Sei sulla pagina 1di 8
eH ELANSI LTE SISTA LUE oon + fi a tithe ea RSE a eh af fies LACTATE BIO teres ptt Raport Final asupra lui Laszlo Tokes: Portretul unui agent de influenta. Romania si razboaiele de imagine. EXCLUSIV ActiveNews De DORNLAUCN AUTORIDORNLSJCLASS, | GTR,SOCIA | Pb Mi 282018 1120 / AJ, mane 0461548 Sema ‘aiaizRaajouit “22 Totes, euoparamentarFIDESZ 9 ost infomsterasrvr de sacurtetacomunsedezmeceet se Orin Najone! "Stoaue Romine, a reedusn acute, sma, a Tugnad, problema autonome trtorale a “Tictull aeeiase™ ba mullume ‘romaruhi Ungar, Viktor Orban, pant "servile acute rand maghiare” sia vor nou despre aordareaproletoraubt ‘entry maghari in afara granfeloraceso fr, ransmte agonfa publ de pres Agorores cat ce Ctlanuco how. coanul oles okes-n-renunia- 785083). In ciscursl de BSte Tuya, Lasso Tokes a aint An rm cca nim cont premier Ungar! s8 accept atl 4s puter potscteare fata da magnar in aera ratore, dupa modell Austel perry Till de Sud, model caro nop ar ebul enplerentt sin Transivana, “Inanto 6 are acuza cneva do iredentism, obvi 62 spurom cd nu © problem do onto (.., nu vem trtri cdrpturi comuntae, .) Vien acord ou lagi in Romie, 8 ram un stem global ral pens comnuntates maghiaa dn Romani, care, confoem convingetor neat, ete sngura garane penta asigua devolarea nears ler Vita oa {ean acord depn eorespunde normelor de autonome din muke (ig funcioneaZs n Europa...) Trebuie 8 ne smn ac988 FREESE pe meleagunle unae naam natcut unde eau néseut sramogt nog 8 na plsram entatea ls nu deveim silanol Sacemira st Te geass, «cpus Laszlo Toke, ott reducer asguste de organzator Universitatea de la Ble Tuprad a fost organiza de Bae Funda Pent Minor - Pro Minoeate dn Budapest gi Conia TineretliMaghiar din Romania hi. (gerpres) Bees, Bessa Portetul unui agent deintluent Poate cd omul feu numai dn cuvinot lu. Tokbs Fost colaboratora dous servic de Informal comunise - al Socurt 9 AVO,serviclul de Informal unger, fost ‘plscop reformat, fost progedinto de oncare al UDMR, fst vicopresedint al Parfamentulul European, fst sof auton (ost pentru cd soja sa adivortat dee) fost cavaleral Ordinulul Steaua Roménll, Lszlé Tokés 2 fost, est iva lun Vector af rizboslelorpsinologice $ de imagine inpotriva Rominte (amp cuter pe Google rato despre Lasrl6 Tks ese norm, ndeoseb in pasa onlin gma ales cu retagere, cia de stile romana, confrmata de propeditle onan, « Ordinll Steaus Ramérie. Col mal mute matte arts, n ‘mod exp, 0 aversisne 88 de persons tat ear nu mi JJ cs ns ca ate nor ator repute) dite cre un, pn fos muro. sunt n dep cunt de az, ar notre 1982, umole de coaborato ind Vasile. rime porsoano caro au suferi de pe uma delajunier Ia Tek au fost sof ‘aa eo Eisesing ces landea, manana Bieri Reformate care au fst expuzat an Romina, (otecoplageltunor 3 {ost epradustinpagile raves Timor ny. 210 ain 21-27 dacerbie 1984), seiauliTace EESEEETII — Inoresl Securti perry Lasalé Toke se manfesta cu agevira bain iama anu 1986, cAnd Direct de nfrmath xem ata ‘RRR nc Laz Tokds ese tn vedere rganzailoredentel maghere. In 1988, prlut de emisa special imi dn Gccdent. TOkts ERIERITIEEA “Got a posture de radio Kseuth Europa Lier scteo privtoare le acfunen , Vilagesroumins”~ Sala alle roms, Messe pecans 2U2indstatul roman cd yroa s3 domolezo satol maghiaro(2). ne aprile 18885! docomtrie 1989, Laszb T8kés esi nropstat EERE eee accion in mal mute ntl conepeaive ov agen ungar. La un moment dat se laseez8 un agent romén pe post de EEESSESSE 6, emis ungur, ar Takbs face un raprt complet asupra set satel Tine" In septembre 1989, Socuritatea li cere bi Ceausescu arestarea hi, dar soflstatuhi nu ia nico masur8, pantry anu aduce proud ratio cu Ungar. In cetomire 1989 la grant romno-ungar,esupr a dol mem al servellor de informal unger, chostionar a cdr utidIiebare era: Crd eodofc va cddea Coausoscu fa care T8xés rua completa un spuns. Nu 4389, nua spus, Faptl vines Intreaecs tea conorm cola Teena oe act un simp nerument(2) Modaltate pin cre cazulde ire al ls Tots tanslormat In doclngatorl dezordior sin Tnigoara, connate SEBETSERL. ——srinr-o ovo popular Impotva icbsgie ceaupisto, rimfne, doocamdea,onecumosc. Exsa doar o sngorécorttudine BEE Eats, Gaon de acvitea ul de agent aor stuctutorsplonajulungr,LészléTokss oa fost dacto unl nto suversune ‘ected ee genus Rea n gra do .eru a rovoluper, gonlat— dea Incoput, Ise dacomeaza de cto Acadomia Ungaré de Stine promilltrar EERE (7 teresa pant activate dn nul 1980(4), dave, aproepe pete noapte, dn simply paso, epesop reformat de Pate Cras), promot pe Hera potcorelgioas a biseritor alormste in lana Eo, une” presente de are al LUDNIR(), boned a maxim derelaile Hungarian Human ighs Foundation (HARE), a lbby-uhi dasporei ungare cu sass madia internal 28 antrenaaz in opal’ de dezinfommare,uiming, aa cm vo aria e& daving agent de inuents ‘nach de nvergursnareptate tmpotva Rema, Ponta puoa argumania att aserhunes cupid Ini, ct pe cle dof srg azol ds mal sus, vatrebul preznt, cu riscul da apa ‘édacto, teva not nacesre sine qua non au doar lr UU, 9 ilegerl contnutul acest ese [Agentul de influent est un olde apatr in stare purd care ncoarc, la comanda pulerkorie,s8desabiizeze, la modu gonera,soceaten fina ‘2vrs8" (7). A autor nu sunt pe dep acord cu aceasta ulm nuana conser cd agentu de infventa Incearcé sa manipuleze opinila ‘publicului~ Inclustv ale celulntemafiona In benefice care Fa recut pin llares de informal tendenfiogse,eronate sau falsiicates) Procedou pret a agentor de insets este logomahla() , una dis formela cle ma rldoase ale dezoformani, Urmarinddeniraea, sscreiaea inamculi, expunerea sa dein, depres rica, logomabi costs I iostes de ormul cae 8 soe emeyile¢ cre, prin cobra ¢promovare stomata, slirgoss prin af acoopate ca adevarato(10) ‘Aceste formar sunt concepute de specials contorm mecantmelepshice publ dar care umsrese obneres unl slct vers aca de & ois pe adversar gi eupuneton sa oprobriuh pubic) Unut dre col care nut pre prnl potenti deosebt lute prin cuvnte a fst Neco) Machvelicare sera I Princpele primal manual de marketing poe: Arta polite consts in aceos dea face #8 se ead” Inti geri a Machiavel poate expat prin toorem formula n 1928 do soscbgul american Wiliam I. Thomas: MW este important dacd Imvraetares este corecté sau nu-dacd oamenldefinesc anunite situa ca rete, In consecinfale lor acestea se vor manifesta carlo". 28 concept defini de stu, totems bi Thomas ara semen opt nureacioneazs dori suite obiectve, sia serif pe care le ‘trbuio nor svat despre care pot facut 8 creads cf sunt rele, (Colca a aia seni atupa cepereusunr perverse al false defn de stop a ost una scilog, Rabel K Maron Ini-un artical careful ‘nocd, pubic in 1948, Mrion a emonstal ch acases, dock nu sunt combate prompt i efiont, dobdndesc o fej interiaré de ose console $i 40a produce efecto, Merton a denumit aceasta fra The Sef filing prophecy’ prof cao so ealzeaza prin ea Iss {ar sls» color de subworsio oatzaa In prinpal. rn drinformare gl Intoxleare ‘Ambo concepte au fot studate minutos de Ved Vokot fost conse l service secrete tenceze. Acesiaconster8c8 dezinformarea const in ‘manipuarosopinilor pubs in sep police, flsing eformafiSeturtes”, aed lendonoase, ronate say fact. Iycaaa privet Intoxicare, 09 osteo thi cae fitste un aruprestrns de factor oe deci cons inumzarea de nformafi detumete ponte detomina “aunt hold evorabie ol care practice mtoncarea(12) ‘Aesste gon do informa, poanat de von nsioas( 13). est colorado agen de influent orn asa-numtle cut de rezonanta n goneral mass media pesa sors i avsiovavas Internet refele de socalzare, cor prin liken de opm, personalta cv sau religions, eres ‘xganizat non guverementale seu debby. ‘alt a suns ia conlutia cb dezinformareerepcezii rezutanta une concep police: ete sistemas, concoput !pusd naptcare do rofesions, rocuge prertar la mass-media #50 adreseazdopini! publice nationale sau Intemational. hal, un a specials de marc, specie in plus cB deznrmaes imped dsulare suse sa Scopuor eae, precum inten de fac ru, Deinformarea se num pine acne pshologice subverv,vz0828 Sirugerea moral adversau sau compromitres grav 9 acest sete o forma de agrsivne 4) Ino eto de oxcopa, eal ¢ etloaes Anca Flees cbse: 190, 2 ncopu un joc poli, cre no gist na, debinl sibozmai (15) Tn acest context, vol pazenta n continue o mie pate din decaf acti agent denen Lass T6kés,conforme cu propia foeidar: -Poate cd omul facut numai dn cue.” ‘marie 1990, Post de aso Voraa Arar. Dupe ere 0 lage spacial 2 miotor In Romana, Asl6T8xbs decker: ham propus 28 urmarosc In activates moa bisonceasc poled reconcllere dntre Ungara $i Romania (sc!) 20 matte 1990, nun larva apt in il ,Tornte Stal emai apararai ck vn pent cele petacute le Trgu Muro a Hines, pastorlLAsel6 Tx Vangeazs:-Acoata ox oprozontare fis Nv ambole sunt de vind. Acosta nu ete sovnim maghiy, esl soviiem romnesc.) Volena va continua tata vreme cat guvemul pune o parte de vin pe seama minor maghlarel(s1.) £2 matte 1990, TV CTY, Canade: Aooasta nu est 0 confuntare inte romdal sungur ete un teroism unilateral, practeat de romdn impotiva populate maghiare” fn) 28 marte 1990, Geneva ni-o confer 6 pres, LasléTokss suse: Eta acolo (la Targu Mur) un confletunletorl In sons cd maghiani continud #4 fle vette terol gi volener:(3.1.) 28 marto 1980, cotranul Tho Globo and Mai” din Canada publi aricoll Reprosianea ant-trica pune In parol alogono din care ata vainla Ge curind doventul pisop reformat LészlsTokts despre oo «- ntmplt In confit in 20 mare: .Maghn demonstra pasnic pent creptrie lor cénd au fost atacat brutal de ede erminal nationalgtromn(s.2.) 30 marto 1990, nt-am nts acoréat postu 6 rasio BBC, la nebaroa reporter: Exclude o manpuar in Ungaria sav next! maghiar™ ‘2pisopul T8ids afm ambigu:-Rolul Ungatel i excud. (1) Toate fret majored Ungaria snl i soring cute poporul msghar cae & Separate ante, do pare 6] pe plan spiritual, cultural linguist." 2 aprile 1990, Agana spenolaEFE roproduco efits ll Lisl Texds:-Ceaupescu a mun dr spr au traleso, n sensu c& Guvern PNT Vata Romaneascs dorese st laseImpresiac& minoritates maghlars dn Romina, guvemul ungar $l turgti din Ungara au provocat cloenile naffonaiste- (2) 6 aprile 1990, udapeea. In emieknea Panorama a Televzkiné nationale ungare, Lészlé Tokésaubliiaz: A etneta pe ungur ca find national In center dee argu Mure est odezinformer flagrant. $n contiuare:,Agrosor de la Mur sunt govnl gl nafionaligt de fa Vatra Romineesed (3) In accoasperioada, AFP Reuters ceazs declaraieeplscopull Laz Tokés, dup prmioa I pregedtels american George Bush: Am edzut de ‘cord cu progedintle Bush ca SUA 38 nu acorde Romine! clauza najunl coll mal favorzat (sel act atuna ind vr aves ie alsgr bare {51 v0r asigurat depturie dpi ale minor. ‘Wunie 1990. Copennaga, Contents General Europeans asupraDrepturor emul Tn- const de tess, LéalsTOkds, event pregadnte de cnoare al UOMR, ara: Probleme minor maghiare esl o problem universlé de democaf una dn cle ai ergent de reqlemenat ‘nova Europa care se conursara Si avertzeazs: Ma tem de 0 ctastrofé dacs oa mu s0rezolv rapid”. (32.), 1S unie 1990. Ty Antenne 2~ Frans zis Take cedar .Daes nous eonducore @ Romina nu ete eapabi 8 aatzeze un dale ne minor _tobilitates va fi de scurts dura, iar condiile pentru 3 dous revolute sunt reaizate” (6.3) ropa Libera, sersoarea desehisa a epsscopull Lass Tékds ote prego on les. Episcopul se sala ngrorat de situa magharlr, ospecvacredinciogio, fa de ovenimontee condemabie i 19-15 ui, azeamn§ actiunea minerior cu instigaresfSranior din dul Murog la manifesta violontocomiseImpotria maghiallo( 16). Tokés mai sepingoslaiul democratizirs far, nvocdng un rézbo civil (en) 4 august 1990, Zoran Unt, o-ganul ofa sl Partdui ComunistHslan(), produce decaratiaepicopu TS conform cra ,Roménia ‘nu are trade democratic, do aceasta find responeabicuturaorodoxabizantn, care aus In valarelerartzerea, (.) Translvania poate! consideraté imagines extrem ofantalé a democrail occidentale (¢.) ‘Same! Huntgton, autora volumdli Cen chiizailo ar putea wis, dar specials In dernformare: un ziar comune dint fr eats este {olds de unepicop clin, era une forma police dept redcae face propagandneegrsImpotiva fn al te cetifoan eae 5 august 1990, in irl nlander Hakingen Sanam, LAszi TSkéscompleiezs: Problema exe i nafonal dia Remini nu vor democratic cd ‘omni nu a fos big cu atlematve,neavand nicodatao posbitate de algors™. 10 august 1990, Televzunes naionala unger, emisunea Panorama: Ie Raménia do a! se nstawea2é odetatra asomsnaoare coe do inane de Rovolii, dilaturs era 50 exeres impotva minor oie gia forelor do epoziio™ ult raliteosania es este afmatiac&:maghinmea noastrt nu poste fnisodats Imparta prin inermedl granola”, mn cansecn,l.Tokss lima Senin: Apartonentanationald a Ardealulul este o problems care rebule discuatd de Ungara gi Roménia™. (7) ‘4 august 1980, hoi: La 20 marbe 1900, a Tagu-Murog a at loc un pogrom séngores mpotiva popula maphiare, clara Laszl Tokésla © reunlune ecumeniet 8 Word Counelof Curenes (WCC) outa la Geneva, La aces dat 9 Knurse demul ed stomatal eveninente povecaserroménlor un numBr de dou8 or mal mate deri dackt maghavib $68 ‘elma scale! scene arce, rolitsobsashy delle occidental, In cate un om eSut a mnt 8 cunogtns, continua sf ov cu cuzin, se numea Mina Cota era roman, 10 nolembie 1990, Declrata publica do saul Conor dee sora, dupa co L216 Tokds surge un aeedant urn Ungar: Char deed mu pot ‘morge, vol conduce a dous revolute in Romani (7) pagnics, fire varsare de sng0”-sper8proagpat devel epitcop reformat 11 marie 1991, and, zlarl Agemeen Daghad Se pare cf int-un vitor spropial problems minors va deen probleme central, de madod Important a poltct mondiale (..) On aceas porspectv chestlunes minerttior din Romnis capstéo importants deosebits, mal cu seams In privinfaaspectulltransiivinean al probleme’ scl Tok lp cxprma spear case vor pune bazle rol artecu@ miner n Europe: 0 “rhtecur in care sovaintgra organ $ multicontesionale $ multinational Transivar ‘0 unle 1981, Europ Liters anunsc8epscopu TOxés a vito rirevodere cu congresmanc| Frank Wall, prin intel clruia» cers Congrsuls _amercan.sorin penta asiguraoa secur! porsonale" la recamat & a fost amsnina cu expulzarea din ard 23 unle 1991. udapesta, Radio Kossuth. Jn zllenoaste— spune epiacopl Tokés pe ontspichl gn inleaionale se sil probleme pind Confegorata,autonomia, autoeeorminarsa, regional (..) Nowd nu ni s@ refuzé doar autonomia ci drptunle umane, individual $ colective ale une! national.) 3 lll 1991. Buco. Romsni Magyar S26, alatare din 20-21 lls: La Reuniones de dept international dela Geneva, Laci T8kés fl un ‘scars ila Pottiea atimaghiaré @ Roméniel in car ome preciple au fost romnzara’ .asimrsa’,.colonzarea In masa cu romnia Jungarea$/

Potrebbero piacerti anche