, ••• r""',,,e 116

Editoru: Dumitru Piceava

16 - Nr. 1 (49) 2008

BANAARMANEAscA

avea s-arrnana ciudisits di tsi

Estanu, tu dzalili di 15 shi 16-li Yiurtia di cafi anit a avdzara.

di Yizmaclnu 2008 avuiu marea Tutu tu idyea dzua, lali a loru avea

tinjii ta s-hiu calisitu shi s-ljeau Amanjloru ditit Varyaril ta s-hiba vizitatu nu mash di elji, parti, deadunu cu nica 12 di ~====~======:=::::;:;===;::;==:;==-:!J Caramanjlji, mea sh-di niscantsa

A '" " .. di Alanta dzua, neasimu di vidzumu 1 d

rman] 1 varyareanJI oaspits ciudusits vinits mu tu i rna

B hti diti .. it ti di elii casabalu Peshtera shi rna multi hori P f

ucures ti - 1 U can glUm 1 al'"J alargu. Easti zborlu di Iancu eri an

eara di soia a Caramanjloru -, la tu cari baneadza Armanji: Dorcova, shi Niculaki Caracota di Paris.

yiurtia a Machidonarmanjloru ditu Rachitova shi Bachitsa, hoara iu nu Pana atumtsea aproapea tuts di elji

v, '" . d ' fi anu tu mata baneadza Arrnanll mea mash I P f

aryan 1 tSI u n regu ca 1 "J nu para shtea tsiva di ancu eri an

deftira giumitati a meslui Ylzmaclunu. thimisirli di unu chiro shi una cheatra, shi tsi adara elu. Dinaoara s-antribara

Di aesta oara yiurtisearea s- featsi bagata di aslanjlji armanji di Velingrad, cari easti aestu emu sh-tsi cafta la lali

cari na timiseashti ca ado, unu chiro, a loru? Shi s-ma ntribara elji tuts,

bana Armanji. dicutotalui ciudisits, ti cari furnjii alji

Arrnasimu cu niscanti thimisiri 1 I

deadira elji ti prandzu oara a u ancu aleapti. Nu va s-agarshimu locurli di Perifan una Iista cu numili shi cu

Batac, balta, padurli shi padurea di calji adresili a loru di Bucureshti? ...

a caravanarlui Mihali Gushu. Fu zori Alanta dzua Iancu Perifan la ti pistipseari ti noi ca va s-putemu s- apandasi ca s-dusi di-lu vizita Coli videmu ahantsa multsa calji, vara 200- Caraman, cu cari, taha, sh-elu easati 250 di calji, tsi suntu tuts alu Mihai soi, shi-lji pripusi ca tuta avearea a lui Gushu shi ca pascu shi baneadza s-u treaca la Fundatsia a loru I?! Alji

singuri, ca niscantsa calji ayri, tu dzasira ca mash cu agiutorlu a loru,

mardzinea di balta sh-tu padurea 1

Armanjlji di Paris, va s-poata s-u ~ea Batac. Baneadza ca niscantsa calji avearea di la cratul?' Sh-Caramanjlji

ayri, dzatsernu noi, ama atumtsea arrnasira ciudisits pan la Dumnidza. candu la gri "gbioe, ghioa" shi-lji La ashi tsiva nu s-avea minduita pana cljima nicuchirlu a loru, carvanarlu atumtsea ... shi ashi 121 si asparsi yislu. Gushu, ta sla da sari, ca na ciudii, vinita

tuts irushi ntnga elu, froninji ca niscanti oi. Mari na fu ciudia!

Yislu a Armanamlljei andicra di yislu a Varyaramiljei

tu casabalu Velingrad, di-anvarliga a curi suntu rna multi hori (Dorcova, Rachitova sh.a., casabalu Peshtera) iu nica baneadza Armanji. Elji suntu, dupa cumu na si spuni, tu unu numiru di vara 5.000 (tsintsi njilji) di sufliti. Tutu ahantsa s-dusira Romania ti ghineatsa aoa sh-vara 80 di anji. Di aeshtsa ditu soni voiu ta s-ma spunu ca tu aestu chiro elji fura atselji tsi sh-tsanura nai rna ghini soia shi smi sticara multu, multu psanu cu Mucanjlji.

A Arrnanjloru ditu Varyarii ama, a ca armasira tu locurli a loru di daima, comunismolu shi natslonallsmulu varyarescu la macara geanlu shi-lji featsira ta s-agiunga sa s-tucheasca psanu catl psanu, anu di anu. Cafi anu Varyaramea mashca psanu cati psanu di ea shi Armanamea s-tucheashti.

Elji, Armiinjlji ditu Yaryarii, au tutu ahanti ndrepturi, mutrindalui etnia a loru, cati ndrepturi au shi Arrnanjl]l ditu Romania. Tsi va dzaca, tsiva!?!

Yislu a Varyaramiljei, dupu cumu sveadi, easti ca, cu chirolu, tu locurli a loru s-armana tutu ahantsa Arman]i cats arrnasira tu hoara Bachitsa.

Padurea di calji

Armanjlji cu cari feciu io calea di B ucureshti - Velingrad avea vinita rna multu tu excursii ta sa-shi veada soia shi locurli iu s-amintara na parti di elji shi iu s-amintara shi banara papanjlji a loru.

Agiumslmu Velingrad Gioi seara shi fumu aprucheats di tinjisitlu armanu Vascu Ianchiev, prezidentulu a Sutsataljei a Armanjloru di Velingrad.

Udalu arrnanescu ditu Muzeulu di Velingrad

Vizita la Coli alit Caraman

Alanta dzua, Sambata dupa prandzu, vlzltarnu expozitsia etnografica arrnaneasca di la Muzeulu di Velingrad. Dishcljidirea u featsira pareia di cantatori di Dorcova, cari na cantara musheatlu canticu "Cbini vinitii ", dupa cari zburara doaua doamni pi varyareshti shi deapoia tinjisitlu Vascu Ianchiev. Tutu pi varyareashti. Anda intramu shi vizitamu Muzeulu duchimu ca di tsi easti zborlu.

Easti zborlu di unu uda ditu Muzeulu di Velingrad iu suntu parastisiti ~------------------------, niacumtinatu lucri arrnaneshtsa di unu chiro, cartsa shi revisit a r m a n e s h t s a veclji shi nali

~~~ cumu shi caduri

cu Arrnanjlji di unu chiro shi di adza.

Dupa prandzu Caramanjlji, vara 5-6 inshi, s-dusira di-Iu vizitara Coli Caraman, unu lali di a loru, tsi easti tu ilichii di vara 102 anji sh-cari easti Iuyursitu unlu di nai rna avutslji Arman] i di Velingrad. Ari ca aveari rna multi casi, multi hlctari di paduri shi unu munti analtu, pi a curi ctptta, sa spuni, nu s-tucheashti neaua varaoara. Tu muabetsli a loru s-avdza ntribarea: A curi va-lji alasa lali a loru ahanta aveari? Seara ama, tuts Caramanjlji

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (49) 2008 - 17

Seara arDlaneasca

Andamusea a fratsloru ditu Consiliului Director a Comunitatiljei yii "Njica Loji Masonica "M" 2 di Batac

Seara, la unu restaurantu ditu mardzinea di Velingrad, nicuchirlji Vascu Ianchiev shi N iko Kiurcl ndreapsira una mu sheata Seara Arrnaneasca cu poezii shi cantitsi arrnaneshtsa. Musheati poezii na spusi poetlu Yioryi Hulianu di Peshtera iara pareili armaneshtsa di folcloru di Rachitova shi Dorcova adusira dinintea a noasta vedji ama sh-nali cantitsi arrnaneshtsa. Una entipuisi ahoryea na featsi una parei di cantatori di Scopia, tsi poarta numa di "Cramusteanjlji". Oaspitslji putura di avdzara shi ndoaua cantitsi vedji armaneshtsa cantati di una parei di a Caramanjloru di vara S inshi.

ca di baea di multu chiro shi a ljei nu lji si dadea nitsi unu semnu.

Protlu di "fratrsl]l" a ljei, tsi s-featsi afanu di ado, eara nviscutu tu una cameashi aroshi sh-cari pana atumtsea, ta s-lu veada tuta lumea, giuca dinintea a cantatorloru di pi ashi dzasa stsena, singuru sh-cu manjli teasi, has ca fotbalishtsalji tsi da golu.

Dupa elu, unit cati unu s-featsira afanji pi ascumtalui di ado nica vara shasi frats di a omlui cu cameashi aroshi. Tuts aeshtsa inshi loara parti la andamusea mistiryipsita a Fundatsiiljei .Lo]a masontca "M" 2 di Batac, ndreapta tu njedzu di noapti, la sihata 24-Ii va dzaca.

La alta oara sh-la videari, nu s-putea sa s- faca!?!

S-pari ca dzua a Masonjloru easti atsea di 24-Ii, di Cirisharu, canda!

S-na adutse mu aminti ca

Dimandarea 1333 ti limba a Arrnanjloru fu data tutu tu una dzua di 24-li di Cirisharu, canda!

Sa shtii ca Rebilipsirea frantseasca de la 1789, fu Iuyursita "hiljea a masoneriiljei", iara tu tsi matreashi Machidunia di nainti di 1913, s-aspuni ca apofasea di mpartsarii a ljei di catra Masoneriili ditu Romania shi ditu vasiliili natsio nalisti balcanitsi, tsi di psanu chiro sh-avea amintata independentsa -, nu fu loata Bucureshti tu anlu 1913, tu dzua di 10-li diAgustu, mea fu loata cu unu anu rna nainti sh-tu dzua di 24-li di Clrisharu. ..

*

Protaparti

Atse1ji sbepti frats tsi aspareara cucuvealili ditiJ. padurea Batac

Cu apuhia a vtzltaljei a noasta la Muzeulu di VeIingrad ditu dzua di Sambata, IS-Ii di Yizmaciunu, putumu di vidzumu, ca ti ciudii, nu mash "udalu muzeu" cu lucri shi caduri arrnaneshtsa, mea shi una parei di Armanji adunats ca unu aropunu, tsi, candu-Iji vedz ashitsi, tsa anjiurdzeashti a "rnasonerii", cumu dzatsea unu shicagi ditu pareia Mandra di Bucur-Obor.

Unu altu shicagi, ditu idyea parei, dzatsea ca a lui alji easti ca baea ta sa-Iji veada deadunu Perifan shi Nik Karakota, shi lji-arnjudzeashti ashi tsiva ohi sa-lji veada deadunu sh-cu Lifteri N aum. lara atumtsea candu treilji suntu adunats de adunu sh-cu Steryiu Samara, dzatsea unu altu shicagi, sigura varcolaclu di prici easti etima sh-cu coada rna mari di ea, has ca na maim una, tsi baga pi cali vara mushuteatsa.

Contsertu di cantitsi Armaneshtsa

Alanta dzua, tahina, ca pi la sihatea 10, dinintea a idyiului Hotel, pi mardzinea di piscina, ahurhi contsertulu, cumu-Iji dzatsi Niko Chiurci, di muzica arrnaneasca. Cu aesta apuhii putumu di vidzumu shi s-avdzamu rna multi parei shi solishtsa vocali tsi na cantara multi sh-musheati cantitsi arrnaneshtsa vedji shi nali. Va-lji adutsernu am inti cantatorlu shi compozitorlu Yioryi Hulianu di Sofia, pareia di cantatori a doam naljei Gusheva di Sofia, pareia "Cramusteanjlji" di Scopia cumu shi pareili di fo lcloru arrnanescu di Dorcova shi di Rachitova.

Fu, ca dealithea, unu contsertu musheatu tsi na featsi ta s-na minduimu, chiola sh-ti unu sticu di oara, ca Armanamea va s-baneadza daima.

Prttu aestu contsertu di cantitsi armaneshtsa tsi-Iu tsanura Armanjlji ditu Varyarli na sa deadi unu semnu ca elji nu va sh-alasa limba a loru di daima canaoara, nu va sh-alasa cantitsli, nu va sh-alasa canaoara adetsli a loru, atseali lucri cari u scotu tru migdani identitatea a lorn ahoryea sh-cari-Iji fatsi ca elji sa s-aleaga dicutotalui di tuti alanti millets namisa di cad baneadza.

Chiola shi pritu aesti psani lucri saxeashti yislu a Armanamiljei ditu Varyarii ca ea va s-baneadza daima. Ashi s-lji-agiuta Dumnidza!

*

*

Nai rna multsalji di oaspitslji tsi vinira la andamusea a Arrnanj loru di VeIingrad shi s-tihisira la Muzeu sa ntriba: tsi cafta aeshtsa oaminji aoa shti cad furnjii? Elji nu sh-avea di habari di tsi na avea spusa pi Internet Niko Kiurci: "va s-avem Velingrad una adunare a Consiliului Armanjlor shi Contsert di cantits Armaneshti",

Ghini rna, tu aesti dzali, oaminjlji tsi fura ado, vinits di alargu, loara parti la contsertili di muzica armaneasca ama nu loara parti shi nu avdzara ta sa stsana vara turlii di "adunari a Consiliului a Arrnanjloru".

Cu tuti aesti ama, tsiva, tsiva tutu fu, ca nu putea ta s-Iji-arada pi Internet Niko Kiurci sh-ea fumu fara focu, cumu s-aspuni, nu easi canaoara.

*

S-na turnamu la oili a noasti! Iavealji tora atselji 7 frats-armanji cari loara parti la andamusea mlstlryipsita a Comunitatiljei yii "NjicaLoji Masonica "M" 2 di Batac", ashi cumu aveamu s-aflamu rna amanatu, etimusita tu njedzu di noapti tu padurea di Batac: reprezentantulu a pareiljei Mandra ditu Arbinushii, tsi baneadza shlucreadza tu Cartsii, reprezentantulu a pareiljei Mandra ditu Rep. Machidunii, tsi baneadza Canada (doilji bunji cantatori shi patriots shi a curi numi, ama, nu putumu s-li aflumu), reprezentantulu a pareiljei "Mandra di

Seara amanatu, ca tu njedzu di noapti, la restaurantulu iu s-avea etimusita Seara Arrnaneasca cu poezii sh-cu cantitsi armaneshtsa, Tsalu Halciu nu sh-avea isihii: Trimbura di sideti, di inati ama sh-di niheama anchizrna.

"Fratslji" a ljei avea vgata di la ziafeti

18 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

Eara tu njedzu di noapti shi oapitslji asculta mayipsits cantitsli a pareiljei di cantatori Gramosteanjlji tsi, fara unlu di frats, canta niacumtinatu.

Tu idy iu lu chiro Tsalu

~-------------------------------------------------------------

Halciu, tsi s-avea trapta la

measa ditu cohea a salaljei, deadunu cu ntreaga parei di muljeri sh-di barbats ditu

1"Iii:C~~"","

partea a Cararnanjloru,

plandzea shi suschira iara oaspitslji di-anvarliga multu sciudisea, di mushitetsli tsi liavdza ...

- Du-ti lai, Halciu, du-ti lai, s-vedz tsi s-fatsi ado di fratili Lifteri shi fratili Sami, coleglu a meu di la Externi di la Chinotita, di nu mi cljimara shmini? - aiji dzatsea Zoe alii Halciu. Cumu di aoa sh-doi

Bastilia" di Paris, Ianku Perifan, deadunu cu secretarlu a lui personal N iculaki Karakota, reprezentantulu a pareiljei "Mandra di Abatoru" di Bucureshti, ornlu cu cameashi aroshi, Lifteri Naum, reprezentatulu a pareiljei Mandra di Portu Custantsa, Steryiu Samara shi reprezentantulu a pareiljei Mandra di Sofia, Toma Kiurcl.

Fu calisitu ta s-ljea parti la aesta mistiryipstta andamusi, ca oaspiti di tinjii, shi Vascu janaki, prezidentulu ali Sutsata a Arrnanjloru di Velingrad, tu tesea di organizatoru, ama naslu nu vru ta s-la tinjiseasca calisirea ti furnjia ca nu putea ta s-hiba sinfunu cu mistiryipsita Comuinitati, tsi sh-dzatsi ca easti sh-yii, cari avea tu planu ta s-dishcljida una sculii ti ficiorlji armanji ditu pad urea Batac, tamam ado iu, nafoara di carvanarlu Mihali Gusho, nu-ari vara altu Armanu.

La aesta mistiryipsita andamusi vru ta s-lj ea parti shi reprezentanta a Muljertloru ditu pareia Mandra di Bucureshti sh-di pisti tuta Romania, Zoe Pihlivana, alias Tsalu Halciu alu Carabash, ama nu fu aprucheata.

Furnjia: la una ahtari andamusi ali una ahtari Fundatsii ica Comnunitati yii lea loji masonica ica cumu vrets voi sa-I]t dzatsets, ca tutti unu varcolacu easti, nu sa straxescu shi muljerli. .. !

Deftira parti

Centicit ti fratslji ntru pisti

anji putura di u bagara Mariana Bara prezidenta a Comunitatiljei yii shmistiryipsita sh-tora mini nitsi nu voru ta s-mi aproachi ado?

Le, le, le caplu a meu!.. Le, le, le, le caplu a meu ... Ca u durea, taha, marata tsalu Halciu, nu mash suflitlu, mea sh-caplu ...

- Cu ljirtari hljina, ca ti cartescu, vreamu s-ti ntrebu: tuts aeshtsa tsi-lji plandza tini ca nu tsa da di manaru tsa suntu frats di dealithealui mea .... di suflitu? U ntribu nunlu shicagi.

- Di suflitu nune, di suflitu anji suntu nune ... cumu ashi!? Le, le, le caplu ameu! Uiii, uiiiii fratslji a melji. .. ! Le, leeeeee, plandzea tsa lu Halciu nicurmatu, unu plangu-mplititu cu-unu suschiratu sh-dupa cari, ti fratslji ti cari suschira, ahurhi unu canticu mintimenu sh-pararnusheatu, sh-cu ntribari ca ditu hicatii:

Ail, iuoi Jai. frats eli frats. AsJanji sh-Iivendze berbets, Tsi Ja Ycnedoni voi edrets, Di mini nu mi cljimets,

Sh-ut ciiuihnii mi-elesets?

Bis!

Oil. JeJe Irsts di [arlaLs. Mimtmenii shi mevtumets,

Tsi tu peduri hits anats

Sh-ea cttcuveelili va stets, La-Zoe mintee nu ve-u-ercets!

Bis!

Oil, JeJe frats di frats.

Ctitse nu va dishtiptats Sh-cucuveaua-atsea cu drets, La cuprii voi s-u-arcats

Sh-dicara va mi-nscepnts AnaJta cepit s-ini begets I?! Bis!

-Le, Ie, Ie caplu a meu!.. Le, Ie, Ie, Ie caplu a meu ... , le, Ieeeeeee, plandzea Zoe nicurrnatu, m isticatu cu-unu suschiratu shi cu-unu zboru nfarmacatu:

Ca tsi poezii nyrepsii io este-veers, Cu na hari far eli preaclji tuenoeste fara

Sh-cu mssturilji tsi can nu me-poeti s-u-edere,

lara toamna eali... dipit nji-u ccnzurere,

Cs taha ea sh-avea mash na rima ltshours

Sh-tu bilingva-antoJogii ... ici nu nji-u bagara!

-Ulili, uiiiiii, caplu a meu! Le, le, le caplu a meu!.. Le, le, le, le caplu a meu ... , leeeeee!, ama tsi, canda cantitsli alu Dardaculi nu avea sh-eali rima? Sh-atumtsea, catse tu-atsea antologii a lui poezii fura po-po-po (tsi mushuteatsa) iara a mea fu b-bo-bo (tsi uruteatsal)? Uiiiiii, uiiiii caplu a meu!, Ul, ui, uiiiiiiii, caplu a meu ... !

Du-ti lai Halciu, du-ti lai sh-vedz tsi s-fatsi ado cu fratslji a melji...uiii , uiii ... caplu a meu!

Shi Halciu, omu fronimu shi ascultatoru, di cara-lji asculta niminatu thamasitlu canticu ali tsalu Halciu, nchisi ta s-duca la fratslj i a Ij ei.

Atumtsea anda-Iu vidzu ca nchiseashti tsalu Halciu sh-alasa plangulu sh-canticlu shi, dupa unu sugljitsu shiunu ahandosu suschiratu, alji dzatsi shi alii Iancu Darlaiani:

- Du-ti sh-tini lali Iancu cu Halciu, nu lu-alasa singuru .. ! Shi avets

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 19

- Sh-cata iu fudzira furlji sh-cata iu u candu sh-bea cafelu mpartsatu cu

loara calji a melji7 ntriba Gushu. mari masturilji, has ca la unu cafine di

- Calji a talji u Ioara tra nandreapta, Paris, di masturicilu Nik Karakota.

lji-apandasi simenlu, iara furlji dupa elji. Sh-ma multu di ahatu elji eara sh-

Iavea-lji iu suntu ndzeana adunats: nlhearna ca baldasits dupa tsi u

matrea pritu aestu binodu cu aradz ascultara apustusitoarea shi mplina di infraaroshi shi va-lji vedz. mintiminilji Cuvenda ali Analta Cap ii,

Matri Mihali Gushu pritu binodu cu don lank Perifan, cuvenda tsi fu infraaroshi shi-lji vidzu furlji adunats yrvasita di p. s. -lu (personal secretar) stogu, fara Iunjina. Sh-eara vara noaua a lui, Nik Karakota.

sh-nu shapti. Shapti di elji shidea pi Dupa pauza di cafe fratslji ntru pisti, stoali, iara doi di elji eara mproshtsa tinjisits shi ascultatori, ashi cumu suntu shi-lji vigljea, taha. di cafi oara, lu asculta rna largu Don

- Ve du ca sh edu adunats pi Ianku Perifan, Analta Capii ali Njica ntunear icu, fara lunj ina, ca Loja Masonica "M" 2 di Batac, cari cucuvealili... la yivasea tsiva ditu una cartica - Nafoara di simenjlji, tsi vinita di rnisttryipstta, "Francmasoneria, psanu chiro, tuts alantsa au matuyeali Mistiryiili a fratsiljiljei", nyrapsita di la oclj i, yilii, va dzaca, cu aradz Luc Nefontaine.

Tu aestu chiro, Mihali Gushu- infraaroshi, ta s-veada elji sh-pi Di aesta oara yivasearea u fatsea

Carvanarlu, ado iu ash shidea fronimu ntunearicu ama s-nu hiba vidzuts sh- cu yiliili cu infraaroshi mprumutati di la measa cu sotslji a lui shi ash bea di altsa, lji-apandasisimenlu... la p. s.-lu a lui. Aestu ditu soni, Nik

chelchea cu yinu aroshu - ,.,...- ----,:--::="..........."....... Karakota, nu mata

adusu di tinjisitlu Vascu shi avea ananghi di eali ti

pareia a lui -, shi asculta furnjia ca elu, niscanti

mayipsitu cantitsli cantati ori, veadi tutu, pi lunjlna

di Varyareanj lj i di shi chiola sh-pi

Bucur eshti sh-di ntunearicu! Ma tsiva di

Cramusteanjl]l di Skopia, cucuvealili di pisupra a

10 unu tilifonu di la unlu di lui. .. !7!

Simenjlji tsi u veaglji Tra marea a lorir ciudii

niacumtinatu dhesea ica ama, shi di aesta oara,

prohuma (dig,ro.), tsi Analta a loru Capii.don

ndjidi apa a Batadui. - Emmm, ghini, ghini, bre, dzasi lank Perifan, a ca eara armatusitu cu

- Yina bre, Mihali, ayonjea, alji dzasi Gushu, va-lji ndregu io tora ... shi va-lji yilii di mprumutu nu putu ta s-Ia simenlu, ca niscantsa Chiftsa vinita saturn ti daima ta s-ma yina elji tu yivaseasca rna multu chiro di catu ta s-tsa fura calji! padurea Batac shi s-ma cafta ta s-ma chiro la yivasi prota oara. Furnjia:

- 0, le,le! sh-uhta Mihali Gushu anda fura calji di la mini. .. va ts-aducu rna tamam tu atsea oara, anda yivasea, avdza ca di tsi easti zborlu shi dinaoara amanatu sh-luyuria aesta... una cucuveaua vombira sh-nitinjisita, sh -alasa musheata ziafeti, inshi Shi-avrapa lu ncalica Gushipal sh-ea ca vigljitoari di mintiminilji, tsi-sh nafoara, lu ncalica vrapa Gushipal, vimtulu s-dusi Gushu narait dupa furi. shidea cu tuta urdia a ljei tu pomlu bineclu a lui nai rna gioni, shi anchisi Anda agiumsi aproapea di elji, Iu-alasa sumu cari elji eara adunats, salighi unu ca vimtulu catra furi. .. Pi cali ama, Gushipal rianaparti , aproapea di galjinatu, cu ljirtari, sh-ma sanatosu di nu agarsht ta s-treasca sh-pi acasa ta shuseaua shi elu, cu tufechea di atselu ali sora a ljei ntru pisti sh-bana, sa-sh Ije a shi tufechea a lui di avinaticu tu mana, s-dusi piascumtalui shi, anapudilji, elu cadzu tamam pi

avinaticu., cata elji.... cartica tsi u yivasea don Ianku

Agiumsi ayonjea la simenu. * Perifan ... ! Semnu arau l Dinaoara

- Tsi s-fatsi bre, cu calji a melji, ntriba Natntl ta s-agtunga Mihali Gushu la atumtsea "omntprezentulu" , omlu tsi

Gushu simenlu? simenu Iancu Darlaiani shi Halciu easti daima pisti tutu, va dzaca, Nik

- Iavea tsi s-fatsi, lj i -apandasi Carabash avea agiumta la mistiryi- Karakota ansar i sh-lu ashtersi simenlu. Una parei di vara sha pti psitlu locu - sigura, pi calea mistiryi- ndllicatu cu distimelea a lui di harsafl Chiftsa, ditu cari unlu di elji eara psita tsi la u avea spusa tsalu Halciu- nistraxitlu galjmaur tsi, isticli, ca ditu nviscutu tu una cameashi aroshi sh- ado iu s-tsanea mistiryipsita andamusi tseru fu arcatu .. .lara Analta Capii, cari alaga dupa calji cu manjlji teasi, shi tutu cafta ta sa sta di zboru cu vara dupa chibara fapta a p. s.-lu a lui shhas ca Hrlsto Stoicicov candu dadea di mistiryipsitsl]i frats ntru pisti... dusi rna largu y ivasearea ditu

goluri, cafta ta s-acatsa unu di elji. lara Ama fratslji ali tsalu Halciu, tsi shidea mistiryipsita carti ...

calji s-aspareara ashi di multu di pi niscanti scamni njits, adunats tu unu Tu aestu chiro cushureadzlj i a

canda cushearadzlji di furi avea cu elji tsercljiu, nu avea chiro di elji. noshtsa nicalisits, di cara u vidzura

vara lupu ica tsiva peru di lupu !7! Furnjia: eara tu oara di pauza di cafe, ndilicata tihiseari cu mushuteatsa a

angatanu ta s- nu afla Piceava (! 7!) , ca va na spuna la tuta lumea ... , avets angatanu, avets angatanu ... ca va samu cripari cu fratslji a melji. .. !

Shi Iancu Darlaiani, ornir chischlnu la suflitu, fronimu sh-la lodu a lui, ali apandaseshti: Tsi mi bagats mini, bre Zoe, tu mintitura aesta? ..... Shi pan tu soni shi Iancu Darlaiani, ta s-nu ljiasparga chefea ali Zoe shi s- nu rna u avda cumu plandzi shi suschira, di cara sh-bagu palaria pi capu shi shtrapsi cravata la gushi, anchisi sh-elu calea deadunu cu Halciu cata lodu mistiryipsitu ditu padurea Batac.

treiaparti F'urlj.i d.i calj.i

20 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

cucuveaualjei, nu s-alasara ashi di lishoru anichisits shi s-nu la si da di manearu, la deadira nica naoara buna seara ...

Shi di aesta oara cana nu la apandasi. Dupa unu chiro unlu di frats Ia featsi semnu cu mana ta s-duca rna ncIo, unu altii la dzasi tsiva pi una limba nlcunuscuta di elji, iara fratili Sami la dzasi shcurtu shi apufasitu: eject I?!

Coli atumtsea achicasi ayonjea ca di tsi easti zborlu, s-deadi rna nanaparti shi s-ascumsi dupa unu pornu vartosu, ama Halciu ti tsiva tu lumi nu putea ta s-achicasea ca di tsi easti zborlu. Shi atumtsea e lu, perieryu pan la Dumnidza, u asuna Zoe la tilifonlu mobil ta s-afla di idhisea tsi vru ta slji-u spuna fratili a ljei Sami pritu nicunuscutlu zboru "eject"!

Anda lu avdza zborlu "eject", tsi ti ea eara una dealithealui idhisi, tsalu Halciu sh-Iu palacarsi Halciulu ta snu fuga di acIo shi s-lu alasa tilifonlu dishcljlsu, ta s-poata s-avda sh-ea, marata perierya, ca tsi s-tihiseashti pi acIo ...

Shi Halciu, omu acultatoru shi durutu, di cara s-deadi nanaparti, s-ascunsi sh-elu dinapoia a unui pornu, tutu ashi di vartosu.

Mana ndreapta ama, atsea cu carilu tsanea tilifonlu dishcljisu, u tsanea teasa catra pareia di pi scamni has ca fratili Tashcu di la RRI, "criticlu di serviciu", a Aspargactlui, atumtsea candu ljea vara interviu cu reportofonlu ... !

*

Anda Mihali Cushu-Carvanarlu agiumsi dipu aproapea di pareia di furi, s-teasi pri pantica, sh-alasa tufechea nandreapta shi-Iji matrea furlji di calji pritu binoclulu a lui cu infraaroshi...

Shi multu s-ciudusi carvanarlu a no stu atumtsea anda-Iji vidzu di aproapea atselji shapti furi di calji, tsi shidea pi scamnici cu caplu aplicatu sh-tsi-Iu asculta unlu di elji, vahi buIibasha a loru, tsi la ytvasea tsiva ditu una cartica pi una limba tsi nu suidisea cu ghifteasca ama nitsi cu atsea varyar easca lea cu atsea armaneasca Iimba.

Alji matri rna ghini niscantsalj di elji sh-lji vidzu ca avea cravati la gushi!? Chiftsa cu cravati!? A, bre, tsi darnara di Chiftsa vrea s-hiba aeshtsa? Zlatar!

vrea s-hiba? Caldarari, Cocalari, Ursari ica Muzicasntsa vrea s-hiba? Sigura, dupa cravati, Muzicantsa vrea s-hiba. Alta turlii nu achicasescu cumu di nu putura elji s-acatsa barimu unu calu ?

Eee, iavea-Iu sh-cushurilu cu cameashi aroshi tsi-Iji lahtrasi as hi di multu vrutslji a melji calji! Tsi va tindregu, tsi va ti-ndregu io cushiuri ... tora! sh-dzatsea Gushu.

Mutri cu blnoclulu niheama rna nastanga shi rna vidzu nica doi di elji tsi shidea ascumtsa dupa ponji. Vahi, suntu simenjlji! Unlu di elji avea cravata la gushi shi pi capt! una palarii has ca atsea di bulibasha ... !

Aeshtsa vrea s-hiba tsiva Cihiftsa vinits ditu Ivropa shi sigura vinita aoa ti furari, ca acIo nu mata avea tzsi sma fura, sh-dzasi Gushu.

Anda matri niheama rna nastanga alu vidzu shi alantu di elji, cari shidea ascumtu dupa pornu sh-cu mana teasa shi ndriptata catra elu, di canda tsanea tu ea una aruveli, etirna s-u saligheasca pi elu ...

Ti una stigmii di oara s- mindui desi atselu simenu nu va s-traga pi elu shi atumtsea sh-dzasi: Di s-mi planga caljia melji rna ghini s-lu planga cucuvealili a lui...!?!

Sh-dinaoara atumtsea Mihali GushuCarvanarlu apufasi tsi ari tra adrari rna vrapa di unu gheneral di armata: shmuta tufechea sh-u lola nishinipsiri (tsinta) mana a Ghiftului cu aruveli shi....shi, tu atsea isihii, di sh-canticlu a muscaljei shi a cucuveali loru savdza, ca ditu sirinu, s-avdzara trei asuniti ca trei bumbunidzari: Paaaaammm!, paaaammm!, paaaammm!

- 0, lele, mana a mea, 0 lele mana a mea, aurla shi ashi plandzea di dureari ascumtulu furu mana cu cari u avea tsanuta pana atumtsea moderna tufechi di spionaj. .. ! sh-u plascani cushia, deadunu sh-cu-alantu furu ascumtu di dupa pornu, di dzatseai ca lji-avina ursa ...

- Stoi! Stoi (stai)! la aurla Gushu pi varyareashti, ama ascumtsalji furi nu achicasira tsiva sh-di frixi fudzira di ado cu una ahtari si la di nitsi ancalaru pi Gushipal a lui nu rna putea elu s-lji-agiunga...!

*

- Le, leeeeee .. lu pliyuira Halciu a meu, Ie, le, Ie, Ie, Halciu a meu, le,le,le,

*

tsi-nji lipsea, tsi-nji Iipsea s-lu pitrecu io acIo, Ie, Ie, ui,uiii, plandzea tsalu Halciu di tsi avdza la tilifonlu mobil...! shi ahurhi ta s-lu cljeama la tilifon maratlu Halciu. Halciuuu, Halciu lail iara Halciu nu mata apandasea ...

*

- Lji-ascapai aeshtsa ama alantsa shapti furi nu va-nji ascapa vara di elji, sh-dzasi Gushu sh-dinaoara matri cata elji shi-Iji lola nishinipsiri...

Tuts canda eara chitrusits! Nitsi unu di elji nu mina, di frixea tsi u tradzea ....

Mash cucuvealili, maratili, vigljitoarili di mintiminilji, sh-azbuirara tutL..shuna ploai di galjmats salighira pisupra a fratsloru ntru pistL..

Muceali lji-adrara tuts!, nafoara di unlu di atselji cu cravati, tsi fu anvalltu cu una umbrela dishcljlsa di vitsinlu a lui..!

Anda u vidzu Gushu cu coada a ocljului cumu s-dishcljisi atsea luyurii, di dzatseai ca-t vara urnbrela varyareasca, di atsea cu cari-sh vatama comunishtsalji varyari dushmanjlji a loru, ica vara arma mistiryipsita, sh-u shtsa dinaoara tufechea cata ea sht... paaaammm! paaaammm! paaaammm!, has ca una Kalashnicov bumbunidza ... shi mistiryipsita luyurii azbuira sh-ea cu una sila di u ntricu pi-atsea a nistipsitiloru cucuveali ...

Dupa cari, s-avdza una boatsi tsi arasuna tu padurea di Batac rna tsiva ca unu clopatu di bisearica:

- Stoi!. .. stoi (stai)!. .. Ratsete gore! ratsete goooreeee! (manjlji-nsusu, manjlt-nsuuuusu]

Di tuts shaptilji mash doi di elji mutara manjli nsusu iara alantsalji tsintsi, ciushuits di tsi la si tihisea, nu shtea tsi s- fatsi shi tsi s-adara, sh-di cara vidzura ca doilji di fratslji a Ioru li mutara manjlji nsusu, li mutara sh-elji.

- Tsi s-fatsi don Ianku?, lu ntriba p.s.lu a lui.

- Tatsetsl Tatsets ca na aputrusira Comitagiilji a nistraxitlui Aspargacilul?'

- Tsi s-fatsi hljina di plandza iara? u ntriba nunlu tu njedzu di ziafeti.

- Uiii, uiii, tinjisite nune, comitagiilji varyari lji-u pliyuira mana alu Halciulu ... ui,uuiii, le,le ... !

... !?!

*

- Ashi, ashi bre Tsigani.i.! dzasi

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 21

Gushu anda-lji vidzu tuts Shi nepoi voi,

eushearadzlji eu manjljl liii turi nafimats

nsusu. Tsi fara tolna

A, bre, Tsigani, kakovo ' nlhrrtuicuts

tarshite tuk? (Tsi caftatsvoi Aoatsi voi s-n

aoa?), ljl-ntriba Gushu pi va ma turnats

varyareashti. Sh-di 1a

Hirnu Arrnanji CervtuuuIu s-

gospodin! Nu tradzi, nu ~~~:::::::::'::::':::~~================= _ __j anvitsats

tradzil, himit Arman]i sh-nu Chiftsa! Yinea ealji alii Gushu.... Ca-eca nu-t padurea-a Futiloru

lji-apandasi omlu tu cameashi aroshi Calji a lui, vara 250, nvitsats eu Mea ctutlichee a Gnhseenjlornl

eu boatsi trimburata. boatsea a nieuehirlui a loru tash di la

* amintari, di car-Iji avdzara cunuscutaIa boatsi, la tricu frixea di furi shi vrapa navuira cata elu.

- Pana s-agiunga ealji aoa, ta s-nu tsiva di s-avets cripari eu elji, seutets ayonjea perlu di lupu tsi Iu-avets ascumta pi voi!

Sh-dinaoara, treilji di cushearadz purtatori di cravata, deadunu eu fratili aloru cu carneashi aroshi, ashi scoasira din gepi eiliili di peru di lupu, tsi li tsanea aseumti ta s-nu hiba, taha, diudjeats shi state a eu eali tu mana!

- Sh-tora adrats ayonjea na njica gro apa shi ascundetslu tu eat la dimanda Carvanarlu.

Dinaoara eushearadzlji eu ungljili adr ara una nj ica gr oapa shi, ca niscantsa safi grupari, li-ngrupara ado avigljitoarli di diocIjiu, ciliili di peru di lupu.

Anda lji-avdza boatsea la tilifon, soatsa a rubuitlui cu cameashi aroshi ahurhi sh-ea ta s-planga, rna tsiva di tsal Halciu ...

- U iiii, uiii, uiiii, Lifteri a meu, uiii, uiii, po, po, po, ui, uiiii, lu rubuira (loatu ostatec) Lifteri a meu terorishtsalji, Ielele, uiiiiii! Le, Ie, Ie! A sh-tsalu Halciu intra sh-ea niea naoara tru plandzeari, di inshi unu plangu tu duet rna tsiva di cantarea a Grarnusteanjloru shi a Bachltsanjloru]

*

- Kakovo tarshite tuuuuk? va ntrebu, nica naoara.

- Vinirnu aoa ta s-dishcljidernu sculii arrnaneshtsa cu paradz di la lvropa!, Ijiapandas: ell boatsi zgrumata P.S-lu.

- A, bre, nitinjisits Tsigani, voi nu putets s-hits Armanji, ca, dupa cum ved io, nu avets purtaticu armanescu, mea di atselu ghiftescu! Voi hits Tsigani tsi nvitsatu armaneashti, dupa cumu bagu io oara, nu ta s-lji-agiutats Armanjlji mea ta sa-Iji furats! Cumu s-dishcljidets voi aoa, tu padurea di Batac, sculii arrnaneasca candu mash io armashu aoa ea Armanu - io shealji a melji -, sh-ea mini cana nu u shtii rna ghini limba armaneasca?

- Vinimu aoa ta s-dishcljidemu shuna sculii ti calji. .. (!?!), una sculii di dresura ti calji a talji] dzasi unu altu purtatoru di cravata.

- Ti atsea voi deaneavra alagats ta s-acatsats unlu di calji a melji? Ta slu dresats mea ta s-lu furats? A,a,a ... ? Sh-cumu bre, Tsigani, voi vrets sdishcljidets aoa seulii di dresura ti cal]i a melji candu io ti elji escu nai rna bunlu dhascalu? lavea-lji: Chiue,

ghiua, ghiua, ... ! ahurhi di Ia grea Mihali Cushu-Carvanarlu a rnultu vrutsloru a lui calji. Shi dinaoara ahurhi sa s-avda una vreava di dzatseai ca s-cutreambura IocIu.

*

Tu psanu chiro agiumsira sh-ealji ninga nieuehirlu a loru shi Iuanvarllgara elu shi ntreaga parei di furi di calji.

lara elji, pseftsalji furi di calji, cildasits pan la Dumnidza, videa eu ocIji a Ioru cumu padurea di ponji s-alaxt dinaoara tu paduri di calji...shi perlu la si ariciui has ca "sulili cu cari-i ncarcatu aushlu maratu" I

lara marli carvanaru Mihali Gushu, di cara-lji vidzu vrutslji a lui ealji ca luascultara shi vinira ninga elu, cu na boatsi niheama alaxita, la gri iara pi limba tsi u achicasescu sh-elji: " Chiue, ghiua, ghiue ") shi calji, froninji shi ascultatori, nchisira di acIo cata rnardzinea di apa a BatacIui, acIo iu la easti 10cIu a loru di daima ...

Mash Gushipal armasi ninga elu. lara a pseftsaloru furi di calji carvanarlu Gushu la gri ashitsi:

- Voi, Iuti di calji sh-Ier di tinjii, Fudztts di aoa catrl ma njii

Heide, Juri nafimats Ayonjea s-va minats

Ca di nu va s-Iudzits smbetii Voi tuts, site va va sderii ... I?1

Shi dinaoara Gushu Carvanarlu salighi, prota oara pi ponji, nica di trei ori lahtaroasa a lui tufechi:

- Paaammm, paamm, paaammm! Sh-di cara pseftsal]i furi di ealji, Iahtarsits di tsi vidzura sh-di tsi avdzara, sa shtsara nyii shi sh-loara ocljiulu di acIo, fudzinadlui cari cumu putea - ca fuga-i arshinoasa ama sanatoasa -, carvanarlu Gushu la salighi dinapoi niea patru patarei (rafale) di gagoasht eu sari...!

Shi aurlitli di dureari a cushearadzloru furi di ealji arasuna tu tuta padurea shi tu tuta ziafetea ... !

*

-Le, Ie, Ie! alji vatamara tuts fratslji a melji! Le, le, Ie! plandzea tsalu Halciu.

- Uiii!, Uiiiiii! lu pliyulra Lifteri a meu! Uiiii, po, po, po, uiii, uii, uii, plandzea shi una alanta muljeari di jiloasa habari tsi la yinea pritu tilifonlu mobil...

*

Pi ealea di ascapari di tufichisiri, mplina di analtsa ponji, di cari multsa di pseftsal]i furi di calji s-agudira, Analta Capit, carl avea armasa rna tu soni, s-anchidica di unlu di fratslji a lui.

- Tini eshtsa frati Nik, Iu ntriba elu?

-Nul eseu fratili Sarni, sh-ti ashteptu

s-yinji sh-tini.

- E, bravo frate Sami, an]! pari ghini ca mi ashtiptashi. S-tsa spunu tsiva. A.nji si pari ca unu di noi na vindu la Aspargacilu! Alta turlii di iu va sa shtea elu ta s-pitreaca comitagiilji aoa ... ?

- Sh-io tutu ashi minduescu ... shi atse lu cari na vindu, dupa cati

22 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

duchescu io, fu tamam p.s.lu a tau, Nik...! Elu easti mushuronjlu ... ! alji dzasi fratili Sami.

- E, ti atsea, io ymu cu pripunirea ca di aoa shi-ndo tini, frati Sami, sa-n]t hii p.s-lu a meu, iara Nik s-duca la Aspargacilu a lui, ca tuta dzua-buna dzua, chiola sh-pi la emisiili di Radio ditu Australii, alji timiseashti numa, alji dzasi don lanku.

- Aprochiu cu haraua shi haristo multu ti tinjia tsi nji-u fatseshi, paralunjinate, lji-u turna fratili Sami...! Sh-tu minti sh-dzasi: ca s-vedz cumu una anapudilj i, chirearea ali una paputsa tu una ahtari lahtaroasa alagari, furnjia ti cari mi turnaiu, dutsi niscanti ori shi la tihi!

Sh-doilji, bratsu la bratsu, Analta Capil, don lank Perifan shi fratili Sami, sh-agiumsira, pi anarya, anarya, la ziafeti iu, ti marea a 10rU ciudisiri, fura aprucheats cu aplauzii furtunoasi, cu cantari shi mbratsitari...

Mash di cara boatsea tsi-Iu cafta Halciulu s-avdza nicanaoara, Gushu vidzu ninga unu pomu una luyurii cari nyilicea has ca luyuria a simenlui tsi statea ascumtu dupa pornu cu mana teasa.

U lola nishinipsiri shi. .. paammmm, paaammm, paaammm! Sh-u umplu di sari luyuria nyilicioasal Sh-dinaoara gri: - Stoi!. .. stoi (stai)!. .. Ratsete gore! ratsete goooreeee! sh-deapoa pi armaneashti: Manjljt-nsusu, manjlinsuuuusu!

desi rna imna sh-di cara fu ansaratu, ahurhi ta s-greasca:

-Alo! Alo! Aloooo!

- Alo, alo! Halciu lail Halciu lail

apandasi Zoe capaita, di cara fu disucljeata di diodju!

Luyuria aesta, sh-dzast Gushu, sveadi ca easti luyurii thedekahleascal Chiolashi tufichisita cu sari imnal Shdeapoia ljl-apandaseashti a muljeariljei: - Halciu a tau, tinjisita, minduescu ca adara ghini, nji-ascapa di aesta oara, ama di va s-ma cuteadza ta sma yina varaoara tu padurea di Batac shi s-cafta ta s- fura vara calu di a meu, sa shtii ca va-lji tufichisescu tuts nu cu gagoashi cu sari mea cu gagoashi di cauciuc lea di heru. Avdzashi? .. sh-la tilifonu nu mata savdza boatsea a gioanaljei tsalu Halciu, mea canticlu "Ghini vinitu Iitus Arinenj), gbini vinitiii" cantata di pareili stresu ligati "Bachitsanjlji'' di Bucureshti, Cramusteanjlji di Skopia shi "Canticlu a nostu" di

I'-;::============:====:~=::::~~~iiiiiii~~ Peshtera ... !

III lara Gushu carvanarlu sh-lu

ncalica Gushipal a lui shi sdusi s-veada ca tsi rna fad!

==-""'--:---~-~-=-F:<l- ...... -I vrutslji a lui calji, ..

Ashi s-bitisi di aesta oara andamusea a fratsloru ditu Consiliului Director a Comunitatiljei yii "Njica Loji Masonica "M" 2 di Batac.

Tu chirolu di pana s-agiunga

~~~~~~~~~~ Coli shi Halciu la loclu

~ mistiryipsitu, lanku Perifan,

Analta Capii ali Njica Loji Masonica "M" 2 di Batac - parti diacutotalui ditu Marea Loji Masonica Rornana -, sa I~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ndridzea ta s-ahurheasca yivasirea a Cuvendaljei mutrindalui lucrulu tsi-lu featsi Comunitatea yii tu treilji anji ditu soni shi planlu di lucru ti yinitorlji trei anji.

Alanta dzua aveamii s-aflamu ca ado iu paralunjinata capii masonica, lanku Perifan, vrea ta s-ahurheasca sa-sh tsana mistiryipsita a lui Cuvenda, una vombira cucuveaua, tsish shidea tu cuibairlu a ljei di pisupra a mistlrylpsitsloru Masonji, salighi, di la naltsirnea di vara 30 sh-tsiva di meatri, catu misura ponlji tu cari shidea, unu galjtnatu babageanu, tsi ateriza cu sila a unu gagoshu inshitu ditu tufechi, tamam pi yiliili alu lanku

*

- Tsalu Halciu avdza tsi -lj i si dimanda prttu tilifonu shi nu shtea tsi s-adara. Pistipsindalui ca omlu cu lahtaroasa boatsi, vahi, s-afla dinapoia a ljei, di frixi, li rnuta manjl]! nsusn...l

Muljerli ditu partea a Caramanjloru u mutrea ciudusiti sh-nu la yinea spistipseasca ca tsi s-tihiseashti cu tinjisita a loru hljina shi nipoata, tsalu Halciu, di li muta sh-li tsanea manjli nsusu ... di dzatseai ca va s-ahurhea-

Di cara pseftsalji furi di calji fudzira di ado carvanarlu Gushu, ca ditu sirinu, avdi una boatsi di muljeari tsi, canda inshea ditu paduri.

- Halciu lai, Hacltu lai, tsi adari lai!

- lu eshtsa ascumta bre, muljeari?

u ntriba Gushu.

- Aoa, aoa escu, aoa escu! s-avdza una apandisi di muljeari inshita ca ditu locu.

- lu bre, crishtina?

-Aoa, aoa escu, lai Halciu!

Carvanarlu Gushu mutri cu binoclulu cu infraaroshi shi cu tuti aestei tsiva nu videa dlanvarliga shi nu putea ta sducheasca ca di iu yini atsea boatsi.

sea ta s-gioaca' Sh-dinaoara atumtsea cumnata a nunlui shicagi s-dusi di 10 carbunji shi ahurhi di-lji discanta di diocljiu.

*

Di cari trapsi patareaua di gagoashi cu sari Gushu s-dusi s-veada tsi s-fatsi culuyuria nyilicioasa ...

Pana s-agiunga Ia ea ama sa nchidica di niscanti cartsa. S-aplica di li 10 shi vidzu ca eara cuvenda ali Analta Capii. Shi ulo cu elu. Agiumsi deapoa sh-la luyuria nyilicioasa shi vidzu ca ea s-uidiseashti cu tilifonlu a lui mobil.

Lu baga la ureadji shi, ta s-veada

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 23

Perifan. Znjii mari. Yiliili cu infraaroshi alu don Ianku Perifan, ancuparatt cu paradz grei di fratili Sami, s-featsita ceaceala-maceala. (Tsandari pi ro.).

Shi Analta capii armasi tu scutidi, tsiva nu videa. Shi dinaoara atumtsea ansarira ditu scutidea paduroasa ta slu ascapa di arshini doi inshi: Protlu ansari ca unu iedu di pi scarnnlcilu a lui fratili Sami, ama nu putu ta sagiunga ashi ayonjea shi Iji-u 10 nainti Nik Karakota, cari fu rna sarpidu shi lji-u trapsi ditii mana a Analtaljei capii thamasita Cuvenda, di nica niheama sh-va u arupea. Nu u arupsi shi, ca nu avea chiro ti chireari, dinaoara ahurhi s-u yivaseasca ...

Va damu rna nghiosu ntreaga Cuvenda tsi, tu atsea noapti, dupa niashitptata tihiseari, fratili Nik Karakota nu sh-chiru mash analta tesi di p.s. (personal secretar) ali Analta Cap ii, mea u chiru shi thamasita Cuvenda.

Ea fu aflata di tinjisitlu a nostu frati ntru aspardz ear i, Mihali GusuCarvanarlu cari nji-u deadi s-u vedu shi s-u aducu la cunushtearea a voasta, tinjisits vivasltori, ta s-va plirufursits (inforrnats) shi s-va ciudusits di mintiminiljea dhimuneasca (thamasita, pri limba a loru) a alushtoru frats ntru pistea masonica tu tsi matreashti Arrnanamca ... !

Iavea-u:

Cuvenda

a Paralunjinatlui Frati don Ianku Perifan, Analta Capli a Comunitatiljei yii "Njica Loji Masonica "M" 2 di Batac Prota parti

Fartats ntru pisti

adza easti una dzua di mari simasii ti noi, Masonjlji arrnanji, ti furnjia ca putumu ta s-na andamusimu tu aesta thamasita paduri alu lali Coli Caraman shi s-putcmu sa stizrnusimu rna largu paralunjinata a noasta mintiminilji masonica arrnaneasca shi universala. Deadunu cu noi, frats ntru pisti, tu andamusea a noasta sh-afla loclu shi duhlu ica spiritlu masonic cu tuta vartushearnea shi mushuteatsa a Masoneriiljei U niversala.

Vclu s-va aducu aminti ca Loja a noasta, "Njica LOji Masonica "M" 2

di Batac", cumu sh-lo tora numa, tsi fu fotisita ditu mintiminiljea a Marilui Arhitectu, easti, ca itsi loji masonica, una comunitati yii shi chentrulu a banaljei masonica arrnaneasca.

Ea easti atsea cari apufaseashti loclu iu s-andarnusescu fratslji masonji, ashi cumu featsimu adza, cumu shi cari di masonji va s-ljea parti la una ahtari andamusi. Mash ea easti atsea cari ari putearea ta s-apufaseasca tutu tsi ari ti adrari Armanamea tu chirolu di adza sh-tu atselu cari va s-yina.

Consiliulu a Arrnanjloru himu noi!

Voiu s-va spunu ditu ahurhita ca noi, frastslji ntru pisiti, himu multu cartits di fratili Toma Kiurct di Sofia ti furnjia ca noi alji deadimu sartsina ta setirnuseasca andamusea a noasta aoatsi iara elu lji-u area a hiljiu-sui. Shi hilji-su, Niko, ti furnjia ca nu u cunoashti ghini cauza a noasta, u plascani habarea pi internet cumu ca aoatsi "va s-avemu una adunare a Consiliului a Armanjloru shi Contsert di cantits Armaneshti".

Elu nu shtea sh-nu shtii ca tutu tsi adramu noi easti unii lucru mistiryipsitu sh-di cari cana, nafoara di a noshtsa, nu ari izini ta s-afla? Elu nu shtea ca, "Consiliulu a Armanjloru" himu noi? Noi sh-cana altu vara!

Easti nomu masonicu ca tu Consiliulu a Armanjloru - ashi cumu va ta s-Ia dzaca Ivropa a alushtoru comunitats yii, cu cari ea va ta s-tsana ligatura -, tsi easti etimusitu shi ndreaptu di oaminjlji a noshtsa, intra mash oaminji di a noshtsa shi pute nu va s-intra tu elu vara altu di nafoara a tsercljiului a nostu!

Iavea ti tsi, ti aesta alatusi lmpardonabila, ti niljirtari, va dzaca, tsi u featsi dornnulu Toma Kiurct, noi alji durusimu, di aesta oara, mash jon carton (Cartica galbina).

*

Adza, na andamusimu aoatsi, tu padurea di Batac, shapti frats di idyea pisti, ashi cumu u spunu nomurli a noasti masonitsi - numirlu shapti easti, du pa cumu sa shtii, numirlu a Masturlui a nostu Mason -, ta sparastislmu lucrulu masonicu tsi-Iu

featsimu tu anjlji ditu soni tu bana

armaneasca shi tsi avemu ti adrari tu chirolu cari va s-yina.

Voi, fratslji ntru pisti, lipseashti scilastasits di multu rna multu shi lumea armaneasca sa shtii ca tu bana a ljei tsiva nu s-featsi, tsiva nu s-fatsi shi tsiva nu va s- fad fara di vrearea a noasta, fratslji masonji!

Andamusli capushi

Cu aesta apuhii volu s-aducu multi efharistisiri a fratsloru a noshtsa masonji ditu Romania shi ditu vasiliili balcanitsi cari, cu mari pidimo ama shcu multa mintiminilji masonica, u cumandusira ashi di ghini armanamea tu anjlji ditu soni ca u adusira tu hala tu cari u aduslra: tamam cumu vrernu noi shi cumu na spuni nvitsatura a noasta paralunjinata.. .. "Divide et . . " (171)

Impena ....

Lipseashti ca sh-ma largu s-li etimusimu shi s-li tsanemu andamusli a noasti ntru pistea di frats, tutu ashi cumu li featsimu sh-pana tora, ca una turli i di "andamusi capushl" pi schinaratlu a altoru andamusi armameshtsa. Aesta ta s-nu tsiva di s-na ducheasca "Aspargacianjlji" lea alta turlii di antimasonji. .. ! S-nu va njirats di naulu zboru "Aspargaciu". Elu easti una naua sufii Iingvistica a paralunjinatlui a nostu lingvistu shi secretaru di loji, Nik Karacota, cari s- fotisi ditu zborlu "aspargatoru" shlu ufiliseashti ti tuts atselji tsi voru ta s-na aspar ga lucrulu a no aua, paralunjinatslji frats masonji!

Voiu s-va aducu aminti ca-nji loara hari andamusli a noasti capushi tsi sfeats ira pi schinaratlu a andamusiljei SEMO ti Armanj i di Tirana, pi schinaratlu a andamusi loru armaneshtsa di Corcea, di Custantsa, di Velingrad, ca cumu easti shi aesta di tora.

Oclji marl (ca di cucuveaua) pi Aspargacilu

Multu di multu mi harsira andamusli capushi, a curi voi la dzasitu "shedintsi", tsi li ndreapsitu tu dzalili di Sambata, ditu bitisita a meslui Martsu ditu anjlji ditu soni, atumtsea candu "Aspargacilu" Piceava - cu

ljirtari ca Iji-adushu aminti numa tsi, mash candu u avdzamu, na cuturbura avdzarea shi videarea, mintea shi

24 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

Fratili Sami- Taxitorlu

duchirea (!?!) -, li ndreadzi aspargatoarali a lui andamusi, di ljiaradi Arrnanjlji cu tsiva chetsari pilichisiti sh-niscati ayalnji, tsi li da la Aspargacianjl]l a lui. .. !

Va cilastiseari rna largu rna multu, tinj isits fartats ntru pisti, ta s-lu adutsemu aestu Aspargaciu tu ahtari hala ca di aoa shi nclo s-duruseasca premiili pozitivi mash la fratslji di a noshtsa ntru pisti iara pliscuta atsea, chiola shi di malama, s-u ljea elu cafi anu!?! Ca cumu u 10 shi estanul

Pi anarga, anarga lipseashti sa-lji damlusirnu lucrulu a lui shi a Fundatsiiljei a lui, a curi numa nitsi nu vo lu ta s-u timisescu aoa, ca na aspardzi chefea, tutu ashi cumu u damlusimu Federatsia Liga a Armanjloru ditu Romania". Aesta numa tsi u spushu tu soni, di aoa shi nclo lipseashti ta s-nu rna hiba adusa aminti varaoara, S-hiba unu lucru tabu.

OBEDIENTSA

Federatsia easti mash la noi, Masonjlji, sh-poarta numa di GBEDIENTSA. Tu ea intra mash loji masonitsi cari aproachi ta s-aiba idyili minduieri, pisti shi axii shi nu sutsats di contserti sh-chiraturi l

Obidientsa a noasta easti una puteari masonica, una entitati nicuchireasca ahoryea shi poarta numa di Marea Loji Natsionala ditu Romania.

Easti multu ghini tsi featsitu voi, fratslji ntru pisti ditu Romania, di li damlusitu (paralizat) tuti alanti sutsats arrnaneshtsa, nafoara di atsea a fratilui a nostu ntru pisti, Aurel Papari. Easti ghini ca s-tsani tru bana shi veacljea Sutsata di Cultura MacedoRornana, cumandusita di fratili a nostru ntru pisti masonica, Ion Caramitru, a ca elu easti di pisti scotsiana ...

Avets angata nu cu Sutsata a Aspargacianljei Zoe Gica, ca avdu ca nica s-mina. Tsi ahantu cu "Lillci ditu Maiu"? Maca ea nu shtii voi catse nulji spunets ca lilicili a noasti ntru pisti fitrusescu sh-dinaoara shi nflurescu mash tu 24-li di Cirishearu?

Bagats-u una oara aesta Aspargaci tu Chinotita sh-ea ... ! Dats-Iji una tesi babagcana shi adrats-u vitseprezidenta, ministra di externi di gradu 33, di gradu 133, has ca sora Zoe, tsi va ea, ashi cumu li ndreapsitu

shi alanti tinjisiti surori ntru pisti. lea Directoari adrats-u, ca cumu lu ndreapsitu ti 2 stamanji tu aesta veara fratili a nostu Oani Nicolae. Bunu ficioru aestu Oani Nicolae! Va stimisescu aoatsi di rolu di nai rna mari simasii tsi-Iu avu elu ti xanaamintarea ama sh-ti damlusirea a Sutsataljei Culturala Arrnaneasca di Bucureshti, dinaoara tsi, tu bitisita a anlui 2002, mbratsita pistea a noasta ntru fratsilji.

Sigura, aoatsi lipseashti ta s- hiba adavgats, ca alumtatori di prota mana ti aspardzear ea ali SCA shi altsa fartats di a noshtsa, ca cumu suntu:

Mariana Bara, sora a noasta ntru pisti, atsea cari, tu tesea di prezidenta ali SCA, fu prota, dupa Oanl, tsi-lji trapsi scamnulu ali SCA (!?!), u deadi dipadi shi tricu tu idyiu lu chiro ca vitsepreztdenta la Chinotita ica Cornunitatea yii, cumu ali si dzatsi Romania. Shi mari rolu avu ea, tinjisita Mariana, di u hipsi Sutsata a noasta Chinotita tu sediulu ali SCA shi tora avdu ca u anichisi sh-u dam lusi diacutotalui aesta sutsata tsi ahatu di multu na carti unu chiro ...

Apofasea a noasta easti ca, a alishtei sutsata, SCA, s-nu-Iji si rna aduca aminti numa ici, iara di va s-hiba ca, ti shicai, ta s-Ia ftasernu chefea a Aspargacianjloru (sic!?), va sindreaga vara andamusi tu numa a ljei, atumtsea lipseashti ca ea s-hiba trapta, cu vreari lea fara di vreari, ta s-u ndreaga nafoara di Bucureshti, tu vara hoara alargu, cu Arman]l tea far di Armanji tu ea, ica tu vara paduri, ca cumu li fatsea unu chiro sora di suflitu Mariana Bara shi farticlu Oani N icolae (!?!). Tu tsi matr eashti sediulu a ljei, di aoa shi-nclo s-nu-lji si rna dzaca sediulu ali Sutsata Culturala Armaneasca mea "sediul ali Fara Arrnaneasca di Bucureshti'' (!?!). Nu va agarsheari Lifteri Naum, marli

a nostu frati ntru pisti shi alumtatoru ti ghineatsa a noasta, ti sanatoasill hargiurt tsi li featsi ti damlusirea ica murirea a sutsatsloru arrnaneshtsa:

Sutsata Culturala Arrnaneasca di Bucureshti, Giunamea di Custantsa sh. a. Aoatsi lipseashti s-aducu sanatoasi

alavdaciunji shi a tlnjisitsloru frats ntru pisti: Custica Canacheu, Steryiu Samara shi altsa ca elji, shi a curi numi nu lipseashti ta s-hiba cunuscuti di tuta limea ...

Ditu tuts aeshtsa frats thimisits aoatsi ti thamasitlu lucru tsi- HI featsira ti ghineatsa a noasta masonica protlu locu lipseashti ta s-lu aiba atselu tsi fu adusu aminti tu soni shi maxus:

Steryiu Samara lea fratili SamiTaxitorlu, cumu-I]l si rna dzatsi. Agiutorlu tsi na-lu deadi aestu frati alumtatoru ti ghineatsa a noasta fu ghigantu ... !

Elu fu deadunu cu noi totna, chiola shi aoa sh-dzatsi anji, atumtsea candu s-aminta Dimandarea 1333 ti limba armaneasca sh-multu na ndrupa tu cilastisirea a noasta ca, dupa cumu eara shi apofasea a Obedientsaljei a noasta, s-nu tsiva di sa s-cafta pricunushtearea a Arrnanjloru ca populu ahoryea.

Sh-ti atsea, noi alji ljirtamu alatusea tsi u featsi atumtsea candu, dupa ntscantsa anji, avdzamu ca s-fatsea p ishmanu dinintea a niscatoru Aspargacianji, ca la andamusea di Strasbourg nu sh-dishcljisi gura ta scafta shi pricunushtearea a Arrnanjloru ca mileti ahoryea, mea tacu ca amutu!?!

Lipseashti s-ma spunemu ca mari rolu avu tinjisitlu a nostu frati SamiTaxitorlu ti darnlusirea a tutloru cilastisirloru tsi li featsira niscantsa di Arrnanjlji di Romania ta sa sorganizeadza sh-elji.

Aesta ti furnjia ca fara di una buna organizari a 10rU Armanjlji di Romania nu va s-poata sa-sh cafta shi s-aibandrepturili a loru tsi la si pricadu. Elji, Armanjl]i di Romania sh-di pisti tutu Balcanlu, va s-poata sa-sh cafta ndrepturli mash atumtsea candu va svremu noi, Njica Loji Masonica M 2 di Batac! Shi nu elji, mea noi va shimu atselji cari va li caftamu aesti ndrepturi tsi Ia si pricadu. (cara va s-

, I)

vremu ..

Zivyarea di tiniche Sami & Custica

Ti fratsiljea a noasta masonica, ta sputemu s-u dutsernu rna largu pulitica a noasta tu tsi mutreashti ndrepturli a Armanjloru ditu Romania, na easti di mari ufelii tsanearea tru bana, tora di oara, a thamasitaljei preaclji Sami & Custica. lara ti zaptasirea a tutuloru cilastasirloru tsi va s-va ta s-li faca tu yinitoru vara Arrnanu lea vara parei

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 25

di Armanji ti amintarea a varnui ndreptu ti elji, fara di shtearea a noasta, easti mari ananghi ca aesta preadji, aesta zivyari sanatoasa, cari easti Sami & Custica, andrupata di patriotslji a Ioru frats shi surori ntru pisti, s-hiba una cu alantsa tinjisits frats ntru pisti ditu Rep. Machidunia: Mtta Papuli, Ilievski shi altsa ca elji, cumu shi cu atselji dltu Arbinushii: Vanghiu Shundi, Dumitrachi Veriga shi altsa ca elj i cari, atum tsea candu yinu

paradigrna tinjisitlu a nostu frati SamiTaxitorlu, atselu cari tutu taxeashti ca va s-adara tsiva ti Armanji ama elu nu a dara canao ara tsiva. Mash taxeashti] Di aoatsi sh-paranuma a lui:

Sami- Taxltorlu]

Sh-ea vini zborlu di preftu va s-aducu aoats multi alavdaciunji a Armanjloru di Bituli shi ditu tuta Rep. Machidunia ti furnjia ca nu mata avura chefi ta slu rna tsana la bisearica armaneasca Constantin shi Elena di Bituli preftulu

Bucuresahti tu numa a comunitatsloru romaneshti (!?!), dormu sh-rnaca la Hotel IntercontinentaL ..

Preac1jea di bacari Vanghiu Shundi & Dumitrachi Veriga

Sa scuternu tru migdani aoa ca multu bunu frati sh-di mari ufelii na easti ti pulitica a noasta tinjisitlu preftu Dumitrachi Veriga. Easti ghini ca trtcura ca vara 10 anji di anda ahurhi ta s-hiba mutata bisearica di Corcea shi multu ghini va s-hiba ca tinjisitlu a nosh! frati s-aiba angatanu ta s-ma treaca nica vara 10 anji pana s-hiba bitisita ea, barim pana sa-sh bitiseasca mandatlu Vanghiu Shundi.

Ama, cu mad tinjii va-lji spunemu aoatsi a tinjisitlui frati Veriga ca atumtsea candu va s-ma duca pritu Bucureshti shi, ca ditu tihiseari va sma hiba calisitu shi la scamnulu ali SCA, s-nu rna faca alatusea ta s-ma dzaca ca elu nu easti sinfunu cu Armanjlji ditu Romania ta sa-sh cafta la Chivernisi pricunushtearea a loru ca minoritati ti furnjia ca elu va sh-

h ~ ~ (171)

ceara panea ....

Lipseashti ca elu s-hiba totna pozitiv, ca itsi Mason, s-hiba sinfunu, stax easca ama s-nu adara tsiva. Nafoara di atumtsea candu va-lji spuna Comunitatea a noasta yii. Ti atsea lipseashti ca elu s-lu ljea ca

Sashu Yeranda, singurlu preftu cari, taha, sh-fatsea huzmetea vacufeasca mash ti Arrnanji.

Noi, fratslji a noshtsa ntru pistea masonica, avernu paradz ta s-tsancmu nu unu preftu mea una njilji, daua njlji di preftsa ama nu fatsemu aestu Iucru ti furnjia ca nu easti oara shi nu apufasimu ashi tsiva tora di oara.

Mandra pisti tutu

Ca vini zborlu di Rep. Machidunia shi di Arbinushia lipseashti ca noi sa-l]! tinjisimu shi s-lji agiutamu aeshtsa frats a noshtsa tsimisits rna nsusu, cumu shi altsa frats di a noshtsa ntru pisti di ado, ta s-duca rna largu pulitica a noasta masonica tu lumea arrnaneasca ditu aesti vasilii.

Ti atsea easti ananghi, dupa cumu na spuni shi apofasea a Federatsiiljei a noasta, ca di aoa shi ndo, tu aesti vasilii, nafoara di sutsata Mandra snu s-ma avda zborlu di vara andamusi folclorica tea nifolclorica armaneasca adrata di vara alta sutsata, tsi nica nu fu damlusita.

Mandra s-hiba atsea cad li ndreadzi shi li disfatsi tuti, tamam cumu li fatsi sutsata Mandra di Bucureshti, a curilj i si rna dzatsi shi Chinotita lea Comunitatea yii.

lara tu tsi matreashti sintagma "Liga a Armanjloru ditu Machidunii" lea numa ali vara alta sutsata

Tacu Piceava

armaneasaca ditu Rep. Machidunia shi Arbinushiia

s-hiba tabu, tsi va dzaca, s-nu-la si avda numa varaoara! Mash numa ali Mandra sa s-avda ' Mandra shi Comunitatea yii! Ahatu sh-cana alta vara I?!

Fratili Vanghiu Shundi

Lipseashi ta s-adutsernu aoatsi multi alavdaciunji a tinjisitlui a nostu frati ntru pisti ditu Arbinushii, Vanghiu Shundi, atselu tsi, di vara 15-16 di anji, alji tsani tu farnu Arrnanjlji ditu aesta vasalii.

Elu na easti unu ornu di besa shi ti atsea avemu nadia ca elu va sa-shi faca lucrulu thamasitu nica vara lOII di anji (rna tsiva di Enver Hogea sh-di Ceaushescu) ca Arrnanjlji ditu Arbinushii s-nu aminta nitsi una turlii di ndrepturi spetsifitsi a etniilej i a Ioru mea mash ndrepturi di canticu shgiocu.

Potu s-canta shi s-gioaca Arrnanjlji ditu Arbinushii, ca cumu shi atsel]i ditu alanti vasalii, chiola shi atselji ditu Rep. Machidunia, catu voru elji, ama s-nu tsiva di s-acafta vara ndreptu ti elji! Ca noi nica nu himu sinfunji cu ashi tsi (171)

SIva ....

Armanjlji ditu Gartsi!

Di Armanjlji ditu Gartsii nu zburamu aoatsi. Elji au una alta cumanduseari, tutu ca a noasta ama di altu ritu (trischi ica pisti).

N oi avemu puteari mash ado iu fu (sh-nica, ohi, easti) putearea natsionalista comunista sh-nu tu Cartsu. ado iu easti putearea natsionalista capitalista, cari easti tutu ashi di thamasita (dhtmuneasca, pi limba a Aspargacianjloru) ti Armanjlji, ca atsea excomunlsta,

Cu aesta va sa ncljidu Cuvenda a mea, Paralunjinats FRATS ditu cuma nduseare a ali Njica Loj i Masonica Armaneasca M 2 di Batac shi s-na aflarnu cu ghini dlvaraoara. Lodu va-lu aflats la oara uldisital

As ca MarliArhitectu a Unuiversului sa-va vluyiseasca cu Tripla Acolada Fratseasca!

lanku Perifan,

Analta Capii a Cornunitatiljei yii "Njica Loji Masonica "M" 2 di Batac Idyealui cu orighinalu.

26 Nr.1 (49) 2008

NACU ZDRU - PATRIARHULU A JURNALISHTSALORU ARMANJI

(editorii Vasili Barba). Dupu cadearea a comunizmolui ahurhira sAtseaIi musheati zboers lsi li alanceasca rivisti shi tu vasiliili spusi Kire Mantsu aoa sh-tsintsi balcanitsi, iu baneadza armanjilji. enji, c/indtt NaCIJ Zdro axea 85 di "Frandza Vlaha" lipseashti tinjiseari ca

ltu ===========ll sernnu di mari vreari enji, suntu mu r:

uidisiti sh-tore, csndu ti arrnanami shi ti

axeashti 90 di anji. cultura a ljei. Nacu

La 21-li di Yinaru, Zdru easti unu

patriotluarmanu Nacu autodidactu. Limba

Zdru umplu musheata tu cari-nyrapsi rivista

ilichii di 85 di anji. easti ashi cumu u shtii

Vara di noi nu shi- naslu. Atsea tsi adra

adusi am inti sa-Ij multu ghini Nacu

p i tr e a c a=n do a u a Zdru easti ca tipusi

zboara, una urari . . . multi articoli ti armanii

Sh-mini nj-adushu tu limba armaneasca,

aminti nihe am a a n g l i c h e a s c a ,

amanatu shi-lj loaiu gartseasca, "Frandza

tilifonea dupa dzua di- Vlaha" dusi, ahi cumu putu, una

amintari. alum ta: tra populu shi limba

Mi harsiiu s-lj-avdu boatsea nica armaneasca, tra pricunushtearea a

tinira.mplina diharauashi humoru. loru tu Evropa, ti amintarea di-

Nacu Zdru easti unlu di protsljii ndrepturi. Avuiuharauas-lu cunoscu armanj cari, dupu 1960, mindui s- Nacu Zdru, mi-adunaiu cu elu di rna tipuseasca unarivis~ armaneasca - multiorishiluluyursescudimultsaanli

FRANDZA VLAHA. ca "Lali Nacu".

Arnintatu Candnrva.Nacu Zdrufca Fuiu oaspita tu casa a lui shi-a multsa altsa Armanji ditu Cartsii) nicuchiraljei Aurica, New York, aoa acatsa calea axeaniloru, tuAmerichii. sh-multsa an] ... Tu casa a loru aflaiu Fu una apofasi loata nu mash ti una caldura shi mushuteatsa tsi nu sinferlu a lui icunomicu, ama shi ti- potu s-u agarshescu ... Sh-macaiir nai atsea tsi-avea tuminti: s-lucreadza ti rna bunili piti armaneshtsa! Teta

armanami. Aurica easti avdzata ti aesti piti. ..

Protlu numiru di rivista alanci tu Ama nu mash ti-aesta. Aurica Zdru

meslu Sumedru 1977 shi rivista easti shi-una avdzata cantatoari. ..

baneadza pana adza. Eara la 1985 shi di New York mi

Tu-ahurhita scutea 4 numiri tru-anu dushu cu Lali Nacu la Protlu Congresu shi deapoaia cati 8. Unu mari copusu Internatsionalu di Limba shi Cultura cari lipseashti tinjiseari.rna multu ca armaneasca di Mannheim, tu Nacu Zdru tipuseashti aesta rivista pi Chirmanii.

hargiurli-a Iui. Vara nulu-agiuta, vara Dzalili tricuti deadunu la aestu nu lu-ntriba desi ari ananghi di tsiva Congresu mi-apruche sh-mamultu di ... U featsi mash cu vreari, shi cu Nacu Zdru- omu ahoryea, cu suflitu nadia ca aesta cali dishcljisa di elu, shi cu purtaticu tsi nj-adutsi aminti di dupu anji lundza di chisa culturala tu celnitslji di var chiro!

arrnanarni, va u calca shi-altsa Tricura anj, shi alta oara, 10 calea ditii Armanji ... Shi-ashi fu. Dupa altsa Gartstt cata Americhii pitu anj, ahurhi s-alanceasca Paris rivista Frankfurt. .. Lu-ashtiptamu tu "Tra arrnanami" (editoru Iancu aeroportu, n-afIarnu greu shi Perifan), Freiburg "Zborlu aN ostru" diunaoara ishi dinintea-a noasta unu

NACU ZDRU - 90 di anji

BANAARMANEAscA

.. actoru americanu", cu-araslu pi budza shi va s-giurai ca easti marli shi niagarshtilu Spencer Tracy (cu cari multu undzeashti) !

Alta oara featsimu cali lunga tu Americhii tra s-lji fatsemu uspetsu:

San Diego, iu s-rnuta, di ma multsa anj, tra s-hiba ninga hilju-su ... Eara idyiulu: mplinu di haraua, puteari shi ... shicagi! Nu va s-agarshimu canaoara calea fapta cu elu di San Diego tu Mexicu (la sinuri) !

Ca lu-avemu tu vreari, caftamu sn-adunarnu cu naslu cati ori putemu ... Veara, candu himu tu Cartsii, lomu calea cata Candruva, iu Lali Nacu muta una casa iu yini veara sa-s discurma shi s- baneadza ca var chiro. Dinintea a casiljei trecu cupii di oi, aynanghea s-vedu muntsalji di cata Arbinishii, niheama ma-nelo easti basearica (altaoara armaneasca) shi anvarliga m ulta soie di -alu Lali N acu: nipots, cusurinji cari baneadza Paris, Vudena, tuAmerichii. .. Ama tuts stoarna veara Candrova. Hoara-lj tradzi ca unu magnitu ... Hirlu nu sarupsi ... Aoa shi-ndoi anj avu provlimi cu "politsia" gartseasca ... Vrura sa-l] lja casa, s-Iu-avina ti ispetea ca Nacu Zdru "fatsi propayanda armaneasca"! ... Eara oaminji tsi agarshira ca Carstia easti vasilii dimucratica, ditu Evropa di adzashi canomurli suntu alti di-atseali ditii chirolu di ninti di Polirnu ... Oaminj cari arushunara una vasilie tu cad lipseashti s-dumeasca tinjisearea a ndrepturiloru a omlui ... Dupu cartsa pitricuti la EvropashiAmerica, Nacu Zdru putu sa s-toarna Candrova, loelu iu s-aminta shi iu va sa-sh treaca ausheatielu ...

Feciu cu Lali Nacu unu musheatu film u, tra s-armana martini ti barnurli di dupu elu ... Tuti aesti anyrapsiti suntu lucri multu personali, ama tiatselji tsi nu lu cunuscura Nacu Zdru, vrui u s-la p itrecu unit caduru adratu cu oeljii shi cu suflitlu-a meu.

S- baneadza N acu Zdru nica multsa anji shi alumta a lui s-hiba tra noi una p aradiyrna di vre ari tra fara armaneascal

Kira Mantsu

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 27

Doaua poezii di vreari di DANYMERCU di Canada

AHTATIANA Ncljinata ali tatiana Shutaru

Ah, feata-armana, ah, dultsea a mea dzana, Cumu s-adaru ca inima la tini tutu nji-u amu?

Ah, Tatiana, scumpa pirusheana, Cumu s-adaru ca inima la tini tutnji-u amU?

DEADUNU S-NAGIUCAMU

Nu voi ta s-tsa hibafrica Sh- inima a ta sa s-disica. Voi s-ti amu io a mea vreare, Tu-apirita atsea di Soare.

Haidi vruta, deadunu s-n-agiucamu Haidi feata, haidi ta s-na Iomu,

Ca unit ti-alantu na himu faptsa, Yina feata, lamini-n bratsa,

Ah, feata-armana, ah, dultsea a

mea dzana, Tu-atsea apirita, a mea vreare,

Cumu s-adaru ca inima la tini tutu Voiu ta s-n-aflamu, mardzina di-

nji-u amu? amare.

Ah, Tatiana, scumpa pirusheana, Cu a nostu, Soare moi sh- Luna, Cumu s-adaru ca inima la tini tutu Ta s-na baga, a doiloru caruna. nji-u arnu?

Cafi seara candu-nji shedir, La tini mi minduiescu, La-mshatslji oclji a tai,

Ca nu potu s-lji-agarshescu.

Ah, feata-armana, ah, dultsea a mea dzana, Cumu s-adaru ca inima la tini tutu nji-u arnu?

Ah, Tatiana, scumpa pirusheana, Cumu s-adaru ca inima la tini tutu nji-u arnu?

Oclji-a talji ca daua steali, Perlu-a tau moi neali, neali, Tuta noaptea- nyilicescu, Cand tu yisu nji-ti mutrescu.

Ma, pi gura-atsea di njeari, Voi s-tsa dau una basheari, Tatiana a mea dzana,

Tsi nji-adrasi lea tini-armana?

Ndoaua zboara , lilici voiu sa-n]! dai, "Ti voiu!" voiu s-avdu ditu a tau dultsi graiir

Mash sa shtiu, ca vrei ta s-hii a mea, S-himu deadunu, noi lea steaua a mea.

Idhisi di la Yioryi Pirivoliatlu Anvitsatslji armanji

1. Tinisitlu yeatru Piceava are multa andriptati. Aspuni, rna, eari suntu anvitsatsii di aza a noshtri, ca noi, mai tinirlji nu- lji shtirn. ...

2. Ti palacarsim, more yeatre, s-na dai niheama minte shi a noaa, rna tinijrlji armanji, di anvitsatslji a noshtri (di aza, nu atselji di vara chiro). Lipseashti ea tini hii omiu care potsi s-adara una soi di lista eu aeshtsi anvitsatsi shi poati va u badzi shi tu multu musheata rivista a tao

Apandisi:

Tinjisite "Pirivoliat Yori" , Anda-lji dedu apandisi a tinjisitaljei Kira Mantsu, ligatu di tinjia tsi Iji-u featsi ali Mariana Bara di-Iji durusi Dhipluma di Rebilipsita (revolutsionara), eu apuhia a axiriljei a 18 di anji di la cadearea a comunismolui

di Romania, nu dzashu ca mash io amu ndriptati. Io-nji dedu mash cu parearea.

Ca tinjisita Maraian Bara avu giuneatsa ta sa scoata caplu ditu nistraxita (ditu punctulu a meu di videari) a ta parei filomucaneasca shi s-treaca tu pareia di alurntatori tra ghineatsa a Armanamiljei, tinjisite domnule Pirivoliat Yori, io-lji portu tum tinjia. Tora:

Andicra di giuneatsa-ali M Bara, Cu ceri s-Iiileeshti tore fara,

TIni, tnjisite "Pirivolietii ". tsi ti dai ashi di etii

sh-tsi, pi calea-atsea Iureescs intreshi tu beneermeneesce

s-veedi, tiishi di Petivoli ce, cu-e ta volji nctuiusitii erttuiseshi.

Ca unii man arb di-etseiji cales hi,

Tu pareia di Filotnucenji, Fticoshi sh-tehe, babageanji,

Tacn Piceava

28 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

I YISLU DI NTINIRIRII

Coli, unit Armanu di Bueureshti tricutu di ilichia di shaptidzats di anji, a euri minti shi miraehi lji-avea armasa la atsea di patrudzats, tsindzats di anji, ahurhi di unu ehiro ta s- mindueasca niacumtinatu la ealea tsi lipseashti ta s-u ljea tra sa s-adara ma tiniru.

Dupa una ahandoasa minduiri 10 apofasea tra sa s-duca ma nainti la yeatru ta sa-sh baga dintsalji. Ljiavea arrnasa-n gura mash vara doi carintsa. Di anji di dzali maca ea misirea: chipita.

Anda deadi di paradz multsa, di nu putea s- hargiueasca catu aminta tu unurnesu, ahurhi di s-matrea tu yilii. S-matrea tu yilii shi iara s-matrea shi nu-lji yinea s-pistipseasca cumu agiumsi di s-videa di anda-shi ehiru dintsalji: eu butsli-a fatsaljei cadzuti, eu budzali ahandusiti shi eu grunjlu aprucheatu di nari, has ea unu omu tricuts di 80 di anji, iei nu mata eara undzitu. S-afla dinaoara aushu. Aushu ama eu suflitlu tiniru shi mplinu di nadii shi mirachi. Aesta eara itia ti eari sdusi la yeatru ta sa-sh baga dintsal ji.

Prota cali di ntiniriri

Di eara yeatrulu lu apruehe shi-lji taxi ca va-lji ndreaga dintsalji, Colilji dzasi ashitsi: vinju la tini, yeatre, ta sa-nji badz dintsalji, ca avdzai ca eshtsa.Armanu.Alta turlii nu calcamu pi aoatsi. Voiir ta s-tsa rna spunu ca vidzui la ndoi di sotslji a melji, tutu Armanji, tsi na adunarnu noi eafi Dumanica aoa, la Bueur Obor, ca la bagashi dintsa musheats ama la niscantsa di elji Ia bagashi dintsa ea di cal u (!?!). A nj ia, ti palacarsescu domnu doctoru, sa-n]! badz dintsa di atselji rna musheatslji, tsi s-mi adara ma tiniru shi ma undzitu ... , ca am u paradz , Nu mi agiocu ... amu paradz ... shi s-nji-aspunji catu mi eustuseashti tuta luyuria ... !

Yeatrulu, di cara-Iu vidzu, ljiapandasi ca dintsalji, atselji ti proteza, nu lji-adara elu sh-nitsi tehnicianlu

mea suntu adushi tu garniture di treidzats di curnats di la favrica ... ditu xinatati. Tutu ashi va s-hiba shi eu dintsalji tsi va-lji baga a lui. Dupa eari lji-aspusi shi catu lu custuseashti..

- Nitsi una problema, lji-apandasi Coli, paradz amu cats s-vrei, mash dintsalji s-iasarnusheats ...

Sh- yeatrulu, una sh-una s-acatsa di tratamentu shi-lji 10 alu Coli protili amprenti, misura va dzaca, ta s-lu adara rna tiniru shi rna musheatu ...

Dupa eari lji-aspusi alu Coli tsi ari ti palteari. Shi Coli, pusputinda-si tu supani seoasi, nu paradzlji mea, una earti.

Yeatrulu matri la earti, matri la elu, iara la earti sh- iara la elu sh-lu ntriba:

Tsi easti aesta, bre, domnu Coli?

- Aesta easti carte a a mea di refugiatu puliticu shi prifu aesta io amu ndreptu la tratamentu pi virisii! Geaba, va s-dzaca] Easti ndreptulu a meu ... ca parintsalji a melji fudzira ditu Maehidunii, partea varyareasca, shi vinira Durustor. AcIotsi sh-adrara nicuchirata ama shi di adotsi fudzira, ca chirura 10cIu Mueanjilji, shi agiumsira cata Calarashi shi di ado Dobrugea. lara di adotsi Bucureshti.

- Emu, ghini dzasi yeatrulu, ama la mini lipseashti tas-palteshtsa unanjica dyeafuraua, di vara doaua suti di lei, ea vara optudzats di dolari.

- Nitsi una problema, dzasi Coli, paimani va-lji aducu shi atselji dolari, ca arnu paradz. Nu-i problema!

Tu alanta dzua anda s-dusi ti tratamentu Coli s-agarshi ta s-aduca dyeafuraua di paradz ama nu sagarshi ta sa-lji spuna a yeatrului shi dealithioslu a lui focu ditu suflitu.

- Tutu mi ntrebu di unu ehiro, dzasi Coli, desi easti unu Dumnidza pisti 10eU? Sh-eu giumitati di boatsi lu ntriba yeatrulu: Ari Dumnidza, yeatre?

Yeatrulu lji-apandasi ca di nu vrea s-eara WIU Durnnidza nu vrea s-eara bagati pi aradha tuti luerili ditu aesta lumi.i.cumu sh-ditu atsea alanta ...

Sh-malargu lji-aspusi: lara tini, eara

s- hi ba di s-ai tihi shi s- ti andarnuseshtsa, nu eu Dumnidza mea eu atselu njicu pescu ditu pirmitlu tsilji si dzatsi piseoplu di malarna, atumtsea aesta miraehi a ta, vahi, va s-poata sa s-tsa si axeasca ...

Maca easti ashitsi, dzasi Coli, eara s-poata Dumnidza ica atselu piseoplu di malama s-mi adara ma tiniru eu vara dzatsi ica yinyits anji, atumtsea io eseu axi ta s-hargiuescu shi una miliuna di dolari ti ahtari thama! Chiola io dzacir ea eu nai psanu dzatsi anji s-mi faca rna tiniru ... ! ... Tora, ca arnu paradz] Catse s-nu-nji si axeasca shi anjia, bre, aestarnirachi? Tsi ashi mari lueru eaftu io? 10 nu-lji eaftu ta s-mi adara vasilje ica amira sh-nitsi prezidentu ali USA ica ... a F araljei armaneasca, mea io eaftu ta s-mi adara ma tiniru eu vara dzatsi ica vara yinyits anji...! Tsi ashi mari lueru? S-da eumanda shi frac, dinaoara io, Coli Babageanlu, s-hiu rna tiniru eu vara dzatsi ica yinyits anji!

- Sh-tsi lueredz tini, domnu Coli? lu ntriba yeatrulu.

- Domnu doctor, io nu mata lucredzu di vara 17-18 di anji, di anda cadzu comunismolu. Tu atselu ehiro io Iucraiu la DCA, ea vara treidzats di aITIi, iu adunamu di la oaminji lana sh-ehelji di oai.

Lucraiu eu miraehi shi adunaiu paradz sanatoshi., ca amintamu multu ..... Adunamu para eu para (leu) shi niscantsalji di atselji paradz ljialaxeamu dinaoara tu dolari... ca aveamu vitsinu unu Ghiftu, eari alaxea dolari... Tu atselu ehiro nu puteai slji ufiliseshtsa dolarlji.i.ca ti ligash-ti baga tu izba comunishtsalji, Ashi, di sa stau io tu izba lji-ascundeamu elji, dolarlji, tu izba ...

Dolarlji alji bagamu tu una eohi shi leilji lji-adramu peturi, peturi shdeapoaia tuvli, tuvli, lji-anvaleamu tu plastieu sh-Iji-angrupamu tu alanta di eohili a izbaljei. Shi capitalismulu tsi vinitu anlu 90,miaeatsaeumulti tuvli di lei ngrupati tu izbal

- Sh-deapoa? lu ntriba yeatrulu.

- Deapoa, ma amanatu, lji-ascoshu

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 29

paradzlji di aelo shi acatsaiu ta sancupuru garsonieri shi apartamenti. Alatusii multu ca mi acatsaiu di bana di capitalistu ca baea di amanatu. Tihi nji-avuiu cu una soi di a mea vinita ditu Americhii.Ea nji-aspusi: -: Ma s-ai paradz Coli, ancupara tora casi cu elji, nu ashteapta ca axia a paradzloru a voshtsa nu va s-creasca mea va sa scada iara axia a casiloru va s-creasca. Canda-nji lunjina mintea atsea soi. Sh-di alanta dzua ahurhii ta s-ancupuru garsonieri shi apartamenti. Atumtsea vidzui catu di multu avea scadzuta axia a paralui shi avea criscuta axia a casiloru. Maca tu anlu 90 cu paradzlji tsi Iji-aveamu puteamu s-ancupurir vara tsindzats di casi deapoa, dupa niheama chiro, candu mi dishtiptaiu io, putuiu di ancuparaiu mash vara yinyits. Shniheama rna amanatu ancuparaiu shi ndoaua duchenji. lara cu dolarlji tsilji aveam adunata ancuparaiu shi tsiva locu Pipera.

Cafi unit di taifa a mea ari nai psanu cati una casa shi una ducheani iara alanti li dedu la Mucanji cu nichi..

Ama, tora, dupa ahantsa anji, duchescu ca nu adraiu ghini atumtsea. A.nji yini niscanti on sa-nji dau pliscuti (!?!). Soia-nji ditu Amirichii shtea mash di axia a casilor ama nu shavea di habari di tsi axii va s-aiba loclu dupa niscantsa anji.

Tara, ca s-lu vindu atselu locir tsi-Iii ancuparaiu atumtsea Pipera cu dolarlji, potu ta s-ancupuru nica vara yinyits casi shi duchenji!

lara io, tora, banedzu ca unu dealithiosu capitalistu ... Scotu paradz fara ta s-ma lucredzu. Gailelu a meu di niscantsa anji easti cumu shargiuescu aeshtsa paradz .... ! Aestu easti gailelu a meu ... sh-di niscantsa meshi, di anda ahurhii di imnu sh-di adiljiu rna cu zori, mi minduii curnu smi adaru rna tiniru ... !

*

Anda yeatrulu alji featsi prova a dintsaloru, alu Coli nu para-lji 10 hari. - A bre, domnu doctoru, catse nunji bagashi shi ndoi dintsa di malama bre? ... , ca am u paradz, paltescu, nu-

i nitsi una problema ... !

- Cara s-vrei dintsa di rnalarna duti la tehniciana, alji dzasi yeatrulu!

Shi tehniciana, di cara-lji asculta mirachea alu Coli, lji-aspusi shi catu custuseashti unu dinti di malama: 150 di dolari. Da-nji 600 di dolari shi una sh-una va tsa-lji bagu atselji 4 dintsa dirnalama.

Coli dzasi OK! sh-dinaoara scoasi ditu supani carte a di refugiatu politic!?!

- 10 voi dolari nu cartsa, ljt-apandasi tehnicaiana.

- lara io voiu dintsa galbinji, di itsi s-hiba, dzasi Coli.

- Maca easti ashitsi putemu s-va bagamu dintsa di bacari, ca tutu galbinji suntu, lji-apandasi tehniciana. - Ok! dzasi Coli.

Dupa ndoaua dzali vini ta sa-sh baga dintsalji. Di cara s-vidzu cu dintsalji n gura mari ciudiosu lucru-lji si pam. S-matri tu yilii di rna multi ori shinu-lji yineas-pistipseasca tsimultu s-alaxi. Budzali alji si mutara, grunjlu alji si diparta di nari shi tuta fatsa alji si featsi rna arucutoasa, ma undzita shi mplina di sumarasu. Canda sh-narealji s-adra ma njical?l Vrea s-hibafara di noima ta s-ma zburamu, canda avea ntinirita cu vara optu, dzatsi anji...!?!

A.lji haristusi a yeatrului shi, irushi, di la cabinetu ndreptu tu parculu Bucur Obor s-danasi.

Dinaoara tsi-lu vidzura sotslji a lui ahurhira ta s-Iji-alavda ntinirirea tsi lu aputrusi sh-lji-adusira aminti ca vini oara ta sa-lji "uda" niheama shdintsalji tsi shi-lji baga.

lara Coli nu s-alasa multu paracalsitu shi-lji calisi sotslji tuts la hanea a unui Armanu tsi s-afla aynanghea di parcu.

Cafi unu di elji biu tsi-lji vrusuflitlu: di la archii aruseasca la atsea americaneasca ica la atseali dauli mintiti. Coli palti. La beari Coli totna easti cuvarda. Nu matreashti la paradz, Alta turlii... Dumnidza cu njila.

A doaua cali di ntiniriri:

Discantarea a mayistrlloru

Dupa bead, a ca-lji si anvartea niheama caplu, alu Coli-lji tieni tastreaca iara pritu parcu. S-pirifinsea cu noaua vidzuta shi canda vrea ca tuta lumea s-lu matreasca shi sa-lji alavda mushuteatsa di dintsa ...

- Avdza musheatlu a meu, avdza chihaielu a meu, nu vrei s-yinji ta stsa da baba cu mardzeaua shi s- tsa spuna carl va tsa hiba yinitarlu? avdza Coli ca tu yisu ...

- Ca s-puteai s-mi adari ma tiniru vas-yinearnul lji-apandasi Coli.

- Cum ashitsi chihaielu a meu? Noi s-nu putemu s-fatsernu ashi tsiva? Tamam io, cari escu marea mayistra iara ea easti piscoplu di rnalama? Paradz s-ai tini ca mayi avemu noi cati s-vrei. Haide, yina aoa!

Shi Coli, anda avdza di piscoplu di malamarninduica-lji inshi tihean cali shi dinaoara, ascultatoru ca unit ficiuricu praxitu, s-turna din cali shi s-lo dupa Ghiftili.

Dipu tu parcu lu dusira, sumu aumbra a unui analtu pomu ... shi aclotsi Coli sh-aspusi vrearea:

- Voiu s-mi fatsets, cara s-putets, tinjisiti mayistri, rna tiniru cu vara

dzatsi ica., yinyits anji ! CMu s-

custuseasca paltescu ca escu

Machidonu avutu ... ! Sh-cu boatsi mutata li ntriba: S-poati ma nu spoati, ca nu amu chiro di chireari cu voi?

Ghiftili matrea la elu mayipsiti shchitrusiti cu ocljil] inshits din capu, has ca la zmelcu, minduea ca li agudi tihea cu unu ahtari omu aleptu.

- Puternu s-ti fatsemu ma tiniru cu cats anji vrei tini ama vremu sh-noi stsa spunemu ca ti cafi anu di ntiniriri lipseashti s-na dai cati 2000 di dolari.

- Doaua njilji di dolari? Ti cafi anu?

Easti multu. Multu di multu. Cu 1000 di dolari nu s-poati?

- Ti tini, chihaielu anostu, s-poati!

30 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

lji-u turna mayistra shi Iu-ntriba di numa tsi u poarta, Shi mayistra, dinaoara tsi Iji-aflanuma, tas-nu tsiva di sa-sh alaxeasca minduearea mushtirilu, sh-ahurhi tratamentulu di ntiniriri cu discantarea tu mardzeaua (ghioc, ro.):

Mardzeaua lea mardzeaua, N ai rna pututa ditu dunjeaua, Fa na mayi lea bileaua

Shi alaxea-lu Coli cu unu anu Ta s-hiba ma babageanu

Sh-di tuts Machidonjlji rna aslanu

Dupa cari dzasi: Baga chihaielu a meu una suta .. .la feata, ta sa saxeasca mayea ...

Shi Coli, di cara s-pusputi tu supani, scoasi cartea di refugiatu shlji-u teasi a mayistraljei.i.l?

- 10 nu shtiu s- yivasescu sh-nitsi nu shtiu s-adaru mayi pi cartela, ljiapandasi Ghifta. A njia sa-nji dai dolari, cumu na achicasimu, nu cartela ... , alta turlii...va s-adramu mayi ta s-ti adari rna aushu shi rna urutu di cumu eshtsa. Avdzashi rna nu, chihaielu a meu?

lara Coli, ca nu sh-avea alta cali ta s-ascapa di ahtari blasteami, u asculta Ghiftarnayistra shi scoasi ditu alanta supani tuvla di dolari. Di aclotsi, di cara trapsi elastidu, scoasi una suta di dolari sh-lji-u teasi a mayistraljei.

- Nu a njia bre, chihaie, mea a feataljei da-lji-u, ca ea easti piscoplu di malama, lji-u tum! Ghifta ... , sh-nu lji-u da tu mana bre chihaie, mea tu sinu baga-lji-u ... !

Anda Ghiftili vidzura tuvla di dolari tsi u scoasi mushtirilu a loru tru migdani la nyilicira ocljilj sh-dinaoara sh-bagara tu practichii planlu a loru.

- Vedu ca tsa trernbura mana, chihaielu ameu ... , bati vimtu sanatosu pri aoatsi. .. sh-ti atsea, ca mayili a noasti sa s-axeasca sh- tinireatsa s- ti aputruseasca, ti calisimu tas-nidzemu aynanghea, tu una casica a noasta ... Yina dupa noil Ghiftili u loara ninti shi Coli, ca unit njelil, s-dusi dupa eali.

*

Di cara intrara tu unu blocu pi na parti, cumu pirmitusea Coli asotsloru

a lui dupa unu chiro, inshira ditu elu pi alanta parti sh-deapoa intrara tu na casica.

Aclotsi, tu unit uda scutidiosu, Ghiftili-lji discantara di ntiniriri sh-lu mayipsira Coli di lu arupsira. Nu calji Ioara paradzlji tuts mea sh-golugulisheanu lu alasara, Culfsheanu ama cu carlibana,

Tu soni, dupa mayipsita discantari di ntiniriri, Ghiftili, doamni arushinoasi, alji turnarastranjili.

Aclotsi iu sa nvishtea na ca intra tu uda shi Chiftulu ... cu na ciumaga tu mana.

- Tsi caftsa aoatse bre fure tu casa amea? 10 di-lu catigursea Chiftulu cu ciumagarnutata. Sh-Coli, aspareatu, cumu acatsa di si nviscu irushi inshi ditu uda Shi Ghiftulu cu Ghifticili alji loara torlu ... !

Di sila tsi u avea loata, anda dipunea scarli archishura sh-cadzu diamplatea.

Tihi mari sh-avu cu carlibana, pi cari s-andrupa, ca alta turlii va-sh frandzea gusha. Ashi, mash cicorlu-atselu ndreptu sh-lu strungusi, shi, sh-ma fransi niheama sh-caplu. Bileaua mari fu ca, dinaoara cu cadearea pi scan, lji -ansarira sh-dintslji din gura ... ! lara Ghifitcili, anda vidzura curnu nyilicea dintsalji di bacari alii Coli pri mpadi, sh-dzasira ca suntu di malarna, ansarira irushi dauli di-lji adunara di mpadi sh-avrapa fudzira di ado ....

Anda sa scula Coli di mpadi nu mata eara pri aclo ni Ghiftili sh-nitsi Chiftulu.Jvlash ndoi canji s-anvartea pri ninga elu ...

*

Tu una tahinima, la una stamana di anda lji-avea bagata dintsal ji alii Coli, tu cabinetlu a yeatrulu intra tehniciana cari, cu una boatsi ca aspareata, ljiaspuni ca la ea vini unu Ghiftu cari va ta sa-lji vinda niscantsa dintsa di m alarna. Ghini rna, alj! dz asi tehniciana, dintsalji aeshtsa suntu a refugiatlui ... alji pricunoscu ... ca io ljiadrai!?!

Sh-cu una boatsi shi ma aspareata lu ntreaba yeatrulu: naca tsiva di Ghiftululuvatamarefugiatlushi-ljifura dintsalji?

Yeatrulu, ciudisitu pan di Dumnidza di tsi avdza, 10 tilifonlu sh-lu asuna Coli.

Sh-Coli, nu ashtipta ta s-asuna di doaua on tilifonlu ca apandasi una shuna: E, domnu doctor!

- lu eshtsa bre, domnu Coli?

- Escu aoa, tu parcu la Bucur Obor,

cu sotslji...

- Yina ayonjea bre, domnu Coli, la mini la cabinetu ca easti aoa unu Ghiftu cari va ta s-vinda niscantsa dintsa ... sh-cari dintsa s-uidisescu cu dintsalj i a talj i !

- 0, le,le domnu doctor, tsani-lu Chiftulu aclotsi, ti paracalsescu, ca io tora va s-yinu cu sotslji a melji...

Nu inshi ghini tehniciana ditu cabinetu ca intra Chiftulu, fara ta sma bata la ushi.

- Tsa-lji alasu la 300 di dolari, alji dzasi Chiftulu a yeatrului, ama rna ayonjea ca mi ayunjisescu.

- Va tsa-lji ljeau, alji dzasi yeatrulu, ama prota sh-prota lipseashti svidem u desi suntu di malama dintsalji. Ti atsea-lji bagaiu tu solutsia aesta shi cara nu va sh-alaxeasca hroma tu unu cirecu di oara atum tsea sigura suntu di malama. Ashi ca ti paracalsescu s-ashteptsa unu cirecu di oara. Shi Chiftulu lu asculta shi inshi nafoara ditu cabinetu. Dupa niheama chiro agiumsi shi Coli cu doi sots di a lui, tuts cu carlibanjili tu mana.

- lu easti Chiftulu bre, domnu doctor, ca va lji -ascotu io tora tuts dintsalji din gura a lui ...

- Ia tara di vedza-ts dintsalji a talji, lji-apandasi yeatrulu shi, di cara-lji scoasi ditu solutsia dezinfectanta ljiaspila shi-lji deadi alu Coli di shi-lji baga.

N u acatsa ghini Coli ta sa-sh baga dintsalji shi sa s-rnatreasca tu yilii ia ca intra tu cabinet sh-Chiftulu, iara dupa elu dadeas-Intrash-Chiftili.

- Voi sa-nji dats dolarlji ica sa-nji turnats dintsalji di malama! dzasi Chiftulu cu boatsea mutata.

Anda Coli lu vidzu Chiftulu nu-lu priCUI1USCU cari eara ama candu deadi cu ocljlilj di Ghifti li pricunuscu shi ahurhi s-aurla la eali: vrets dintsalji a

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 31

melji? Voi sa-nji dats

dolarlji tsi-nji lji furatu ... , optu suti di dolari sa-lui dats, dolarljiiiii! Datsa-nji

dolarljiiii, ea

va va macu ... !?! sh-eu carlibanamutatas-himusi cata eali. lara Ghiftili, niaguditi, dinao ara ahurhiras-aurla shirpitati:

Aoleu!, aoleu, na vatama! Agiutooooorul Auuuuu! Auuuu! sh-u loara eushia. Dupa eali u 10 sh-Chiftulu avrapa, iara dupa elji, eu carlibana mutata, inshi shcljiupitandalui shi aur landalui Coli:

Dolarljiiii! Datsa-nji dolarljiii.... !

Pi holu a Policlinicaljei eara una vr eva, una asunatur a shi una aurlatura tsi nu s-avea avdzata pana atumtsea.

Yeatrisli shi Yeatsarlji tuts sh-alasara luerulu shi inshira pi holu ta s-veada tsi s-tihiseashti. Tsi s-veada: Ghiftili, eu poalili tu mana, aurla shi alaga di s-arupea iara dupa eali alaga doi barbats: Chtftulu shi unu altu, eu carlibana m utata.

Di frica, yeatrisli s-aspareara shi sturnara tu eabineti.

Dupa psanu ehiro s- featsi isihii, Ghiftili eu Chiftulu sh-loara oeljilj di ado iara Coli s-tuma la cabinetu baldasitu pianarga, anarga, andrupanda-si di carlibana.

Yeatrisli shi yeatsfulji inshira pi holu iara sh-mutrea la Coli ea la unit suldatu tsi s-tuma di la polimul

Anda Coli dade a s-intra tu cabinetu, ditu usha a unui a1tu cabinetu, una boatsi di muljeari ea aspareata ntriba: Tsi fu eu aurlaturli atseali?

- S-batura Maehidonjlji eu Chiftsalji, doamna doctor! Ijiapandasi una boatsi di muljeari.

- Ti tsi? ntriba ea.

- Ghiftili la furara a Machiodonjloru

, 'I

800 di dolari ... !

- Aljiumtrea!?! apandasi una alta boatsi, di muljeari tsi, vahi, avea zartsina di a mayistriloru.

*

- Ia s-ti videmu lai Coli tora eu dintsalji. Po, po, poi tsi undzitii ti adrashi lai Cole, alji dzasi unu di sotslji a lui.

- Easti oara ta sa-lji udz dintsalji nica unaoara Cole, alji dzasi alantu sotsu.

lara Coli, harsitu ea s-afla iara eu dintsa, seoasi ditu sup ani unu njica tuvla di dolari, trapsi unu suta di ado shi u area pi measa. Dupa eari-lji dzatsi a yeatrului:

Haristo m ultu domnu doctor shi sa shtii tini, shi s-avda shi sotslji a melji, ca tuta chiratura aesta di cavga eu Ghiftili di la dintsalji di malama-nji si tradzi ... cumu sh-di la urminia a ta eu piseoplu di malama .. ! Hai s-banedz yeatre ... ! Shi inshi ditu cabinetu deadunu eu sotslji a lui, tuts treilji eu carlibanjlji plieati sh-eu eapitli m utati.

*

Cas-mindueasca vara ca tinjisitlu a nostu Coli (personagiu imaginar ica sufsitu] easti singurlu omu tsi ari una

ahtari miraehi, s-aradi. Nu ca nu easti singurlu mea

T: numirlu a atsiloru tsi vor

totna rna multu di atsea catu la deadi Dumnidza easti ~. multumari.

Tsi easti ciudiosu la aeshtsa oaminji easti atsea ca nu vrearea a Ioru, nu miraehea a loru mea eumata, euramana (tainea) di anji ica

?'. , di aveari tsi voru ta s-u alba ica S-ll dixeasca ...

S-baga ntribarea: maca tutu voru rna multu di la bana, catse ahtari turlii di oaminji voru mash una luica cumatici di alaxeari? Catse nyiseadza ashi di mardzinitu?

S-ma baga niea una ntribari: maca aesta turlii di oaminji nyiseadza ashitsi, catse sa nyiseadza mash la ghinili a loru shi nu la ghinili ti tuta Armanamea ica ti tuta lumea?

La ahtari turlii di oaminji la si uidiseashti multu ghini unu zboru mintimenu, vinitu, eanda, di laAraehi:

"Eftihipsitir s-eshtsa eu tsi ai pi measa ca niefhtihipsitu va s-hii di va s-vrei marnultu".

Tacu Piceava

URMINII SHI PARACALSIRI Ti atselji tsi pitrecu articoli ta s-hiba publicati tu revista "Bana Armaneasca" Articolulit lipseashti: 1.S-hiba anyrapsitu pri limba arrnaneasca;

2. s-aiba ternatica armaneasca:

3. s-hiba anyrapsitu pi nai multu doaua paginji di cornputeru, 4 paginji la machina di anyrapseari ica 6 paginji anyrapsiti di mana;

4. s-ufiliseasca grafia a revistaljei "Bana Armaneasca";

5. Materialili niufilisiti nu s-pitrecu napoi;

6. S-hiba anyrapsitu cu zboara tsi safla tu dictsionarlu alii Tache Papahagi;

7. s-nu hiba pitricutu sh-la alti revisti;

8. Sartsina, borgea ica apandasirea ti articolulu publicatu alji cadi a autorlui.

Redactsia "Bana Armaneasca"

2 - Nr. 1 (49) 2008

evista

"Bana Armaneasca" fu thimiljiusita tu anIu 1996 di Dumitru PICEAVA Editata di Fundatsia "Bana Armaneasca"

Tu aestu numiri: 1(49) - 2008

- Caricatura: Doaua di nipoatili a

meali 2

- Durusearea a Prerniilorii Omlu a Anlui-Bana Armaneasca 2007, Festival di Folclor Arrnanescu, Seara

Armaneasca .4/7

- Carti di la Mihali Pulio 8

- Vindearea di biseariea l0

- Carti di Ncljlnari.; ll

- Habari ligata di mutarea ali una

bisearica 12

- Biseariea di Bituli 13

- Plirufursiri shi dezplirufursiri..14

- Arrnanlu di Esehibaba 15/16

- Yiurtia di ditu Yaryarii. 17

- Andamusea a fratsloru ditu

Nj ica Loj i di Batae 18/2 5

-Naeu Zdru 26

- Poezii di Dany Mereu; apandisi

alu Yioryi Pirvuljeatlu 27

- Yislu di ntiniriri... 28/31

Nipoatili a meali ditit Americhii Cristina - atsea di nastanga, cumu mutreshtsa - shi Elena, nji-suntu nipoati di sora. Dauli baneadza San

Adresa a redactsiiljei:

Sos. PANTELIMON, nr. 258, hI. 47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559, Bucuresti. Telefon: 021/6282786 0723/609266.

"Fundatia Bana Armaneasca" ContIBAN:

R037RNCB5017000072800001

- BCR, Sucursala Stefan eel Mare, 32, sector 2, Bucureshti.

BANAARMANEAscA

Francisco. Nai rna marea di eali, Cristina, easti matematiciana sh-ari d oaua doctorati: Unlu loatu Bucureshti sh-alantu la Universitatea di Detroit. Easti martata pi Mucanu (Roman) shi ari unu ficiuricu, a curilji baganuma Alexandru (cumu alta turliil). Elena easti arhitecta sh-i m artata pi Americanu. Bitisi doctoratlu tu Arhitectura la una di Universitatsli di San Francisco.

Cu aesta apuhii Ia oru multa sanatati, ghineatsa shi s-nu s-agarsheasca ca suntu, dupa mama, shi Arrnanji

(Makidoance). Lali Tacu

BANAARMANEAscA

Nr. 1 (49) 2008 - 3

Shi estanu Gala a Premii-

loru Omlu a Anlu - Bana Armaneasca 2007, editsia a II-a, s-tsanu la salaARCUB di Bucureshti.

Tu ahurhita a programlui, di BAN A ARMANEASA cA 2007

cara-lji ghinui oaspitslji, Tacu Editsia a 11-a

Pice ava, prezidentulu a

Fundatsiiljei Bana Sambata 29-li di Martsu 2008

Armaneasca, u calisi pi L'=====l=.=P=r=e=m=iu=I=it==Om=Iu=a=A=n=Iu==I" ===-

stsenatinjisita Zoe Gica. Nasa nuvini _ Bana Arrnaneasca - 2007

s-canta mea vini deadunu cu una

fitica tsi fatsi parti ditu pareia "Lilici ditu Maiu" . Fitica, Andreea Curitsa, aspusi ncljinarea dumneasca Tata.i a nostu, ncljinari tsi s-aspuni cafi oara tu ahurhita a lucrului.

Dupa aesti, Tacu Piceava zbura di isturia a Prerniiloru Omlu aAnluiBana Armaneasca, tu chirolu 1998- 2007.

Aesti premii, "Ornlua Anlui" - Bana Arrnaneasca, tinj isescu gairetsli, pidimadzlji sh-cilistisirli a oaminjiloru di shtiintsa, di cultura ica ditu alti tsercljiuri, Armanji ica di alta etniicari s-alumtara shi s-alumta ti tsanearea tru bana a adetsloru armaneshtsa, a limbaljei shi arniletiljei armaneasca.

La aesti Premii pozitivi, adavgamu, shi unu premiu negativ sh-cari poarta numa di "Pliscute di Maiama" .

Elu s-duruseashti a atsilorirArmanji ica a atsiloru sutsats armaneshtsa cari ncheadica Arrnanamea ta sa-shi aminta ndrepturli tsi la si pricadu.

Sh-tu soni s-duruseashti unu premiu maxutarcu a unui ficiuricu.

Dupa aesti s-adusi aminti di agiutorlu dixitu ditu partea a rna multoru oameni aplo cum shi ditu partea a sutsatsl oru tsi facu parti ditu F ederatsia "Liga a Arm anjloru ditu Romania" shi maxus: "Sutsata Culturala Armaneasca" di Bucureshti, prezidentu Chiratsa Gheorghe, Fundatsia "Moscopol e" di Bucureshti, prezidentu Dima Grasu, "Organizatsia a Tinirloru Armanji di Romania", prezidenta Mariana Budesh, Sutsata "Lilici ditu Maiu" di Custantsa, prezidenta Zoe Gica.

*

GALA A PREMIILORU

OMLUAANLUI

Prerniulir a SPONSORLUI

Estanu Premiulu a Sponsorlui fu durusitu alu DIMA GRASU, prezidentulu a Fundatsiiljei "Moscopole" , ti agiutorlu financiar tsi

na-lu deadi ta s-putemu sa-ndridzemu aestu spectacol. Dima Grasu axidzashti tinjiseari nu mash ti aesta cuvardalachi mea sh-ti tutu agiutorlu tsi na-lu da niacumtinatu tu tsi mutreashti isachili contabili ali FLAR cum u shi tsanearea tru bana a alishtei institutsii armaneasca,

2. Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca - 2007 POST-MORTEM

s-durusi alii MIHALI PULJIU, - ti tutu lucrulu tsi-Iu featsi ca redactoriI la Postulii di Radio Melbourne - Australia, sectsia armfineascfi.

Mihali Puljio s-asteasi ditu bana tu tahinima a dzaliljei di 29-li di Andreu 2007. Elu fu atselu tsi u tsanea tru mana program a armaneasca di la Radio Melbourne-Australia.

"Dumnidza lu ljirta la ilichia di 64 di anji. Miha eara emu cari avea mari doru ti armanamea sh s-alumta s-u

armaneasca.

tsana numa macedon-armana, limba armaneasca shi adetsli armaneshtsa, Eara bunu sotsu a meu cu cari tsaneamu Iigatura sh-aveamu buna colaboratsi cu sutsatsli di Sydney shi Melbourne" , na deadi di habari Zica Dzurdzu di la Radio Sydney, sectsia

*

- "Buna dimneatsa sh-bunu s-avets di la Dumnidza, tinjisits ascultatori, tinjisita Armaname! Ghini vinitu la program a di adza ... , la microfonu Mihali Puljiu". Harioasa s-hiba aesta una sihati di oara tsi va s-himu cu voi sh voi cu noi. .. " . Ashi ahurhea Mihali Pulio emisiunea a lui pri limba armaneasca la Radio Melbourne. Emisiunea ahurhea la sihatea 6 tahina shi tsanea una sihati. Fu tsanuta tu bana mamultu di 10 anji. Fuagiutat niscantiori shi di Naum Ciulacu.

Iavea tsi rna nyrapsira altsa ndoi di ascultatorlji a emisiunjlorU alu Mihali Pulio, atumtsea candu avdzara di moartea a alushtui patriotu armanu di Melbourne: "Una boatsi aleapta, mplina di caldura, unu zboru fronimu, ashtirnutu, aspusu cu angatanu, canda s-nu asparga mushuteatsa shi aleaptili ducheri tsi adutsea arihati a suflitlui; una cljimari la moabeti sh-Ia apruchearea a mushutetsloru tsi avea s-li aradapseaca di cati ori u dishcljidea emisiunea. Atsea ditu soni fu tu 13-li di Brumaru, spunea G. Godi.

*

Tu unu altu articolu Vanghiu Dzega dzatsea: Muri nica unu Armanu. Tora, tu aesti dzali di sarbatoari.

Aestu omit, Miha Puljiu, eara unu mari Armanu, unu omu cu caracter shi vreari shi achicaseari ti tuts. Lu

4 Nr.1 (49) 2008

BANAARMANEAscA

canascui anj nainti pi internet. Deapoaea u

avumu tihea

stavrasimu Bituli.

EI di tuAustralii, mini ditu I talii. Doi Arman] cari shcafta ininji idghi. Inima arrnaneasca cari bati tu multsa shi-lji baga ta streaca njilji shi njilji di kilometri ta s-veada unu cu alantu.

Eara omlu cari u tsanu

emisia pi limba armaneasca Melbume sh-cari spusi ca ari Arman] shi ado shi cari s-alumta ti ndrepturli a Omlu shi ti ndrepturli a popolui armanescu. Tsicara ca avu cheaditsi shi laets tu bema a lui. Adza u avdzai aesta habari dijeali. Shi mi baga tujeali ca nica unit di atselj marl]! vdzi. Na alasa unu zboru cari-nji lu dzasi Bituli: Noi himu atselj vecljilj shi na alumtam sarmanem atsea tsi himu: Armanji, ndjidea Vanghiu Dzega.

3. Premiulu Omlu a Anlui - Bana Arrnaneasca 2007 ti FOLCLOR

S-duruseashti alu RISTO PALIGORA - ti tuti cilastisirli shi tuts pidhimadzlji a lui ti etimusirea shi ndridzearea a F estivalului F olcloric di muzica shi poezii armaneasca di M ulovishti - hoara a maril ui Constantin Belimace, ti tsanearea tru bana a canticlui, a Iimbaljei shi a giodui armaneshtsa.

*

4. Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca - 2007 ti MASS-MEDIA avdzata shi vidzuta sduruseashti alu YIORYI SHUTARU

"Emisiunee di Radio pi Internet ehurhi tu 7 mertie 2006 Cll ctintitsli a pereiijei Makedonia. Protlu omu Cll Cal] io contectu di netoere tu Vanghiu Dzega shi deapoa cu Kire Mantsu ". na spllnea Yioryi Shuteru.

Avutsaljea a alushtoru emfsiunji pri limba armaneasca la radioTV Makedonia, cari yiurtuseashti tara 2 anji di la amintari, easti multu mari, na dadea di habari Zica Dzurdzu. TV-Radio Makedonia Net axidzashti dicutotalui pricunushtearea a noasta, ti furnjia ca tu unu chiro nearcu ti libertatea a noasta di ligaturi namisa di noi easti una oaza unu locu di libertati, di tinireatsa, di una dealithioasa bana armaneasca cari s-mina tu zboru shi muzica tsi s-asculta arar. Unu postu di Radio shi Tv adavga sentimentulu di libertati. Avemu nadia ca nu va streaca multu chiro shi Tv-Radio Makedonia va s- poata ta s- filmeadza shi s-transmita video shi audio live".

TV Makedonia.

Yioryi Shutaru to aspuni cumu ahurhi Radio Makedonia. Elu nu poati s-agarsheasca una moabeti cu una unguroaica, cari u avea ntribata catse elj, Ungurilji, au ahati caftari tu Romania (TV, Radio, sculii shi altili) ? Muljeare apandasi ca shi elji suntu tsitatseni roman] idyea cu alantsa, paltescu taxi, shiu paltescu borgea duvleti ashi ca lipseashti s-aiba shi elji ndrepturi. Yeoryi Shutaru apandasi : "mini hiu Makidonshi nu amu ahtari caftan". "Alathusits, lipseashti s- A caftats ndeprurilji", lji-dzasi muljerea ...

Tu unadzuaimnandalul tuaftuchina avdza la unu po stu di radio muzica ghifteasca. Atumtsea ahurhi s-cafta posturi arm aneshtsa (ditu Macedonia, Cartsii; (programlu di la RRl nu putea s-lu asculta). Atumtsea s-mindui s-adara unit site cu program radio. Fu agiutatu di unu rornanu, Cristian Plutis. T u ahurhita baga multa muzica armaneasca (shi maxus di la pareia "Makedonia", ex-Ainodekam, ""-......:: ..... cumandasita di Costel Ciota shi Mihai Parishcu).

Tu toamna a anlui 2007 ahurhi lucurlu shi TV Makedonia. Fu agiutatu di unu altu romanu, Mushat Adrian, tra aestu lucru.

5. Premiulu Omlu a Anlui - Bana Arrnaneasca - 2007 TIMUZICA

s-duruseashti alii MIHAl PREFTl - ti tuti cilastasirli shi tuts pidhimadzlji a lui ti scutearea tru migdani a mushuteatsaljei a canticlui shi a limbaljei armaneasca pritu C- D-urli shi poeziili armaneshtsa.

*

lavea tsi spuni Kira Mantsu di lucrarli alu Mihali Prefti: Ari unalimba tu eta a no astra cu cari sangaldasescu tuts sh-cana alta nu poati ca ea s-hiba ligatura itsido. Nu

Prota dzua avu 7 ascultatori. Tora, dupa doi anj, Radio Makedonia intra tu conshtiintsa la multsa Arman] pritu atsea ca ado pots s-ascultsa tuti emisiili armaneshtsa iara ditu 6-li di Sumedru 2007 ahurhi s-lucreadzashi

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 5

va s-latusim u cara s-dzatsem ir ca lim ba aesta easti universala, angaldasita di tuts sh-vruta di tuts. Ti tsi s-fatsi zbor? Numa a aishtei limba easti muzica. Nu ari muzica, nu ari bana. Ea easti nai rna lishoara forma di existentsie, di comunicari pi planeta sh-poati s-hiba shi nafoara di planeta, Candu u avdzam muzica!? Candu subtsari, subtsari sufla vimtulu di iarna, candu ascultamu himnulu a apiloru, verdzali frandza di ponj candu sh-ciuciura una la alanta liganata di vimtu. Candu pi geamuri pi-anargaanarga suna chicutli di ploai di na ndultsescuyislu? Canticlu a puljloru di la Dumnidza, nacanu easti muzica? Di tuti aesti formi di la natura yini inspiratsia a cornpozitorloru ta spoata elj, tu a loru compozitsii s-na aproachidipadurea,diocheanlu,di stealili, luna sh-di tsi nu, di tsi nu. Un textu di poezii candu easti adrata muzica pi elu easti dipisitu canticu, Avem il haraua tu sufli til, cantam u. Ti numta: cantamu. Canticlu na fatsi dzua lishoara. Cu elu bagamu ficiuritslji s-doarma. Vini mardzina di bana: fuvirosu canticu na easi din gura ca s-arupi inima dijali. Muzica ditu natura sh-atsea tsi easti adrata di mintea a omlui deadunu suntu universal a lim ba tu cosmos. Dantsu, recviem, oda, una marl sinfonii carl, s-da Dumnidza s-nu danaseasca cana oara. Muzica tsi easi ditii inima a omlui easti rezultat di ninga evolutsii. A ljei fonni si nastasescu tu yisu, deapoia yinu tu minti tu oara data di Dumnidza. Canticlu easti cunuscutu ca una di njitsli formi tu muzica. Efcula s-anveatsa di cafi unit. Turlii, turlii di cantitsi ari omlu n capu, li shtii fara s-li misura. Cantitsli a Armanjloru nu au spuniri tu cati mardzinj suntu adrati. Iu nu bana Armanlu? Tsi nu vidzura ocljilj a lui? Tsi nu trapsira Armanjlji? Iutsido

Armanjl]i aradapsea cantitsi, Aesti cantitsi ca pulji di la Dumnidza suntu agitoru tora adza, tu aestu chiro, ti

folcloristica, etnografica shi istoria a armanamiljei. Di niscanti cantits nvitsam iu au tricuta, iu au banata a noshtsa Armanji, "Hagi Steryiu, celnic mari, tu Gramosti altu nu-ari". "Njearam pi un munte Elimbu. Mutream nsus, mutream shi-nghios. Mutream marea cum s-arca. Sh-chimata cum sh-si-amina." "Iu-u ai lilice galbina, Fatsa di trandafila, Ocljiu lai di yiarachina, Di la Dumnidza s-tsa yina." Ari cantitsi tsi spun ca Armanjl]! au banata tu locurli di Irak shi Izrael.

Armaneshtsali canti tsi s-canta tu ma multili formi muzicali tsi suntu cunuscuti tu a nostru reghion.

Dupa aleptulu CD - Dats caJi - poetlu Mihali Prefti na duruseashti nica doaua ciudii muzicali shi culturali armaneshtsa.

Candu W1U mad poetu easti durusitu di Dumnidza shi cu hari m uzicala esu tu migdani ahtari ciudii tsi baga thimelju la cultura armaneasca di adza,

CD-ulu "Armanjimakiduneanjljl - Clirunomjlji-a Dzeiloru" ari cantitsi patriotitsi di unarnushuteatsa tsi ti cutreambura.

Mihali Prefti shi Gica Godi suntu

~tl

p~!!l OOmONV f""l ..... &v "'~CEOON

poetslji -a noshtsa cari ducu nainti musheata adeti a canticlui ~+-;~+;~;,

armanescu: canticlu ti fara, namuzi ducheari armaneasca.

Protlu c anticu, una dealihe "marsellieza" easti "A atsiloru murira tra Armanami/Adrata di

ascultats aesti zboara cantati di Prefti va s-duchits atsea tsi pots sducheshtsa mash tu mistiryiu, yisu:

"Hlarnbura a gionjloru di Veria, di mari, di barbats/Tra fara cadzuts,

curbani, nu va jilits murmintu. Nu plandzets aumbra hits voi/Sandzali-

. vostu virsatu fara stepsu armi dusbmanji/ Aspeala arshini Armanam ea sh- tinj lj-adutsi napoi/ N scumpa ditu inima a iuva nu va s-cheara!

Totna va s-arda tra voi na candila/Na candila shiapreasa na tseara/Ca la icoana - atsil or u/Tsi - au m oarta tr a nomlu-a tutuloru ! »

Unu musheatu canticu tra marli-armanu Caciandoni atseali tra papanji shi tra mitlu-anostu armanescu cari nu lipseashti agarshitu na ~---- .. spunu ca identitatea-a noasta lipseashti s-u scutemu diznou tu migadani: identitatea di Armanj-makiduneanj ...

KiraMantsu

6 Nr.1 (49) 2008

"Ma, boatsea alu Mihali Prefti, poema cu zboara armaneshtsa shi muzica di diprighiosu ti ljea nica di prota secunda cu unit adiljeatu s-lu ascultsa Cd-lu antregu. Tsa li ljea uredjili shi odji shi ti poarta ado iu nu ti ai dusa. La loclu iu zvoami limba armaneasca - tu izola cari nu u ari. Tu locarli a noastri cari adza ti noi suntu xeani. Haristo a autorlui ca s-pidipsi ta s- na da una ahtari haraua.

Vanghiu Dzega

6.Premiulil Omlu a Anlui - Bana Armaneasca 2007 ti SCULPTURA sduruseashti a profesorlui shi sculptorlui DUMITRU PASIMA

S-aminta tu 18-Ii di Yizmaciunu tu hoara Mulovishti, Jugoslavia (Macedonia). Spudhii: Institutlu di Arti Plastitsi Nicolae Grigorescu - Bucureshti. Facultatea di Arti Plastitsi, sectsia sculptura. Promotsia 1963. Profesori - Ion Lucian Murnu, Constantin Baraschi.

Expozitsii personali: 1966 - Bucureshtil1968 - Galatsil1970 - Bucureshti. Ljea parti laaproapea tuti saloanili di sculptura njica di Bucureshti. Ljea parti la expozitsii di grupu din Romania shi ditu xinatati: 1969 Italia - Torino. GermaniaSttutgart, URSS; Jugoslavia, Belgrad, Varyaria - Sofia, Austria, Belgia, Expozitsia Mondiala di Sevilla-Spania. Ravena - Italia etc. ExpozitsiaArtishti plastici de origine

BANAARMANEAscA

aro mana, sala C. Brancushi a Parlamentului ali Romania 1998.

Lucrari monumentali:

Magura a Buzaului 1971, 1974, 1977, Casoaia 1980.1984. Braila 1981, 0 arba de Muresh 1986. Bacau - Centrul Gh. Apostu 1991.

7. Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca - 2007 PLISCUTADI MALAMA

La premiili tsi li durusimu pana aoa shdoi anji, tsi suntu premii pozitivi, adavgamu shi unu premiu negativ sh-cari poarta numa di .. Pliscute di Maiama" .

Elu s-duruseashti a atsiloru Arrnanji ica a atsiloru sutsats armaneshtsa cari ncheadica Arrnanamea ta sa-shi aminta ndrepturli tsi la si cadit ica nu adara tutu tsi lipseashti ta s-u duca nainti fara armaneasca.

Fura trei pripuniri shi maxus: Ion Caramitru, Puiu Hashoti shi Aurel Ciufecu.

Ion Caramitru

Fu Ministrul a Culturaljei iara tora easti Directoru a Teatrului Natsional Bucureshti. 1. Caramitru easti una di numili ahoryea a teatrului romanesc.

Ca artistu di teathtru shi filmu avu

multi anichisiri, ahatu pi stsenili ditu Romania cumu shi ditu xinatati.

Elu easti bagatu sh-tu minarea armaneasca shi, di ndoi anji easti shi prezidentu ali Societatea di Cultura Macedo-romana,

Cu tuti ca tricu ahatu chiro di anda inshi trumigdani psefta teorii cumu ca Armanjlji suntu una cu Romanjlji iara limba a loru easti, taha, dialectu a Iimbaljei romana ;

- cu tuti ca limba armaneasca fu pr icunuscuta tu anlu 24-li di Cirishearu 1997 di Adunarea Parlamentara a Consiliului ali Ivropa ca easti limba a Armanjloru shi lipseashti s-hiba aparata di la chireari;

- cu tuti ca inshira tru migdani tu chirolu ditu soni ahanti lucri cari argumenteadza ca Armanjlji suntu alta damara di atsea a Romanjloru, domnul Ion Caramitru ti tsiva tu lumi nu va ta sa-sh alaxeasca minduearea shi cafta ta s-andrupasca psefta teorii shi cafta ta sa-lji catadicatseasca atselji Armanji cari cafta pricunushtearea a lorn ca minoritati natsionala shi s-hiba agiutats ta s-armana tru bana ca etnii ahoryea shi pi locu romanescu, Iavea tsi dzatsi naslu: "secriticetid aceste edeviiruri istotice unor conjuncturi politice

BANAARMA.NEASCA.

Puiu Hasotti,

senatoru liberal di rna multsa anji tu Parlamentulu ali Romania totna fu contra ca Armanjlji s-aminta vara ndreptu tsi la si cadi.

Atumtsea anda tu 24-li di Sumedru 2007 s-baga tu muabeti tu una di shedintsili a Parlamentulu ali Romania amendamentulu tu caru s-aspunea ca

Nr. 1 (49) 2008 7

timlUULLa. ~c.a.lLdq~ )l5J'<~DD:;:

poporului raman. .Dec« tiu, inseemnii cti timp de 160 de ani (cend Romania a sprijinit romenit din BaJcani n.r.} a avut itnixtiuni in trebutile interne ale a1tor state" .

Atumtsea candu una parei di Armanji agiumsi la biroulu a lui di senatoru la una audientsa ta s-cafta ndrepturli tsi la si cadu naslu la dzasi: .. Ahetis chiro ceti: va s-escu io 1a puteeti Atmenjlji nu va s-aproachi nitsi urui turlii di ndreptuti",

de moment, cetiiteni Armanjlji suntu una cu PREMIUL PLISCUTA

si fosti cetii-teni rottitn! Romanjlji, Puiu Hashoti D I MALAMA

de otigine eronuineescii, spunea: "legea trebuie ama fu durusitu a profesorlui

grupati in asociatii sa Ieee reierire 1a Aurel Ciufecu di Bridgiport-

negll veriuunen tale, in vlehi, eromeni, USAtifumjiaca,deadunucu

tara si peste hotere, mecedo-romeni ca cumandusearea a pareiljei

au devenit as tiizi '----- piitti constitutive ale L""'"==:::':':""':::""""I1111111~ Farshirotlu u vindu bisearica

protnotorii ideii armaneasca. (Videts pag. 9). pottivit cereie erottuuiii

ar constitui, chier si in

Romania, 0 minotitete netionelti rotnenice distincts, deosebits ptin limbe si culture de natiunea romtine ". Acestia all ejuns chiar sa incritnineze statu1 roman pentrtt pretinsa lui vine de a Ii incercat sti-i asimi1eze silnic pe eromeni, in spetti de a-i fi romtinizet pe ineituesii lor; multi fosti bursieri ai scolilor rottuinesti din Balcani si colonisti beneticieri ai improprieteririlor din Cadri1ater.

REDACTSIA BANAARMANEASCA

8. Premiulu Omlu a Anlui - Bana Armaneasca - 2007 MAXUTARCU (SPECIAL)

Prerniulu, una lucrari di

sculptura di brondzu adrata di . sculptorlu Dumitru Pasima, fu " ; durusitu a unui ficiuricu, S. '. Vrishcu, ditu pareia Lilici ditu

Maiu", ta s-nu agarsheasca canaoara ca easti Armanu shi s-tradzi ditu populu alu

Alexandru atselu Marli.

FESTIVAL DI FOLCLOR ARMANESCU editsia a 5-a

Di cara s-bitisi spectacolu di durusiri a Premiiloru Omlu a Anlui - Bana Armane asca 2007, s-tsanu Spectacolu di Folcloru Armanescu cumandusitu di Zoe Gica shi Aura Piha. Loara parti rna multi parei folcloritsi shi cantatori arrnanji cunuscuts.

SEARA ARMANEAScA

Dupa spectacolu di duruseari a Premiiloru Omlu a Anlui Bana Armaneasca 2007 shi spectacolu di FolcIor Armanescu, tsi s-tsanu la sala ARCUB, ditu chentrulu a Bucureshtiului, Armanjlji s-adunara iara la restaurantulu InterMacedonia iu loara parti la una m usheata Seara Armaneasca.

BANAARMANEAscA

8 Nr.1 (49) 2008

tsi va sa scutets s-na li pitritsets tu idyea oara tsi li scutets, shi alti materiali cari li avets tu putearea a voastra.

Revista easti di multu mari calitetu shi easti ti alavdari. 'Isanets-u pi bana ca ea na da shi bana a naua.

Cu mari tinjii shi fratseasca vreari, Mihail Pulio Presidentu - Arornaneasca Sotsata di Australii. 28 di Avgustu 1998

Australii ashi cum easti ea.

Tunjisite Domnule Piceava,

Multu intirisantu va s-hiba ca sputets s-na pitritsets unu material cari s-parastiseasca istoria a Armanjloru dititAustralii: di candu aglumsira protslji Armanji tuAustralii, cumu s-aminta comunitatea armaneasca tu aestu mari stat sh-cumu di putura elji, Armanjlji, ta sa-sh tsana tu bana comunitatea a loru ? Ashtiptamu informatsii di Armanjlji di adza: tsi fac elj? Cum salumta elji cu bana? etc. Ca s-poata ca aesti informatsi s-hiba pitricuti deadun cu niscanti cadhuri, ta s-veada Armanamea di pisti tutu ca tu Australii baneadza Armanji. Na ampulisimii mul tu pana to ra sh - va s- caftam u s- na ampulisimu sh- rna multu sh-di aoa shi nelo ta s-u tsanem "pi bana" aesta revista, ashi cum multu mushat spunets

Tu numa ali Armaneasca Sotsata dit Melbourne, Australia shi tu numa a mea va om a tutuloru di la redactsia tsi u scutets revista "Bana Armaneasca", sanatati, achicaseari sh-vreari shi suxes tu lucurlu tsi lu fatsets ti Armanami, Va vrem sh-avem mirachi s-na pitritsets cafi numir di revista tsi u scutets ca avem ananghi di material pi limba a noastra. Pistipsescu ca corespondentul dit Sutsata a noasta, Domnul Naum Ciolacu, Iiga achicaseri cu Doamna Irina Paris cai na asigura ca va spitreaca cafi numir tsi easi di revista, shi caseti nali cu cantitsi, melodii shi alti documenti ti cultura, ti istoria shi religie scoasi di artishtsa armanji dim Romanii. Pistipsescu s-va informa. Va asiguram ca hargiurli tuti va li bagamu noi, di la Armaneasca Sotsata.

Di revista "Bana Armaneasca avem mash numirli 1, 3, 415 shi numirlu 8 Martsul April 1997.

Va parcalsimu s-na pitritsets tuti numirli scoasi pana tora sh- nali numiri

Multu tinjisitslorit Mihail Pulio shi Naum Ciulacu,

Va efharistisimu multu ti mushatili

zboara tsi na li pitricutu tu aesta carti shi va s-caftamu s-va pitritsemu shnoi, tu aradha a noasta, ashi cum va easti sh-na easti mirachea, tuti numirli

di revista tsi li avemu scoasa pana tora. Va paracalsimu ta s-na pitritsets di aoa shi nelo sh-alti materiali tsi sa-

voi tu carti.

Dumnidz.a s-u tsana tu bana

ncurpiljadza pi ninga poezii, ashi cumu suntu atseali alii Naum Ciulacu (ditu

Armanamea.

cari va s- publicamii una di eali tu aestu numirii) shi ali Anastasia MushiCiulacu catu sh-materiali cari sa zuyrapseasca bana a Armanjloru ditii

Cu mari tinjii sh-vreari armaneasca,

Redactsia "Bana Armaneasca

TSI PATSAM NOI ARAMANJLJI

Tsi avem patsata noi maratslji Aramanj

Fara un ndopur di var, nica di a noshtsa papan] Vrei ficiori ansuram vrei feati martam

Tuxeani biserits noi na ncljinam

noastra Aramana

Sh-tutu rna dzacul Tsi limba vrets voi fara grai mari

Fara shcoala, fara literi di scrieari

Anvitsats a noastra rna s-vrets s-banats lunjinats Ca a-voastra nu-i buna, nu avets sh-tsi u vrets ...

Ashe s-fatsi sh-candu patidzam, - nipotu Sh-cand cu atsea di soni pitritseari di mortu Canta preftu dzatsi zghileashti

Truplu na sa ncljina, rna inima tsiva nu aducheashti

Nu avemu noil Cumu di voi avets, cai v-u deadi?

Tsi limba zburascu mini di candu cadzui ditu soartea ali dadi Sh-pana tu atsea di soni pitritseari la moarti

Mash aesta Iimba; limba Aramaneasca mi angaldzashti

Europa prit Recomendarea 1333 na dimanda Sculii shi biserits noi sa analtsam cu arada

Ma noi tsi fatsemu, cu putearea a noastra, vremu A xenjloru milets rna multu s-li tsanemu

Tsi patsam noi maratslji Aramanj

Di inima buna sh vreari cata atselj

cu cai banamu

Minduimu ca sh-elj na vor noi Cumu noi lji-vremu elji.

Tsi patsamu noi Aramanjlji

S-na alasamu di tuti tsi suntu a noastri Ca ashe va atselji cu cai banamu; dratsilj S-nu na sculamu caplu a nostru,

totuna sa aramanemu atselj maratslji

Mihail Pulio 15/10/2000

Miletea Vurgara, Slava, Creaca i-atsea Rumana Voru s-na chiara s-na astinga di pi bana

Ai ca adza elj nu au apala tu mana

Ma tutu na agudescu, na scadu fara a

PS: Aesta poesii easti scrieata dupa tsi ansuramu hiljlu, shcand eara oara ti ancurunari vinju tu realizari ca ancurunarea va sa fatsea tu a xeaniloru bisearica sh- pi a xenjiloru lim ba.

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 9

VINDEAREA DI BISEARICA ...

CA VINDEAREA DI SOl!

"Un lider poati sanaltsa comunitatea armana i poati s-u duca la kireari" .

D-iu ankisescu cheditsli a armanjikir

Societatea Farshirotlu fu adarata tu anlu 1905 la Bridgeport shi avu ca scupo sa s-tsana limba armana shi adetsli.

Tora, cand tu tut Balcanlu arrnanarnea hearbi shi cafta identitatea di popul cu una limba ahoryea di tuti alanti milets cu cai baneadza, Societatea Farshirotlu ljiundzea s-hiba una lunjina ti tuta arrnanamea. Ma nu fu asha, n tsara a libertatslor s-doarmi un somn di moarti di arrnanami. Un lider poati s-anal tsa comunitatea armaria i poati s-u duca la kireari.

Mult kiro, pisti 30 di anji, Farshirotlu fu cornandusita di prof. universitar di limba italiana vinit dit Romania dupa al 2-lea polim mondial, cai easti ninga Wl filo-roman convins (candasitu n.a.n.).

Alichi biserica fapta di arrnanjlji vinits di t Macedonia - ca pi atumtsea nu irau ninga fapti statili balcanice - , di Romania shi-lji dedi numili di Biserca Ortodoxa Romana.

Cilimeanjl]! a arrnanjlor ditAmerica nu achicasea limba Rornana shi uvidea ca na limba xeana. Elji, nu nvitsara limba romana rna nitsi limba a lor di dada, Iimba armana maca Ii si baga n cap ca limba a noasta easti un dialect a Iimbaljei romana.

Aishti, descendentsalji a armanjilor cai cunosc mash limba ingleza, tora anculea di vara 15 anji lu scoasira pi prof. Aurel Ciufecu di la Farshirotlu shi comandusescu elji societatea.

Aishti tiniri, fapts tuAmerica, tiniri

fapts direct asimilats cum lu araseshti s-dzaca Niki Balamaci, secretarlu a Societatiljei Farshirotlu, nu va s-avda sa si scrie tsiva n foaia a lor pi limb a armaria, iar ca s-aduca formatsii folclorice armane ca s- faca cunoscuta cuI tura a noasta, ni tsi ahantu. Elji cafta s-hiba emburi arrnanji cu paradzlji a societatiljei.

Vindura bisearica a arrnanjilor dit Bridgeport, ancuparara teren (I 0 cu) , construiescu una alta bisearica n Easton. Maca nu ti minji, di iu comisioani ... Aisti santsinferurli a lor.

Tu tut aist kiro, domn prof, nu avu rihati shi organiza "faimoasele" congrese de Cultura macedo-romana dit Bridgeport ca s-angroapa shi rna ghini Armanamea,

Tinirlji nascutsi direct asimilats sh- ved di afacerile lor. Dupa un an mai pitrec invitatsii ti alidzearea anoului comitet tu cai specifics ca atselji cai nu yin la alidzeri sant di acord cu vechilu comitet. S-prezinta 10 persoani shi s-considera (luyursescu) ca cama molts vorvechilu comitet.

Perpetum mobile. Curata Democratsie la cai nitsi Dumidzalu ma s- va

s-na agiuta, nu poati.

Cu tinjie, Horea Hristu

Ti nipistipseari!?!

Vindearea a bisearicalj ei arrnaneasca di Bridgiport

Aza, 26 Shcurt 2006, s-tsanu atsea ditu soni slujba rel ig io asa tu bisearica Sarntulu Dimitrie di Bridgeport - U.S.A., biseartca analtsata di Arrnanjlji ditu Macedonia vinits tu America. Cai shi 1a cai u vindu bisearica nu ma ar i importantsa ... , Importantu easti ca sinferurli alji facu Arrnanjlji s-nu aleaga albulu di laiu shi s-nu veada ca pitu aista marievra sashteardzi torlu a Armanjloru,

Shi mini cai nyisarnu s-avdu limba armana tu bisearica.

Horea Hristu

10 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

Zboru nainti II CARTI DI NCLJINARI II~ut~~:;:~ nai:~sa ~

eu agiutorlu sh-cu~· ======================::::!J. singuratati. Sa-ncUina ti

Ncljinarea easti, cumu s-aspuni, Sini, tiApostalji, ti populu. Di la Elu

calea tsi na dutsi la Hristolu shi avemu nai ma musheata ncljinari,

ceareia thamasita pritu cari putemu ndjinarea "Iatal anostu",

s- Lu avemu Elu cu noi. lara Samtulu Cafl unu omu: parti barbateasca shi

Grigore Palama na nveatsa eft muljireasca, easti ghini sa s-

ndjinarea easti ligatura a fapturloru Iunjineadzacatumamultu, tas-poata

zburatoari cu Stizmusitorlu a loru" . sa s-alina shi sa sta pisupra a tutuloru

Tu ahandamea a suflitlui a nostu yiitatsloru a apiloru, a tserlui shi a

Dumnidza simina vrearea shi loclui, pisti cari easti bagatu di Dumnidza, Atselu cari tuti li fatsi shi u tsani. (Fatsirea 1, 26- 31). Chischineatsa a inimaljei, ljirtarea a amartiiloru, pistea tu Dumnidza, fatsearea di ghini, bunateatsa, aravdarea shi alanti aretii, cari armatusescu bana a unui crishtinu va li avemu mash tu sutsata ancljinariljei.Tu suflitlu aatsilui tsi sa ncljina alanceashti una irini, una armunii tu purtatidu a lui, una mari aravdari dinintea a urfaniljiljei, a araiatsaljei, cumu shi putearea ta sa straxeasca cheardirea a atsiloru

aprucheats, durearea, Iangoarea shi moartea. Ditu aesti itii, ncljinarli ditu aesta carti au scupolu ta s-lu agiuta crishtinlu ta s-cafta, pritu zboara uidisiti shi ghini aleapti, agiutorlu alii Dumnidza ti tutu tsi adara elu: sa-lji hiba lucrulu shi gairetsli cu ufelii, lodu sa-lji da biricheti avuta: s-tsana armunia ica treaca shi irinea tu fumealji shi tu sutsata. Tu Ayea Yrama Sarntulu Pavel na urnipseashti s-nancljinamu niacumtinatu (I Tes. 5, 17).

***

harea a Bunlui Dumnidza, ti prota o ara, u adusimu pri limba armaneasca "Cartea di ncljinari" shi u durusimu tas-hiba di ufelii ti suflitli a crishtinjloru orthodhocshi armanji, di pisti tutu.

Ti ndridzearea a ljei ufilisimu ma multi editsii ditu limba rornana ashi cumu suntu: .. Carte de rugaciuni" , tipusita cu vluyisirea a Prisamtului parinti Bartolomeu, Arhiepiscoplu a Vadului, a Feleacului shi a Clujlui. EdituraArhidiecezana Cluj, 1995; "Carte de rugaciuni" tipusita cu vluyisirea a Prisamtului parinti NIFON, Episcoplu ali Slobozia shi a Calar ashiloru, editura a Episcopiiljei ali Slobozia shi a Calarashiloru, Slobozia, 1996; "Carte de rugaciuni", tipusita cu vluyisirea a Prisamtului parinti Calinic, episcoplu a Argeshului, "Carte de rugaciuni", tipusita di editura Artemis, cu vluyisirea a Prisamtului Calinic, Episcoplu a Argeshului shi a Muscelului, "Cele mai frumoase rugaciuni ale Ortodoxiei", edituraAnastasia.

La ndridzearea a alishtei Carti di ncljinari avui angatanu ca limba ufilisita s-hiba atsea tsi u zbura parintsalji a noshtsa unu chiro iara zboarali ufilisiti s-hiba atseali tsi li aflamu aradapsiti tu dictsionarli a lirnbaljei armaneasca ndreapti di Tachi Papahagi, Shtefan Mihaileanu shi I. Dalametra. Alasai nanaparti zboara tsi s-afla tu aesti dictsionari ama cari suntu ma psanu ufilisiti tu zburari.

Caftaiu ta s-nu alaxescu cu tsiva limba-na alasata di straaushlji a noshtsa, s-tsanu tutu tsi elji na alasara m usheatu, s-armanu catir ma ahanda tu averlu a mindueariljei a loru shi, ado iu fu ananghi, sa-ndriptedzu ashi cumu putui io ma ghini. Aesta ti furnjia ca, ashi cumu s-aspuni, ado iu easti averu easti shi m ushuteatsa shi ufelii.

CARTI DI N'CLJINARI (SlNA]~Sl)

"dusapri funbtli ~ rm.it[n~:n:(:A ill.

T>um.itru Pi.ee.a.\FIl.

ti al1ialJghili shi ure]i.a Ii cri:~tdil'lhn onltodo1:U afml'i:t:iU. (machido~aTma~il)

EBA Ed.ittirt! oll.-....,.,..l!!;7.J !~·BJu!I:ili.""~rnlftlll1lL~'" B.I!I!lU.fo:::::;:hti -i!'I}I);'S'

mirachea ta s-fatsernu ghini, ta scunushternu averlu shi ta s-na analtsamu cata Elu, Facatorlu a atsiloru vidzuti shi nividzuti. Ndjinarea, pritu cari na analtsamu cata Dumnidza, easti zburarea a noasta cu Parintili dumnidzascu shi, tu idyiulu chiro, easti harea dumnidzasca tsi dipuni pisupra a atsilui cari si ncljinashi-lji Iunjineadza, alji ayiseashti shi-lji spastreashti bana. Pritu nclj inari na apruchem tl di Dumnidza sh-di Ascapatorlu a nostu Hristolu. Ti suflitlu a psitimenlui ndjinarea easti atsea tsi easti hrana ti trupu.

Insush Hristolu, Hiljlu a Dumnidzalui, sa-ncljina tahina shi seara, sa-ncljina tu ahurhita a lucrului a Lui, tu chirolu sh-tu bitisita a lui. Sa-ncljina tu basearica, pi amari ica

Haristusescu pi aesta cali a tutuloru atsiloru tsi mi agiutara, cu shtiintsa, cu urnimia ica cu pidimolu a loru, thimisinda-l]i tu prota aradha Chira Mantsu, preftulu Sashu Yeranda shi altsa. Ti armatusirea a Cartiljei di ncljinari alepshu desenili shi iconjli zuyrapsiti di pictorlu shi nvitsatlu Yioryi Platari- Tzima, Armanu di Aminciu, cumu shi una icoana desenata di cunuscuta pictoritsa arm ana di Bucureshti, Lena Constante.

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 11

Di la RGN (Romanian Global da vluyisiri la cartsali a noasti

News) aflamu ca Primaria di Habari Iigata di mutarea vacufeshtsa?

Madrid va s-duruseasca tu 1 3. Bagamu aesti ntribari ti meslu Maill tsintsi loeuri ti tuti a i una casa a Domnului fumjia ca Bisearica Ortodoxa pistili tsi s-afla tu Capitala ali L'=================~ Romana, dupa minduearea a

Spania, ehiola shi a pistimenjloru Ntribari crishtineshtsa: noasta, va sa-sh curma rolu a ljei

ortodocshi romanji, nafoara di atsea 1. A no aua, a Arrn anjl oru di tsi-lugioacatunicrishtineshtsalifapti

catolica, ea tuti aesti sa-sh adara Romania, Primariili di Bueureshti, di di deznatsionalizari shi asimilari a

biseritsali a loru. Custantsa, di Tulcea, di Calarashi Arrnanjloru di Romania mash

Habarea fu data di Pilar Martinez, cumu sh-ditu tuti alanti loeuri iu atumtsea candu vas-axeasca atseali

urm inipsitoru pi problemi di baneadza Arrnanji, candu va s- do aua caftan di rna nsusu a

Urbanismu ditu primaria di Madrid, catadixeasca ta s-na da, s-na Armanjloru.

Elu rna spusi ca loeurli va s-hiba cesioneadza shi a noaua unu locu pi Ashi s-na agiuta Dumnidzal

coneesionati (dati) a organizatsiiloru eari s-putemu ta s-n adramu sh-noi Cu vreari crishtineasca,

religioasi ti unu ehiro di 70 di anji. biseariea a noasta armaneasca? Tacu Piceava

Musheatafapta.rnusheata habari. 2. Caridu va s-catadixe asca

Bisearica Ortodoxa Romana ta s-na

12 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

BISEARICA DI BITULUI UNIVERSUL,

anlu 56, nr.24/Gioi 26-li di Yinarit 1939, pag. 5

cunushteari catandisea di lucruri aspusi rna nsusu, va s-faca tsiva ca naulu preftu s-poata sa sh-faca huzmetea ti cari fu pitricutu.

andicra di Arrnanji eara ashi di mari ca ea vrea ca elji s-hiba asimilats catu rna ayonjea shi alaxits tu Romanji.

2. Autohtonjlji armanji s-harsea tu atselu chiro di una idyealui vreari shi ditu partea a duvletiljei Sarbia shi maxus: deznatsionalizarea shi asimilarea a loru di catra banatorlji sarghi.

Chirolu na spusi ca a nitsi unal jei di eali nu-lji si axi vrearea. Armanjlji autohtonji nu fura asimilats ni di Romanji shi nitsi di Sarght.

Shi candu doi sa-ncachi, sa shtii, a treilu aminta. Shi aesta fu Varyaria. Ditu atselu chiro shi pana tora Varyarlji, tsi sh-dzacu tora Macedoneni, Iura atselji cari deznatsionalidzara shi asimilara nai rna marea parti di populatsia armaneasca ditu atselu locu tsi scljima Sarbia di Sud, iara tora shdzatsi Republica Machidunia.

Tara, dupa spusili a axiusiiloru axi ali Rep. Machidunia, numirlu a Armanjloru ditu aesta duvleti easti idyealui cu atselu tsi s-afla mash tu casabalu Crushova unu chiro.

Ti bisearica romana di Bituli

Tu

tsi

mutreashti

catandisea tu cari s-afla tu

aestu chiro aesta bisearica, singura bisearica ditii Makidunia sarbeasca, tu cari s-ma fatsi slujba pri limba romana, apruchemu di la fatsa a loclui plirufursiri tsi lipseashti s-li cunoasca shi atselji tsi suntu tu ndreptu:

Di aproapea 40 di anji, di candu fu stizmusita, tu bisearica romana di Bituli huzmitipsira rna multas preftsa

tsi chirura dialungulu a chirolui di Nota a noasta:

ausheaticu. Bisearica di cari easti zbarlu tu aestu

Atselu ditu soni preftu, parintili Ch. articulu purtanurna diAyilji Constantin

Cosmescu, aushindalui shi shi Elena shi eara b ise ar ica landzidzanda-si, Patriarhia Romana armaneasca shi nu romana, cum u spitricu unu preftu tas-Iuagiuta parintili aspuni tu articolu. Di aoatsi s-tragu Tiberiu Saicu, preftu tiniru, cari, ma doauaconcluzii:

nainti ta s-duca Bituli, dipusi, ashi 1. Xichea di tinjii andicra

cumu spunu nomurli vacufeshtsa cari di crishtinjlji armanji

baga pi aradha Iigaturli namisa di Prota di eali na spuni di tinjia shi

Bisertsili surori, tuti carts ali gailelu tsi-lu purta tu atselu chiro ananghioasi. Tuti aesti lji-dadea duvletea Romania pisupra a ndreptulu ta s-huzrnitipseasca la crishtinjloru ortodocshi arman]i ditu bisearica romana. partea di Machidunii tsi agiumsi sumu

Napoi, cu atsea tsi avea data cali putearea a duvletiljei sarbeasca shPatriarhia di Belgrad, demec nai ma tsi purta tu atselu chiro nurna di Serbia

analtsacumanduseari a Bisearicaljei dl Sud.Vreareaaduvlettljet komanta Tu tsi mutreashti bisearica

ortodoxasarbeasca, nu fusinfunipsita armaneasca di cari easti zborlu,

s-u pricunoasca shi episcoplu ~~~~~~iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii __ iiii. dupa niscantsa anji ea fu surpata

- tutu sarbu - a diocesiljei shi adrata una alta, cu idyea

Bituli. numa, tu WIU altu Iocu shi poarta

Shi iavea c a ti marea idyea numa: Constantin shi

nvirinari a Romanjloru di Elena.

Bituli tamam tu aprindu 'Iora.ea eastianvarligatadi casi

Carciunu bitarnulu preftu analti cu rna multi patomati, ca

Cosmescu landzidza ma cumus-veadi tu caduru. Eastishi

multu. Cu tuti cilastisirli dipusi aesta una turlii di tinjii tsi u poarta

ahatu di Romanji, catu shi di axiusiiliaxiaduvletiljeiditu dzalili

naulu preftu Saicu pi ninga a noasti, tsi poarta numa di

episcoplu sarbu, aestu nu fu Republica Machidunia, andicra

sinfunipsitu s-da cali a naului di crishtinjlji autohtonji carl suntu

preftu s-huzmitipseasca tu Armanjlji.

sarbatorli a Carciunlui. Aoa shi ndoi anji tu bisearica

Ti aesta furnjii bisearica Constantin shi Elena di Bituli

rornana statu ncljisa tu tuti huzmitipsea preftulu arrnanu

samtili sarbatorishista ncljisa Sashu Yeranda. Tora, ea easti

shi tara. eara ncljisa. Ti carishtii ti catu

Avernu nadia ca, dupa dupa chiro. Shi-ashteapta preftulu

tsi pi calea aesta, axiusiili a armanii.., nsp

noasti axi va s-ljea la

Articolu avea shi unu caduru ashtersu tsi furnisea una bisearica m ultu musheata (cumu alta turlii?), cu partea din fatsa pi trei niveli (pronaos etajat).

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 13

ditu sutsata, ti furnjia ca nu amu izini ta s-facu ashi tsiva (!7!) sh-ea nu nji -u amu una ahtari hui. .. cara s-vrei io potu ta s-tsa ancupuru mash

C==================::::::.J una cumata di eali, shi-

.. t . A d 1·· (171)

nJI east para Z~1 .

Ca anapudhilji, una idyea apandisi njiu deadi shi aghentulu 0014, sigura, tutu capii sh-elu, cumu shi doamna K (nasa, mlliuna tu suta ca nu easti aghental) ...

ahtari turlii di conferintsa, cu una ahtari thema, nu aveamu avdzata sa s-tsana pana tora tu lumea arrnaneasca .... Tinirlji tuts, pritu cari earamu sh-io zagaditu pri ado, cumu shi altsa, ca cumu eara tumnaticlu aghentu 00113 ica omlu di ligatura di unit chiro (sh-di tora, vahi!) ali Filca Numa, Ijiascu ltara zborlu a domnului Untulemnu cu gura hascata .... Pirmisitorlu la spusi lucri thamasiti, tsi nu Ii avea avdzata elji pana atumtsea. Elu fu atselu cari ndreapsi una parei di agentsa, specialishtsa tu plifursiri shi dezplurifursiri, cari-lji baga, cati unu, tu cafi Redactsii di jurnal ica di revista, adyeafuru di tsi noima avea eali. Ca s-va minduits ca atseali armaneshtsa ascapara di apufastrea a domnului Untulemnu, io va spunu ca va aradetsl

La deadi a tinirloru shi ndoaua urnimii ta s-poata s-u dtzleaga aesta them a, sigura, ditu punctulu a lorn di videari. Namisa di altili dzasi: "vo i machidonii" lipseashti ta s-etimusits shi s-avets ahtart oaminji (cari slucreadza ado iu avea lucrata elu unu chiro), ica s-etirnusits oaminj i tsi s-aiba una ahtari zanati ica aprucheata di ___________ ----. aesta shi a curi la si dzatsi .. PR", (Relatsii, ligaturi cu publiclu).

La aesti spusi, io, ditu sala, ljt-apandasii ca avernu ashi tsiva ama elji nu suntu di partea a noasta] lara nas nji-u turna: "maca easti ashitsi va s-dzaca ca nu suntu a voshtsa" .... ! 7! Tu soni apruche shi ndoaua ntribari pi idyea thema. Alji bagai sh-io vara trei.

Una di eali eara ltgata di achicasearea tsi u featsi prezidentului Ion lliescu cu gheneralu Grilakis tu anlu 1992, pritu cari, ti niscantsa paradz tsl-Iji deadi Gredu, si ngrupa problema armaneasca.

A doaua ntribari fu ligata di idyea pulitica tsi u dusira shi u ducu rna largu andicra di Armanji prezidentsalji Emil Constantinescu shi Traian Basescu, A treia ntribari fu ligata di isihia tsi fu tu mass-media rornaneasca atumtsea (22-li di Sumedru 2007) candu tu

PLIRUFURSIRI

shi DEZPLIRUFURSIRI

Eara tu na seara di Gioi, ditu bitisita a meslui Yinaru di estanu (2008) shmi aflamu, ca ditu tihiseari, ti elji, atselji di la ALI (Agentsia a Loru di Informatsii), la scamnulu ali SaN (Sutsata a N casta). Shi aesta, di cara fuiu plirufursitu di unlu di agentsalji a noashtsa di thimeljiu di la ANP (Aghentsia a N casta di Plirufursiri), cari nji-aspusi ca niscantsalji di laALI au una andamusi mistiryipsita cu domnulu Coli Untulemnu.

Sala eara mplina oclji (calc dupa limba a calisitlui ti tinjii. ... ).

Nu acatsai ta s-intru ghini tu sala ca mi stavrusii cu prota mari ciudii: ghinuirea pri numa a mea di codul?'

-Buna seara, domnu Te Pusca (!7!), mi ghinui na musheata Armana, cu paltu di lana sh-cu prosupu ca di dzana, uidtsitu, rna ayonjea, ti culuhea ali B. A. sh-nu ti aghenta la ALI.. ..

Buna seara, tinjislta Mata Had, lji-apandasii mini - cumu eara ta s-lji-armanu borgi?shi-lji dedu una revista BA, numirlu ditu soni. Ljea una sh-ti tinjisitlu a tau afendi, do m nu lu Mata Rada .... shi dalji ncljinaciunjl di la mini cumu shi adu-lji aminti ca nica ashteptu vara sponsoridzari di la naslu ... ta s- nu tsiva di "sa-sh Iasa dttu mana", ca cumu u patsara shi altsa.,;

Buna seara domnu Pusca (!7!), mi ghinueashti unit altu. Eara aghentulu 0013.

-Buna seara tinjisite, lji-apandasii mini sh-dinaoara lu- ntribai: Tsi adrashi, tinjisite, cu pripunirea a mea ligata di revista BA7

-Nji-pari arau, domnu Pusca (!7!), nji-apandasi aghentulu 0013, ama io nu potu ta s-tsa ancupuru 50 di cumats shi s-li facu dhoara la sotslji a melji

Oaspitli di tinjii, dornnulu Coli Untulemnu, sh-ahurhi zborlu cu niscanti lucri tihisiti tu bana a lui. C. V -ulu a lui, va dzaca, Di cara bitisi facultatea di Filuluyii fu profesoru, scriitoru, jurnalistu shi tu soni purtoru di zboru la SRI. Ti anami omu. Una haraua s-lu cunoshtsa shi sa stai di zboru cu elu, sigura, la una bira .... cara s-ti aproachi. ..

Nu fu arau ti noi, ndoi Arman]l, ca putumu di lu ascultamu shi tu tesea di pirmitisitoru ditu bana a lui di purtatoru di zboru ..

Fu cal isitu, av eamu s-aflu rna

A t' di (171) h ltsi di

amana u, nu 1...... S -rn SI 1

aghentulu 0014 - atselu tsi, ta s-nu hiba

vidzutu tu dialithioasa a lui lunjina, shidzu ascumtu tu hale 2 sahats, tamamu catu tsanu conferintsa -, mea fu adusu di Aghentulu 0013,/ tinirlu mplinu di hari, / tsi, taha, alaga pi calji mart, / sh-napranji ca niscanti mlari, / ta s-la tsana a tinirloru armanji una conferintsa cu numa .. Plirufursiri shi dezplurlfurslri" .

Ti anami thema] Pricunoscu ca una

14 Nr.l (49) 2008

BANAARMANEAscA

Parlamentu nu s-apruehe amendam entu lu pritu eari sa spunea ca Armanjlji suntu una eu Rornanjlji.

Apandisli fura pi misura: aplo shi limbidz, ta s-pota s-achicaseshtsa eafi unu atsea tsi va",!7! Statlu roman, ea cumu tuti statili, sh-ari seupolu a lui shi sh-lu avina. Tutu as hi sh-voi, "machidonii", lipseashti s-va avinats seu polu a vostu shi sa fatsets 2 (doaua) lueri:

1. S-aspllnets eari hits shi

2. Tsi vrets7

Lipseashti seuteari tru miydani shi snu s-agarsheasca ca, di eafi oara, tinjisitlu domnu Coli Untulemnu, dzatsea "voi machidonii" shi nu "voi arornanii''.

Ti aesta furnjii, unu tiniru armanu ditu sala Iji-apandasi a tinjisitlui oaspi ca Traian Basescu lucra vara 5 anji eu afendu-su shi di cafl oara alji dzatsea "mal machidoane", iara tora, dumniljea a lui, s-agarshi di dipu di Maehidonji. ..

Tu aradha a mea, pricunoseu sh-io ca fuiu multu figuratu di tsi avdzai la aesta andamusi shi fudzii di ado multu minatu sh-bagatu pi mindueari.

Una di mindulerl, namisa di altili, eara atsea ca nu vrea s-hiba arau ea, eu ehirolu, ehiola shi ANP, fandaxita Agentsia a Noasta di Plirufurii, s-nu rna hiba ashitsi, faridaxlta i ca irnagtnara (!7!, eanda do mnu lu U ntulemnu na li spusi tuti mistiryiurli7), mea, ea dealithea, dealithioasal

Cu tinjii, Tacu Pusca

P.s.: 1. Fatsemu arugari (angajare) di agentsa eurats ea lacrama.

2. Avernu tu umuti ta s-arugamu shi unu aghentu dublu, sigura, s-hiba di la ALI)! Chiola shi unlu triplu, di Ia ALI.. .shi di la ... !7

S-na p llrufur slmu shi s-na dezplurifursimu eu haraua ... !

Cu idyea tinjii,

Una-Mustu cu-gustu di pepouju

Shi emeru ca unii pilonju, Lsi nu-l dultsi ca CUn1l1 hasca Mee-t acru ca cum a ...

Pusca.

Prota idhei ca la Yeandoni

Ar-marrlu a nostu di Eschibaba, has ca oaspitslji-alit Ali-Baba

Protaparti

Mi-acatsu cu basti cu voi, tinjisits yivasitori, mash pi una bira, sigura!, ca nu avdzatu multi pana tora di hoara Stejaru (Eschibaba) ! Sh-cu ahatu rna psanu di tinjisitlu profesoru di limba romana di aclo, N. Shamata! Em ghini, di aoa shi-nclo va s-avdzats! Va s-ma avdzats di naslu shi di pareia a lui, Shamateanjlji (aoa easti zborlu nu di soia a lui, mea di atselji tsi au una idyea psefta mindueari cu a lui) !

Di hoara Eschibaba, ditu judetslu Tulcea di Romania, sa shtii ca easti singura hoara di aoa cari easti majoritar armaneasca. Ditu atselji villa 1100 di banatori mash vara 100 suntu Romanji. Alantsa vara 1000 suntu Armanji salami, adunats aclo ditu chirolu di anada fura mutats ditu Cadrilateru.

Earamu di u vidzuiu, ti prota oara, eu apuhia a vizitaljei tsi u featsi aclo, aoa sh-niscantsa anji, vasiljelu Mihai

I ali Romania.

Fumjia ti cari vasiljelu u vizitahoara Eskibaba fu atsea ca, tu atselu chiro, atselji tsi u cumandusea Romania, di multu tsi-Iu tinjisea vasiljelu, nu-lji dadea izini ta s-viziteadza shi horli iu bana Romanji, mea mash hori iu bana alti etnii. Shi ashi agiumsi vasiljelu di u vizita hoara Eskibaba, majoritar armaneasca, cum u shi una alta hoara tu cari baneadza mash Tatari.

Di tinjisitlu profesor Shamata nu para sa shtii m ultu ghini ca tsi guva tu pita adra pana tora, ama ia ca vini chirolu ta sa s-avda sh-di elu shi s- nu hiba agarshitu lishoru di multsa di Armanjlji a noshtsa di Romania shdi pisti tutu. Shi aesta ti furnjia ca naslu, N. (nacaNicuratlu?) Shamata, pri numa, featsi una fapta thamasita. Thamasita nu ti noi, Armanjlji, mea ti atselji tsi-lu paltira shi-lu paltescu shtora: Romanjlji.

La una emisiuni di televizii, tinjisitlu prof. N. Shamata di Eskibaba, has ca unlu di oaspitslji alii Ali- Baba, ca unu furu, va dzaca, carta ta s-na ashtearga cu psefti zboara isash identitatea a noasta arrnaneasca. Ell! aspusi aclotsi, cu unuzboru apufasitu, pseftu shi laitu, cumu ca noi, Arrnanjlji, himu Romanji, iara limba

a noasta

~~~~-----------

easti unu

dialectu a lim b a lj ei r o m a n a

( ! ? ! ) . Kiperu pi limbal

Cu apuhia ali una alta vizita tsi u fee i u Eskibaba, aclo iu loamu parti la una andamusi cu una parei di Arrnanji, avdzai di la unlu di elji una fraza, aspusa pri limba rorn ana, ti niagarsheari. "Vrea-nji eibe mari heri s-avdu ca s-aspuni di noi, Annanjlji, ca himii Romenji "!?!.

Anda lu-ntribai di numa tsi u poarta, naslu, arushinatu, s-ascumsi irushi dupa unu sotsu di a lui, has ca unlu stipsitu di vara fapta lavashita, shi nu nji-apandasi. Aflaiu di la unu altu ca

BANAARMA.NEASCA.

Nr. 1 (49) 2008 15

lu ncljeama Shamata shi easti profesoru, Vartoasili a lui zboara nu li agarshii pana tora cumu sh-nitsi imaginea a lui hrisusita, tsi sh-u undzeashti, dupa cumu s-veadi, tamam ea una chicuta di apa, eu chiratalu ditu cadhuru, clona a oaspitlui di tinjii ali Zoe Pihlivana, doamna a sdinceamiljei.

Shi ea aleapta-a lui idhei s-hiba bagata tu practichii, tinjisitlu prof. N. Sharnata-clona vini eu una alta pripuniri, tutu ashi di thamasita, pan di gushi handucusita, thi na u spuni cu una limba di vurtsa: Maca Armanjlji suntu una eu Romanjlji (dupa psefta a lui mindueari, sigura) atumtsea lipseashti ta s-hiba alaxitu

Tricura vara 6 anji di atumtsea shi omlu a nostu di Eskibaba, has ca sotslji-alu Alibaba sh-ea luplu tsi-sh alaxeashti perIu ama huia varaoara, u plascani iara idyea idhei psefta tu tsi matreashti arazga shi limba a Armanjlorul?

Tsi cara ca limba a noasta armaneasca s-apreasi tu loeurli ali Makidunia alii Filip eu vara 350 di anji rna ninti di-atsea a Romanjloru, tsi s-aminta tu loeurli ali Dacia, sh-tsi cara ca tu anlu 1997, pr itu Dim andare a 1333, Ivropa lu pricunushtea grailu armanescu ca limba a Arrnanjloru, elu, prof. Shamata-clona di Stejaru, has ca harlu, nu vas-li pricunoasca tuti aesti lucri !?Emu, tiatseash-lji-armasigura stramba, dupa cumu s-veadi tu cadhuru, di atumtsea, di anda li spusi zboarali atseali ca di margaritaril

*

Deftira parti

Deftira pripuniri ca la Yeandoni

una sh-una shi atselu canticu tsi-lji si dzatsi imnulu natsional a Armanjloru, Dimandarea Parinteascal? lara tu loclu a luii s-hiba cantatu "Deshteapta-te romane" (!?!?).

Ca s-va minduits ea tora elu easti singurlu cu ahtari mindueari shamateana, va aradets. Ad, tinjisitlu Shamata-clona, tu tesea di donamama, cati s-vrets doni di a lui, discipolji, va s-dzacal

Sh-eali, tinjisitili doni, unash-una, di eara avdzara di margaritarli ali Clonamama, ansarira ca upariti ta sa-lji li baga tu practiehii. Shi ashi apufasira eali, donili shamateani ica capilli di mucava, ta s-andreaga una andamusi eu niscantsalji nistipsits Armanji di Custantsa, tu 12-li di Apriiru 2008, shi s-voteadza aleapta pripuniri ca la Yeandoni alu Shamata-clonal?l

Al axearea a unlui di nai rna importantili simboluri a Armanamiljei: imnul natsional easti, tor a di oara, ti nipistipseari! S-nu na njiramu ca va-

Iii alasaxeasca shi unu altu iYY'O"nr.,+"r,t, semnu a.Armanamiljei: Hlambura.

Anapudiljea a loru fu atsea ca la u nainti Niculaki Caracota, ex-C.P.-l ali Mara Capii a Nicaljei Loj Masonica di Batac, tsi, di cara u shi adra ditu hlambura armaneasca aplo schitsa u arueuti shi pi Internet, ta s- u veada shi s-u cicardaseasca d minti tuta lumea.

Tara, cara s-hiba ca a varnuiu nistipsitu Armanu, tsi vas-hiba bagatu di capilli di mucava tas-u voteadza psefta pripuniri, nu va-lji si tihiseasca dinaoara (pots sa shtii?) ta sa-lji si alaxeasca mana shi sa-lji si adara has ca atsea alu Sharnata-clona? Ia matrits-lji mana cu ndilieatili a ljei dzedziti ditu eadhurlu di rna nsusu!

Tsi dzatsets? Va s-ma aiba vara curagilu ta s-ma u muta mana eontra a samtului anostu imnu natsional?

Cu tinjii shi vreari armaneasca,

Tacu-alu Steryiu-alu Babali, Tsi-imna pi-ndreapta eali, Nda irushi, nda-ayali, Noptsali shi dzalili,

Afiritu di-blastearnili.

Arcati diAlbili.

P.s.1.: Capii di mucava: Cumu turlii s-la dzats a niscantoru Arman] nvitsats, ca cumu suntu atselji zburari, tsi, di eara agiungu cumanduseasca ti unu ehiro una di Arrnanji, s-alasa cumandusits dimandarli, ehiolashi atumtsea suntu psefti, a unui mistiryipsitu insu, tsi sta ascumtu tu aumbra sh-di sa shtii ca avina sinferlu a statlui shi partiiljei ditu cari fatsi parti??

2. Paradigmili di rna nsusu suntu nu ea blasteami mea ea anangasairi, ca niscanti urnirnii Armanjl]! s-nu-sh faca singuri arau sa s-afireasca di aesti araiets ta poata sa sh-u tsana tru bana faraarmaneasca.

Tutu ashi easti shi eu imnulii a natsional, Dimandarea Parinteasca,