engl. interesting)

liber, -ă (engl. free)

disponibil, -ă (engl. available)

bun, -ă (engl. good)

amabil , -ă (engl. kind)

tânăr, -ă (engl. young)

Colors

alb, -ă (engl. white)

negru, neagră (engl. black)
albastru, -ă (engl. blue)
verde, verde (engl. green)
galben, -ă (engl. yellow)
roșu, roșie (engl. red)
roz, roz (engl. pink)
maro, maro (engl. brown)
gri, gri (engl. gray)
portocaliu, portocalie (engl. orange)
violet, violet (engl. violet)

Some of the colors names have the same form in the feminine and masculine (e.g. roz) and some
of them have a different form (e.g. roșu – roșie). The ending "ă" in the feminine form is available
only for a few color names.
Seasons, months and days of the week

(Anotimpurile, lunile anului și zilele săptămânii)

Play: seasons months days of the week

Seasons of the year:

primăvara

vara

toamna

iarna

Months of the year:

ianuarie

februarie
martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

Days of the week:

luni

marți

miercuri

joi

vineri

sâmbătă

duminică

Exercise:

Răspundeți la întrebările următoare (answer the following questions):

Care este anotimpul dumneavoastră preferat? (What is your favorite season?)

Care este luna dumneavoastră preferată? (What is your favorite month?)

Care este ziua dumneavoastră preferată din săptămână? (What is your favorite day of the week?)

Ce zi este astăzi? (What day is today?)

Ce zi este mâine? (What day is tomorrow?)

At the bookshop

Play: at the bookshop

Ion: Bună ziua (Hello)

Vânzătoarea: Bună ziua (Hello)

Ion: Aș dori un dicționar român-englez. Aveți? (I would like a Romanian-English

dictionary. Do you have one?)

Vânzătoarea: Nu, avem numai un dicționar spaniol-român și unul francez-român. Dar

avem o carte de gramatică în limba română, dacă vă interesează. (No, we only have a
Spanish-Romanian dictionary and another one French-Romanian. But we have a
grammar book in Romanian, if you are interested).

Ion: Nu, sunt interesat numai de dicționar (No, I am only interested in the dictionary)

Vânzătoarea: Vă rugăm să reveniți săptămâna viitoare, este posibil să primim (Please

come back next week, it's possible to receive one).

Ion: Mulțumesc. La revedere (Thank you. Good bye).

Vânzătoarea: La revedere (Good bye).

Vocabulary

dicționar, -e (s.n.) =dictionary

numai (adv.) = only

carte (s.f.) = book

gramatică (s.f.) = grammar

a reveni (vb.) = to come back, to return

a primi (vb.) = to receive

Exercise:
Translate the following sentences into Romanian:

I would like a dictionary.

We don't have a Spanish-Romanian dictionary.

Do you want a grammar book?

Please come back next week.
Adverbs and adverbial phrases

Play: adverbs

Adverbs are important parts of speech in Romanian. If you want to use an adverb into a sentence,
you can place the adverb in front of the verb or after the verb. Its position is not fixed.

Example

Acum am de scris un email (Now I have to write an email) or

Am de scris un email acum. (I have to write an email now)

Usual adverbs in Romanian

acum = engl. now

aici = engl. here

acolo = engl. there

ieri = engl. yesterday

alaltăieri = engl. the day before yesterday

astăzi (azi) = engl. today

mâine = engl. tomorrow

poimâine = engl. the day after tomorrow

mereu /întotdeauna = engl. always

niciodată = engl. never

uneori = engl. sometimes

Adverbial phrases

în fiecare zi = engl. every day

în fiecare dimineață = engl. every morning

în fiecare seară = engl. every evening

acum 3 zile (cu 3 zile în urmă) = engl. three days ago

săptămâna aceasta (asta) = engl. this week

anul acesta (ăsta) = engl. this year

săptămâna trecută = engl. last week

anul trecut = engl. last year

săptămâna viitoare / următoare = engl. next week

anul viitor / următor = engl. next year

Remarks

The adverbial phrase “în fiecare zi” is used only when it expresses a time point.

Ex.: Merg la piață în fiecare zi (I go to the market every day).

If we have a sentence like “Every day is beautiful”, the Romanian translation is:

Fiecare zi este frumoasă,

because “every day” (“fiecare zi”) is the subject of our sentence.

In this case, we don't use the preposition “în” in front of the phrase.
The rule is available for all the similar phrases (în fiecare dimineață – every morning, în fiecare
seară – every evening, în fiecare an – every year).
The difference between the phrases “săptămâna trecută / viitoare” and “anul trecut / viitor” is
the following: “săptămâna” is a feminine noun and “anul” is a masculine noun. In Romanian,
the first word of a phrase is usually the noun. If the noun is masculine/feminine, the adjective
will be in the masculine / feminine form as well. In our case, “trecută / viitoare” is feminine and
“trecut / viitor” is masculine.

Exercise:

Write sentences using the following adverbs and phrases:

acum (now), mâine (tomorrow), în fiecare zi (every day), săptămâna viitoare (next week).

Fruit and vegetables

Let's learn the main fruit in Romanian:

Play: fruits and vegetables

portocală, -e (s.f.) - engl. orange

banană, -e (s.f.) - engl. banana

măr, mere (s.n.) - engl. apple

pară, pere (s.f.) - engl. pear

caisă, -e (s.f.) - engl. apricot

căpșună, -i (s.f.) - engl.strawberry

cireașă, cireșe (s.f.) - engl.(sweet) cherry

vișină, -e (s.f.) - engl. (morello) cherry

grepfrut, -uri (s.n.) - engl.grapefruit

lămâie, lămâi (s.f.) - engl. lemon

mandarină, -e (s.f.) - engl. tangerine

pepene, pepeni (s.n.) - engl. melon

piersică, -i (s.f.) - engl. peach

prună, -e (s.f.) - engl. plum

zmeură, -e (s.f.) - engl. raspberry

strugure, -i (s.m.) - engl. grape

Vegetables

roșie, -i (s.f.) - engl. tomato

ardei, ardei (s.m.) - engl. pepper

castravete, castraveți (s.m.) - engl.cucumber

ceapă, cepe (s.f.) - engl. onion

ridiche, -i (s.f.) - engl. radish

varză, verze (s.f.) - engl. cabbage

ciupercă, -i (s.f.) - engl. mushroom

fasole (s.f.) - engl. bean

mazăre (s.f.) - engl. pea

morcov, -i (s.m.) - engl. carrot

vânătă, vinete (s.f.) - engl.aubergine

conopidă, -e (s.f.) = engl.cauliflower

Abbreviations

s.f. = substantiv feminin (feminine noun)

s.m. = substantiv masculin (masculine noun)

s.n. = substantiv neutru (neuter noun)

Exercise:

Translate the following sentences into Romanian:

I want to buy two oranges and three apples.

Do you have apples?

I don't like these tomatoes.

Do you need a lemon?

We don't have grapes, we are sorry.

What time is it

Play: what time is it?

Questions:

Cât e ceasul / cât este ceasul? (What time is it?)

Cât e ora / cât este ora? (What time is it?)

Ce oră e / ce oră este? (What time is it?)

Vă rog să îmi spuneți cât este ceasul? (Please tell me what time is it)

Spuneți-mi vă rog, cât e ora? (Tell me please, what time is it?)

Știți cât este ceasul? (Do you know what time is it?)

"E" is the short form of "este" (it is).

The last three questions above are formal.

If you want to ask a friend what time it is, you have to change the verb.
Examples:

Te rog să îmi spui cât este ceasul. (Please tell me what time it is)

Spune-mi te rog, cât e ora? (Tell me please, what time is it?)

Știi cât este ceasul? (Do you know what time is it?)

Answers:

Este unu fix. (It's one o'clock sharp)

Este unu și 10 minute. (It's ten past one)

Este unu și un sfert. (It's a quarter past one)

Unu și jumătate. (It's half past one)

Două fără un sfert. (It's a quarter to two)

Este aproape 1. (It's almost one o'clock)

Este aproximativ ora 1. (It's about one o'clock)

Exercise:

What time is it?

19:40, 19:50, 20:00, 20:15, 20:30, 20:45
Cardinal numeral

Play: numerals

Cardinal numerals from 0 to 10

0 zero
1 unu / una, o / un
2 doi / două
3 trei
4 patru
5 cinci
6 șase
7 șapte
8 opt
9 nouă
10 zece

The forms "o" and "un" precede a noun: un băiat (one boy) – o fată (one girl).

The forms "unu" (for a masculine or a neuter word) and "una" (for a feminine word) are
independently used, as an answer of a question.

Example 1

-Câte cărți vrei? (How many books do you want?)

-Una (one).

-Câte telefoane vrei? (How many phones do you want?)

-Unu (one).

The structure "una carte" or "unu telefon" does not exist.

The form "doi" is used for a masculine noun and "două" for a feminine and a neuter noun.

Example 2

doi băieți (two boys)

două fete (two girls)

două telefoane (two phones)

Numerals from 11 to 20

unitate (unit) + "spre" + "zece"

11 unsprezece
12 doisprezece / douăsprezece
13 treisprezece
14 paisprezece
15 cincisprezece
16 șaisprezece
17 șaptesprezece
18 optsprezece
19 nouăsprezece
20 douăzeci

The form "doisprezece" is used for a masculine noun and "douăsprezece" for a feminine and a
neuter word.

Numerals from 21 to 99
21 douăzeci și unu / douăzeci și una
22 douăzeci și doi / douăzeci și două
23 douăzeci și trei
30 treizeci
40 patruzeci
50 cincizeci
60 șaizeci
70 șaptezeci
80 optzeci
90 nouăzeci
99 nouăzeci și nouă

Cardinal numeral from 100 to 1.000.000.000

Decimal point ('.') is used here just as a separator for each thousand.
100 o sută
200 două sute
300 trei sute
900 nouă sute
1.000 o mie
2.000 două mii
100.000 o sută de mii
1.000.000 un milion
2.000.000 două milioane
1.000.000.000 un miliard
2.000.000.000 două miliarde

Examples
33 treizeci și trei
78 șaptezeci și opt
289 două sute optzeci și nouă
1.300 o mie trei sute
2.450 două mii patru sute cincizeci
100.000 o sută de mii
125.000 o sută douăzeci și cinci de mii
4.000.000 patru milioane
Countries, nationalities and languages

Play: nationalities

Țara (engl. country) Naționalitatea (engl.nationality) Limba (engl. language)

România român / româncă română
Statele Unite ale Americii american / americancă engleză
Marea Britanie (Anglia) englez / englezoaică engleză
Franța francez / franțuzoaică franceză
Grecia grec / grecoaică greacă
Rusia rus / rusoaică rusă
Portugalia portughez / portugheză portugheză
Polonia polonez / poloneză poloneză
Japonia japonez / japoneză japoneză
Italia italian / italiancă italiană
Germania neamţ / nemţoaică germană
China chinez / chinezoaică chineză

Remarks:

When we talk about nationalities, there are always different forms in the masculine and feminine
form.

All the languages are feminine words, with the ending -ă.
Exercises:
1) Transform according to the model:
Model: Eu sunt din Grecia – eu sunt grec / grecoaică

Ea este din Polonia.

Ea este din Rusia.
Eu sunt din Italia.
El este din România.
Ea nu este din China.

2) Answer the questions according to the model:

Model:
Vorbești limba română? (Do you speak Romanian language?)
Da, vorbesc limba română. Nu, nu vorbesc limba română. (Yes, I speak Romanian language. No,
I don't speak Romanian language).
Vorbești limba spaniolă?
El vorbește limba italiană?
Vorbiți franceza?
Vorbești chineza?

Reflexive verbs

(Verbele reflexive)

Play: reflexive verbs

There are two types of reflexive verbs in Romanian: preceded by the reflexive pronouns "se" (in
the accusative) and “și” (in the dative).

Examples of verbs with the reflexive pronouns "se":

a se scula (engl. to wake up)

a se pieptăna (engl. to comb)

a se îmbrăca (engl. to dress)

a se așeza (engl. to sit down)

a se duce (engl. to go)

a se întoarce (engl. to return)

a se culca (engl. to sleep)

Conjugation model with "se" in the Present Indicative

Affirmative form

A se trezi (engl. to wake up)

Eu mă trezesc Noi ne trezim
Tu te trezești Voi vă treziți
El / ea se trezește Ei / ele se trezesc

Negative form

A se trezi (engl.to wake up)

Eu nu mă trezesc Noi nu ne trezim
Tu nu te trezești Voi nu vă treziți
El / ea nu se trezește Ei / ele nu se trezesc

Examples of verbs with the reflexive pronoun "și":

a și imagina (engl. to imagine)

a și aminti (engl. to remember)

Conjugation model with "și" in the Present

Affirmative form

A-și aminti (engl. to remember)

Eu îmi amintesc Noi ne amintim
Tu îți amintești Voi vă amintiți
El / ea își amintește Ei / ele își amintesc

Negative form
 Eu nu îmi (nu-mi) amintesc Noi nu nu ne amintim
Tu nu îți (nu-ți) amintești Voi nu vă amintiți
El / ea nu își (nu-și) amintește Ei / ele nu își (nu-și) amintesc

Daily activities

Play: daily activities

Ce activități zilnice are George? (What daily activities does George have?)

Luni: merg la serviciu, beau o cafea, am o ședință, scriu niște emailuri, fac sport.

(On Monday: I go to the work, I have a coffee, I have a meeting, I write some emails, I play
sports)

Marți: am cursul de franceză, lucrez la computer, am o întâlnire cu niște prieteni.

(On Tuesday: I have a French class, I work on the computer, I have a meeting with some friends)

Miercuri: am niște întâlniri de afaceri, merg la cursul de dans, iau cina cu niște colegi.

(On Wednesday: I have some business meetings, I go to a dance class, I have dinner with some
colleagues)
Joi: merg la birou, scriu un raport, merg la un bar cu niște prieteni.

(On Thursday: I go to the office, I write a raport, I go to a bar with some friends)

Vineri: plec din București, merg la munte, admir natura, mă plimb.

(On Friday: I leave Bucharest, I go to the mountains, I admire nature, I walk)

Sâmbătă: vizitez castelul Bran, iau masa la un restaurant, mă pregătesc să revin în București.

(On Saturday: I visit Bran castle, I eat in a restaurant, I prepare to return to Bucharest)

Duminică: revin în București, merg 4 ore cu mașina, mă pregătesc pentru săptămâna următoare.

(On Sunday: I come back to Bucharest, I go 4 hours by car, I prepare for next week)

Vocabulary (Vocabular)

a bea (vb.) = to drink

a scrie (vb.) = to write

a face (vb.) = to do

a lucra (vb.) = to work

întâlnire, i (s.f.) = meeting

a pleca (vb.) = to leave

a admira (vb.) = to admire

a se pregăti (vb.) = to prepare

a reveni (vb.) = to return

Answer the following questions:

Care este programul dumneavoastră zilnic?

(What is your daily program?)

Ce faceți în weekend de obicei?

(What are you doing at weekends usually?)

Când mergeți la film / la teatru?

(When do you go to the film / theater?)

Când învățați limba română?

(When do you learn Romanian language?)

Present Indicative of the verbs in -a (1st conjugation)

Play: present indicative of the verbs in -a

The dictionary form of the verb is the infinitive form.

The particle "a" is the marker for infinitives and it is placed in front of the verb.

Examples: a cânta (to sing), a dansa (to dance), a mânca (to eat) etc.

The infinitive ending (a vowel or a vowel group) shows the verb conjugation. The endings and
the verb conjugations are:

-a: 1st conjugation: a cânta (to sing)

-ea: 2nd conjugation: a avea (to have)

-e: 3rd conjugation: a merge (to go)

-i and -î: 4th conjugation: a iubi (to love), a hotărî (to decide)

Let's learn the Present Indicative of the verbs in -a (1st conjugation).

A cânta (engl. to sing), a pleca (engl. to leave)

A cânta A pleca
Eu cânt Eu plec
 Tu cânți Tu pleci
El / ea cântă El / ea pleacă
Noi cântăm Noi plecăm
Voi cântați Voi plecați
Ei / ele cântă Ei / ele pleacă

The root verb is obtained by removing the infinitive suffix. For instance, is the infinitive form is
„a cânta”, the root is „cânt”. In order to form the Present Tense, we have to add some endings
to the root verb. These endings are: Ø, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă.

Sometimes some phonetic mutations occur in the verb stem, as in the example below:

eu cânt (I sing) – the root is „cânt”

tu cânți (you sing) – the root is „cânț”

Due to phonetic rules, „t” becomes „ț” before „i”.

In some other situations, the vowel „e” from the root verb becomes the diphthong „ea” as
follows:

tu pleci (you leave)

el pleacă (he leaves)

Some of the verbs in -a receive the suffix „ez” in the first and the second person singular. In the
third person singular, the suffix „ez” becomes „eaz”. After this suffix, the Present Tense endings
are added (Ø, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă).

A dansa (engl. to dance), a lucra (engl. to work)

A dansa A lucra
Eu dansez Eu lucrez
Tu dansezi Tu lucrezi
El / ea dansează El / ea lucrează
Noi dansăm Noi lucrăm
Voi dansați Voi lucrați
Ei / ele dansează Ei / ele lucrează

For most verbs, the 3rd person singular is homonymous with the 3rd person plural:

el cântă (he sings) = ei cântă (they sing)

el lucrează (he works) = ei lucrează (they work)

Exceptions

A sta (engl. to stay), a da (engl. to give), a lua (engl. to take)

A sta A lua
Eu stau Eu iau
Tu stai Tu iei
El / ea stă El / ea ia
Noi stăm Noi luăm
Voi stați Voi luați
Ei / ele stau Ei / ele iau

The negative form

The particle “nu” must be placed in front of the verbs.

Examples:
A cânta
Eu nu cânt (I don't sing)
Tu nu cânți (you don't sing)
El / ea nu cântă (he / she doesn't sing)
Noi nu cântăm (we don't sing)
Voi nu cântați (you don't sing)
Ei / ele nu cântă (they don't sing)
A pleca
Eu nu plec (I don't leave)
Tu nu pleci (you don't leave)
El / ea nu pleacă (he / she doesn't leave)
Noi nu plecăm (we don't leave)
Voi nu plecați (you don't leave)
Ei / ele nu pleacă (they don't leave)
Present Indicative of the verbs in "ea" (2nd conjugation)

Play: present indicative of the verbs in -ea

Verbs with the infinitive ending in „-ea” are considered verbs of the 2nd conjugation.

Some models conjugation are below:

A avea (engl. to have), a tăcea (engl. to be silent), a vedea (engl. to see), a bea (engl. to drink)
A avea A tăcea
Eu am Eu tac
Tu ai Tu taci
El / ea are El / ea tace
Noi avem Noi tăcem
Voi aveți Voi tăceți
Ei /ele au Ei / ele tac

A vedea A bea
Eu văd Eu beau
Tu vezi Tu bei
El / ea vede El / ea bea
 Noi vedem Noi bem
Voi vedeți Voi beți
Ei /ele văd Ei / ele beau

As we can see from the examples above, verb roots have a lot of irregular forms. Nevertheless,
we can formulate some rules: the Present Tense ending must be added to the verb root. For most
verbs from the 2nd group, the endings are: Ø, -i, -e, -em, -eți, Ø. The exception is the verb "to
drink" (a bea), where the ending is "u" in the 1st person singular.

For most verbs, the 1st person singular is homonymous with the 3rd person plural:

eu văd (I see) = ei văd (they see)

eu beau (I drink) = ei beau (they drink)

The negative form

Particle "nu" must be placed in front of the verbs.

A vedea
Eu nu văd (I don't see)
Tu nu vezi(you don't see)
El / ea nu vede (he / she doesn't see)
Noi nu vedem (we don't see)
Voi nu vedeți (you don't see)
Ei /ele nu văd (they don't see)
A bea
Eu nu beau (I don't drink)
Tu nu bei (you don't drink)
El / ea nu bea (he / she doesn't drink)
Noi nu bem (we don't drink)
Voi nu beți (you don't drink)
Ei / ele nu beau (they don't drink)

Present Indicative of the verbs in “e” (3rd conjugation)

Play: present indicative verbs in -e

Verbs with the infinitive ending "e" are considered verbs of the 3rd conjugation.

Examples: a merge (to go), a scrie (to write), a deschide (to open), a trimite (to send), a începe
(to start), a crede (to believe).
The Present Indicative is formed from the verb root. If the infinitive is "a merge", the verb root
is "merg" (without the infinitive suffix "e"). If the infinitive form is "a deschide", the verb root is
"deschid" etc.

After obtaining the root, the following endings must be added: Ø (1st person singular), -i (2nd
person singular), -e (3rd person singular), -em (1st person plural), -eți (2nd person plural), Ø
(3rd person plural).

Examples

A merge (engl. to go), a începe (engl.to start / to begin),a crede (engl. to believe)
A merge A începe A crede
Eu merg Eu încep Eu cred
Tu mergi Tu începi Tu crezi
El / ea merge El / ea începe El / ea crede
Noi mergem Noi începem Noi credem
Voi mergeți Voi începeți Voi credeți
Ei / ele merg Ei / ele încep Ei / ele cred

The consonant "d" as a last letter in the 1st person singular (cred, deschid) becomes "z" in the
2nd person singular (crezi, deschizi).

The 1st person singular has the same form as the 3rd person plural:

Eu cred / ei cred (I believe / they believe).

Eu merg / ei merg (I go / they go)

Some verbs receive the ending "u" in the 1st person singular and in the 3rd person plural.

A scrie (engl.to write)

Eu scriu Noi scriem
Tu scrii Voi scrieți
El / ea scrie Ei / ele scriu
The negative form

Particle "nu" must be added in front of the verb:

Eu nu scriu Noi nu scriem

Tu nu scrii Voi nu scrieți
El / ea nu scrie Ei / ele nu scriu

Present Indicative of the verbs in “-i / -î” (4th conjugation)

Play: present indicative verbs in -i

Verbs ending in "-i / -î" are considered verbs of the 4th conjugation.

The Present Indicative is formed from the verb root. In order to obtain the verb root, the
infinitive suffix "-i / 'î" must be removed.

Examples: a fugi (to run) – the verb root is "fug" (without "-i")

After obtaining the verb root, the following endings must be added: Ø (1st person singular), -i
(2nd person plural), -e (3rd person singular), -im (1st person plural), -iți (2nd person
plural), Ø (3rd person plural).

A ieși (engl. to go out), a fugi (engl. to run), a veni (engl. to come)

Eu ies Eu fug Eu vin
Tu ieși Tu fugi Tu vii
El / ea iese El / ea fuge El / ea vine
Noi ieșim Noi fugim Noi venim
Voi ieșiți Voi fugiți Voi veniți
Ei / ele ies Ei / ele fug Ei / ele vin
Some verbs receive a suffix before endings. The suffixes are: -esc (1st person singular and 3rd
person plural), -eșt (2nd and 3rd person singular). After these suffixes, the Present Tense
endings must be added.

A călători (engl. to travel), a dori (engl. to want), a vorbi (engl. to speak)

Eu călătoresc Eu doresc Eu vorbesc
Tu călătorești Tu dorești Tu vorbești
El / ea călătorește El / ea dorește El / ea vorbește
Noi călătorim Noi dorim Noi vorbim
Voi călătoriți Voi doriți Voi vorbiți
Ei / ele călătoresc Ei / ele doresc Ei / ele vorbesc

Verbs with the infinitive ending "ui" keep the same vowels before suffixes.

A construi (engl. to build), a locui (engl. to live)

Eu construiesc Eu locuiesc
Tu construiești Tu locuiești
El / ea construiește El / ea locuiește
Noi construim Noi locuim
Voi construiți Voi locuiți
Ei /ele construiesc Ei / ele locuiesc

Verbs ending in "-î" receive the following endings: Ø (1st person singular), -i (2nd person
plural), -a (3rd person singular), -âm (1st person plural), -âți (2nd person plural), ă (3rd
person plural). Some verbs are conjugated with a suffix. The suffixes are added to the verb
root. These suffixes are: -ăsc (1st person singular and 3rd person plural), -ășt (2nd and 3rd
persons singular)

A hotărî (engl. to decide)

Eu hotărăsc Noi hotărâm
Tu hotărăști Voi hotărâți
El / ea hotărăște Ei / ele hotărăsc

A coborî (engl. to get down)

Eu cobor Noi coborâm
Tu cobori Voi coborâți
 El / ea coboară Ei / ele coboară

Negative form

In order to obtain the negative form, the particle "nu" must be added in front of the verb.

A veni (engl. to come)

Eu nu vin Noi nu venim
Tu nu vii Voi nu veniți
El / ea nu vine Ei / ele nu vin

Special phrases in Romanian

Some usual phrases in Romanian are formed with a pronoun in the dative and the verb "to be" in
the third person singular.

Play: special phrases in Romanian

Examples

Îmi este foame = mi-e foame (I am hungry)

Îmi este sete = mi-e sete (I am thirsty)

Îmi este frig = mi-e frig (I am cold)

Îmi este cald = mi-e cald (I am warm)

If we want to change the subject, only the dative pronoun "îmi" will be modified. The rest of the
phrase including the verb "este" and the nouns "foame", "sete", "frig", "cald" remains in the same
form.

The current/common form of these phrases includes the short form of the pronoun "mi" and the
short form of the verb "to be" ("e" instead of "este"). The contraction of the pronoun "mi" and
the verb "e" is mandatory ("mi-e"). In this case, the two parts of speech turn into one syllable.
This type of contraction occurs in the 1st, 2nd and 3rd person singular. In the 1st, 2nd and 3rd person
plural we use only the short form of the verb "to be": "e". As long as the two parts of speech (the
pronoun and the verb) does not turn into one syllable, we cannot talk about a contraction ("ne e",
"vă e", "le e" are not contractions).
Îmi este foame / sete Ne este foame /sete

Mi-e foame / sete Ne e foame /sete

(I am hungry / thirsty) (We are hungry / thirsty)

Îți este foame / sete Vă este foame /sete

Ți-e foame / sete Vă e foame /sete.

(You are hungry / thirsty) (You are hungry / thirsty)

Îi este foame / sete Le este foame /sete

I-e foame / sete Le e foame /sete

(He / she is hungry / thirsty) (They are hungry /thirsty)

Meaning and grammar do not always go together. Not all phrases or verbs can be preceded by
the normal subject ("eu", "tu", "el / ea" etc.). An important grammatical feature of this type of
phrases is that it is not possible to express the logical subject "eu", "tu", "el / ea" etc. in front of
them. A structure like "eu îmi este foame" is incorrect.

Romanian uses a double dative structure. If we want to emphasize the subject of this type of
phrase, the logical subject is in the dative as well. The dative forms of the pronouns used in this
case are: "mie" (in the 1st person singular), "ție" (in the 2nd person singular), "lui / ei" (in the 3rd
person singular; "lui" is for masculine, "ei" is for feminine), "nouă" (in the 1st person plural),
"vouă" (in the 2nd person plural), "lor" (in the 3rd person plural). The full form of these phrases is:
Mie îmi este foame / sete Nouă ne este foame / sete

Mie mi-e foame / sete Nouă ne e foame / sete

(I am hungry / thirsty) (We are hungry / thirsty)

Ție îți este foame / sete Vouă vă este foame / sete

Ție ți-e foame / sete Vouă vă e foame / sete.

(You are hungry / thirsty) (You are hungry / thirsty)

 Lui / ei îi este foame / sete Lor le este foame / sete

Lui / ei i-e foame / sete Lor le e foame / sete

(He / she is hungry / thirsty) (They are hungry /thirsty)

If we don't want to emphasize the logical subject, it is enough to say: "îmi este foame" or "mi-e
foame". The optional forms of the dative pronouns are only: "mie", "ție", "lui / ei", "nouă",
"vouă", "lor".

"(Mie) îmi este foame" - "mie" is optional

"Îmi este foame" - "îmi" is mandatory

The negative form

In the negative, the particle "nu" must be added in front of the pronouns in the dative.
Nu îmi este foame / sete Nu ne este foame / sete

Nu mi-e foame / sete Nu ne e foame / sete

(I am not hungry / thirsty) (We are not hungry / thirsty)

Nu îți este foame / sete Nu vă este foame / sete

Nu ți-e foame / sete Nu vă e foame / sete.

(You are not hungry / thirsty) (You are not hungry / thirsty)
Nu îi este foame / sete Nu le este foame / sete

Nu i-e foame / sete Nu le e foame / sete

(He / she is not hungry / thirsty) (They are not hungry /thirsty)

When we express the double dative, the particle "nu" remains in front of the second pronoun in
the dative.
Mie nu îmi este foame / sete Nouă nu ne este foame / sete
 Mie nu mi-e foame / sete Nouă nu ne e foame / sete

(I am not hungry / thirsty) (We are not hungry / thirsty)

Ție nu îți este foame / sete Vouă nu vă este foame / sete

Ție nu ți-e foame / sete Vouă nu vă e foame / sete.

(You are not hungry / thirsty) (You are not hungry / thirsty)
Lui / ei nu îi este foame / sete Lor nu le este foame / sete

Lui / ei nu i-e foame / sete Lor nu le e foame / sete

(He / she is not hungry / thirsty) (They are not hungry /thirsty)

Other Romanian phrases having the same structure are:

Îmi pare bine de cunoștință = Nice to meet you

Îmi pare rău = I am sorry

Îmi este bine = I am fine

Îmi este rău = I am sick

The short form including the contraction of the pronouns in the dative and the verb is possible
only when the structure includes the verb "to be".

Îmi este bine = Mi-e bine = I am fine

Îmi este rău = Mi-e rău = I am sick

If the structure includes the verb "a părea" (to seem), a short form does not exist.

Îmi pare bine de cunoștință = Nice to meet you

Îmi pare rău = I am sorry

are the only possible constructions.

Verb "to like" in Romanian

One of the special verbs in Romanian is "a plăcea" (to like).

This verb has only one possible form "place" in the Present Tense, preceded by the pronouns in
the dative "îmi" (1st person singular), "îți" ( 2nd person singular), "îi" (3rd person singular), "ne"
(1st person plural), "vă" (2nd person plural), "le" (3rd person plural).

Play: verb to like

Îmi place Ne place

(I like) (We like)

Îți place Vă place

(You like) (You like)

Îi place Le place

(He / she likes) (They like)

The verb can be followed by a noun or by a verb. In the last situation, the verb must be in the
Present Subjunctive.

Îmi place filmul. (I like the movie)

Îmi place să mă uit la televizor (I like watching TV).

If the noun in the singular form, the verb form is "place". If the noun is in the plural, the verb
form is "plac". The noun always has a definite article.

Îmi place ciocolata (I like chocolate).

Îmi plac portocalele (I like oranges).

In the negative form, the particle "nu" must be added in front of the personal pronoun:
Nu îmi place = nu-mi place Nu ne place

(I don't like) (We don't like)

Nu îți place = nu-ți place Nu vă place

(You don't like) (You don't like)

Nu îi place = nu-i place Nu le place

(He / she doesn't like) (They don't like)

The normal personal pronouns (eu/tu/noi/voi, etc.) cannot be used in front of this verb.

Structures like: "eu îmi place", "tu îți place" etc. are not correct.

Romanian uses a double dative. If we want to emphasize the logical subject of this type of verb,
the logical subject is in the dative as well. The dative forms of the pronouns used in this case are:
"mie" (1st person singular), "ție" (2nd person singular), "lui / ei" (3rd person singular; "lui" is for
masculine, "ei" is for feminine), "nouă" (1st person plural), "vouă" (2nd person plural), "lor"
(3rd person plural). The full form of these phrases is:
Mie îmi place Nouă ne place

(I like) (We like)

Ție îți place Vouă vă place

(You like) (You like)

Lui / ei îi place Lor le place
 (He / she likes) (They like)

In order to write this structure in the negative form, the particle "nu" is placed in front of the
second pronoun in the dative.
Mie nu îmi place = mie nu-mi place Nouă nu ne place

(I don't like) (We don't like)

Ție nu îți place = ție nu-ți place Vouă nu vă place

(You don't like) (You don't like)

Lui / ei nu îi place = lui / ei nu-i place Lor nu le place

(He / she doesn't like) (They don't like)

If we do not want to emphasize the logical subject, it is enough to say: "îmi place". The optional
forms of the dative pronouns are: "mie", "ție", "lui / ei", "nouă", "vouă", "lor".

"(Mie) îmi place" - "mie" is optional

"Îmi place" - "îmi" is mandatory

These forms of the verb "to like" are available only in the Present Indicative. If the verb is used
in the Past Tense (Present Perfect Indicative), the forms are:
Mi-a plăcut Ne-a plăcut

(I liked) (We liked)

Ți-a plăcut V-a plăcut

(You liked) (You liked)

I-a plăcut Le-a plăcut

(He / she liked) (They liked)

Remarks:

The contraction of the pronoun in the dative and the auxiliary "a" is mandatory.
If we want to emphasize the logical subject, the forms "mie", "ție", "lui / ei", "nouă", "vouă",
"lor" must be added in front of the structure.

Mie mi-a plăcut Nouă ne-a plăcut

(I liked) (We liked)

Ție ți-a plăcut Vouă v-a plăcut

(You liked) (You liked)

Lui / ei i-a plăcut Lor le-a plăcut

(He / she liked) (They liked)

Negative form:
Nu mi-a plăcut Nu ne-a plăcut

(I didn't like) (We didn't like)

Nu ți-a plăcut Nu v-a plăcut

(You didn't like) (You didn't like)

Nu i-a plăcut Nu le-a plăcut

(He / she didn't like) (They didn't like)

Mie nu mi-a plăcut Nouă nu ne-a plăcut

(I didn't like) (We didn't like)

Ție nu ți-a plăcut Vouă nu v-a plăcut

(You didn't like) (You didn't like)

Lui / ei nu i-a plăcut Lor nu le-a plăcut

(He / she didn't like) (They didn't like)

Definite and indefinite article in Romanian

Definite article

The definite article in Romanian is attached to the end of a word.

Definite article in the singular

For a masculine noun ending in a consonant, the definite article is "l". This letter is attached to
the end of the noun and it is preceded by the vowel "u".

Play: article

Băiatul = băiat + u + l (engl. the boy)

Studentul = student + u + l (engl. the boy)

Bărbatul = bărbat + u + l (engl. the man)

The definite article is "le" for masculine nouns that end in "e".

Fratele = frate + le (engl. the brother)

Câinele = câine + le (engl. the dog)

For a feminine word, the definite article is "a".

If the last letter of the feminine word is "ă", "ă" becomes "a" (fată → fata)

Fata = fată + a (engl. the girl, fr. la fille)

If the last letter of the feminine word is "e" and "e" is preceded by a consonant, the definite
article "a" is added to the end of the word:

Cartea = carte + a (engl. the book)

Dragostea = dragoste + a (engl. the love)

If the last letter of the feminine word is "e" and "e" is preceded by a vowel, the last vowel "e"
becomes "a":

Femeia = femeie + a (engl. the women)

Lămâia = lămâie + a (engl. the lemon)

For some words ending in "ea" or "a" the definite article "a" is preceded by the vowel "u":

Cafeaua = cafea + u + a (engl. the coffee)

Canapeaua = canapea + u + a (engl. coffee shop)

For a neuter noun, the definite article has the same forms and obeys the same rules and
restrictions as for masculine word:

-l (preceded by "u" if the nouns ends in a consonant)

-le (if the noun ends in "e").

Telefonul = telefon + u + l (engl. the phone)

Obiectul = obiect + u + l (engl. the object)

Spatele = spate + le (engl. the back)

Definite article in the plural

For a masculine noun, the definite article is "i", which is added to the end of the word and is
preceded by the plural ending.

Băieții = băieți + i (engl. the boys)

Frații = frați + i (engl. the brothers)

For a feminine word, the definite article "le" is added to the end of the word, after the plural
ending.

Fetele = fete + le (engl. the girls)

Mamele = mame + le (engl. the mothers)

The definite article for a neuter word is the same as for a feminine word - "le". The article is
attached to the plural ending.

Obiectele = obiecte + le (engl. the objects,)

Computerele = computere + le (engl. the computers)

Indefinite article in the singular

The indefinite article is attached in front of the noun. For a masculine and a neuter noun the
article is "un" and for a feminine word the article is "o".

un băiat (engl. a boy)

o fată (engl. a girl)

un loc (engl. a place)

Indefinite article in the plural

The indefinite article in the plural is the same for all the genders - "niște" and it is placed in front
of the noun. The noun has to be in the plural form.

niște băieți (engl. some boys)

niște fete (engl. some girls)

niște obiecte (engl. some objects)

Masculine nouns in Romanian. Plural

endings
A masculine noun designates a word referring to a male person, animal, bird, etc., or professions
and nationalities referring to males.

Certain objects are also masculine: pantalon – pantaloni (trousers), pantof – pantofi (shoes), as
are some fruits: strugure –struguri (grapes), pepene – pepeni (melon), and some vegetables:
castravete –castraveți (cucumber), ardei – ardei (pepper), morcov – morcovi (carrot).

The plural ending for a masculine noun is always "i". This letter is added to the end of a noun,
but in most cases vowel or consonant mutations in the root also occur.

Play: masculine nouns plural

Examples
consonant, -i

prieten,prieteni (engl. friend)

băiat,băieți (engl. boy)

-u -i

fiu,fii (engl. son)

leu,lei (engl. lion)

-e -i

frate,frați (engl. brother)

câine,câini (engl. dog)

-i -i

ochi,ochi (engl. eye)

pui,pui (engl. chicken)

Exceptions

tată,tați (engl. father)

popă,popi (engl. priest)

cal,cai (engl. horse)

copil,copii (engl. child)

Remarks

There are no specific rules for a vowel or consonant mutation: băiat (singular) – băieți (plural),
frate (singular) – frați (plural).

In the singular, the masculine nouns have different endings: consonant (prieten), -u (fiu), -e
(câine), -i (ochi), -ă (tată).

Certain masculine words have identical singular and plural forms ("ochi,ochi" or "pui,pui").
Feminine nouns. Forming the plural

A feminine noun designates a word referring to a female person, animal, bird, etc., or professions
and nationalities referring to females.

Certain objects are feminine: carte – cărți (books), masă – mese (tables), as are some fruits:
portocală – portocale (oranges), lămâie – lămâi (lemons), and some vegetables: roșie – roșii
(tomatoes), conopidă – conopide (cauliflowers).

The plural ending for a feminine word can be: -e,-i or -uri.

Vowels and consonants mutations in the stem can also occur.

Play: feminine nouns plural

Singular Plural
-ă -e

prietenă (engl. friend) prietene

fată (engl.girl) fete

-ă -i

stradă (engl. street) străzi

sală (engl.room) săli

-ă -uri

blană (engl.fur) blănuri

iarbă (engl.grass) ierburi

-e -i

carte (engl.book) cărți

pasăre (engl. bird) păsări

-ea -ele

cafea (engl.coffee) cafele

stea (engl.star) stele

-a -ale

pijama (engl.pyjamas) pijamale

-ie -i

cheie (engl.key) chei

femeie (engl.woman) femei

Exceptions

zi (engl. day) zile

soră (engl. sister) surori

vânzătoare (engl. seller) vânzătoare

Neuter nouns. Forming the plural

A neuter noun refers in general to a thing or an inanimate object. The neuter nouns are masculine
in the singular and feminine in the plural. A native speaker of Romanian knows that an inanimate
word takes in the singular the masculine numeral "un" and in the plural the feminine numeral
"două".

Examples: un telefon – două telefoane (one phone – two phones), un scaun – două scaune (one
chair – two chairs), un pix –două pixuri (one pen – two pens).

The plural endings for a neuter noun can be: -e,-uri,-i.

These endings can be added to the final letter of the neuter noun (bilete,dansuri) or it can replace
the last vowel of the noun in the singular (lucru – lucruri, fluviu – fluvii, teatru - teatre).

Phonetic mutations in the stem are rarer than masculine and feminine nouns.
Play: neuter nouns plural

Singular Plural

[consonant] -e

bilet (engl. ticket), bilete

autobuz (engl. bus), autobuze

-u -e

muzeu (engl. museum), muzee

teatru (engl. theater), teatre

-u -uri

râu (engl. river), râuri

titlu (engl. title), titluri

-(i)u -(i)i

fluviu (engl. river), fluvii

fotoliu (engl. armchair), fotolii

-i -e

tramvai (engl. tramway), tramvaie

pai (engl. straw), paie

[consonant] -uri

corp (engl. body), corpuri

dans (engl. dance), dansuri

-i -uri

taxi (engl. taxi), taxiuri

Exceptions

nume (engl. name), nume

prenume (engl. first name), prenume

Phonetic mutations in verbs in the Present

Vowel and consonant mutations occur very often in the Present Tense paradigm.

Play: phonetic alternations verbs present

The most common vowel mutations are:

a – ă: sar/sărim (I jump – we jump)

ă – e: văd/vezi (I see – you see)

o – oa – u: pot/poate/putem (I can – he can – we can)

i – e: vin/venim (I come – we come)

Most mutations occur in the root verb, as we can see in the examples mentioned above.
The vowel mutation: e – ea dansez/dansează (I dance – he dances) occurs in the Present Tense
suffix (ez / eaz).

All the verbs with the suffix "ez" register this type of mutation in the third person singular.

The most common consonant mutations are:

d – z: văd/vezi (I see – you see), deschid/deschizi (I open – you open), cred/crezi (I believe – you
believe)

s – ş: cunosc/cunoști (I know – you know), citesc/citești (I read – you read)

t – ţ: trimit/trimiți (I send – you send)

All the consonant mutations occur in the 2nd person singular (văd/vezi: I see/you see). The
Present ending "i" determines a consonant mutation.

Grammatical features

Most mutations in Romanian are the result of some special phonetic laws that can be explained
by differences in the phonetic structure of various forms of the verbs in the Present.

The chronology of these mutations is related to the changes produced in the history of the
Romanian language. The oldest mutation is "a – ă"and dates from the twelfth century.

The mutations increase the irregular grammatical features of the verbs in the Present and occur
also in the Past Tense paradigm (forming the participle).

All the mutations in the Present Tense paradigm occur also in the noun and adjective inflection.
Past Tense (Present Perfect)

The Present Perfect is formed with the auxiliary verb "a avea" (to have) and the past participle of
the verb.

Play: past tense

The auxiliary verb "a avea" (to have) has the following forms:
Eu am Noi am
Tu ai Voi ați
El / ea a Ei / ele au

Present Perfect

Affirmative form
A lucra (to work)
Eu am lucrat (I worked) Noi am lucrat (we worked)
Tu ai lucrat (you worked) Voi ați lucrat (you worked)
El / ea a lucrat (he / she worked) Ei / ele au lucrat (they worked)

Negative form
Eu nu am lucrat = eu n-am lucrat Noi nu am lucrat = noi n-am lucrat

(I didn't work) (we didn't work)

Tu nu ai lucrat = tu n-ai lucrat Voi nu ați lucrat = voi n-ați lucrat

(you didn't work) (you didn't work)

El / ea nu a lucrat = el / ea n-a lucrat Ei / ele nu au lucrat = ei / ele n-au lucrat

(he / she didn't work) (they didn't work)

The participle

The participle is formed by replacing the infinitive ending with the participle ending. The
participle endings are different according to each group of verbs. Phonetic mutations may also
occur in the stem.

1st conjugation: the participle ending is –at

A dansa (to dance) – dansat

A învăța (to learn) – învățat

A lucra (to work) – lucrat

2nd conjugation: the participle ending is ut

A vrea (to want) – vrut

A bea (to drink) – băut

A vedea (to see) – văzut

A avea (to have) avut

3rd conjugation: the participle endings are ut, -s or -t

A cere (to ask) cerut

A crede (to believe) crezut

A face (to do) făcut

A merge (to go) – mers

A scrie (to write) scris

A trimite (to send) trimis

A fierbe (to boil) fiert

A rupe (to break) rupt

4th conjugation: the participle endings are it, ât

A dormi (to sleep) dormit

A iubi (to love) iubit

A veni (to come) venit

A hotărî (to decide) hotărât

Examples:

1st conjugation

A cumpăra: eu am cumpărat, tu ai cumpărat, el / ea a cumpărat, noi am cumpărat, voi ați

cumpărat, ei / ele au cumpărat

A dansa: eu am dansat, tu ai dansat, el / ea a dansat, noi am dansat, voi ați dansat, ei / ele au
dansat

2nd conjugation

A bea: eu am băut, tu ai băut, el / ea a băut, noi am băut, voi ați băut, ei / ele au băut

A vedea: eu am văzut, tu ai văzut, el / ea a văzut, noi am văzut , voi ați văzut, ei / ele au văzut

3rd conjugation

A face: eu am făcut, tu ai făcut, el / ea a făcut, noi am făcut, voi ați făcut, ei / ele au făcut.

A cere: eu am cerut, tu ai cerut, el / ea a cerut, noi am cerut, voi ați cerut , ei / ele au cerut
4th conjugation

A veni: eu am venit, tu ai venit, el / ea a venit, noi am venit, voi ați venit, ei / ele au venit.

A vorbi: eu am vorbit, tu ai vorbit, el / ea a vorbit, noi am vorbit, voi ați vorbit, ei / ele au vorbit.

Future Tense

The Future Tense is formed with the auxiliary verb "a vrea" (to want) and the infinitive form of
the verb without the particle "a".

Play: future tense

The auxiliary verb forms are:

Eu voi Noi vom
Tu vei Voi veți
El / ea va Ei / ele vor

Verbs in the Future

Affirmative form

A cânta (to sing)

Eu voi cânta (I will sing) Noi vom cânta (we will sing)
Tu vei cânta (you will sing) Voi veți cânta (you will sing)
El / ea va cânta (he / she will sing) Ei / ele vor cânta (they will sing)

Negative form

The negative particle "nu" is placed in front of the auxiliary verb.

Eu nu voi cânta (I will not sing) Noi nu vom cânta (we will not sing)
Tu nu vei cânta (you will not sing) Voi nu veți cânta (you will not sing)
El / ea nu va cânta (he / she will not sing) Ei / ele nu vor cânta (they will not sing)

Examples of verbs in the Future

a dansa: eu voi dansa, tu vei dansa, el / ea va dansa, noi vom dansa, voi veți dansa, ei / ele vor
dansa

a vrea: eu voi vrea, tu vei vrea, el / ea va vrea, noi vom vrea, voi veți vrea, ei / ele vor vrea

a bea: eu voi bea, tu vei bea, el / ea va bea, noi vom bea, voi veți bea, ei / ele vor bea

a merge: eu voi merge, tu vei merge, el / ea va merge, noi vom merge, voi veți merge, ei / ele vor
merge

a veni: eu voi veni, tu vei veni, el / ea va veni, noi vom veni, voi veți veni, ei / ele vor veni
a face: eu voi face, tu vei face, el / ea va face, noi vom face, voi veți face, ei / ele vor face
About weather (despre vreme)

Let's learn some usual phrases about the weather.

Play: about weather

vremea este frumoasă – engl. the weather is beautiful

vremea este urâtă – engl. the weather is bad

vremea e înnorată – engl. the weather is clouded

vremea e ploioasă – engl. the weather is rainy

plouă– engl. it is raining

ninge – engl. it is snowing

cerul e senin – engl. the sky is clear

vremea este constantă / instabilă – engl. the weather is constant / unstable

este ceață – engl. it is foggy

soarele arde – engl. the sun is burning

vremea este schimbătoare – engl. the weather is unsteady

zăpada se topește – engl. the snow is melting

timpul este răcoros – engl. the weather is cool

ploile sunt izolate – engl. the rains are isolated

se încălzește –engl. it getting warm

Remarks

-"Vremea" is a feminine word; that means that the noun-adjective agreement has to be in the
feminine form:

Incorrect: *Vremea este frumos.

Correct: Vremea este frumoasă.

-The verbs "a ploua" (to rain) and "a ninge" (to snow) have only one form (3rd person singular).

In the Past Tense (Present Perfect), the verb forms are:

a plouat (it rained)

a nins (it snowed)

In the Future Tense, the verb forms are:

va ploua = o să plouă (it will rain)

va ninge = o să ningă (it will snow)

About sport (despre sport)

Let's learn some names of sports in Romanian.

Play: about sport

fotbal- engl. football

tenis de câmp - engl. lawn tennis

tenis de masă - engl. table tennis

golf - engl. golf

ciclism - engl. cycling

atletism - engl. athletics

volei - engl. volley ball

handbal - engl. handball

rugbi- engl. rugby

baschet - engl. basket ball

polo pe apă - engl. water polo

box - engl. boxing

schi - engl. ski

patinaj - engl. skating

alpinism - engl. mountaineering

înot- engl. swimming

Remarks

If the sport has an instrument (like a ball, for instance), the verb used in front of these names of
sports is "to play" (a juca).

Example: Eu joc fotbal / tenis / baschet (I play football / tennis / basket ball).

The verb "a juca" (to play) has the following forms in the Present Indicative:

eu joc, tu joci, el/ea joacă, noi jucăm, voi jucați, ei/ele joacă.

In all the other situations, we use the verb "to do" (a face)

Example: Eu fac schi / înot (I do ski / swimming)

The verb "a face" (to do) has the following forms in the Present Indicative:

eu fac, tu faci, el/ea face, noi facem, voi faceți, ei/ele fac.
The general phrase "I do sport" is formed with the verb "to do":

Eu fac sport (I do sport)

Members of the family

Play: family members

Let's learn the members of the family. The abbreviations are:

s.f. = substantiv feminin (feminine noun)

s.m. = substantiv masculin (masculine noun)

The plural form is indicated before abbreviation.

mamă, e (s.f.) = engl. mother

tată, tați (s.m.) = engl. father

frate, frați (s.m.) = engl. brother

soră, surori(s.f.) = engl. sister

soț, i (s.m.) = engl. husband

soție, i (s.f.) = engl. wife

noră, nurori (s.f.) = engl. daughter in law

ginere, gineri (s.m.) = engl. son in law

cumnat, cumnați (s.m.) = engl. brother in law

cumnată, -e (s.f.) = engl. sister-in-law

văr, veri (s.m.) = engl. cousin

verișoară, e (s.f.) = engl. cousin

nepot, nepoți (s.m.) = engl. nephew

nepoată, e (s.f.) = engl. niece

bunic, i (s.m.) = engl. grandfather

bunică, i (s.f.) = engl. grandmother

socru, i (s.m.) = engl. father in law

soacră, e (s.f.) = engl. mother in law

naș, i (s.m.) = engl. godfather

nașă, e (s.f.) = engl. godmothe

Getting a taxi

Play: getting a taxi

In order to get a taxi, you need to know some phrases.

Dialog 1

Ioana: Bună ziua. Aș dori să comand un taxi la Universitate, Facultatea de Istorie.

(Hello. I would like to order a taxi to the University, the Faculty of History)

Taxiurile: Nu avem nicio mașină disponibilă pentru această zonă.

(We don't have any car available for this area.)

Ioana: Cum este posibil? Nicio mașină pentru zona Universității?

(How is it possible? Any car for the University area?)

Taxiurile: Pentru moment nu, ne pare rău. Numai dacă așteptați 30 de minute.

(At the moment, no, we are sorry. Only if you wait for 30 minutes.)

Ioana: Nu am timp. La revedere.

(I don't have time. Good bye.)

Dialog 2

Ioana: Alo, taxiurile?

(Hello, taxi?)

Taxiurile: Da, bună ziua.

(Yes, hello.)

Ioana: Vreau un taxi la Universitate, în fața facultății de Istorie.

(I want a taxi at the University, in front of the Faculty of History)

Taxiurile: O secundă, să verific. Avem o mașină disponibilă în 15 minute. Unde vreți să mergeți?

(One second, to check. We have an available car in 15 minutes. Where do you want to go?)

La Piața Presei Libere.

(To Piața Presei Libere.)

Taxiurile: Numărul taxiului este 300.

(The taxi's number is 300.)

Ioana: Mulțumesc. Cât costă?

 (Thank you. How much does it cost?)

Taxiurile: 20 de lei.

Ioana: Vă mulțumesc.

(Thank you.)

Vocabulary

a comanda (vb.) = engl. to order

a aștepta (vb.) = engl. to wait

disponibil, ă (adj.) = engl. available

taxi, -uri(s.n.) = engl. taxi

secundă, e(s.f.) = engl. second

mașină, i (s.f.) = engl. car

afară (adv.) = engl. outside

Indefinite pronouns and adjectives

Play: indefinite pronouns

The indefinite pronouns and adjectives are:

ceva (something / anything)

cineva (somebody / someone)

orice (anything / whatever / any)

oricine (anybody)

oricare(anybody)

altceva (something else)

altcineva (somebody else)

fiecare (every / everyone)

alt / altă / alți / alte (other)

un / o (one / a)

unul / una (one)

unii / unele (some)

tot / toată / toți / toate (all)

Only some forms can be followed by a noun:

un

un băiat – one / a boy

o fată – one / a girl

orice

orice carte – any book

oricare

oricare fată – any girl

fiecare

fiecare student – every student

alt / altă / alți / alte

alt student – other student

altă carte – other book

alți studenți – other students

alte studente – other students

tot / toată / toți / toate

tot timpul – all the time

toată pâinea – all the bread

toți oamenii - all the people

toate cărțile – all the books

Conjunctional phrases

Play: conjunctional phrases

The most common conjunction in Romanian is "că" and is used after verbs and phrases as: a
spune (to say), a zice (to tell), a crede (to believe), a fi sigur (to be sure), a avea certitudinea (to
be sure), a stabili (to establish).

"Că" is a component of other conjunctional phrases:

Pentru că (because of)

Nu am timp să vin la tine pentru că sunt ocupat.

Din cauză că (because of)

Nu am putut să vin la teatru din cauză că a început să plouă.

Sub pretext că (under the pretext that)

Nu a venit la concert sub pretext că are de lucru.

Având în vedere că (taking into account that)

Având în vedere că are mult timp, ar fi bine să studieze mai mult.

Cu toate că / în ciuda faptului că(despite)

Cu toate că / în ciuda faptului că plouă, aș vrea să vin la concert.

În caz că (if)

În caz că intervine ceva între timp, te voi suna.

În afară de faptul că / în afara faptului că / pe lângă faptul că (besides)

În afară de faptul că / în afara faptului că / pe lângă faptul că a întârziat o oră, nu și-a cerut nici
scuze.

Remarks
After these phrases, the verb can be used in the Present, in the Past or in the Future Tense.

Easter greetings in Romanian

Play: easter

The Romanian word for "Easter" is "Paște".

The Latin etymology "Paschae" caused different forms of the word in other Latin
languages: Italian "Pasqua", French "Pâques", Portuguese "Pascoa", Romanian
"Paște".
The form "Paște" was considered a singular form in Romanian; the plural form is "Paști".

The most common greeting in Romanian is: "Paște fericit" (Happy Easter)

The expression

"Sărbători fericite" (Happy Holidays)

used with this occasion has a more general meaning.

On Easter's days, Romanians use the expression

"Hristos a înviat!" (Christ has risen)

and get the response:

"Adevărat a înviat!" (He has risen indeed)

Did you know that?

In Romanian the word "Paște" is part of a very popular phrase with a different meaning:

"La Paștele cailor" (at the horses' Easter) – it means "Never ever".

The word "Paște" is also part of a plant name: "Paștele calului" ("the horse's Easter").

Romanian curses

Play: romanian curses

Two words appear in most of the Romanian curses: "naiba" and "dracu".

Both mean "devil" with the difference that "naiba" is less strong than "dracu".

The word "naiba" has a Turkish etymology ("naibe") and reached Romanian through the gypsy
word "naibah". "Naiba" is more a generic curse word than the proper name of the devil.
The word "dracul" has a Latin etymology ("draco") and appears with similar forms in
Istro Romanian ("drac") or Aromanian ("dracu", "darac"). In the spoken language, it is used the
form with the ending "u" instead of "ul": dracu' instead of dracul.

Examples

Du-te dracului / la dracu'! (Go to hell)

Du-te naibii / la naiba! (Go to hell) – less strong than "Du-te dracului / la dracu'!"

The words "naibii" and "dracului" are considered the dative forms of "naiba" and "dracul". These
dative forms are usually preceded:

1) by a verb that requires the dative (like "a da", "a transmite", "a răspunde", "a spune"):

Dă dracului / naibii asta mai departe!

Spune dracului / naibii mai repede!

2) by a normal verb (that does not require the dative case)

Fă dracului / naibii asta mai repede!

Ia dracului / naibii asta de aici!

In this case, the forms "dracului" and "naibii" cannot be replaced by "la dracu' " or "la naiba".

A structure like:

*Fă la dracu / la naiba asta!

is not correct.

We can replace the dative forms "dracului" and "naibii" by "la dracu' " or "la naiba" only when
these words have a meaning of place. In the structures:

Du-te dracului / la dracu'! (Go to hell)

Du-te naibii / la naiba! (Go to hell),

the words "dracului / naibii / la dracu' / la naiba" are referring to a kind of place where the cursed
person should go (i.e. to the hell). In this situation the forms "la naiba" and "la dracu" can replace
the dative forms "naibii" and "dracului".
The forms "la naiba / la dracu" can be used in any kind of questions beginning with a relative
adverb or pronoun: "ce" (what), "când" (when), "cum" (how), "unde" (where), "care" (what) etc.
These words are generally inserted between the relative adverb or pronoun and the verb.

Ce naiba vrei? (What the hell do you want?)

Ce dracu' vrei? (What the hell do you want?)

Unde naiba vrei să mergi? (Where the hell do you wanna go?)

Unde dracu' vrei să mergi? (Where the hell do you wanna go?)

Other Romanian curses imply the genital organs: "pizdă" (female organ) and "pulă" (male
organ). The word "pulă" has a Latin etymology (pulla) and "pizdă" has a Slavic origin, having
the same form in Slovenian, Czech, Polish and Russian. Being feminine words, the possessive
adjective should agree with the noun in the feminine: "pula mea", "pizda mea"

Religious words in Romanian curses

Three religious words appear in some Romanian curses: "Paștele" (the Easter),
"Dumnezeu" (God) and "Cristos" (Christ).

Play: religious words romanian curses

The curses that imply these religious words are:

"Paștele mă-tii!"

"Dumnezeul mă-tii!"

"Cristosul / Cristoșii mă-tii!"

The word "mă-tii" is the genitive form of "mama ta" (your mother). In the spoken
language the popular form "maică-ta" is used (instead of "mama ta"). The form "mă-tii"
is considered impolite and is generally used in the curses.

If we want to use "mă-tii" in the 3rd person singular (his / her mother), the form is "mă-sii"
(derived from "mama sa > maică-sa > mă-sii). Having the same evolution as "mă-tii",
the form "mă-sii" is impolite and generally occurs in the curses.

It is interesting that Romanian developed a curse that implies the word "Easter" (Paște):

"Paștele mă-tii"

The words "Dumnezeu" (God) and "Cristos" are also used in the curses.

The spelling dictionary of Romanian language considers that both forms ("Cristos" and
"Hristos") are correct. "Cristoșii / Hristoșii" is the plural form of "Cristos / Hristos". Being
masculine words, the definite article is "i" ("Cristoșii / Hristoșii”)

There are no Romanian curses that imply the Virgin Mary.

Approving phrases

Play: approving phrases

Some popular approving phrases in Romanian are:

Bineînțeles (of course)

Sigur (sure)

Sunt de acord cu tine (informal) (I agree with you)

Sunt de acord cu dumneavoastră (formal) (I agree with you)

Fără nicio îndoială (without any doubt)

Așa este (that's right)

Foarte bine (very good)

Întotdeauna / mereu (always)

Perfect (perfect)

În ceea ce mă privește, sunt de acord (as far as I'm concerned, I go for it)

E în regulă (that's all right)

Sunt de aceeași părere / opinie (I'm of the same opinion)

În mod sigur / cert (certainly)

Este clar / limpede (it's clear)

Exact (exactly)

Și eu văd lucrurile la fel (I see things in the same way)

Foarte bine (very good)

Întotdeauna / mereu (always)

Este adevărat (it's true)

Într-adevăr (indeed)

Cu siguranță (certainly)

Cu certitudine (certainly)

Ai dreptate (informal) – you are right

Aveți dreptate (formal) – you are right

Bravo! - bravo!

Ne-am înțeles (we are agreed)

Refusal phrases

Play: refusal phrases

Some popular refusal phrases and clauses in Romanian are:

Nu sunt de acord cu tine (informal) (I don't agree with you)

Nu sunt de acord cu dumneavoastră (formal) (I don't agree with you)

Greșești (informal) (you are wrong)

Greșiți (formal) (you are wrong)

Nici vorbă (it's out of the question)

Resping categoric ideea (I definitely reject the idea)

Nu vreau (I don't want)

Nu cred (I don't think so)

Nu-mi place (I don't like it)

Ce păcat (what a pity)

Cred că e pierdere de timp (I think it's a waste of time)

Eu nu văd lucrurile așa (That's not how I see things)

Ideea este inacceptabilă (The idea is unacceptable)

În niciun caz (no way)

Sub nicio formă (no way)

Niciodată (Never)

Nu e adevărat (it's not true)

Bineînțelescă nu / sigur că nu (of course not)

E o greșeală (it's a mistake)

Nu sunt sigur de asta (I'm not sure about that)

Expressing opinions

Play: expressing opinions

Cred că (I think that)

Consider că (I consider that)

Personal, cred că (Personally, I think that)

În opinia mea (In my opinion)

Mi se pare că (It seems to me that)

Înțeleg (I understand)

Înclin să cred că (I tend to believe that)

După cum văd lucrurile (As I see things)

Asta e și convingerea mea (That's my conviction too)

Și eu cred la fel (I'm of the same opinion)

Sunt de aceeași părere / opinie (I'm of the same opinion)

Sunt de acord că (I agree that)

Sunt de acord cu tine (I agree with you) (informal)

Sunt de acord cu dumneavoastră (I agree with you) (formal)

Opinia / părerea mea este că (My opinion is that)

Nu știu ce crezi tu, dar eu (I don't know what you think, but I) (informal)
Nu știu ce credeți dumneavoastră, dar eu (I don't know what you think, but I) (formal)

Ordering food and drinks

Play: ordering food

Aș dori să văd meniul = engl. I would like to see the menu

Aș vrea o cafea, vă rog = engl. I would like a coffee, please

Vreau un suc de portocale, vă rog = engl. I want an orange juice, please

Aș vrea doar o salată = engl. I would like just a salad

Încă mai consult meniul = engl. I'm still having a look at the menu

Serviți mâncare vegetariană? = engl. do you serve vegetarian food?

Aș dori o sticlă de vin roșu = engl. I would like a bottle of red wine

Cât costă un pahar de vin? = engl. how much is a glass of wine?

Pot să fumez? = engl. may I smoke?

Puteți să îmi aduceți = engl. can you bring me

-sare = engl. salt

-piper = engl. pepper

-pâine = engl. bread

-zahăr = engl. sugar

-miere = engl. honey

-ketchup = engl. ketchup

-muștar = engl. mustard

-maioneză = engl. mayonnaise

-unt = engl. butter

-cuțit = engl. knife

-furculiță = engl. fork

-lingură = engl. spoon

-linguriță = engl. dessert spoon

-linguriță de cafea = engl. coffee-spoon

-șervețel = engl. napkin

Meniu:

Ciuperci la grătar – engl. grilled mushrooms

Ficăței de pui – engl. chicken livers

Salată de vinete – engl. eggplant salad

Supă de pui cu tăiței – engl. chicken soup with noodles

Ciorbă de legume – engl. vegetable sour soup

Ciorbă de perișoare –engl. sour soup with meatballs

Șnițel de pui cu legume – engl. chicken schnitzel with vegetables

Păstrăv prăjit – engl. fried trout

Pui la grătar – engl. grilled chicken

Pește la grătar – engl. grilled fish

Salată de roșii cu castraveți – engl. tomatoes and cucumbers salad

Salată de varză – engl. cabbage salad

Papanași cu smântână – engl. cheese dumpling with cream

Clătite cu ciocolată – engl. pancakes with chocolate

Prăjituri – engl. cakes

Înghețată – engl. ice cream

Apă plată – engl. stillwater

Apă minerală – engl. mineralwater

Suc de portocale – engl. orange juice

Ceai – engl. tea

Bere – engl. beer

Vinuri albe – engl. white wines

 Vinuri roșii – engl. red wines

Cafea – engl. coffee

Vreau să plătesc= engl. I want to pay

Nota de plată, vă rog= engl. bill, please

Se poate să-mi aduceți nota de plată? = engl. can you bring me the bill?

Plătesc eu = engl. the bill is on me

Plătim separat = engl. we are paying separately

Pot să plătesc = engl. can I pay

-cash / cu numerar = engl. in cash

-în moneda locală = engl. in local currency

-în valută = engl. in foreign currency

-cu cardul de credit = engl. by credit card

Asking for information

Play: asking for information

Are you a tourist in Romania and you need to ask for information? Here you can find some useful
phrases that you can use:
Scuzați-mă că vă deranjez, îmi puteți spune = engl. sorry to trouble you, can you tell me

-unde este cel mai apropiat hotel? = engl. where the nearest hotel is

-de unde putem să cumpărăm bilete? = engl. where we can buy tickets

-de unde pot să închiriez o mașină? = engl. where the car rental is

-unde este stația de autobuz? = engl. where the bus stop is

Puteți să recomandați un ghid? = engl. can you recommend a guide?

Am putea angaja un ghid? = engl. could we hire a guide?

Există autobuze de la aeroport spre centrul orașului? = engl. is there any bus from the airport to the city
center?

De unde pot să cumpăr o hartă a orașului? = engl. where can I buy a map of the town?

Care sunt principalele locuri turistice? = engl. what are the main tourist places?

Ce muzee sunt în oraș? = engl. what museums are in the city?

Există un teatru în acest oraș? = engl. is there a theater in this town?

Aveți un program cu evenimentele culturale? = engl. do you have a program of cultural events?

Puteți să recomandați un concert? = engl. can you recommend a concert?

Aveți un ghid al muzeelor și expozițiilor din oraș? = engl. have you got a guide book of the museums and
exhibitions of the town?

Christmas and New Year's greetings

The phrase "Sărbători fericite" ("Happy Holidays") is used as a generic greeting for the winter
holidays.

Play: Christmas greetings

Christmas greetings
English Romanian
Christmas Crăciun (plural: Crăciunuri)
Merry Christmas! Crăciun fericit!
Christmas Eve Ajunul Crăciunului

"Crăciun" is considered a neuter word in Romanian.

Christmas is the Feast of the Nativity and is celebrated on December 25th.

On Christmas, the most common greeting is:

"Crăciun fericit!" ("Merry Christmas!")

The word etymology is one of the most discussed etymologies of Romanian language.

Some controversial etymologies have been proposed for this word: lat. "creatio,-onis", lat.
"calationem" or lat. "incarnationem".

The same word appears in other languages that have been in contact with the Romanian
language: Kračon (Bulgarian), Kračun (Serbian), Koročjun (Russian).

"Crăciun" can also be a family name in Romanian.

The Romanian name for Santa Claus is "Moș Crăciun" ("moș" means "old man").

"Christmas Eve" is "Ajunul Crăciunului" and refers to the evening or the entire day that precedes
the Christmas (i.e. 24th of December).

New Year's greetings

English Romanian
New Year Anul Nou
New Year's Eve Ajunul Anului Nou
Happy New Year Un An Nou Fericit / La mulți ani

The phrase "La mulți ani" is used in the month of January when we meet our friends/colleagues
for the first time in the new year. "La mulți ani!" is also used for "Happy Birthday!".
Parts of the day and temporal phrases

Play: temporal phrases

Parts of the day

dimineață (engl. morning)

prânz (engl. noon)

după-amiază (engl. afternoon)

seară (engl. evening)

noapte (engl. night)

în timpul dimineții (engl. during the morning)

în timpul zilei (engl. during the day)

în timpul serii (engl. during the evening)

în timpul nopții (engl. during the night)

dimineața (engl. in the morning)

dis-de-dimineață (engl. early in the morning)

la prânz (engl. at noon)

după-amiaza (engl. in the afternoon)

seara (engl. in the evening)

noaptea (engl. at night)

la miezul nopții (engl. at midnight)

Temporal phrases

anul acesta (ăsta) = engl. this year

anul trecut = engl. last year

anul viitor / următor = engl. next year

acum o săptămână / cu o săptămână în urmă = engl. one week ago

acum trei zile / cu trei zile în urmă= engl. three days ago

din când în când = engl. from time to time

ieri seară = engl. yesterday evening

în această dimineață = engl. this morning

în această seară = engl. this evening

în fiecare dimineață = engl. every morning

în fiecare seară = engl. every evening

în fiecare zi = engl.every day

luna aceasta / luna asta = engl. this month

luna trecută = engl. last month

luna viitoare = engl. next month

mâine dimineață = engl. tomorrow morning

mâine seară = engl. tomorrow evening

săptămâna aceasta / săptămâna asta = engl. this week

săptămâna trecută = engl. last week

săptămâna viitoare / săptămâna următoare = engl. next week

Common places and signs

Play: common places and signs

Names of common places

Aeroport (airport)

Bancă (bank)
Bar (pub)

Casă de schimb valutar (exchange office)

Centru comercial (shopping center)

Coafor (hairdresser's)

Farmacie (pharmacy)

Hotel (hotel)

Magazin (shop)

Poștă (post office)

Restaurant (restaurant)

Secție de poliție (police station)

Spital (hospital)

Supermarket (supermarket)
Bilboards and signs

Accesul interzis = engl. no access

Apă potabilă = engl. drinking water

Apăsați pe buton = engl. press the button

Atenție! = engl. pay attention

Birou de informații = engl. information office

Câine rău = engl. bad dog

Defect = engl. out of order

Deschis = engl. open

Focul interzis = engl. no fire

Fumatul interzis = engl. no smoking

Ieșire de urgență = engl. emergency exit

Interzis cu animale = engl. no pets

Intrarea interzisă persoanelor neautorizate = engl. authorized personnel only

Intrare liberă = engl. free entrance

Împingeți = engl. push

Închis = engl. closed

Închirieri auto = engl. car rental

Nu atingeți = engl. do not touch

Nu deranjați = engl. do not disturb

Nu parcați = engl. do not park / no parking

Ocolire = engl. detour

Parcare fără plată = engl. free parking

Parcarea interzisă = engl. no parking

Pericol = engl. danger

Plecări = engl. departures

Proprietate privată = engl. private property

Scăldatul interzis = engl. no swimming

Sosiri = engl. arrivals

Stație de autobuz = engl. bus stop

Trageți = engl. pull

Article usage

Play: article usage

The definite article is required:

-when a noun is the subject of a sentence:

Incorrect: *Carte este pe masă.

Correct: Cartea este pe masă.

-when a noun preceded by the preposition „cu” indicates the instrument, the
association or the means of transportation:

Incorrect: *Scriu cu pix.

Correct: Scriu cu pixul.

Incorrect: *Merg cu prieteni la munte.

Correct: Merg cu prietenii la munte.

Incorrect: *Merg cu metrou acasă.

Correct: Merg cu metroul acasă.

-when a noun is specified by an adjective, a pronominal adjective or a phrase:

Incorrect: *Merg în parc Cișmigiu.

Correct: Merg în parcul Cișmigiu.

Incorrect: *Este frumos parc din fața casei mele.

Correct: Este frumos parcul din fața casei mele.

-when a noun is specified by a possessive adjective:

Incorrect: *Carte mea este interesantă.

Correct: Cartea mea este interesantă.

-after the quantifier „tot / toată / toți / toate”:

Incorrect: *toți oameni / *toate cărți

Correct: toți oamenii / toate cărțile.

-after the verb „to like”:

Incorrect: *Nu îmi place cafea.

Correct: Nu îmi place cafeaua.

The definite article is not used when the noun is preceded by numerals, interrogatives,
demonstrative or indefinite adjectives:

Două cărți (two books)

Ce carte! (what a book!)

Câteva cărți (a few books)

Această carte / acea carte (this book / that book)

Câte cărți (how many books)

Celelalte cărți (the other books)

Aceleași cărți (the same books)

The definite article is not used after the quantifiers „mult / multă / mulți / multe / puțin
/ puțină / puțini / puține”:

Multe cărți (many books)

Alte cărți (other books)

Prepositions

Play: prepositions

Prepositions are parts of speech indicating relations between words in a sentence.

Romanian uses:

-basic prepositions:
a (of)

lângă (next to)

către (towards)

până (until)

cu (with)

pe (on)

despre (about)

pentru (for)

dintre (between)

peste (over)

după (after)

prin (through)

fără (without)

printre (among)

în (in)

spre (towards)

la (at)

sub (under)

-compound prepositions formed from two basic prepositions:

de la / din (from), până la / până în (until)

-prepositional phrases:
cu scopul de (with the purpose of), în ciuda (despite), în fața (in front of),în spatele
(behind).

After a preposition, a noun does not have a definite article (unless the noun is
specified).

Merg în parc.

Merg în parcul Herăstrău.

Vin de la facultate.

Vin de la facultatea de Limbi Străine.

Merg la aeroport.

Merg la aeroportul Otopeni.

Some adverbs require the preposition „de” if they are followed by a noun:

aproape de hotel (incorect: *aproape hotel)

departe de parc(incorect: *departe parc)

When the prepositions „în” and „din” are placed before indefinite nouns in the
singular, they change into „într-un” and „dintr-un” for the masculine, and „într-o” and
„dintr-o” for the feminine.

Locuiesc în București.

Locuiesc într-un oraș frumos.

Locuiesc într-o casă mare.

Sunt din București.

Sunt dintr-un oraș frumos.

Sunt dintr-o regiune frumoasă.

Common mistakes

Incorect: *Fiecare zi merg la piață.

Corect: În fiecare zi merg la piață.

Incorect: *Merg la parc în fiecare weekend.

Corect: Merg în parc în fiecare weekend.

Incorect: *Mă gândesc despre tine.

Corect: Mă gândesc la tine.

Incorect: *Hotelul este aproape teatru.

Corect: Hotelul este aproape de teatru.

Incorect: *Ne vedem pe luni.

Corect: Ne vedem luni.

Incorect: *Ioana merge în parc în dimineață.

Corect: Ioana merge în parc dimineața.

Incorect: *Din luni până joi mergem la cursuri.

Corect: De luni până joi mergem la cursuri.

http://rolang.ro/Romanian-weekly-lessons.php