Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
…salvare,
vindecare
şi eliberare…
1. Binecuvintează, suflete, pe
Domnul, şi tot ce este în mine să
binecuvinteze Numele Lui cel
sfânt!
2. Binecuvintează, suflete, pe
Domnul, şi nu uita nici una din
binefacerile Lui!
3. El îţi iartă toate fărădelegile
tale, El îţi vindecă toate bolile
tale;
4. El îţi izbăveşte viaţa din
groapă, El te încununează cu
bunătate şi îndurare;
5. El îţi satură de bunătăţi
bătrâneţea, şi te face să
întinereşti iarăşi ca vulturul.
Psalmul 103
Notă informativă cu privire la drepturile de autor: Acest manual poate fi copiat sau
tradus pentru scopuri necomerciale şi poate fi citat în mod corespunzător, cu
obţinerea permisiunii scrise din partea Centrului Grace Franklin. Toate celelalte
drepturi rezervate. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi. Fie ca toate lucrurile să fie
făcute spre gloria lui Dumnezeu şi pentru eliberarea poporului Său.
Prefaţă –
Recent, un învăţător de şcoală duminicală dintr-o biserică mare, mi-a relatat un
eveniment, care l-a zguduit şi l-a mâhnit profund. Îmi spunea că, după ora de curs biblic, a
discutat cu o femeie, despre faptul că i-au plăcut întotdeauna revelaţiile şi gândurile profunde,
împărtăşite de soţul acesteia, vizavi de orice subiect predat. Aceasta i-a mulţumit, însă a
continuat să îi mărturisească, cu o voce scăzută şi plină de răceală că, în aceeaşi dimineaţă,
soţul ei o anunţase, pe ea şi pe copii, că îi părăseşte pentru o altă femeie. Cu lacrimi în ochi,
acest învăţător a făcut următoarea afirmaţie: „familia aceasta se va strecura în tăcere şi se va
prelinge printre crăpăturile bisericii noastre”. Cu toţii ştiam că viaţa lor era zdrobită, rănită şi
atinsă de păcat, atât la nivel individual cât şi ca pereche, însă nimeni din jurul lor, nici chiar eu,
nu ştiam ce să le spunem sau ce să facem, pentru a le sări în ajutor, în afară doar de a le
menţiona că ne pasă de ei şi că, poate, ar fi bine să apeleze la şedinţe de consiliere
profesională”.
În zilele noastre, în cele mai multe biserici, fără să ne mai referim la obişnuitele medii
laice, lipseşte aproape cu desăvârşire un context sau un cadru adecvat pentru membri care le
frecventează, în care să se pună accentul pe mărturisirea păcatelor, pe tratarea lor eficientă,
pe observarea celor răniţi şi pe încrederea că îi putem ajuta; pe implicarea într-o situaţie, cu
gândul de a ajunge la pocăinţă şi la vindecare. Avem tendinţa să ne ascundem păcatele
personale şi să le ocolim pe ale altora, strecurându-ne în linişte pe lângă persoana care vrea
să le mărturisească şi să ne ceară ajutorul. Atunci când vedem pe cineva care simte nevoia de
a mustra sau de a corecta pe un membru rătăcit al bisericii... sau chiar o face, ni se pare
nepotrivit. Când un suflet disperat îşi mărturiseşte o nevoie profundă sau un punct vulnerabil,
urmează întotdeauna o tăcere penibilă, urmată de expresia, oarecum stânjenitoare, „este în
regulă” sau „mă voi gândi la tine”. Apoi trecem mai departe, stingheriţi de propria noastră
stângăcie şi de reacţia lipsită de orice putere, pe care am avut-o.
Noi, „oamenii din afara clerului”, ne simţim stânjeniţi să spunem sau să facem orice
lucru, chiar şi atunci când suntem rugaţi. Suntem intimidaţi de întreaga slujire profesională şi
de structura de consiliere. Iar dacă s-ar mai vehicula şi credinţa în fiinţe supranaturale sau s-ar
sugera prezenţa anumitor influenţe spirituale „exterioare”, făcându-se referire prin aceasta,
probabil, la demoni, ei bine, în acest caz am avea cu adevărat o problemă.
1
(vezi Iacov 5:16, Gal. 6:1, I Ioan 1:7).
TREBUIE să ajungem în punctul în care noi, indivizii care facem parte din familia
bisericii, să ne asociem, pentru a face faţă păcatului care se răspândeşte pretutindeni şi
provoacă răni, atât în interiorul, cât şi în exteriorul nostru, pentru a ne ajuta unul pe altul să
umblăm în libertate. Faptul că ne ocupăm de răni şi de păcat trebuie să constituie o parte
integrantă a procesului prin care ajungem la mântuire. Nu ar trebui să tolerăm, nici pe departe,
atitudinea de a-i lăsa pe oamenii noştri să zacă într-un loc al disperării suportabile, când se
confruntă cu probleme interioare chinuitoare, şi să numim acest lucru salvare. Trebuie să ne
curăţim de bârfă, învinuire şi prefăcătorie, care fac parte din asaltul demonic declanşat asupra
credinţei şi rodniciei trupului lui Hristos.
De aceea ne place Sozo, deoarece realizează acest lucru şi, de obicei, îl face într-un
mod foarte eficient.
Cuprins
SUBIECT P SUBIECT P
Prefaţă 4 3. Cele patru uşi 57
Aprecieri 7 4. Scara Tatălui 65
Introducere şi obiective 8 5. Prezentarea lui Isus 68
PARTEA I – Temeliile slujirii SOZO 11 6. Alte unelte mai neînsemnate 75
PARTEA a IV-a – Cadru şi Procedură pentru
1. Care sunt temeliile slujirii Sozo 11 76
Sozo
2. Care este înţelesul termenului
15 1. În cadrul familiei bisericii 76
Sozo şi de unde derivă?
3. Care este baza biblică pentru
16 2. Organizarea unei echipe Sozo 79
Sozo?
4. Slujba lui Dumnezeu – slujba
17 3. Desfăşurarea unei sesiuni Sozo „tipice” 80
noastră
PARTEA a II-a – Înţelegerea luptei Anexa A – Repere bibliografice pentru
19 92
spirituale lecturi ulterioare
Anexa B – Poate un creştin să „aibă” un
1. Cum arată schemele demonice 19 96
demon?
2. Păcate, răni şi demoni 25 Anexa C – Referinţe din Scriptură 97
3. Strategii şi tactici de atac 30 Anexa D – Dezechilibrul chimic 99
4. Autoritate şi luptă spirituală 31 Anexa E – Indicii ale ARS şi TDI 102
5. Contracararea schemelor / Anexa F – Administrarea slujirii Sozo de
34 105
îndepărtarea prezenţei demonice către biserică
6. Rezumat al cadrului şi principiilor
35 Anexa G – Calificări 114
de bază Sozo
PARTEA a III-a – Unelte şi tehnici
39 Anexa H – După Sozo 116
Sozo
1. Privire de ansamblu 39 Anexa I – Sozo şi copiii 119
Anexa J – O scrisoare de dragoste a Tatălui
2. Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei 47 121
către copilul său
Aprecieri –
Probabil, nu este cea mai bună idee să incluzi o pagină cu mulţumiri – deoarece în mod sigur se poate
omite o persoană îndrăgită, pe care ne-am bazat, şi de la care am obţinut multe informaţii. Însă Dumnezeu nu o va
uita.
Lucrarea Sozo este, în cea mai mare parte, o acumulare şi o organizare a mai multor revelaţii, înţelegeri şi
experienţe, care aparţin mai multor oameni – a fost născută din disperarea de a ajunge la libertate şi de a-i ajuta şi
pe alţii să o găsească. Noi avem câteva idei originale şi o mulţime de revelaţii, preluate de la alţii. Am apărut relativ
târziu, în acest proces rapid de derulare a revelaţiei, şi chiar în revoluţia care se petrece în sânul bisericii, şi care are
în vedere transformarea sufletelor, prin eliberarea şi vindecarea lor, în urma experimentării iubirii lui Dumnezeu
Tatăl, a sângelui şi crucii lui Hristos şi a împuternicirii Duhului Sfânt al lui Dumnezeu. Dorinţa noastră aprinsă este
ca fiecare persoană care primeşte o parte din această revelaţie, în continuă desfăşurare, să o împărtăşească şi
altora, pentru a fi folosită în comun. Cei aflaţi în nevoie depăşesc cu mult numărul celor echipaţi să ajute.
Am avut privilegiul să ne întâlnim cu mulţi pionieri şi lideri ai acestei mişcări, cu mulţi care se află în tranşee
– invizibili şi necunoscuţi de lume, care, însă, nu sunt mai puţin motivaţi, şi dau dovadă de un talent deosebit.
Adresăm mulţumiri echipei Sozo Redding – mai ales Theresei Liebscher şi lui Dawn DeSilva pentru
călăuzirea, îndrumarea, râsul şi dragostea exprimate… pentru acceptarea noastră ca tovarăşi ai voştri. Vă privim cu
mult respect şi întotdeauna vă vom aprecia în mod deosebit. Vă mulţumim.
Adresăm aprecieri lui John şi Paulei Sandford, care au suferit zăduful zilei. Vă mulţumim pentru
binecuvântarea primită de la voi şi pentru ceea ce aţi împărtăşit echipei noastre, prin cuvântările voastre, pline de o
incredibilă înţelepciune şi presărate cu un umor atât de fin. De asemenea, pentru faptul că ne-aţi ţinut cu sufletul la
gură, atunci când ne-aţi istorisit întâmplările de la începutul slujirii voastre. Niciodată nu vă vom putea răsplăti cum
se cuvine, pentru toate acele lucruri pe care vi le datorăm. Vă mulţumim.
Îi mulţumim D-lui Dr. Ed Smith, care a păşit cu curaj dincolo de raţiune şi instruire, în acel loc vulnerabil şi
puternic, cu Hristos – pentru că a purtat povara cercetărilor minuţioase şi a anilor de încercări şi erori – ajungând să
ne explice lucrurile atât de minunat şi de clar. Sperăm că sunteţi de acord cu cele afirmate şi vă mulţumim.
Le mulţumim partenerilor noştri în lucrare, lui Casey şi asociaţiei care aparţine bisericii Belmont, pentru
sprijinul plin de bucurie, pe care ni l-au acordat. Dragostea lor ne-a încurajat în mare măsură.
Adresăm mulţumiri tuturor acelora cu care am avut ocazia să interacţionăm şi multora care au scris în mod
onest despre eliberare. Vă suntem îndatoraţi şi nu vă putem răsplăti decât prin însăşi eliberarea oamenilor. Le
mulţumim bărbaţilor şi femeilor, care au jucat un rol în trezirea din Argentina, testând şi modelând în folosul nostru
puterea şi dragostea lui Dumnezeu. Ne exprimăm mulţumirea faţă de Peter Horrobin şi de personalul său de la
Slujirea Ellel din Anglia, pentru anii de experienţă prezentaţi într-un mod atât de coerent. Îi apreciem în mod
deosebit pe John şi Beverly Sheasby, pentru că ne-au arătat dragostea Tatălui nostru, într-un mod care a depăşit tot
ce puteam gândi sau crede despre aceasta. Îi mulţumim lui Dean Sherman, a cărui înţelepciune, izvorâtă din
smerenie, a instruit zeci de tineri ai organizaţiei Tineri pentru Misiune (YWAM). Lui Derek Prince, mentorul spiritual,
care a demonstrat pe parcursul multor ani că intelectul şi puterea nu se exclud reciproc. Lui Betsy şi Chester
Kylstra, pentru că ne-au comunicat înţelegerea detaliată pe care o au asupra subiectului cauzei şi efectului în
împărăţia lui Dumnezeu. Lui Peggy Yawn, pentru învăţătura provenită din revelaţia ei proprie, împărtăşită în mod
liber şi plin de umor. Le mulţumim lui Mike, Cindy Riches şi Bisericii Clover Creek, pentru că ne-au arătat cum să
îndeplinim lucrarea pe tot cuprinsul bisericii cu har, putere, credinţă şi simplitate.
Adresăm aprecieri familiilor şi mijlocitorilor noştri, care se roagă pentru noi şi cărora le aparţin prăzile de
război.
Şi mai ales echipei şi liderilor Centrului Grace Sozo, care lucrează neobosit, din umbră, păstrând secretele,
purtând poverile – pentru nopţile lungi şi dragostea lor dezinteresată; acestor oameni vulnerabili, de care lumea nu
este vrednică; care cunosc adânca satisfacţie şi veneraţia netulburată, pe care numai tovarăşii de arme spirituale le
pot cunoaşte, le mulţumim.
Şi vouă… indiferent cine sunteţi… pentru că vă împărtăşiţi din aceste fărâme ale harului, le adăugaţi pe ale
voastre şi mergeţi mai departe. Vă salutăm şi vă mulţumim.
Introducere şi obiective –
A. ADN-ul nostru de bază
Lui Bill Johnson, prietenul şi mentorul nostru de la Biserica Bethel din Redding, CA, îi place să spună: „Şi
acum să ne amintim. Dumnezeu este bun. Satan este rău. Să nu confundăm lucrurile”.
Biserica primară nu pare să fi avut aceleaşi dezbateri şi confuzie pe care le avem noi, în probleme cum ar
fi boala, păcatul şi chinurile. Întrebarea: „de ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni?” nu pare să se fi ridicat
niciodată, în timpul dezbaterilor teologice aprinse din acea vreme. Primii creştini au sesizat că se aflau într-un
război, şi că datorită voinţei libere a oamenilor, a înclinaţiei firii pământeşti spre lucrurile de jos şi a lucrării insidioase
a celui rău, mai existau uneori pierderi… unele chiar eterne. Când oamenii erau bolnavi, primii creştini se rugau… şi
uneori nu vedeau vindecarea. Obişnuiau să scoată demoni… dar li se mai întâmpla şi să nu stăpânească întru totul
situaţia. Îşi mărturiseau păcatele şi primeau iertare, îi vindecau pe cei răniţi, îi mângâiau pe cei aflaţi în suferinţă şi
făceau tot ce le stătea în putinţă, pentru a-i aduce pe oameni într-un loc al sănătăţii şi întregirii… chiar dacă unii nu
primeau aceste lucruri instantaneu, sau chiar eşuau să le primească vreodată. Această abordare nu era
intelectuală, complexă sau generatoare de confuzie. Se mai aflau, probabil, şi alte aspecte într-un proces de
formare, însă nu şi acesta. Pentru ei duşmanul era clar definit.
Se pare că în zilele noastre, datorită denaturării unor doctrine, care au o logică demonică, mulţi au ajuns să
creadă că Dumnezeu, şi nu Satan, ar putea fi autorul bolii şi chinurilor, scopul Lui fiind de a ne „învăţa lecţia de care
avem nevoie”, de a ne „zidi caracterul”, etc. Aceasta a făcut ca biserica să accepte adesea durerea şi chinul, să
dezbată şi să susţină absenţa demonilor din această imagine şi chiar să transfere problemele care necesită
eliberare slujbei de consilier sau celei de psihiatru, oferind soluţia „purtării crucii” ca un răspuns la suferinţa umană.
Aceasta poate fi o reacţie intelectuală, pe care am putea-o înţelege, vizavi de rugăciunile care nu primesc răspuns
sau de slujirile care par să nu fie de nici un folos, însă nu este corectă, nici biblică şi, în cele din urmă, nici foarte
roditoare.
Isus ne spune un lucru FOARTE clar: „Hoţul nu vine decât să fure, să junghie şi să prăpădească. Eu am
venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug” (Ioan 10:10). Dumnezeu nu arată şi nu miroase ca unul care
omoară, fură sau distruge, ci ca Unul care dă viaţa – cu mână largă, din belşug şi fără plată.
În împărăţia lui Dumnezeu ne aflăm într-un loc de mare tensiune între „ceea ce se vede acum” şi „ceea ce
se va manifesta mai târziu”, exact aşa cum Dumnezeu a spus poporului Israel că le-a dat atât ţara, cât ŞI
însărcinarea de a o lua de la duşman. Aceste aspecte sunt adevărate în împărăţia lui Dumnezeu astăzi – libertatea
şi vindecarea sunt probleme care ţin atât de poziţie, cât şi de experienţă. În lucrarea de eliberare a altora trebuie să
fim în stare să privim rănile, păcatul şi demonizarea în faţă, să le confruntăm şi să facem paşi spre eliberare – să fim
conştienţi pe tot parcursul procesului că noi „devenim”, în timp ce „suntem” deja. S-A TERMINAT. Eliberarea Sozo
îmi aparţine deja. Acum, însă, cum îmi lucrez mântuirea, cu frică şi cu tremur? Conflictul este între cunoaştere şi
credinţă. Observ „ivirea” devenirii mele – iar credinţa pare să înflorească. Şi mă schimb din interior în afară, nu prin
informaţii, ci printr-o anumită revelaţie. Nu sunt sigur cum se întâmplă, însă sunt sigur că se întâmplă.
Ne-am dori să obţinem răspunsuri uşoare în fiecare situaţie, şi credem că EXISTĂ asemenea răspunsuri,
ba chiar reuşim să le înţelegem. În Sozo am ajuns să vedem că întotdeauna există un motiv, o origine, o libertate
cumpărată de Isus, la care se poate ajunge, că există întotdeauna o modalitate de a sluji. Poate că nu o vedem în
toate situaţiile cu claritate, şi nici nu pretindem acest lucru.
Însă cunoaştem acest adevăr simplu. Dumnezeu este bun… întotdeauna. Satan este rău… întotdeauna.
Harul şi vindecarea sunt bune. Păcatul, chinurile şi boala sunt rele. În lucrarea Sozo, păcatul este mărturisit şi uitat,
minciunile sunt dejucate prin adevăr, demonii sunt scoşi şi vindecarea este experimentată. Cei înşelaţi ajung să
vadă adevărul că SUNT eliberaţi şi că îşi pot menţine această libertate. Relaţia cu Tatăl este stabilită şi reînnoită.
Destinele sunt proclamate. Şi toate acestea constituie aspecte pozitive.
Simplu? Da. Naiv? Poate. Acestea sunt lucrurile de la care pornim şi par să funcţioneze cât se poate de
bine. Dacă le poţi accepta, eşti pregătit… şi am fi onoraţi să mergem alături de tine.
B. Sozo este…
o practică de slujire din cadrul bisericii care ajută la vindecarea indivizilor (atât din
interiorul cât şi din exteriorul bisericii) de efectele rănilor şi ale păcatului. El are în
vedere eliberarea oamenilor din cursa şi prezenţa demonicului. Acest lucru se face prin
descoperirea anumitor minciuni trecute şi prezente, precum şi a altor puncte de acces,
prin înlăturarea acestora şi înlocuirea lor cu vindecare, binecuvântare şi ascultare. De
asemenea se concentrează la restaurarea indivizilor, pentru a avea o relaţie cu
Dumnezeu şi o umblare mai rodnică şi mai plină de satisfacţii cu El.
Obiectivele manualului:
• Oferirea unei baze biblice sănătoase pentru Sozo;
• Familiarizarea cu principiile de bază ale lucrării Sozo;
• Familiarizarea cu diferite unelte şi tehnici învăţate pe parcursul multor întâlniri Sozo, de
la mulţi indivizi diferiţi;
• Descrierea unor sesiuni Sozo tipice.
„Unul Atotputernic înseamnă mai
Şi mai mult decât orice... manualul este menit mult decât mulţi puternici. Toate
să vă împărtăşească speranţa că Dumnezeu vă va aceste semne măreţe şi diavoli, nu
pot face ca un păcat sau ca un diavol
folosi pe voi şi biserica din care faceţi parte în să fie atotputernic”.
această slujire, atât ca să-i eliberaţi pe alţii, cât şi ca William Gurnall
să daţi mai departe lucrurile pe care le învăţaţi.
Specificăm că următoarele discuţii scurte despre Sozo şi uneltele sale pot ridica la fel
de multe întrebări, pe câte răspunsuri. Oamenii pot fi fiinţe foarte complicate. Însă se pare că
Dumnezeu se ocupă într-un mod simplu şi înţelept de această complexitate. Acest manual nu
este un tratat menit să convingă pe cineva. Este doar un manual succint de instruire, reunit din
surse multiple, şi destinat nevoilor celor care practică Sozo. Nu încercăm, prin acest manual,
să răspundem la fiecare întrebare şi obiecţie ridicată cu privire la bazele slujirii Sozo, la
doctrinele ei de bază şi la modul de folosire a uneltelor – deşi aceste răspunsuri există. Noi
recomandăm călduros celor interesaţi să le obţină, să citească cât mai multe din cărţile şi
sursele enumerate la Anexa A. Suntem conştienţi că sunt multe lucruri complexe în felul de a fi
al omului.
Însă cel mai bine este să aplici tu însuţi aceste lucruri la propria persoană, într-un mod
sincer şi smerit. Conversaţiile ţi se vor schimba pentru totdeauna, relaţiile îţi vor deveni mai
profunde, veneraţia faţă de un Dumnezeu viu şi activ îţi va creşte după fiecare întâlnire cu El.
Şi vei fi captat!
Efes. 2:8-10 Este uşor să reduc în mintea mea religia creştină la obiceiul
de a frecventa biserica în fiecare Duminică, pentru a mă
„Căci prin har aţi fost mântuiţi, întări pentru săptămâna următoare. Şi astfel, aş putea
prin credinţă. Şi aceasta nu ajunge să accept că mântuirea mea este rezultatul
vine de la voi; ci este darul lui propriilor mele fapte. Că ea nu priveşte nici vindecarea şi
Dumnezeu. Nu prin fapte, ca nici eliberarea mea. Că a fi vindecat este ca şi cum a-i
să nu se laude nimeni. Căci noi porni-o din nou de la zero, de la nimic, din punctul de
suntem lucrarea Lui, şi am fost început. Este minunat să fii restaurat la…, însă la ce oare?
zidiţi în Hristos Isus pentru
faptele bune, pe care le-a Biserica adevărată începe de luni dimineaţa. Am fost
pregătit Dumnezeu mai mântuit şi creat pentru două lucruri principale. Unul dintre
dinainte, ca să umblăm în ele.” ele este să realizez lucruri în împărăţia lui Dumnezeu.
Aceasta îmi dă un sens al scopului şi al utilităţii, al direcţiei
şi plinătăţii, al identităţii. Sunt echipat, înarmat şi periculos
pentru împărăţia întunericului. Dumnezeu curge prin mine.
Lui Dumnezeu nu Îi este ruşine să mă folosească, chiar cu
putere.
La început, limitările vieţilor noastre au mai mult de-a face cu păcatele evidente şi cu rănile.
Pe măsură ce suntem vindecaţi şi eliberaţi, ele vizează mai mult domeniile în care ne
manifestăm necredinţa, deoarece acestea ne împiedică creşterea. Astfel, acesta este un stil
de viaţă în care se pune accentul pe creştere şi învăţare, pe înaintare şi transformare. Trec
dincolo de vindecare şi intru în destinul meu. Tăticul îmi spune: „Hei, Eu fac ceva distractiv,
vrei să vii alături de Mine?”
Nu trebuie să încerc să îndeplinesc eu acele lucruri, deoarece Tăticul le-a pregătit deja
pentru mine, am fost creat pentru ele. Nu pot să mă abţin din a le face, când sunt concentrat
la cer şi la ceea ce mi se aşterne în faţă. Nu trebuie să-mi cheltuiesc prea multă energie
privind în trecut sau analizând ceea ce se întâmplă în interior.
Ioan 17:3, 20-21 Într-adevăr, am fost creat doar pentru un singur lucru –
comuniune intimă şi unire cu Dumnezeu – am fost invitat
„Şi viaţa veşnică este în Trinitate!! Toate celelalte lucruri decurg din aceasta. Noi
aceasta: să Te cunoască pe căutăm prezenţa Lui, căutăm faţa Lui, Îl cunoaştem pe
Tine, singurul Dumnezeu El, mai presus de toate lucrurile. Avem o nevoie disperată
adevărat, şi pe Isus Hristos, pe de a-L experimenta. În prezenţa Lui şi în El este plinătate
care L-ai trimit tu. Şi mă rog nu de bucurie, pace, vindecare şi libertate. Aproape că nu
numai pentru ei, ci şi pentru putem exprima îndeajuns acest lucru.
cei care vor crede în Mine
prin cuvântul lor. Mă rog ca Prezenţa Lui aduce revelaţie şi vindecare, în cadrul unui
toţi să fie una, cum Tu, Tată, context Sozo. El este dependenţa noastră, viaţa noastră,
eşti în Mine, şi Eu în tine; ca ei cel mai bun Prieten al nostru, atât pentru un bărbat cât şi
să fie una în noi, pentru ca pentru o femeie, care practică slujirea Sozo. El este
lumea să creadă că Tu m-ai motivul pentru care Sozo este eficient. Nu este vorba de
trimis.” tehnici, învăţare, practică, mijlocire, şi nici chiar de
disperare. El este singurul motiv.
El este temelia sau stabilitatea noastră, viaţa noastră. Niciodată nu va exista ceva care să
înlocuiască această cunoaştere oferită inimii umane prin revelaţie. Şi nu va exista niciodată
o lucrare mai eficientă decât aceea care îi pune pe oameni în contact cu Acela care le
oferă o asemenea dragoste necondiţionată – o dragoste care ne depăşeşte intelectul şi ne
vindecă tânjirile inimii.
Dacă Sozo este să fie recunoscut după ceva, dorinţa noastră înfocată este să fie cunoscut
ca o unealtă simplă sau ca un mijloc de a-i aduce pe cei răniţi, legaţi şi demonizaţi în
prezenţa Aceluia care poate face mai mult decât pot ei cere sau gândi... şi care doreşte din
toată inima, chiar suferă, să îi aducă în braţele Sale iubitoare şi să le şoptească cuvinte de
dragoste. Suntem conştienţi de duşman, însă suntem impresionaţi de Tata – aruncăm o
privire în oglinda trecutului, însă ne aţintim ochii pe drumul destinului şi al libertăţii promise
de Dumnezeu.
El este un Tătic care are multe promisiuni şi nu porunci. El şi-a început lucrarea cea bună
în noi şi tot El o va desăvârşi. Tu eşti predestinat să fii ca Isus şi cu Isus. Este o parte a
planului de neoprit al lui Dumnezeu de a ne transforma pentru a arăta, a acţiona, a vorbi şi
a fi ca şi Isus. Tipul de slujire Sozo nu este punctul final sau destinaţia – ci un simplu set de
Luca 19:10
Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să
Sozo este o variantă a cuvântului din limba
mântuiască ce era pierdut.
greacă pentru a salva, a elibera sau a
Rom. 5:10 proteja (în sens literal sau figurat); a vindeca,
Căci, dacă atunci când eram vrăjmaşi, a apăra, a mântui, a fi (sau a face) o fiinţă
am fost împăcaţi cu Dumnezeu, prin unitară.
moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum,
când suntem împăcaţi cu El, vom fi
mântuiţi prin viaţa Lui.
Mântuire
Rom. 10:9 – Dacă mărturiseşti deci cu gura ta Am învăţat să-i aducem pe oameni la
pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta că iertarea de păcate însă nu i-am trecut
Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. prin procesul de eliberare, protecţie,
vindecare, menţinere, salvare şi
întregire, desemnat de termenul
Eliberare
„Sozo”.
Luca 8:36 – Cei ce văzuseră cele petrecute, le-
au povestit cum fusese vindecat cel stăpânit de Îi lăsăm pe oameni să zacă la un nivel
draci. tolerabil de disperare şi considerăm că
procedăm destul de bine.
Vindecare
Marcu 10:52 – Şi Isus i-a zis: „Du-te, credinţa ta Însă Dumnezeu doreşte să fim absolut
te-a mântuit”. Îndată orbul şi-a căpătat liberi – dacă El te eliberează, vei fi cu
vederea, şi a mers pe drum după Isus. adevărat liber.
Abordarea Sozo provine din experienţa şi tehnicile învăţate, mai întâi, în timpul trezirilor
din Argentina – dezvoltate apoi prin altele. Se poate face referire mai ales la lucrarea lui Randy
Clark şi la slujirea Sozo din Biserica Redding California Bethel. Însă eliberarea altora este la fel
de veche ca şi biserica însăşi – prin urmare Sozo nu este ceva nou. Este o răbufnire eficientă
a adevărului descoperit de mulţi alţii despre harul lui Dumnezeu aplicat în vieţile celor aflaţi în
nevoie.
Învăţătura lui Derek Prince, John şi Paula Sanford, Don
Basham, Charles Kraft, Neil Anderson, Leann Payne,
„Noi nu suntem experţi Pablo Batarri, Carlos Anacondia, Ed Smith, Fred Grewe,
– ci simpli studenţi care John Sheasby, Bob Larson, Dawna DeSilva, Theresa
ne luăm notiţe de la Liebscher, Peggy Yawn, Chris Vallaton, Allan Ray, Peter
Duhul Sfânt” Horrobin, Kurt Koch, Charles Solomon, Chester şi Betsy
Kylstra, Mike Riches, Dean Sherman, Paul Cox şi mulţi alţii
au influenţat tehnicile şi înţelegerea slujirii Sozo. Vezi
Anexa A pentru o listă cu alte surse bibliografice.
Adevăr cheie:
Slujirea Sozo este fundamentată pe lucrarea lui Isus încredinţată bisericii, în
asociere cu victoria Sa desăvârşită şi cu lucrarea Sa perfectă şi completă.
După Origen şi Tertulian, biserica primară îndeplinea această lucrare în mod regulat şi eficient –
în Apolog.:
„O persoană aflată în mod vădit sub posesiune demonică să fie adusă în faţa tribunalelor
voastre. Duhul rău, vorbind cu sfidare ucenicilor lui Hristos, va face fără greutate mărturisirea
adevărată că este un demon, la fel cum, în altă parte, ar afirma despre sine, în mod fals, că este
dumnezeu”.
Am ajuns să înţelegem că Isus va veni după o biserică / mireasă fără pată sau
zbârcitură (Efes. 5:27). Aceasta, în mod evident, nu poate însemna o mireasă fără păcat,
deoarece Dumnezeu afirmă că, dacă spunem că nu avem păcat, ne înşelăm singuri (I Ioan
1:8). Nu putem şti sigur ce înseamnă, însă putem spune că s-ar referi la o mireasă care nu are
domenii nerăscumpărate sau necurăţite de adevărul şi libertatea cumpărate şi realizate de
Isus. Sozo, şi alte slujiri similare, fac parte din acele daruri făcute bisericii de Tatăl, pentru a o
spăla şi curăţi, pentru nunta cu Mirele.
Adevăr de bază:
Slujirea Sozo s-ar exemplifica mai bine prin parteneriatul nostru cu Dumnezeu
Tatăl pentru a proclama şi a aduce în vieţile copiilor Lui lucrarea încheiată „Sozo” (de
mântuire, vindecare, eliberare – n. tr.) – planul, modul şi calea Lui.
Şi aceasta este înfăptuirea lui Dumnezeu. Noi doar participăm. El este Autorul şi Cel
care desăvârşeşte manuscrisul vieţilor noastre – iar intenţia Lui este de a scrie un best seller,
chiar o lucrare de mare impact. Noi participăm doar la ceea ce face El. Noi nu suntem
responsabili pentru desăvârşirea unei persoane… doar pentru mica noastră parte de
contribuţie. Sozo nu este doar un eveniment, este şi un mod de viaţă, o modalitate de a
interacţiona unii cu alţii, o cale de a ne educa copiii. O staţie unde ne oprim în timpul procesului
de finisare. Nu există presiunea de a atinge un scop… ci doar bucuria şi satisfacţia de a lucra
împreună cu Dumnezeu. Este voia Sa şi lucrarea Sa.
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului Dumnezeul păcii, care, prin sângele
nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa legământului celui veşnic, a sculat din
cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea morţi pe Domnul nostru Isus, marele Păstor
lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde şi la o al oilor, să vă facă desăvârşiţi în orice
moştenire nestricăcioasă şi neîntinată, şi care lucru bun, ca să faceţi voia Lui, şi să
nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru lucreze în noi ce-I este plăcut, prin Isus
voi. Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, Hristos. A Lui să fie slava în vecii vecilor!
prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie Amin. Evr. 13:20-21
descoperită în vremurile de apoi! 1 Pet. 1:3-5.
Noi însă, fraţi prea iubiţi de Domnul, trebuie să Sunt încredinţat că Acela care a început
mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, în voi această bună lucrare, o va isprăvi
căci de la început Dumnezeu v-a ales pentru până în ziua lui Isus Hristos. Fil. 1:6
mântuire, în sfinţirea Duhului şi credinţa … căci ştiu în cine am crezut. Şi sunt
adevărului. Iată la ce v-a chemat El, prin încredinţat că El are putere să păzească
Evanghelia noastră, ca să căpătaţi slava ce I-am încredinţat până în ziua aceea. 2
Domnului nostru Isus Hristos. 2 Tes. 2:13-14. Tim. 1:12
El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea
Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii. 2 Tim. 1:9
Noi nu eliberăm pe nimeni. Ei sunt deja eliberaţi. Noi îi ajutăm doar să-şi întoarcă privirea
introspectivă de la ei înşişi şi să şi-o aţintească la faţa Tatălui şi la promisiunile Sale, pentru a
aplica harul şi adevărul (Ioan 1:14,17) în acele locuri ale rănirii şi înşelării, ajungând astfel să
fie eliberaţi din cursa în care au fost prinşi.
Adevăr cheie:
Sunt multe căi prin care demonicul poate începe să aibă influenţă. Fiecare din
acestea are de-a face cu crearea unei spărturi în protecţia rânduită de Dumnezeu
fiecărui om. Această spărtura poate fi moştenită, pricinuită, pe neaşteptate, unui om
nevinovat, sau deschisă prin păcat.
Este cu mult mai amuzant să vorbim despre marea bunătate, dragoste şi harul de
necrezut ale Tatălui nostru, însă trebuie să ne referim puţin şi la duşman. Sunt multe tratate
informative şi sistematice despre Satan şi influenţa demonică. Acesta nu este unul dintre ele, ci
un simplu rezumat, focalizat pe activitatea demonică îndreptată împotriva oamenilor, cu
accentul pe formularea şi structurarea unei abordări menite să ne conducă la libertate.
B. Două domenii
Noi trăim şi ne mişcăm în două domenii – în cel fizic şi în cel spiritual. Domeniul
spiritual a fost primul creat, este etern şi mult mai puternic – el este cel „real”, de fapt. Însă noi
nu percepem şi nu înţelegem cu uşurinţă tărâmul spiritual, pentru că ochii noştri sunt orbiţi. De
fapt, noi suntem oameni spirituali, care s-a întâmplat să trăim într-un trup. Întrepătrunderea
celor două tărâmuri creează sufletul nostru, locul în care mintea, voinţa şi emoţiile noastre îşi
aduc aportul. Suntem, deci, fiinţe compuse din trei părţi – duh, suflet şi trup (I Tes. 5:23).
Vom discuta mai târziu despre autoritate, însă este clar că Satan este dumnezeul şi
conducătorul judecat şi înfrânt al acestei lumi, care continuă, însă, să aibă capacitatea de a
acţiona şi de a-şi aduce la îndeplinire planurile şi schemele sale insidioase, prin aceia care se
află sub autoritatea sa (Efes. 2:1-2). El a fost înfrânt şi judecat în Hristos, este înlăturat şi va fi
dat afară. Noi ne aflăm în intervalul dintre aceste evenimente.
Pe voi, care eraţi morţi în greşelile voastre şi în firea voastră pământească netăiată
împrejur, Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greşelile. A
şters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră şi ne era potrivnic, şi l-a nimicit,
pironindu-l pe cruce. A dezbrăcat domniile şi stăpânirile, şi le-a făcut de ocară înaintea
lumii, după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce. Col. 2:13-15
Totuşi, vă spun adevărul: Vă este de folos să mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu,
Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă mă duc, vi-L coi trimite. Şi când va veni El, va
dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. În ce priveşte
păcatul : fiindcă ei nu cred în Mine: în ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu
Mă veţi mai vedea ; în ce priveşte judecata: fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat.
Ioan 16:7-11
Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată
este acoperită pentru cei ce sunt pe calea lumea zace în cel rău. 1 Ioan 5:19
pierzării, a căror minte necredincioasă a
orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine
nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în
lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. 2 Mine. Ioan 14:30
Cor. 4:3-4
Biblia ne arată că în jurul nostru acţionează şi alte forţe, în afara firii noastre păcătoase,
omeneşti şi carnale, care sunt vizibile în problemele, nevoile şi divergenţele pe care le vedem
pretutindeni. Nu este vorba doar de dificultăţi în relaţiile de căsătorie, de temperamente
violente, frământări etnice, monotonie spirituală, atacuri teroriste, neînţelegeri în biserică,
familii disfuncţionale, abuzuri faţă de copii, dependenţe sexuale, etc. Aceste lucruri există, însă
nu sunt numai acestea, ci mult mai multe aspecte, care contribuie la această stare, decât ne
imaginăm noi, în mod normal. Nu trebuie să ne ocupăm de aspectele fizice, emoţionale sau
spirituale separat, fără a ţine cont de celelalte două componente ale noastre. Nu ar trebui să
izolăm eliberarea de sub influenţa demonică, de analizarea motivelor pentru care aceasta este
prezentă şi în stare să ne chinuie.
Biblia este, de asemenea, clară în privinţa faptului că, deşi sunt multe motive pentru
care oamenii eşuează şi cad, ei trebuie să-şi asume responsabilitatea de a se folosi de harul,
ajutorul şi puterea lui Dumnezeu, pentru a birui aceste „cauze” şi influenţe. Noi suntem mai
mult decât biruitori, deoarece Cel care biruie este în noi şi El este mai mare decât cel ce este
în lume. „Diavolul m-a determinat să fac acest lucru” nu mai reprezintă scuza satisfăcătoare,
care să poată fi invocată de-a lungul întregii vieţi de către copiii lui Dumnezeu.
Ne sunt cunoscute exemplele biblice mai severe, în care demonii se manifestă şi sunt
scoşi: Legiunea şi îndrăcitul, băiatul epileptic, spiritul de ghicire din Faptele Apostolilor.
Scriptura conţine mai puţine exemple evidente cu privire la influenţa demonică, controlul
parţial, aspectele care par să reflecte o carenţă sau o lipsă de caracter, alimentată şi
exagerată, însă indică faptul că prin ele se manifestă şi alte influenţe, pe lângă firea
pământească.
Aici ne sunt date câteva exemple obişnuite ale controlului şi curselor demonice.
Imaginaţi-vă, cum arată aceasta? Cum se desfăşoară aceste lucruri în viaţa reală... în viaţa
noastră şi în a celor din jurul nostru? Anexa conţine o listă completă, însă aici ne sunt oferite
câteva exemple ale controlului şi curselor demonice. Imaginaţi-vă, cu cine se aseamănă
acestea? Cum se manifestă acestea în viaţa reală… în viaţa ta şi în a celor din jurul tău?
Divergenţe şi certuri:
2. Tim. 2:24-26 – Şi robul Domnului nu Cum ţi se va părea o persoană ţinută captivă
trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, de diavolul, pentru a-i face voia? Aceasta va
în stare să înveţe pe toţi, plin de provoca dezbinări într-un mod neobişnuit şi
îngăduinţă răbdătoare, să îndrepte cu necontrolabil, va argumenta, va critica, va fi
blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că orbită la propriile ei greşeli şi încăpăţânată.
Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să
ajungă la cunoştinţa adevărului; şi Se spune că asemenea manifestări sunt
venindu-şi în fire, să se desprindă din cursa demonice la origine iar persoana nu mai deţine
diavolului, de care au fost prinşi ca să-i controlul absolut asupra ei însăşi – are nevoie
facă voia. de eliberare... de sozo.
Frică:
Evrei 2:14-15 – Astfel dar, deoarece copiii Cum arată cineva stăpânit de frică? Frica se
sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El manifestă în multe feluri. Este ca şi o sclavie...
Însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, a fi deţinut şi controlat, intimidat şi legat.
pentru ca, prin moarte, să nimicească pe Persoana poate să fie controlată şi să
cel ce are puterea morţii, adică pe controleze, să fie plină de fobii, iritabilă,
diavolul, şi să izbăvească pe toţi aceia, retrasă, confuză şi timidă, şi toate acestea într-
care prin frica morţii erau supuşi robiei un mod neobişnuit şi imposibil de controlat.
toată viaţa lor.”
Păcat sexual: Cum arată viaţa unui bărbat sau a unei femei
Ps. 101:2-4 – Mă voi purta cu înţelepciune care nu au umblat în integritate şi puritate?
pe o cale neprihănită. – Când vei veni la Cum ar putea atunci influenţa demonică să-şi
Mine? – Voi umbla cu inima fără prihană, înteţească strânsoarea, prin intermediul
în mijlocul casei mele. Nu voi pune nimic televizorului, internet-ului, mas-mediei, muzicii,
rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea atunci când umblăm pe o cale păcatului?
păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine. Persoana pare neobişnuit de carnală, este
Inima stricată se va depărta de mine; nu lipicioasă, pângărită, perversă, superficială,
vreau să cunosc pe cel rău. influenţabilă, ascunsă, violentă şi nu-şi poate
controla aceste porniri.
Această epocă şi lumea în care trăim este, în adevăratul sens al cuvântului, o zonă de
război, în care sunt pierderi reale, prizonieri şi captivi reali, adevărate prejudicii şi distrugere.
Cei mai mulţi demoni par să aibă o anumită „specialitate” şi au nevoie de ajutorul altora,
pentru a controla total personalitatea umană (Legiune) – printre denumirile biblice sunt
menţionate: gelozia, răul, minciuna, încăpăţânarea, somnul, apăsarea, necurăţia, prostituţia,
muţenia, surzenia, prostia, slăbiciunea, prezicerea, înşelarea, frica, abaterile de la valorile
adevărate. Această enumerare cuprinde doar câteva exemple – şi nu vrea să limiteze
diversitatea acestora – există multe alte nume, adesea surprinzătoare; Aceste nume oglindesc
o trăsătură specifică sau ne oferă un „mijloc de recunoaştere” – însă mai pot fi însoţite de încă
o denumire demonică (de ex. Moloh, Abadon, Lucifer).
Demonii sunt fiinţe care profită de ocazii – ei caută să „câştige teren” (Ef 4:27) şi să
deţină controlul asupra unui trup sau a unei minţi, prin care îşi duc la îndeplinire înclinaţia lor
specifică, potrivit caracterului lor. Ei îţi vizează slăbiciunile şi îşi aleg momentele cele mai
nepotrivite pentru a acţiona. Sunt relativ puţini creştini care să nu fie vulnerabili atacului
demonic.
puţine locuri, unele mai profunde şi altele aflate mai la suprafaţă – asupra cărora nu putem
deţine controlul absolut.
O „manifestare” este pur şi simplu o mărturie vizibilă a unei realităţi mai profunde, deşi
ascunse. Mulţi oameni demonizaţi, pur şi simplu nu sunt conştienţi de acest lucru. Se poate ca
ei să-şi fi însuşit un anumit păcat sau o rană, într-o asemenea măsură, încât să le devină un
stil de viaţă, şi să fi trăit în modul acela atât de mult, încât nici să nu mai fie conştienţi de acest
lucru. De asemenea ei pot fi ignoranţi. Acesta este un handicap, şi totuşi unul obişnuit.
Prezenţa demonică este evidentă, printr-o manifestare exagerată şi energizată a unui păcat
sau a lipsei de stăpânire. Acest fel de oamenii pot pierde din vedere faptul că un anumit stil de
viaţă este, de fapt, păcătos, din cauza culturii sau a mediului în care au fost educaţi sau cu
care s-au obişnuit.
Există multe căi prin care demonii îşi manifestă planul lor insidios de control, menit să
aducă distrugere. Aici este o listă mică, desemnată pur şi simplu să îţi întregească gândirea în
legătură cu aceste manifestări, care vorbesc atât despre o prezenţă, cât şi despre o rădăcină
mai profundă care le cauzează. Noi nu putem pur şi simplu sfătui persoana să se controleze şi
să se supună consilierii, dacă se manifestă o energie sau o prezenţă demonică ce alimentează
şi continuă să ţină lucrurile blocate. Nici un element al acestei liste nu indică, prin el însuşi, o
activitate demonică, aşa cum nici un simptom fizic nu indică întotdeauna o anumită boală, însă
emite un semnal de alarmă. Multe din aceste lucruri sunt şi fapte ale firii – adesea o combinaţie
a lor. Demonii se manifestă cu un anumit motiv şi dezvoltă, exagerează şi extind problema.
2
Bazată parţial pe cartea lui Peter Horrobin, „Vindecare prin eliberare” (Healing Through Deliverance), Sovereign
World Press, 1995.
Adevăr cheie:
Satan urmăreşte să distrugă planul lui Dumnezeu în şi pentru viaţa ta... destinul
tău şi reflecţia slavei lui Dumnezeu. El încearcă, în timp, să găsească un punct sau
puncte de acces, pentru a-şi insera acolo propria sa copie rea, menită să captureze
inima omenească, sufletul şi trupul, să le controleze, să le pervertească şi să le distrugă.
A. Graniţe de protecţie
Păzeşte-ţi inima mai mult
Noi suntem ceea ce sunt inimile noastre. Ele ne pun decât orice, căci din ea ies
în mişcare cursul vieţilor şi destinelor. Inimile noastre izvoarele vieţii (Prov. 4:23).
adăpostesc credinţa şi necredinţa, ele reprezintă miezul
fiinţelor noastre. În decursul timpului, ele se schimbă, aşa
cum o grădină înfloreşte. Ele sunt ţinta atacurilor demonice dar şi a harului şi a Cuvântului lui
Dumnezeu. Ele formează grădina noastră, pe care trebuie să o plantăm, să o îngrijim şi să o
udăm. Satan încearcă să ne ia inima în stăpânire şi să ne-o închidă, să ne-o umple de
îndărătnicie şi să ne-o împietrească. El reuşeşte să facă aceasta prin minciuni, pe care
asemenea unor seminţe rele, le implantează prin sugestii, ispite, păcate şi răni.
1. Suntem creaţi pentru a simţi în adâncul fiinţei noastre nevoia după dragostea şi
prezenţa lui Dumnezeu. Dumnezeu a rânduit
graniţe de protecţie în jurul inimilor tuturor
oamenilor – care pot fi ilustrate prin pielea fizică
(pentru ilustrare, vezi imaginea următoare). Când
suntem tineri, realizările generaţiilor anterioare,
părinţii, biserica din care facem parte şi alţi adulţi
au rolul de a ne lucra împreună cu Dumnezeu,
pentru a ne proteja, şi pentru a ne lăsa o
moştenire evlavioasă – care să ne aducă în
prezenţa Sa şi în destinul pe care îl avem în El.
3. În decursul timpului, există anumite momente, în care luăm decizii cu privire la vieţile
noastre, fie de a ne bizui pe adevărul şi pe protecţia oferite de Dumnezeu, fie pe
minciuni. Dacă alegem adevărul, din propria noastră iniţiativă sau cu ajutorul altora,
vom avea parte de vindecare, acele uşi sunt închise şi putem merge mai departe –
întăriţi şi maturizându-ne în experienţă. Dacă, însă, ne bazăm pe explicaţiile
mincinoase ale lucrurilor pe care le experimentăm, ale rănilor, confuziei şi traumelor
rezultate – punem în mişcare o reacţie în lanţ, menită să ne tragă în jos, prin spirala
morţii.
Afirmaţia pe care am auzit-o de cele mai multe ori, ca şi copii mici, că noi avem şansa
de a alege, a fost foarte subtilă şi ascunsă. În multe situaţii, de fapt, copilul are o
foarte mică posibilitate de a alege corect, deoarece cu greu se poate vorbi atunci de
alternativa adevărului şi dragostei. Mediul în care el sau ea s-a născut îl predispune
la a fi vulnerabil în faţa atacului demonic. Nu este drept să se întâmple astfel, însă
asemenea lucruri se întâmplă tot timpul.
Cuibarul de ouă, minciunile crezute şi reacţiile provocate în urma rănirii pot începe să
domine o parte din noi. Toate aceste lucruri se infiltrează în sistemului nostru de
credinţe, devin paradigma adevărului nostru şi a lumii în care trăim. Minţile noastre
devin uimitor de specializate în a crea explicaţii plauzibile pentru „realitatea” pe care o
percepem în jurul nostru, pentru felul în care ne raportăm la acel univers.
asupra lor un control tot mai redus. Unele lucruri sunt reacţii la traume (fobii, atacuri
de panică, temeri) iar altele sunt scăpări de memorie (dependenţe, acţiuni rituale).
Persoana se poate comporta normal în cele mai multe privinţe, însă când se loveşte
de problema aceasta sau când se atinge acest domeniu, de obicei începem să
observăm la ea acţiuni sau reacţii nepotrivite. Fie că este vorba de prezenţa
demonică sau pur şi simplu de lucrarea acesteia, domeniul respectiv pare să aibă o
viaţă şi o energie a ei proprie – deoarece acolo există şi o altă fiinţă care să aibă
influenţă sau să deţină teren. Se formează terenuri noi, domeniile vechi se extind, pe
măsură ce alţi demoni încep să activeze, făcând ca lipsa controlului deplin asupra
altor sectoare ale personalităţii să fie din ce în ce acută. Scopul influenţei demonice
este să ucidă, să provoace sinucideri, să fure şi să distrugă
de fapt, o sămânţă care, plantată, începe să se coacă, pentru a produce roade rele.
Suntem ademeniţi de ea. Începem să ne protejăm, pentru a nu fi răniţi sau reacţionăm la
rănire, printr-o serie de mecanisme emoţionale (retragere, furie, răzbunare, frică, mânie,
etc.). Durerea începe să se „imprime” în sufletele noastre.
3. Opresiune: Aria gândirii sau aria plină de răni începe să ne apese, să ne controleze, să
ne intimideze. Nu suntem total conştienţi de schimbările subtile, însă acestea încep să ne
domine gândirea şi să ne epuizeze. Ne putem îndoi de judecata noastră sănătoasă şi ne
putem întreba ce se petrece. Temerile se pot intensifica, până ajungem să ne pierdem
controlul. Perversitatea păcatului sau efectele din ce în ce mai răspândite ale abuzurilor şi
rănilor emoţionale încep să se răspândească în întreaga viaţă. Se pare că nu ne putem
debarasa de ele şi parcă nici nu se mai putem împotrivi, ba chiar le îmbrăţişăm. Încă mai
putem avea impresia că ele vin din exterior, însă sunt în mod distinct ataşate de noi. Sau
pot părea că sunt în interiorul nostru, fiind chiar o parte din noi, deşi, adesea, le percepem
ca fiind „străine” de natura noastră.
4. Obsesie: Putem da impresia că avem un stil de viaţă care ne este dictat de această arie
problemă. Dacă păcătuim în mod voit, atunci ne alegem cu o anumită plăcere perversă din
acest mod de viaţă, chiar dacă ne aduce haos în alte domenii ale vieţii. Atracţia faţă de
Dumnezeu şi de lucrurile Lui este anihilată. Există tot felul de voci interioare şi un
sentiment care ne conduce. Putem avea senzaţia că nu suntem singuri în trupurile noastre,
că sunt arii ale sufletului nostru, care par să iasă de sub control. Ne aranjăm vieţile ţinând
seama de lipsa de control şi făcându-i loc în noi. Avem gânduri care ne îndeamnă la
sinucidere şi la păcate grave. Putem avea sentimentul decăderii rapide.
În cazul creştinilor, pot fi locuri care par total dominate de controlul demonic. Demonii
par să „posede” anumite locuri din noi, din gândirea, comportamentul şi credinţele noastre. Ne
întrebăm dacă creştinul „poate avea un demon”? Expresia în sine nu este importantă, însă
dacă se petrece ceva în viaţa lui care se încadrează între opresiune şi obsesie, acel lucru are
o energie proprie, aproape o viaţă proprie.
Demonii pot să-şi croiască drum şi să pătrundă (vizavi de simpla influenţă) într-un mare
număr de modalităţi. Unii au experimentat, atunci când au fost eliberaţi, că intrarea s-a datorat
mai multor păcate neînsemnate şi răzvrătirii practicate pentru o perioadă lungă de timp sau
mai multor păcate sau incidente traumatice petrecute o singură dată. Din propria noastră
observaţie, situaţia aceasta se poate asemăna cu o rană care se infectează. Pentru ca infecţia
să înceapă, sunt necesare atât rana (trauma sau păcatul) cât şi prezenţa agentului care
produce infecţia (demonul). Iar pentru ca infecţia să continue, este nevoie de timp, ignoranţă şi
neatenţie.
3
Based partially from Peter Horrobin, Healing Through Deliverance, Sovereign World Press, 1995.
• Păcate transmise din generaţie în • Păcat cu implicare ocultă, chiar dacă s-a
generaţie (păcat, jurăminte, blesteme, întâmplat numai o singură dată;
legăminte, minciuni care au stat la bază, • A accepta să primeşti slujire din partea unor
etc.); persoane demonizate;
• Transfer la moartea unei rudenii, • Duhuri religioase şi doctrinele demonilor;
combinat cu o uşă similară deschisă; • Legături sufleteşti păgâne în familie, de
• Păcat personal, serios sau persistent; natură sexuală şi în relaţii abuzive;
• Traume şi accidente; • Păcat sexual;
• Răni, abuz, respingere; • Dependenţe;
• Blesteme; • Oboseală şi extenuare.
• Asociere cu obiecte şi locaţii blestemate;
B. Captivi şi prizonieri
În Evrei 12:1 ni se vorbeşte atât despre piedici, cât şi despre păcatul care ne înfăşoară.
În fiecare caz este vorba de o întăritură în interior, însoţită de separarea persoanei captive sau
prizoniere de Dumnezeu Tatăl. Persoana se simte înstrăinată, respinsă şi singură. Aceste
Armele războiului nostru nu sunt fireşti (carnale), ci împuternicite în mod divin pentru
distrugerea întăriturilor. Noi distrugem speculaţiile şi orice înălţime care se ridică împotriva
cunoaşterii lui Dumnezeu, şi facem fiecare gând rob ascultării de Hristos.
Orice părinte ascuţit la minte îşi dă seama, după câteva ore, zile sau ani de talentele
principale ale copiilor lui, de punctele tari ale caracterului lor şi de direcţia spre care se
îndreaptă destinul acestora. Fiecare copil este unic.
Când s-a înălţat Isus, El s-a identificat cu biserica – Trupul Lui. Fiecare persoană din
biserică a primit o măsură din Hristos. Când fiecare persoană lucrează în cadrul măsurii
individualizate de har, atribuită ei de Dumnezeu, trupul reunit arată şi acţionează ca şi Isus –
ajungând la măsura staturii plinătăţii lui Hristos (Efes. 4:13, 16). Acesta este planul lui
Dumnezeu pentru mireasa Fiului Său – să fie fără pată şi fără zbârcitură.
Satan are strategii specifice (planuri pe termen lung) şi tactici (scheme urgente) pe care
le foloseşte împotriva noastră.
2. Cor. 2:10-11 – Dar pe cine iertaţi voi, îl iert şi eu. În adevăr, ce am iertat eu, - dacă am
iertat ceva – am iertat pentru voi, în faţa lui Hristos, ca să nu lăsăm pe Satana să aibă
un câştig de la noi; căci nu suntem în neştiinţă despre planurile (schemele, procedeele)
lui.
Efes. 6:10-11 – Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu
toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor (schemelor)
diavolului.
Cineva, destinat să fie curajos, ajunge vlăguit. Un om capabil şi eficient este canalizat
să se bazeze pe propriile lui resurse de tărie şi experimentează o oboseală cronică. O
persoană cu un dar profetic este redusă la tăcere sau pervertită prin influenţa ocultă. Un păstor
este insultat de persoana aflată în autoritate peste viaţa lui. Şi aşa mai departe. Frumuseţea
lucrării Sozo constă în faptul că ne face în stare să recunoaştem şi să venim împotriva
complotului celui rău, şi să acţionăm în mod profetic, pentru a restaura chemarea şi destinul
care au fost rânduite în viaţa unei persoane.
Adevăr cheie:
Cei care încalcă legea răspund în faţa autorităţii şi nu în faţa mai multor legi. Noi
beneficiem de autoritatea lui Isus, pentru a duce
lupta împotriva duşmanilor noştri – Satan şi Lupta spirituală se desfăşoară pe trei
demonii lui – şi în acest punct începe adevăratul niveluri:
conflict.
1. A opune rezistenţă unei ispite
individuale venite din afară;
A. Autoritatea spirituală
2. Eliberarea din fortăreţele
Lucrurile s-au schimbat la cruce. Chiar şi individuale demonice, formate
istorisirile din Evanghelie trebuie să fie privite dintr-o atât în interior cât şi în
paradigmă diferită. De atunci şi pentru totdeauna, exterior – aceasta este, de
Satan şi fiecare demon al lui se află într-o stare de altfel, ţinta slujirii Sozo;
înfrângere totală. Ei continuă să lucreze în fiii
neascultării şi în lume, însă TREBUIE să răspundă 3. Înlăturarea unor fortăreţe
în faţa autorităţii şi puterii lui Hristos şi a fraţilor şi regionale, teritoriale şi
instituţionale, în cadrul
surorilor Sale. Complotul lui este de a încerca să-şi
societăţilor, grupurilor de
infiltreze planul, mizând pe o atitudine conciliantă persoane, organizaţiilor,
din partea celui pe care încearcă să-l influenţeze. naţiunilor şi regiunilor
Bătălia nu constă în a îndepărta influenţa demonică, geografice.
ci în a-i furniza persoanei influenţate sau
demonizate credinţa şi revelaţia… că Isus este
victorios pentru totdeauna şi că ea a fost deja eliberată… acum să lăsăm doar ca această
lucrare să fie aplicată în vieţile noastre.
1. Bătălia nu este în cele din urmă împotriva cărnii şi a sângelui – a şefului, a soţiei tale sau,
de exemplu, chiar a persoanei care te-a molestat. Când în viaţa unei persoane se află sau
lipseşte un anumit lucru, există o influenţă demonică care profită de acest fapt (Efeseni 6).
2. Creştinilor li se cere să fie vigilenţi, deoarece Diavolul dă târcoale ca un leu care răcneşte
şi caută pe cine să înghită (1 Petru 5:8, Iov 1:7).
Istoria poate fi privită ca o luptă pentru autoritate, câştigată de Dumnezeu (ca şi cum ar
mai vreun semn de întrebare!!). Ar trebui să citiţi şi să meditaţi mult timp asupra acestor
versete. Bine? Pe scurt:
• Dumnezeu i-a conferit lui Adam o anumită măsură de autoritate asupra pământului (Gen.
1:26);
• Adam, prin păcat, a renunţat la autoritatea pe care o avea, în favoarea lui Satan, şi a supus
întreaga umanitate acestuia din urmă (Luca 4:6);
• Satan i-a oferit lui Isus o parte din autoritatea lui, în schimbul închinării în faţa sa – lucru pe
care Isus l-a refuzat (Luca 4:7);
• Isus, când se afla pe pământ, Şi-a dat puterea şi autoritatea celor doisprezece şi celor
şaptezeci de ucenici (Luca 9:1, Luca 10:17-19);
• Isus a murit în locul nostru şi ne-a purtat pedeapsa pe cruce – în urma acestui fapt i s-a dat
înapoi întreaga autoritate (Mat. 28:18);
• Când a înviat din morţi şi s-a înălţat la cer, i-a umilit total şi complet pe Satan şi pe demonii
lui, anihilând autoritatea lor peste oricare copil al lui Dumnezeu (Col. 2:13-15);
• Aceia care cred în Isus trec de sub autoritatea lui Satan sub autoritatea lui Dumnezeu (Col.
1:13);
• Fiecare copil al lui Dumnezeu este aşezat împreună cu Isus, cu mult deasupra întregii
autorităţi demonice (Efes. 1:3, 20-22, 2:4-6);
• Plinătatea Lui, ca şi Cap, ne-a fost dăruită în mod direct (Col. 2:9-10);
• Biserica este menită să atace porţile (locul de autoritate) iadului şi să biruiască, nu doar să
stea la porţi şi să le apere (Mat. 16:18-19);
• Isus le porunceşte credincioşilor să exercite autoritatea Sa, prin scoaterea demonilor (Luca
10:19). Noi trebuie să legăm şi să dezlegăm, potrivit modelului, forţei şi deciziilor pe care le
vedem în ceruri – unde nu există NICI O autoritate sau stăpânire demonică. Noi legăm
ceea ce a fost legat şi dezlegăm ceea ce a fost dezlegat… unind voia lui Dumnezeu şi
acţiunea omului (Mat. 18:18-20);
• Când urmărim să scoatem demonii dintr-o persoană, îi legăm şi le poruncim să iasă afară –
este un procedeu violent, complet şi plin de forţă – deşi ne comportăm tandru şi iubitor faţă
de persoana implicată (Mat. 12:28-29, Marcu 3:27, Luca 11:21-22);
• Când Isus se va reîntoarce, Îşi va institui în mod vizibil autoritatea şi domnia (Gen. 21:3),
Col. 2:14-15 A şters zapisul cu poruncile lui, 1 Ioan 5:18b Cel născut din Dumnezeu îl
care stătea împotriva noastră şi ne era păzeşte, şi cel rău nu se atinge de el.
potrivnic, şi l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. A
dezbrăcat domniile şi stăpânirile, şi le-a făcut Marcu 16:17 Iată semnele care îi vor însoţi
de ocară înaintea lumii, după ce a ieşit pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor
biruitor asupra lor prin cruce. scoate draci, vor vorbi în limbi noi .
Luca 10:19 Iată că v-am dat putere să Efes. 6:16 Pe deasupra tuturor acestora,
călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea
toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va stinge toate săgeţile arzătoare ale celui
putea vătăma. rău.
1 Ioan 3:8 Cine păcătuieşte este de la Rom. 16:20a Dumnezeul păcii va zdrobi în
diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la curând pe Satana sub picioarele voastre.
început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să
nimicească lucrările diavolului. Ioan 10:28-29 Eu le dau viaţă veşnică, în
veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge
Evr. 2:14-15 Astfel dar, deoarece copiii sunt din mâna Mea.
părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El însuşi a
fost deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin 1 Cor 10:13 Nu v-a ajuns nici o ispită, care
moarte, să nimicească pe cel ce are să nu fi fost potrivită cu puterea
puterea morţii, adică pe diavolul, şi să omenească. Şi Dumnezeu, care este
izbăvească pe toţi aceia care, prin frica credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste
morţii, erau supuşi robiei toată viaţa lor. puterile voastre ; ci împreună cu ispita, a
pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o
Luca 9:1-2 Isus a chemat pe cei doisprezece puteţi răbda.
ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire
peste toţi dracii, şi să vindece bolile. Apoi i-a
trimis să propovăduiască Împărăţia lui
Dumnezeu, şi să tămăduiască pe cei bolnavi.
Adevăr de bază:
Dacă baza atacului este o minciună, atunci antidotul ei este adevărul – nu un
adevăr cunoscut cu mintea, ci un adevăr crezut, simţit cu inima, aplicat, Duhul
adevărului, un adevăr Rhema (revelat), un adevăr vindecător, care aduce zdrobire, un
adevăr plin de dragoste. Dacă înăuntru sălăşluieşte un promotor al nelegiuirii,
autoritatea lui Dumnezeu, exercitată prin unul din copiii Lui, îl va scoate afară.
Aşa cum am afirmat mai sus, scopul nostru primordial este de a îndepărta terenul legal,
emoţional, al influenţei şi sălăşluirii demonice. Acest lucru poate fi relativ simplu dar şi
complex, când e vorba de mai mulţi locuitori. Însă, rezultatul e sigur, dacă persoana îşi doreşte
eliberarea iar slujitorul este credincios. Şi aceasta, în principal, datorită faptului că Dumnezeu a
realizat deja acest lucru în Hristos şi îl doreşte.
Noi căutăm ca, sub călăuzirea Duhului Sfânt, să anulăm lucrările care au fost făcute
pentru a genera răni şi a permite invazia demonică, urmărim să aducem revelaţia şi experienţa
eliberării, să aplicăm adevărul în acele domenii ale înşelării şi să ne întâlnim cu Dumnezeu
împreună. Acest mod de a proceda ar include înlăturarea blestemelor, renunţarea la
jurămintele şi legămintele încheiate, iertarea, pocăinţa de păcate, aplicarea adevărului şi
vindecarea domeniilor în care s-au experimentat răniri, dându-le posibilitatea celor care
încearcă să se schimbe, să renunţe la aceste îndeletniciri şi să le lase în seama lui Isus,
rupând legăturile sufleteşti, etc. Libertate captivilor, eliberare prizonierilor. Noi înlocuim
minciunile cu adevărul.
#1 Demonii sau lucrarea lor s-au instaurat undeva, deoarece la un moment dat li
s-a permis accesul în acel loc.
Muştele se îngrămădesc pe ceva, pentru că există acel ceva – prin înlăturarea acelui lucru,
muştele vor pleca. Şobolanii trăiesc în gunoi. Prin înlăturarea gunoiului, şobolanii vor pleca.
Demonii sunt ca muştele sau ca şobolanii – se
hrănesc din păcat şi din răni. Premisa de bază a lucrării Sozo
arată că în viaţa unui credincios au
Astfel, demonii nu sunt aproape niciodată fost încălcate graniţele autorităţii,
problema de bază... minciunile crezute sunt cele adevărului şi siguranţei, prin traume
care conduc la păcat. Existenţa lor într-un loc mai experimentate în trecut, prin răni şi
poate fi şi indiciul unui incident traumatic. Este păcat.
important să stabileşti diagnosticul corect:
deoarece nu poţi „scoate afară” firea şi păcatul şi Când ajutăm la restabilirea
nu te poţi pocăi de un demon. graniţelor iniţiale ale adevărului,
prin supunerea în faţa autorităţii lui
• Remediul lui Dumnezeu pentru păcat este Dumnezeu şi a familiei întemeiate
sângele lui Isus iar pentru fire este crucea lui de Dumnezeu, prin ascultarea de
Isus; profesiunea de credinţă şi de
• Remediul Lui pentru minciunile ascunse autorităţile bisericeşti – suntem
adânc la temelia vieţilor noastre este liberi să ne ocupăm de problema
adevărul revelator, iertarea şi pocăinţa. demonicului, având asigurarea că
• Remediul Lui pentru boală este vindecarea; libertatea poate fi menţinută.
• Remediul lui Dumnezeu pentru demoni este
exorcizarea. Când individul îşi restaurează
intimitatea plină de iubire faţă de
#2 Rănirea şi păcatul creează unele fortăreţe Tătăl lui, Dumnezeu, este mult mai
şi structuri în interior, asupra cărora ne- dornic şi capabil să se pocăiască şi
să experimenteze libertatea şi
am pierdut, într-o anumită măsură,
bucuria.
stăpânirea de sine.
Suntem controlaţi prin minciunile pe care le credem în inimile noastre, prin vinovăţie şi
ruşine, prin dependenţe greşite şi obiceiuri, printr-o mânie necontrolată, prin lipsa de
stăpânire a firii pământeşti şi prin influenţa demonică. Nu fiecare rană şi păcat poartă
pecetea demonicului, aşa cum nu fiecare tăietură ajunge să se infecteze.
#3 Demonii intră sau acţionează prin anumite uşi sau căi de acces care se
deschid în faţa lor. Dintre acestea se pot aminti: rănile, traumele, ocultismul,
temerile, păcatul sexual, păcate moştenite din generaţie în generaţie, ura şi
neiertarea, etc.
Aceste uşi pot fi deschise din vina proprie a persoanei sau de alte persoane care au
păcătuit împotriva ei. Adesea cele mai adânc resimţite răni sunt cele suportate în copilărie.
A existat un eveniment, un moment în trecut, în timp sau o perioadă a vieţii în care
influenţa demonică a început să-şi exercite controlul, intrând şi plantând o minciună.
Aceste ocazii sunt legate de păcat, răni sau traume. Întotdeauna există un motiv care
#4 Demonii par a fi fiinţe care acţionează după anumite legi şi care profită de
ocazii – un anumit lucru le dă dreptul legal sau ocazia de a intra iar ei îşi
revendică aceste drepturi ori de câte ori pot.
• De exemplu Satan a cerut dreptul de a-l cerne pe Petru ca pe grâu – iar Isus nu i-a
contestat acest drept, ci s-a rugat doar pentru Petru, ca să nu îşi piardă credinţa;
• Dreptul legal, atât în cazul unei răni, cât şi a unui păcat este aproape întotdeauna o
minciună crezută;
• Când le retragem dreptul legal de a fi acolo, ei trebuie să plece datorită autorităţii lui
Isus şi a celei delegate slujitorilor Săi;
• Satan a aşteptat o altă ocazie mai potrivită, pentru a-L ispiti pe Isus (Luca 4:13).
#7 Locul gol este umplut cu binecuvântări, adevăr, întronarea lui Isus ca Domn,
în acel domeniu al vieţii, şi credinţă în resursele lui Dumnezeu.
În fiecare domeniu al vieţii noastre, în care influenţa demonică şi-a exercitat controlul,
aducând infestare, a rămas în urmă o cicatrice, un loc gol, iar procesul gândirii a fost
invadat de înşelare, etc. În toate aceste situaţii, ne rugăm pentru umplere, binecuvântare,
adevăr profetic, încurajare, destin revelat, etc.
Ei bine, timp pierdut !!! Cam în această parte a manualului, cei mai mulţi
oameni se simt foarte stânjeniţi, încep să se teamă puţin şi să gândească:
„Probabil, este deja puţin cam mult”. Cu toţii simţim aşa din când în când.
Aceste sentimente se leagă de tipul solului. O parte a teritoriului o formează
smerenia bună şi sinceră. O altă parte nu este un teren prea bun, conţine
concentrare la sine şi necredinţă. Iar o altă parte este formată din minciunile
brute, demonice.
Te afli într-o companie bună. Şi Pavel s-a simţit aşa. Noi slujim, fiind conştienţi de
incapacitatea noastră proprie. Ne bizuim, însă, pe capacitatea supremă şi pe autoritatea lui
Dumnezeu, pe dragostea Sa pentru copiii Lui şi pe dorinţa intensă ca aceştia să fie liberi şi să
se bucure de restaurarea intimităţii cu El, prin măreaţa putere care se revarsă în interiorul
nostru, în urma lucrării încheiate a Domnului nostru Isus Hristos.
2 Cor. 3:4-6 Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. Nu că noi, prin noi înşine,
suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la
Dumnezeu, care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al
Duhului; căci slova omoară, dar duhul dă viaţă.
2 Cor. 2:14-16 Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de
biruinţă în Hristos, şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui. În adevăr,
noi suntem, înaintea lui Dumnezeu, o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea
mântuirii şi printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceştia, o mireasmă de la moarte spre
moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viaţă spre viaţă. Şi cine este de ajuns pentru aceste
lucruri?
2 Cor. 4:7-10 Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere
nemaipomenită să fie de la Dumnezeu şi nu de la noi. Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu
la strâmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar
nu omorâţi. Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorârea Domnului Isus, pentru ca şi
viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru.
2 Cor. 10:4-5 Căci armele cu care ne luptăm noi, nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt
puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice
înălţime, care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării
de Hristos.
Repetaţi astfel după mine: „Doamne Isuse, îţi mărturisesc că această abordare mi
se pare puţin copleşitoare, însă ştiu că m-ai chemat să-i ajut pe alţii să ajungă la
libertate. Astfel, aleg astăzi să-mi mărturisesc propria insuficienţă, necredinţă şi frica de
om. Îmbrăţişez chemarea Ta şi refuz să cred orice minciuni ale diavolului, care m-ar
împiedica să intru în acest adevăr şi în slujire. AMIN”
Acum, este în regulă să mergem mai departe? Isus, fratele tău mai mare nu te va
dezamăgi niciodată.
A. Cadru
Credem că Dumnezeu a dat părţi ale revelaţiei Sale unui număr de slujiri din biserică,
care au în vedere abordarea şi tehnica. Noi suntem în mod constant uimiţi, pe măsură ce ne
familiarizăm cu o lucrare şi vedem că aceasta este compusă dintr-un complex de lucruri pe
care le-am mai întâlnit şi în altă parte, împreună cu unele trăsături noi şi componente ale unei
revelaţii mai adânci. Fiecare poate învăţa de la celălalt. Acest lucru se aseamănă puţin cu
istorisirea proverbială a orbilor şi a elefantului. Fiecare descrie partea anatomică a elefantului
pe care o atinge. Dar nici unul nu poate descrie complet elefantul, fără ajutorul celuilalt.
Sozo poate fi cel mai bine asemănat cu o centură a uneltelor, pe care se află unelte
pline de succes – Sozo este cadrul. Indivizii sunt cei care pot folosi cel mai bine uneltele aflate
pe centura cu unelte încredinţată de Dumnezeu bisericii. O metodă o luăm, o evaluăm, o
încercăm şi, dacă pare eficientă, o încorporăm (poate cumva modificată), astfel încât să se
potrivească unor circumstanţe particulare sau nivelului de confort dorit.
În acest sens, Sozo nu este ceva nou. În altul, însă, am descoperit că abordarea
folosită este foarte flexibilă, pentru a se potrivi atât nevoilor celui eliberat, cât şi punctelor tari
ale slujitorului Sozo. Am descoperit că, datorită milei lui Dumnezeu şi a dorinţei Sale de a-şi
elibera copiii, aproape orice unealtă, care nu încalcă principiile de bază de mai sus, pare a
avea un mare efect. Când se află în mâinile unui practicant destoinic, plin de credinţă, condus
de Duh şi smerit, efectele ei sunt multiple.
Astfel, El ne vorbeşte într-o formă superioară vorbirii actuale – scrise sau orale. El face
să se „reverse” din interiorul nostru, din duhurile noastre, gânduri, imagini, impresii, cuvinte,
senzaţii, etc. Fiecare persoană este diferită şi unică. Atunci când învăţăm să onorăm acea
curgere şi să discernem între vocea noastră, sugestia demonică şi vocea lui Dumnezeu,
începem să avem o relaţie vitală, zilnică cu Cel Prea Înalt. Deci, faptul de a învăţa cum să
onorăm acea curgere este important. Fiecare pastor, indiferent cât ar fi de conservator, doreşte
„inspiraţie” pentru predica lui de duminică. Fiecare creştin, indiferent de maturitatea lui, doreşte
ca Dumnezeu să îl „ajute” în strădaniile lui. Deci singura neînţelegere reală se manifestă atunci
când căutăm să înţelegem cât de specifică şi detaliată este acea comunicare.
În Sozo, adesea îi cerem unui individ să îşi închidă ochii şi îi adresăm lui Dumnezeu
întrebări specifice. Îl întrebăm dacă i-ar place să facă anumite lucruri (de ex.: „Isus, i-ai arăta lui
John unde erau tu în timpul acela?” sau „Tată, ce crezi Tu despre mine?”. Şi anticipăm un
răspuns, fără a-l determina vreodată pe Isus sau pe altcineva să acţioneze în vreun fel – ci
întotdeauna doar întrebăm. Adesea răspunsul depăşeşte cu mult gândurile şi înţelegerea
noastră, însă este întotdeauna perfect pentru persoană, în momentul respectiv. Folosim rar
reprezentări imaginate, iar când o facem este numai pentru ca să deschidem uşa larg în faţa
lui Dumnezeu (de ex. unealta cu Zidul).
Aminteşte-ţi că există o diferenţă URIAŞĂ între crearea unor imagini sub călăuzirea
cuiva şi crearea unei structuri în care Dumnezeu poate vorbi ceea ce vrea să vorbească.
Tehnica creării de imagini sub îndrumarea cuiva încearcă să controleze ceea ce spune şi face
Dumnezeu, adesea încercând să schimbe o amintire propriu-zisă sau un fapt. Vizualizarea
foloseşte puterea imaginaţiei, aşa cum David Îl descria pe Dumnezeu sau alte lucruri în
Psalmi, pentru a sublinia sau a înfăţişa un adevăr. Aceasta ne poate ajuta să comunicăm cu
Dumnezeu.
Nouă ne place să ilustrăm acest lucru prin imaginea unui tată care se joacă cu soldăţeii
sau cu păpuşile Barbie, împreună cu copiii săi. El nu are nici o problemă cu imaginea de sine.
Prin intermediul jocului, el are părtăşie şi comunica cu ei – nefiind atât de nesigur, încât să nu
îşi dorească să intre în jocul lor, pentru a le comunica adevărul şi dragostea. Dumnezeu intră
cu bucurie în lumea noastră, în amintirile şi în imaginile noastre. În acelaşi mod, un slujitor
Sozo experimentat poate ajuta persoana să-i permită lui Dumnezeu să-i dea o imagine a
peretelui care ar putea s-o separe de dragostea Lui şi de relaţiile cu alţii. Perceperea acestor
tipuri de ziduri şi a ceea ce se întâmplă cu ele sunt experienţe uimitoare, adesea extrem de vii,
care produc eliberări reale, când sunt asociate cu o metodă, cum ar fi „Îndeplinirea Lucrării
Împărăţiei”.
Un alt exemplu ar putea fi o imagine vie a unei istorisiri biblice, care pare să-ţi
vorbească într-o problemă curentă. Îi ceri lui Isus să-ţi comunice prin ea înţelesuri, pe măsură
ce o derulezi în minte. De exemplu, te poţi simţi ca Petru care se află în barcă şi este gata să
păşească pe apă. Te poţi transpune în acea situaţie, îţi imaginezi valurile şi vântul, iar apoi
spui: „Isus, simt şi eu la fel. Tu i-ai vorbit lui Petru într-o situaţie similară. Îmi vei comunica
acum şi mie care este adevărul?”
suntem întru totul de acord cu manifestările Duhului Sfânt, inclusiv cu profeţia, cu cuvintele de
cunoştinţă şi înţelepciune, cu deosebirea duhurilor, etc. Dacă Duhul Sfânt nu se manifestă, noi
nu putem truca o sesiune Sozo. Foarte adesea CHEIA aflării unei cauze profunde, a direcţiei
destinului sau a unei întărituri demonice este o revelaţie venită chiar atunci din partea lui
Dumnezeu. Aceasta este partea pozitivă.
Scara
Tatălui
Îndeplinirea lucrării
Împărăţiei
Cele trei laturi ale triunghiului reprezintă cele trei unelte principale sau puncte de
pornire folosite pentru a ajunge la rădăcina problemelor. Uneltele se folosesc împreună, se
suprapun şi se completează în mod fericit între ele. Poţi începe cu una şi trece imediat la alta,
pentru a face faţă mai bine unei probleme. De exemplu, Scara Tatălui poate descoperi o rană
din copilărie, cauzată persoanei de tatăl ei pământesc. Noi trecem la a-L prezenta pe Isus,
pentru ca El să aducă adevăr în acel domeniu şi, de asemenea, să verifice ura şi neiertarea în
situaţii similare celor cauzate de deschiderea uşii respective. Scopul nostru este ca în primul
rând fiecare să se simtă în largul lui ca să acţioneze atât în cadrul triunghiului cât şi în jurul lui.
De multe ori în cadrul sesiunii vei ajunge să „îndeplineşti lucrarea Împărăţiei (ÎLÎ). Prin
aceasta înţelegem că vei face o lucrare legală în împărăţie, vei exercita autoritatea împărăţiei.
Felul de lucruri pe care le vei face includ: supunerea în faţa lui Dumnezeu, mărturisirea şi
asumarea responsabilităţii, pocăinţa, iertarea, rugăciunea şi primirea unor lucruri din partea lui
Dumnezeu, declararea, ruperea legămintelor şi a legăturilor greşite, golirea, eliberarea şi
asumarea autorităţii legitime, legarea şi dezlegarea, scoaterea demonilor, descărcarea inimii,
eliberarea şi asumarea autorităţii legitime.
În mod normal vei alege un punct de pornire, bazat pe călăuzirea Duhului Sfânt şi pe
nevoia persoanei şi vei porni de acolo. Din acel moment începe o călătorie minunată, uneori
agitată, în care eşti atent la ceea ce vrea Dumnezeu să facă şi destul de încrezător ca să te
aştepţi să primeşti călăuzirea Lui.
Paula Sandford, Pablo Batarri, slujirea lui Fred Grewe şi Randy Clark,
Chester şi Betsy Kylstra.
În folosirea uneltelor pare să existe o progresie naturală – câştigarea unei încrederi mai
mari în uneltele subiective, pe măsură ce le folosim mai mult. Descoperim că o dată cu
maturizarea şi câştigarea experienţei în Sozo, tindem să observăm puterea uneltelor mai
subiective – pe care ne-am ferit să le folosim, atunci când eram mai puţin experimentaţi în
Sozo. Acestea funcţionează astfel:
Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei. Centrul diagramei este foarte obiectiv. De multe ori
adresăm pur şi simplu întrebări, până când descoperim problemele cu care are de-a face ÎLÎ.
Ne bizuim pe ajutorul Duhului Sfânt, apoi aplicăm principiile ÎLÎ, făcând paşi spre libertate.
Acest lucru este destul de eficient. Însă s-ar putea ca uneori să simţim că avem nevoie de o
cale mai bună şi mai potrivită de organizare a modului de adresare a întrebărilor, pentru a nu
devia atât de mult.
Cele patru uşi. Această metodă este puţin mai subiectivă decât simpla depistare, însă
se menţine în zona de confort a celor mai mulţi dintre noi. Noi avem o listă de verificare
mentală a uşilor şi trecem prin ea bazându-ne pe Duhului Sfânt, care urmează să „ne scoată la
lumină o uşă” care să ne ajute în stabilirea direcţiei. Aceasta nu trebuie să-l limiteze pe Duhul
Sfânt, ci recunoaşte propriile noastre limite şi nevoia pentru o anumită structură. Există o mare
libertate în cadrul ei.
Scara Tatălui. Cei deprinşi în folosirea ei pot în câteva minute să ajungă în miezul rănii
cauzate de un tată, la probleme determinate de neglijenţa mamei şi la suferinţe provocate de
fraţi şi surori. Este mai subiectiv şi mai sigur să-i ceri persoanei să „vadă”, să „audă” şi să
comunice. Poate părea mai riscant – fără acea plasă a siguranţei oferită de o abordare
intelectuală. Însă puterea metodei rezidă în însăşi simplitatea ei. Având în vedere imaginile şi
impresiile avute de cel care trece prin procesul Sozo, cel care practică Sozo intră direct în ÎLÎ –
prin iertare, renunţarea la minciuni, pocăinţa vizavi de reacţiile păcătoase. Şi ajungem la
realizarea faptului că psihicul uman este un mare adept al simbolismului şi al implicării active a
imaginaţiei, ca modalitate a subconştientului de a-şi găsi o cale de exprimare. Iar Dumnezeu
pare foarte încântat să participe în proces, deoarece în felul acesta se merge mai profund.
Prezentarea lui Isus. Descoperim adesea că în multe situaţii rănirea şi amintirile din
interiorul nostru trebuie să fie accesate mai eficient şi confruntate cu adevărul. Imaginea
neclară şi denaturată pe care o avem despre Dumnezeu nu se datorează în principal unei
probleme de familie. Scara Tatălui îşi îndeplineşte bine slujba, însă uneori avem nevoie de
ceva mai direct şi mai bine conturat. Aici intervine Prezentarea lui Isus. Acum am ajuns la o
abordare mai subiectivă, însă bazată pe adevăr, în care îi cerem Duhului Sfânt să ne aducă în
memorie amintiri şi minciuni asociate cu acestea, în care Îi cerem lui Isus să vorbească
adevărul adevărat. Amintirile sunt reale şi adesea vii – însă primim de la Isus şi alte informaţii
noi asupra modului în care să le interpretăm, şi uimitor, experimentăm uşurare şi eliberare. În
mijlocul acestui proces, Îi permitem lui Isus să intre în acele amintiri şi să se adreseze situaţiilor
dezvăluite de acestea. În vreme ce amintirea este reală, întâlnirea cu Isus se produce în acel
loc profund din interiorul nostru, din imaginaţia noastră, în care putem, în mod normal, vedea,
auzi şi simţi. Este real, deşi nu se poate dovedi sau proba din punct de vedere intelectual. Este
o realitate mai profundă a modului în care ne schimbăm şi suntem influenţaţi de întâlnirile cu
Dumnezeu. Pentru persoana care experimentează această întâlnire, aceasta poate să-i
schimbe viaţa. Acum suntem foarte obiectivi în amintire, însă foarte subiectivi în întâlnirea cu
Dumnezeu.
A. Concept de bază
Căci cine umblă cu strâmbătate, îşi va primi plata după strâmbătatea pe care a făcut-
o; şi nu se are în vedere faţa omului (Col. 3:25).
Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele (Prov.
18:21).
Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca
să audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru;
păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi-L împiedică să vă asculte!” (Is. 59:1-2).
De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu
îndurarea Lui (Ps. 32:10).
Gândurile dau naştere unor acţiuni iar acţiunile au consecinţe. Am observat că există un
set de legi permise sau, poate, supranaturale, care gravitează în jurul legii semănatului şi a
seceratului. Aceasta din urmă, atunci când este încălcată, are consecinţe grave. Încălcarea
legilor divine se aseamănă cu violarea legii gravităţii. Faptul că nu ţii seama de legea vitezei nu
are consecinţe atât de grave ca atunci când faci abstracţie de legea gravitaţiei – deoarece, în
cazul acesteia din urmă, „eşti întotdeauna prins”:
Toate aceste lucruri sunt încurcături de care trebuie să ne eliberăm şi ele îi dau lui
Satan şi demonilor lui dreptul legal de a intra în vieţile noastre. Când mergem cu faptele
acestea la cruce şi renunţăm la ele, putem să ne eliberăm din strânsoarea lor. Aceasta
înţelegem noi prin „Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei”.
B. Abordarea lucrării
Noi putem defini Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei în termeni ca: iertarea şi înlăturarea
judecăţii, mărturisirea şi pocăinţa, supunerea în faţa lui Dumnezeu, declararea, ruperea
legămintelor sau a ataşamentelor sufleteşti greşite, legarea şi dezlegarea, scoaterea
demonilor, eliberarea, asumarea şi intrarea sub o autoritate legitimă. Aceste declaraţii sunt
adesea combinate în aşa fel încât să se realizeze una singură, mai completă.
Luarea unei decizii din inimă, indiferent dacă este susţinută sau nu de emoţiile noastre,
este eficientă. Ceea ce trebuie să facem este de a aborda persoana în aşa fel încât să-şi
exprime dezacordul sau dorinţa de a se schimba vizavi de ceea ce spunem noi. Scopul
rugăciunilor „care se repetă după cel care le pronunţă” este de a ajuta persoana care nu ştie
cum să se roage, să exprime, de fapt, adevărul gol goluţ şi nu adevărurile spuse pe jumătate,
pe care le auzim adesea, când încercăm să îndeplinim Lucrarea Împărăţiei. De exemplu, în
cazul iertării, auzim adesea ceva de genul: „te rog, ajută-mă să încerc să îl iert pe cutare şi pe
cutare”. Această atitudine nu este sinceră şi eficientă. Noi putem conduce persoana în
rugăciune, astfel încât să exprime în mod ferm o convingere reală şi întregul adevăr.
Pentru ruperea unui jurământ, de exemplu, poţi spune: „acum repetă după mine
această expresie despre ruperea jurământului, şi simte-te liber de a o formula mai bine decât
mine, dacă eu nu prind sensul exact”.
Adesea rugăciunile care se repetă după altcineva devin foarte repede profetice. Începi
cu o rugăciune simplă sau cu o declaraţie (care pare să fie la început singurul fir de aţă vizibil
care iese din pulover), acţionezi rapid, pronunţând cuvinte inspirate de Duhul Sfânt, care ating
însăşi esenţa persoanei, şi o face să verse lacrimi. Aceasta poate să fie o unealtă puternică,
când Îi permitem Duhului Sfânt să curgă prin noi.
Când păcătuim sau trecem prin atacuri demonice, este necesar să se facă dreptate.
Dreptatea este unul din pilonii de sprijin ai tronului lui Dumnezeu. Acuzatorul se înfăţişează
înaintea lui Dumnezeu şi cere să se facă dreptate împotriva noastră, atunci când păcătuim.
Dumnezeu ne acordă timp pentru mărturisire şi pocăinţă, şi când vede că procedăm astfel, ne
declară „nevinovaţi” în baza sângelui lui Isus.
Însă dreptatea cere să fie satisfăcută şi atunci când am fost atacaţi pe nedrept de
prezenţa demonică. Şi noi putem cere să se facă o asemenea dreptate în beneficiul nostru
împotriva influenţei demonice – putem revendica recuperarea a tot ceea ce a fost furat, chiar o
restaurare biblică. Aceasta poate fi o abordare obişnuită a ÎLÎ pentru un captiv.
Deoarece domeniile de neiertare şi pocăinţă de păcat par atât de obişnuite, ele sunt
prezentate mai amănunţit prin următoarele exemple scurte.
• Renunţare şi anulare
„Renunţ la implicarea mea în___________, şi o numesc păcat”.
„Anulez chiar acum toate înţelegerile pe care de-am făcut cu demonii În domeniul
___________”.
• Mărturisire şi pocăinţă
„Mărturisesc că ______________ este păcat şi aleg astăzi să mă pocăiesc de el şi să-l
ascult pe Dumnezeu în acest domeniu”.
„Mă pocăiesc de faptul că am luat locul soţului în viaţa acestei femei şi Îi cer lui
Dumnezeu să mă ierte şi să pună toate aceste dorinţe rele să moară pe cruce. Aleg
astăzi...”
• Legare şi eliberare
„Mă dezleg acum de orice duh de ________, şi aleg să fiu legat de Domnul Isus Hristos”.
„Îţi dau Ţie, Doamne, acest obicei păcătos al _________ şi îţi cer să-l pui să moară pe
cruce”.
• Declarare şi alegere
„Declar eliberarea mea de _____________, începând din această zi, în conformitate cu
Cuvântul Tău”.
• A folosi autoritatea
„Declar eliberarea mea de duhurile demonice ale ______________, din această zi înainte,
potrivit Cuvântului lui Dumnezeu şi le alung de la mine”.
„Îmi folosesc autoritatea împotriva oricărui duh de _________, şi îţi poruncesc să îţi
încetezi activitatea. Îţi anulez orice sarcină primită, îţi poruncesc să mă laşi în pace şi să
mergi acolo unde te trimite adevăratul Domn Isus Hristos”.
• Claiming Justice
„Îţi cer, Doamne, să îmi faci dreptatea cuvenită, pe baza pocăinţei mele din orice păcat
cunoscut, săvârşit de mine, şi în urma asaltului nedrept exercitat împotriva mea de
influenţa demonică”.
„Îţi cer, Dumnezeule, să îmi dai înapoi tot ce mi s-a furat ________.”
„Îţi cer, Doamne, să mă eliberezi de sub influenţa nedreaptă şi controlul exercitate asupra
mea, atunci când mi s-a întâmplat ______________”.
Poţi să-I ceri adesea Domnului să elibereze persoana de păcat, etc., când se observă în
mod evident că aceasta este sinceră şi face totul din inimă.
Luaţi seama la voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, mustră-l! Şi dacă-i
pare rău, iartă-l! Şi chiar dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi, şi de şapte ori
pe zi se întoarce la tine şi zice: „Îmi pare rău”! – să-l ierţi (Luca 17:3-4).
Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină
de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare. Îngăduiţi-
vă unii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul.
Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi (Col. 3:12-13).
Cadru
Multe versete ne confirmă că neiertarea este principalul obstacol în calea eliberării.
Astfel, iertarea este, în principiu, metoda de a obţine eliberarea. A ierta înseamnă a elibera
persoana care ţi-a greşit de orice ai avea împotriva ei, de orice lucru pe care ai putea crede că
ţi-l datorează şi să refuzi să o mai judeci – să renunţi la dreptul de a te răzbuna pe ea sau de
a-i plăti cu aceeaşi monedă – apoi o laşi în seama Domnului, ca El să o trateze cum consideră
că este potrivit.
Când iert:
• Spun că vreau să acţionez după legea milei şi a harului, nu după legea scrisă. Afirm
că doresc ceea ce doreşte Dumnezeu pentru persoana respectivă;
• Iertarea nu poate fi îndeplinită în mod eficient, fără primirea harului şi ajutorului lui
Dumnezeu;
• Adesea aceasta implică iertarea strămoşilor, a membrilor de familie şi a altor
persoane cu care am avut relaţii importante, de asemenea şi a propriei persoane;
• Iertarea poate implica o decizie, urmată de schimbări interioare, prin primirea
adevărului privitor la o situaţie; când cel care ne-a rănit îşi manifestă părerea de rău
şi când observăm rolul pe care îl joacă Dumnezeu, de a ne apăra pe tot parcursul
acestui proces, putem ierta mai uşor;
• Acest proces poate presupune şi pocăinţa din atitudinea de a-L judeca pe
Dumnezeu sau din a avea aşteptări din partea Lui, cereri şi credinţe care nu sunt
evlavioase;
• Neiertarea conduce în mod inevitabil la tortură demonică şi la sentimentul că te afli
închis într-o temniţă;
• Cu cât am adăpostit mai multă neiertare, cu atât ne este mai greu să putem ierta,
datorită rădăcinilor amare, adânci şi a minciunilor fortificate, împuternicite de
demonic.
care le am împotriva ei şi nutresc în mintea mea o răzbunare faţă de ea; când evit să comunic
cu ea.
Pot vorbi de chinul neiertării care acţionează în viaţa mea, când nu am putere în
umblarea mea; când am probleme fizice inexplicabile; când trec prin perioade de descurajare;
când nu pot dormi bine; când starea vieţii mele pare îngreunată şi mă confrunt cu împotriviri.
Când cel care doreşte eliberare Sozo este partea ofensată, poate vei avea nevoie să-i
prescrii „restituţia” biblică – ceea ce înseamnă restaurarea a ceea ce a luat, şi apoi să-i permită
puţin câte puţin celeilalte persoane să se încreadă în el din nou, ajutând-o să se vindece
treptat, pentru ca relaţia să devină normală.
Paşi în lucrare
Discutarea subiectului iertării poate fi sistematică sau se poate ajunge la ea pe măsură
ce se desfăşoară lucrarea şi se descoperă domeniile de neiertare. Adesea iertarea se
manifestă în urma vindecării unei răni, prin folosirea uneltei Prezentării lui Isus. Acestea sunt
doar câteva exemple şi afirmaţii succinte. Este bine să urmezi călăuzirea Domnului.
D. Probleme cu păcatul
Cadru
Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dar dacă
ne mărturisim păcatele, el este credincios şi drept, ca să ne ierte şi să ne curăţească de
orice nelegiuire (1 Ioan 1:8-9).
Şi toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El, prin Isus Hristos,
şi ne-a încredinţat slujba împăcării; că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea
cu Sine, neţinându-le în socoteală păcatele lor, şi ne-a încredinţat nouă propovăduirea
acestei împăcări. Noi dar, suntem trimişi împuterniciţi ai lui Hristos; şi, ca şi cum Dumnezeu
ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu!
Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El l-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim
neprihănirea lui Dumnezeu în El (2 Cor. 5:18-21).
Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se
roage; şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la
moarte (1 Ioan 5:16).
Păcatul presupune mărturisire şi pocăinţă, curăţire şi, dacă este potrivit, eliberare –
schimbarea gândirii cu privire la ceea ce cred despre situaţie şi faptul de a-i permite puterii lui
Dumnezeu să-mi schimbe acţiunile. Prin mărturisire admit că sunt de acord cu standardul lui
Dumnezeu şi îmi evaluez mintea, inima şi acţiunile. Pocăinţa şi iertarea decurg în mod natural
din cunoaşterea perspectivei lui Dumnezeu asupra problemei sau situaţiei. Procesul poate
Pocăinţa adevărată înseamnă mai mult decât a avea simple remuşcări sau de a ne
părea rău pentru noi. Aceasta înseamnă să observăm că i-am rănit pe alţii în mod profund, să
ne confruntăm în întregime cu păcatul propriu, şi să ne întoarcem spre Dumnezeu, fără a mai
căuta scuze. Este mărturisirea că nu ne putem schimba şi că strigăm după ajutor. Înseamnă să
fim gata să purtăm consecinţele faptelor noastre şi să plătim pentru ele, să dorim să îndurăm
întreaga pedeapsă pentru răul comis, chiar dacă şi altcineva a contribuit la comiterea lui.
Paşi în slujire
Depistarea păcatului se poate face în mod sistematic, pe măsură ce se aplică metoda
celor Patru Uşi sau se consultă o listă cu domeniile păcatului, însă poate fi şi o reacţie simplă,
în urma expunerii acestuia de către Duhul Sfânt. Urmează câteva exemple şi afirmaţii făcute
pe scurt. Permite-I Domnului să te conducă.
(1) „Doamne, îmi mărturisesc păcatul _________. Aleg astăzi să renunţ să mai fac
________ şi mă supun Domniei Tale în acest domeniu al vieţii mele”.
(2) „Doamne, mărturisesc că nu pot să mă schimb şi îţi cer cu smerenie să mă
schimbi, începând din interiorul meu. Mă supun Ţie. Iau __________, o duc la
cruce la cruce şi îţi ceri să o sorteşti morţii”.
(3) Vorbeşte-i persoanei de iertare şi elibereaz-o din vina şi din ruşinea păcatului. „Ca
şi un reprezentant al lui Isus îţi spun acum că eşti iertată de ________ iar vina ta
este înlăturată. Mărturisesc că este voia Domnului să te curăţească de orice
nelegiuire şi păcat şi să te facă să te simţi curată”.
(4) Adesea mai există o nevoie, şi anume de a experimenta întâlnirea cu Isus;
foloseşte unealta Prezentării lui Isus, intrarea Lui în evenimentul(tele) respectiv(e)
şi cere-I lui Isus să-i adreseze cuvinte de iertare vizavi de acea problemă (de ex. o
femeie care a avut un avort Îl aude şi Îl vede pe Isus primind-o şi eliberând-o de
vină şi ruşine);
(5) Poate persoana trebuie să treacă prin experienţa iertării vizavi de propria ei
persoană, aşa cum s-a prezentat în secţiunea anterioară;
(6) Poate trebuie să renunţe la minciunile care o acuză, să lege şi să scoată afară
orice influenţă demonică şi să refuze orice implicare în acea arie a păcatului;
(7) Poate trebuie să renunţe şi să rupă legămintele şi legăturile sufleteşti înrudite cu
acea arie a păcatului (vezi unealta Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei descrisă mai
sus).
(8) Roagă-te ca sângele curăţitor al lui Isus să spele păcatul respectiv, potrivit
pasajelor din 1 Ioan 1:9, Efes. 1:7 şi Col. 1:20. Cere-i persoanei să revendice
sângele lui Isus şi să-i mulţumească lui Dumnezeu că a salvat-o de acest păcat şi a
adus-o aproape de Dumnezeu.
(9) Treci la eliberare, după cum este cazul.
Păcatele părinţilor ne sunt transmise prin: moştenire genetică, mediu afectiv şi spiritual,
semănat şi secerat, propagare demonică, blesteme oculte şi jurăminte şi ar mai putea fi şi alte
căi. Un blestem este ca o pedeapsă sau plată pentru încălcarea unei legi sau a unei înţelegeri
încheiate, care necesită să fie plătită integral. Isus a luat blestemele noastre asupra Lui. Ele
par să fie probleme inexplicabile, boală, divergenţe, etc. Blestemele cad asupra oamenilor din
iniţiativa lui Dumnezeu, a demonilor sau ca şi consecinţe naturale ale păcatului.
Este important să ne ferim să judecăm generaţiile trecute. Noi nu ştim cu ce situaţii s-au
confruntat ele şi nici ce presiuni s-au exercitat asupra lor. Este important, de asemenea, să nu
respingem binecuvântările primite de generaţiile dinaintea noastră. Revendică moştenirea
bună şi elimin-o pe cea falsă, propagată demonic.
Paşii includ:
• Mărturisirea păcatelor părinţilor;
• Iertarea strămoşilor şi a părinţilor încă în viaţă;
• Pocăinţa pentru repetarea păcatelor părinţilor şi faptul de a-ţi cere iertare pentru ele;
• Primirea iertării;
• Renunţarea la orice implicare;
• Aplicarea la viaţa ta a crucii lui Isus şi a sângelui Lui;
• Ruperea oricărui legământ, jurământ şi distrugerea puterii tuturor păcatelor şi
blestemelor;
• Declararea adevărul că eşti o parte a noii împărăţii a lui Dumnezeu şi eşti adoptat într-o
nouă familie.
Scriptura ne spune clar că duhul nostru uman poate simţi şi poate fi rănit. Acest lucru
este adevărat, în special când circumstanţele care s-au petrecut în momentul conceperii sau în
perioada sarcinii nu au fost liniştite, iar copilul nu se simte pe deplin acceptat şi binevenit. Îi
putem cere lui Isus să intre în acea amintire şi să vindece acea rană a duhului.
Noi observăm adesea cele patru domenii cheie (cele Patru Uşi) care au deschis o uşă
atât influenţei demonice cât şi consecinţelor păcatului în viaţa unei persoane: păcate sexuale,
ura şi neiertarea, frica şi practicile oculte. În fiecare din domeniile vizate de aceste Patru Uşi
pot exista câteva surse cheie sau factori care influenţează sau chiar controlează mişcările
persoanei în acel domeniu al păcatului, inclusiv minciuni cheie de origine păgână, pe care le
crede, atacuri demonice specifice, probleme legate de răni, blesteme transmise din generaţie
în generaţie şi păcatele părinţilor transmise mai departe.
Această abordare a fost iniţiată în timpul trezirilor din Argentina, fiind modificată şi
îmbunătăţită în mai multe rânduri şi de alţii. Tabelul ilustrează o modificare a abordării din
Argentina şi a aceleia privitoare la Restaurarea temeliilor a lui Kylstras. Rândurile reprezintă
păcate şi domenii problemă iar coloanele păcate şi surse ale problemelor. Folosirea intersecţiei
dintre coloane şi rânduri va duce la depistarea unei metode puternice, menite să ajute la
explorarea problemelor şi a nevoilor unei persoane, precum şi a cauzelor principale care le-au
generat.
Astfel noi, prin puterea şi călăuzirea Duhului Sfânt, depistăm cauzele care au generat
păcatul şi primele manifestări ale acestuia, înlăturăm dreptul influenţei demonice de a fi
prezentă şi de a se manifesta acolo, şi eliberăm persoana din obiceiul de a continua să
producă consecinţele dezastruoase ale acelui model păcătos în viaţa ei. O dată ce am
descoperit o rădăcină, adesea trecem cu rapiditate la Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei,
Un alt exemplu îl constituie faptul că am putut avea mai mulţi parteneri sexuali.
Scriptura ne spune că noi „devenim una” cu fiecare asemenea persoană. Inimile ni se
zdruncină şi devin împărţite. Amintirile ne chinuiesc şi ne urmăresc, influenţele demonice de
natură sexuală şi problemele legate de poftă ne însoţesc
paşii pe care-i facem spre puritate. Când ne pocăim de
asemenea fapte, practicate în trecut, şi de adulter, când îi Căci Dumnezeu vede
binecuvântăm pe alţii, retezând legăturile sufleteşti păgâne, purtarea tuturor, priveşte
când rupem legămintele şi eliberăm acele persoane, ca să paşii fiecăruia. Nu este nici
devină soţi şi soţii evlavioase, în relaţia cu partenerii lor de întuneric, nici umbră a
morţii, unde să se poată
viaţă pe care îi au în prezent, ştergem trecutul cu buretele
ascunde cei ce fac
şi avem capacitatea de a ne revendica întreaga inimă,
fărădelegea.
pentru a fi dăruită partenerului de viaţă pe care-l avem în
Iov 34:21-22
prezent sau pe care îl vom avea în viitor.
„Nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădulare ale lui Hristos? Voi lua eu mădularele lui
Hristos, şi voi face din ele mădulare ale unei curve? Nicidecum. Nu ştiţi că cine se lipeşte
de o curvă, este un singur trup cu ea? Căci este zis: „CEI DOI SE VOR FACE UN SINGUR
TRUP”. Dar cine se lipeşte de Domnul este un singur duh cu El. Fugiţi de curvie! Orice alt
păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvârşit afară din trup; dar cine curveşte,
păcătuieşte împotriva trupului său. Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt,
care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai
voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul
vostru, care sunt ale lui Dumnezeu (I Cor. 6:15-20).
Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie; fiecare din voi să ştie să-şi
stăpânească vasul în sfinţenie şi cinste; nu în aprinderea poftei, ca Neamurile, care nu
Dar voi suferiţi cu plăcere pe nebuni, voi, care sunteţi înţelepţi! Dacă vă robeşte cineva,
dacă vă mănâncă cineva, dacă pune cineva mâna pe voi, dacă vă priveşte cineva
de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi! (2 Cor 11:19-20).
Ci a fost din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi, ca să pândească
slobozenia pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să ne aducă la robie; noi nu ne-am
supus şi nu ne-am potrivit lor nici o clipă măcar, pentru ca adevărul Evangheliei să
rămână cu voi (Gal 2:4-5).
Cadru
• Oamenii necăsătoriţi care se implică în lucrare trebuie să fie însoţiţi de o persoană
căsătorită;
• Dacă ceea ce se întâmplă în timpul sesiunii este prea dezgustător, persoana necăsătorită
implicată în slujire poate ieşi din cameră, dacă continuă să rămână persoanele cu
numerele 2 şi 3 (pentru a se asigura acoperirea spirituală);
• Nu permite persoanei care trece prin procesul Sozo să intre în detalii;
• Ruşinea este întotdeauna conectată cu asemenea probleme;
• Aproape întotdeauna există rădăcini adânci care au condus la această activitate;
• Duhul de fantezie şi romantism – este un duh al înşelării;
• Problemele legate de autoritate sunt întotdeauna prezente;
• Avortul – neiertarea faţă de sine se manifestă puternic aici – ura faţă de sine, crimă;
• Aventuri amoroase emoţionale şi legături sufleteşti împuternicite de demoni;
• O experienţă sexuală desfrânată în trecut, care poate conduce la incapacitatea de a fi
intim.
O legătură sufletească nepotrivită (păgână) este adesea ilustrată printr-o relaţie în care
o persoană controlează o altă persoană sau o tratează ca pe o sclavă. Adesea în aceasta sunt
prezente aspecte înşelătoare (1 Tes. 4:6), conform cărora cineva promite un lucru pe care,
apoi, nu-l poate îndeplini, fără a-şi compromite neprihănirea. Legăturile sufleteşti, care sunt
după voia lui Dumnezeu, pot fi intense, şi sunt rânduite de El, în vederea menţinerii unor relaţii
sănătoase (de ex. David şi Ionatan). Măsura o reprezintă legitimitatea şi nu intensitatea.
Adesea o relaţie legitimă poate fi distorsionată într-una nelegitimă (de ex. „dacă copiii mei m-ar
iubi şi m-ar onora, nu s-ar muta din oraş”).
Acestea sunt zdrobite în urma unor combinaţii potrivite ale ÎLÎ, incluzând: renunţarea la
aspectele nespirituale ale relaţiei, iertarea persoanei, preluarea acelei părţi din inimă care a
fost dăruită celuilalt, dăruirea înapoi a acelei părţii din inimă luată de la celălalt, mărturisirea şi
scoaterea demonilor, etc.
Dar Eu vă spun că ori şi cine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecăţii;
şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i
va zice: „Nebunule”, va cădea sub pedeapsa focului gheenei. Aşa că, dacă îţi aduci
darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele rău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul
acolo, înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi
darul (Mat. 5:22-24).
Cine zice că este în lumină, şi urăşte pe fratele său, este încă în întuneric până acum.
Cine iubeşte pe fratele său, rămâne în lumină, şi în el nu este nici un prilej de poticnire.
Dar cine urăşte pe fratele său, este în întuneric, umblă în întuneric şi nu ştie încotro
merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii (I Ioan 2:9-11).
Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, şi I-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat
toată datoria, fiindcă m-ai rugat. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău,
cum am avut eu milă de tine? Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor,
până va plăti tot ce datora. Tot aşa vă va face şi Tatăl Mei cel ceresc, dacă fiecare din
voi nu iartă din toată inima pe fratele său” (Mat. 18:32-35).
Cadru
• Ura faţă de sine – (asociată cu anorexia şi bulimia) poate avea legătură cu o boală sau cu
o suferinţă, dar şi cu alte lucruri, pe care le urâm la noi înşine;
• Acest aspect poate fi cel mai greu de restaurat – având adesea în spate un întreg eşafodaj
de raţionamente;
• Blesteme prenatale, respingere – în special când se pare că nu există nici o explicaţie;
• Adesea aceasta îşi are sursa în respingere;
• Poate fi însoţită de o atitudine de judecată – „Eu niciodată n-aş face aşa ceva”;
• Mânia are adesea o rădăcină mai adâncă, în traume din copilărie, în neglijenţă, etc.;
• Persoana poate ierta şi încă să mai aibă atitudini de judecată şi dispreţ – ocupă-te de
ambele.
D. Uşa fricii
În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are
cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste (I Ioan 4:18).
Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El Însuşi a fost
deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea
morţii, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe toţi aceia, care prin frica morţii, erau
supuşi robiei toată viaţa lor. (Evrei 2:14-15).
Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere,
care ne face să strigăm: „Ava! adică Tată!” Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul
nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori:
moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu
adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El (Rom 8:15-17).
Cadru
• Are legătură cu concepţia greşită despre Dragostea lui Dumnezeu – cu impresia că
aceasta este condiţionată, reţinută, etc.;
• Se manifestă cel mai adesea în copilărie – în urma unor traume şi evenimente
devastatoare, minciuni crezute, etc.;
• Sursa poate fi o avertizare părintească făcută în mod greşit cu privire la posibilele hazarde
ale vieţii;
• Conduce la fobii, obsesii şi complexe;
• Roada poate consta în nevoia puternică de a controla şi de a se baza pe tăria personală;
• Adesea părăsirea în copilărie a deschis o uşă fricii;
• Filmele şi alte mijloace mas-media – ochiul este poarta duhului;
• Moarte şi traumă;
• Cea mai obişnuită manifestare a fricii este un spirit care controlează.
„Dacă cineva se duce la cei ce cheamă pe morţi şi la ghicitori, ca să curvească cu ei, Îmi
voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia, şi-l voi nimici din mijlocul poporului lui” (Lev.
20:6).
„Dar Duhul spune lămurit că în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se
alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, abătuţi de făţărnicia unor
oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor (I Tim. 4:1-2).
„Căci sunt gelos pe voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un
bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată. Dar mă tem ca, după
cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de
la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos. În adevăr, dacă vine cineva să vă
propovăduiască un alt Isus, pe care noi nu l-am propovăduit, sau dacă este vorba să
primiţi un alt duh, pe care nu l-aţi primit, sau o altă Evanghelie, pe care n-aţi primit-o, oh,
cum îl îngăduiţi de bine! Oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători
înşelători, care se prefac în apostoli ai lui Hristos. Şi nu este de mirare, că chiar Satana se
preface într-un înger de lumină. Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în
slujitori ai neprihănirii. Sfârşitul lor va fi după faptele lor” (2 Cor 11:2-4, 13-15).
În norod s-au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor
strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul, care i-a răscumpărat, şi vor
face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică. Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din
pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău. În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări
înşelătoare, să aibă un câştig de la voi. Dar osânda lor îi paşte de multă vreme, şi pierzarea
lor nu dormitează (2 Pet 2:1-3).
Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii, şi se vor amăgi şi
pe ei înşişi 2 Tim. 3:13.
Cadru
• Răzvrătirea se bazează pe: - păşirea în afara sferei de autoritate şi te expune, în realitate,
autorităţii satanice, dând influenţă altor puteri asupra ta şi nu Domnului Isus;
• Toate acestea îşi au sursa în vrăjitorie.
• Vrăjitorie albă, deschisă şi „respectabilă” (Wicca);
• Convenţii secrete;
• Deghizate sub denumirea de new age (noua eră), în muzică, horoscoape, etc.;
• Influenţe teritoriale, transmise din generaţie în generaţie, răzvrătire, culte, lucrări ale
firii;
• Manipulare, intimidare, dominare.
• Devieri spre ocultism, căutători ai puterii în control demonic;
• Ghicire – furnizează cunoaştere prin mijloace supranaturale.
• Lasă-L pe Dumnezeu să ia iniţiativa – atunci rezultatele vor fi ale Sale.
• Vrăjitorie – preia controlul sau modifică simţurile fizice prin diferite mijloace;
• Ocultismul include şi predicarea unui Isus fals (2 Cor. 11:2-3) şi bărbaţi care domină şi
controlează (2 Cor. 11:13, 20);
• Droguri – ruperea acestor legături, a legăturilor sufleteşti şi a jurămintelor interioare, etc.
• Blesteme pronunţate asupra mea în mod premeditat sau altfel – chiar şi blesteme
personale;
• Toate tipurile de practici oculte – horoscoape, ghicirea viitorului, quija, meditaţiile (chiar
partidele „inocente” de aţipeală în linişte), hipnotismul, cititul în palmă, astrologia, Cărţile de
Tarot, etc.);
• Masoneria;
• Unele practici medicale alternative, care îşi au originea în Mişcarea New Age;
• Consacrarea faţă de o anumită practică ocultă sau de un idol;
• Aici se poate include şi păcatul – Creştinismul fals.
• Acţionează ca nişte duhuri ale cultelor – foarte mică diferenţă;
• Când ne deschidem din punct de vedere spiritual, trebuie să fim prudenţi pentru a
nu-i permite accesul unui duh fals;
• Idolatria prin anumite practici (de ex. împărtăşirea falsă din 1 Cor. 10 :20), daruri,
etc. ;
• Credinţele şi doctrinele eretice ale demonilor deschid calea pentru invazia
demonică;
• Aici se poate include denominaţionalismul exagerat.
• Filmele şi alte mijloace mas-media, muzica considerată ca o sursă, idolatria;
• Poate fi vorba şi de păcate transmise din generaţie în generaţie sau de un blestem la
origine.
A. Concept de bază
Cuvântul lui Dumnezeu ne spune cum este Dumnezeu Tatăl. Acesta este adevărul
obiectiv. Însă relaţiile noastre omeneşti, de familie, influenţează felul în care Îl vedem pe
Dumnezeu. Noi vedem lumea după cum suntem noi, nu după felul cum este ea în realitate. Noi
Îl privim pe Dumnezeu ca şi pe tatăl nostru pământesc, pe Isus după felul în care sunt fraţii
noştri, şi pe Duhul Sfânt după modelul mamei noastre. Deşi toţi aceştia pot fi oameni buni, noi
am putut să fim răniţi de unul dintre ei sau chiar de toţi. Pe măsură ce Îi cerem Tatălui să ne
dea o imagine corectă despre Sine Însuşi sau îi cerem persoanei să „privească” la Tatăl, la Fiul
sau la Duhul Sfânt, putem să obţinem, în mod normal, o puternică impresie cu privire la ceea
ce a reprezentat relaţia persoanei cu membrul respectiv de familie şi care au fost minciunile
crezute despre Dumnezeu. După această fază, putem trece foarte uşor la vindecare şi la
iertare în relaţia respectivă.
Această unealtă este foarte bună în stabilirea unor noi începuturi şi posibilităţi de a
avea o relaţie intimă cu Dumnezeu Tatăl. De asemenea, această abordare te ajută şi în
relaţiile cu ceilalţi membri ai Trinităţii. Scopul este de a aduce relaţia cu un membru al Trinităţii
pe o nouă bază. Acest proces începe adesea cu taţii noştri pământeşti. Problemele în acea
relaţie au creat minciuni şi concepţii false despre Dumnezeu Tatăl, care influenţează şi
blochează intimitatea cu El. Când dăm la o parte aceste pietre din cale şi dezordinea, eliberăm
persoana ca să poată stabili un contact direct cu Dumnezeu Tatăl, adesea prin intermediul
unei imagini revelatoare. Uneori frica de Tatăl este atât de mare, încât Îi cerem lui Isus să ne
ajute să aducem persoana aceea la Dumnezeu Tatăl.
B. Abordare de bază
continuă să rămână înrădăcinate în noi, prin reacţii păcătoase apărute în faţa unor
situaţii, prin răni, activitate demonică, ignoranţă, etc. Noi putem:
o Practica iertarea, pocăinţa, renunţarea la minciuni, rupe legămintele false etc.,
fie prin intermediul celor Patru Uşi deschide, fie în mod direct;
o Practica vindecarea amintirii prin folosirea, după cum este cazul, a uneltei de
Prezentare a lui Isus;
o Lega influenţa demonică ce ţine persoana captivă;
o Lua în considerare blestemele transmise din generaţie în generaţie etc.
Imagine
bună?
„Ce crezi despre
mine?”
Nu
Găseşte motive pentru faptul
că ai o imagine greşită sau
pentru care nu ai o
asemenea imagine Nu
1. Întoarce-te la ÎLÎ; Răspuns
2. Întoarce-te la cele 4 uşi; bun?
3. Imaginează-ţi-L pe Isus şi
caută ajutorul Lui;
4. Îndepărtează influenţa
demonică. „Mai sunt încă minciuni pe
care le crezi despre tine?”
Încheiere
• Dacă răspunsul a fost bun, putem trece la înlăturarea oricăror minciuni, adresându-I lui
Dumnezeu următoarea întrebare: „Tată, mai sunt şi alte minciuni pe care le cred despre
Tine?” Aceasta conduce adesea la mai multă revelaţie şi vindecare. Aceasta este o
variantă a Prezentării lui Isus.
A. Concept de bază
Acest set de metode înrudite îşi au originea în mai multe slujiri care l-au practicat în
diferite forme şi se bazează pe o întâlnire reală cu Isus (vizavi de vizualizarea ghidată şi de
imaginile induse) în „vindecarea interioară” practicată în anii ’70. Tăria şi ţinta primordială a
metodelor vizează răni interioare adânci şi structuri interne care îi împiedică pe oameni să
ajungă la vindecare. Un element comun al fiecăreia dintre ele este că noi ne vindecăm cel mai
bine de rănile din trecut prin faptul că Îl auzim pe Isus sau pe Tatăl împărtăşindu-ne ce este
adevărat şi ce crede El despre situaţie – şi nu ce credem noi înşine sau slujitorul Sozo.
Dumnezeu Însuşi Îi vorbeşte celui care trece prin procesul Sozo şi îi aduce libertate şi
vindecare. Cum se întâmplă aceasta? Adevărurile de bază includ următoarele aspecte:
• Cândva, în trecut, mai ales în copilărie, s-a petrecut un incident care a provocat răni.
Minţile noastre minunate, adesea ajutate de influenţa demonică, au construit o realitate
falsă, care să explice faptele şi să trateze problema rănilor. Apoi trăim în acea realitate
şi zidim pe temelia ei;
• Acea structură interioară ireală, bazată pe minciuni, cauzează sau agravează durerea
simţită în prezent. La baza ei se află o minciună centrală şi o altă structură de minciuni
înrudite. Când Îi permitem Domnului să le înlăture şi să le înlocuiască cu adevărul,
durerea se poate alina;
• Emoţiile şi problemele prezente reflectă evenimente trecute care au cauzat durerea –
asemeni oricărui consilier, se poate merge înapoi pe firul durerii simţite, până se ajunge
la evenimentul original; Adesea Duhul Sfânt accelerează procesul, în mod uimitor,
aducând persoana chiar până în momentul în care minciuna a fost crezută pentru prima
dată. Vindecarea poate avea loc, când se atinge sursa durerii şi se tratează minciunile;
• Cunoaşterea adevărului din perspectiva lui Dumnezeu mă eliberează de durerea pe
care am ţinut-o ascunsă înăuntrul meu, prin minciunile pe care am continuat să le cred;
Astfel Dumnezeu este cel mai indicat să-mi ofere perspectiva Lui – Isus mi-o poate
revela, persoana o poate cunoaşte, întrebările o pot revela, cuvântul şi imaginea
profetică o pot intensifica;
• Pentru a ajunge la durere şi la minciună, este cel mai bine să identific şi să simt cu
adevărat amintirea originală, însoţită de minciuna şi de durerea ei – chiar şi atunci când
reacţionez la aceasta;
• Sunt gata să primesc adevărul – Îi cer lui Isus să-mi comunice ce este adevărat cu
privire la acea situaţie, unde era El, ce crede El despre situaţie şi despre persoană, etc.
4
Această unealtă este o parte esenţială a Slujirii Teopostice. Deoarece, atunci când am auzit termenul
teopostic, noi mersesem deja destul de mult pe drumul slujirii, în întâlnirea cu Isus din timpul sesiunilor,
şi având în vedere faptul că acordăm în egală măsură valoare şi altor unelte / revelaţii, am decis să nu
adăugăm componente parţiale acestei slujiri teopostice. Toate elementele acestei slujirii sunt înfăţişate
în Triunghiul Sozo, deşi într-un mod diferit, pentru a permite o concentrare mai mare asupra restaurării
familiei şi a relaţiei cu tatăl (Scara Tatălui), a domeniilor păcatului (cele Patru Uşi) şi a împărtăşirii
modului de îndeplinire a lucrării Împărăţiei. De exemplu ÎLÎ ar fi probabil denumită „înlăturarea
dezordinii”, după modelul teopostic. Noi apreciem mult lucrarea Doctorului Ed Smith şi nu intenţionăm să
trecem peste dorinţa acestuia, ca modelul teopostic să fie prezentat exact aşa cum a intenţionat dânsul.
Recomandăm, de asemenea, ca practicantul Sozo să parcurgă atât cursurile de bază cât şi pe cele
avansate, care sunt disponibile la Slujirea Teopostică (www.teopostic.com). Cursul de bază se găseşte
la biblioteca bisericii Grace Center şi parcurgerea lui este o condiţie necesară pentru a deveni
specializat în lucrarea Sozo.
• Aceasta conduce adesea la alte schimburi, cu rol de restaurare, între Isus şi Dumnezeu
Tatăl, exprimate în termenii unei revelaţii pline de iubire, ai vindecării, amintirilor
explicate, destinelor asigurate, înlăturării temerilor, etc.
B. Abordare de bază
Figura următoare ne arată o „succesiune logică” de bază în Prezentarea lui Isus. Este
vorba de un concept foarte simplu, pe care nu îl forţăm. Dacă ne împotmolim la un nivel,
trecem la altul sau la o altă unealtă. NICIODATĂ nu există sentimentul eşecului şi nici una din
întrebările adresate nu au răspunsuri corecte sau greşite … niciodată.
Da
Primeşte adevărul. Alege să
aplici ÎLÎ sau Cele Patru
Uşi.
Încheiere
Procesul de bază implică: (1) identificarea emoţiilor prezente dureroase, (2) aflarea
sursei lor adevărate, în urma unui eveniment sau perioade de timp, (3) înţelegerea clară a
faptului că acel lucru despre care emoţiile îţi mărturisesc că este adevărat este, de fapt, o
minciună, (4) auzirea adevărului pronunţat de Isus în situaţie şi (5) îndeplinirea lucrării
Împărăţiei, pentru a elimina orice alte probleme minore înrudite cu aceasta (păcat, neiertare,
renunţare, etc.). Paşii din diagramă sunt tipici, însă te poţi mişca în cadrul şi în afara ei, după
cum te călăuzeşte Dumnezeu.
2. Caută amintirea. Cere-I lui Isus să ducă persoana în locul în care a început să simtă
pentru prima dată ________ sau unde a experimentat pentru prima dată emoţia;
o Poate că la început va ezita puţin şi va ajunge să vorbească despre lucruri din alte
câteva perspective, cu scopul de a ajunge la amintirile de la bază;
o Poate că se va opri la alte câteva amintiri, până va ajunge la cea originală – ca şi
cum acestea ar fi nişte indicatoare care să-i puncteze destinaţia: prima amintire;
o Nu uitaţi că originea poate fi prenatală – un spirit dezvoltat pe deplin într-un făt
poate percepe, simţi şi crede;
o Dacă ai ajuns într-un punct în care minciuna este deja foarte clară (înainte de a
ajunge la amintirea propriu-zisă) şi ai descoperit că este cu adevărat crezută de
persoană, poţi să-i ceri pur şi simplu lui Isus să-i arate persoanei locul în care a fost
crezută pentru prima dată;
o Uneori se poate ajunge mult mai uşor la evenimentul propriu-zis, cerându-i mai
degrabă „copilului” care a experimentat evenimentul să-l relateze, decât să-i spui
adultului prezent să îşi amintească;
o Când îi ceri persoanei să descrie camera sau un anumit obiect, minciuna poate
deveni uneori mai evidentă;
o Poate trebuie să dai la o parte obstacolele, prin renunţare, mărturisire, liniştirea
vocilor demonice, etc. – toate acestea tind să fie influenţe demonice, minciuni şi
păcat. Apelează la metoda Îndeplinirea Lucrării Împărăţiei pentru a realiza aceasta;
o Cere-i persoanei să-şi descrie amintirea – asigură-te că se concentrează la
„aceasta” – cere-i să simtă durerea şi să o descrie. Asigură-te că modul în care o
face este real şi nu doar mental.
o Unii fac aceasta prin a-i permite persoanei să-şi reverse sentimentele pe care le au
cu privire la situaţie – uneori adresându-se direct lui Dumnezeu sau lui Isus;
o Adesea simplul fapt de a-I cere lui Isus să-ţi arate minciuna îţi va aduce un răspuns
mai rapid sau te va face să depăşeşti un obstacol întâlnit în cale;
o Definirea minciunii poate fi realizată prin întrebări (cum ar fi: cine, ce, când, unde,
de ce, cum) – care te ajută să formulezi minciuna în locul persoanei. Apoi persoana
este întrebată cât de reală i se pare (Abordarea Teopostică foloseşte o notare de la
1 la 10);
o Cere-i să spună cât i se pare de adevărată, să o afirme din nou, pentru a-i rafina
intensitatea, să folosească cuvinte diferite, să privească la situaţiile şi
comportamentele prezente, să se concentreze la prezentarea cuvintelor sau
frazelor.
a. Asigur-o că mult din ceea ce se întâmplă în prezent are de-a face cu trecutul;
b. Ajut-o să ierte, roagă-te şi cere-I lui Dumnezeu să o ajute în situaţia de faţă;
c. Ajută-o să găsească modalităţi practice de a face faţă situaţiei prezente după Sozo,
recomandă-i consiliere, etc.
9. Starea în care nu simte nimic, decât moarte:
a. Sentimentele EXISTĂ acolo, doar că sunt reprimate şi înăbuşite;
b. Poate este nevoie să se facă mărturisiri privitoare la acest „zid”, cere-I lui Dumnezeu să
îţi arate cum să treci de el, aplică metoda „Zidului”;
c. Apelează la metoda Celor Patru Uşi sau la ÎLÎ pentru a putea depăşi starea aceasta;
d. Cere-I lui Dumnezeu doar să îi iubească, foloseşte Scara Tatălui pentru a te ocupa de
aceste probleme părinteşti.
Acolo unde există durere şi păcat, o persoană poate avea două reacţii de bază care
necesită tratare. Sozo vizează rădăcina acestor lucruri şi uneori pot fi necesare câteva sesiuni,
până se ajunge la descurcarea plasei minciunilor şi a comportamentelor greşite.
• Unele comportamente sunt destinate pentru a proteja persoana de durere sau să ofere o
soluţie pentru: dependenţele greşite, anorexie, homosexualitate, etc. Acestea sunt
mecanisme conduse de durere, care sunt bazate pe imitaţie. Comportamentul este mânat
de o emoţie negativă, de o structură bazată pe minciună, care îşi are sursa într-o minciună
legată de o amintire din trecut. Unele stări sunt deosebit de serioase şi necesită ajutor
medical, care ar trebui sugerat. Nu căuta să-i înlături „soluţia”, (de ex. dezechilibrul
alimentar sau medicaţia aleasă), deoarece vei deveni adversarul pe care-l va evita pentru a
găsi o nouă soluţie;
• Nu căuta să o învinovăţeşti sau să abordezi modificarea comportamentului, deoarece
aceasta aduce în viaţa persoanei mai multă vină şi lipsuri. Adresează-te direct structurii
centrale, bazate pe minciună şi durere;
• Alte comportamente sunt rezultatul direct sau consecinţa durerii şi / sau a păcatului: fobii,
reacţii pline de panică, etc. Ele sunt reacţii la durere, bazate pe o structură a durerii şi a
minciunii, pe pagube şi manifestări demonice, etc., deşi, din nou, comportamentul este
condus de o emoţie negativă, bazată pe o amintire din trecut şi pe o minciună. Nu căuta să
controlezi comportamentul – persoana va eşua pur şi simplu, va avea o criză nervoasă sau
va găsi un alt mod de a-şi exprima durerea şi păcatul din interior.
5
Instrucţiuni detaliate în aceste domenii sunt disponibile şi ne sunt călduros recomandate în cursul de Slujire
Teopostică pentru avansaţi, valabil la www.theopostic.ro.
se reîntoarce, apoi iarăşi apare şi dispare, acest fapt indică un alt loc care are nevoie
de vindecare (de ex. acelaşi comportament este folosit pentru a trata mai multe
probleme dureroase diferite).
2. Anorexia – abţinerea de la mâncare. Bulimia – excesul de mâncare şi vomitarea ei.
Mâncarea forţată – cheful de a mânca.
a. Caută să afli ce simte persoana, chiar înainte de a acţiona – care este emoţia care o
„conduce”;
b. Apoi foloseşte metoda Prezentării lui Isus pentru a ajunge la amintiri, minciuni, etc.
3. Tulburări violente, obsesive – mintea se detaşează de durere, printr-un comportament care
se repetă. Este un ritual care, atunci când este declanşat de minte, o distrage şi uşurează
presiunea amintirii dureroase.
a. Caută să descoperi ce simte persoana, chiar înainte de a acţiona – emoţia „care o
îndeamnă să acţioneze ”;
b. Întreab-o: „Cum te-ai simţi dacă te-ai abţine de la _________?”
c. Apoi foloseşte metoda Prezentării lui Isus, ca şi mai înainte. Poate va fi nevoie să
descoperi câteva minciuni. Observă dacă persoana are pace.
4. Homosexualitate – este inacceptabilă din punct de vedere biblic, este un păcat (1 Cor. 6:9-
11). În mod normal are de-a face cu durerea, aceasta fiind sursa ei principală. Apoi este
însoţită de o gândire plină de confuzie şi de un văl al înşelării.
a. Persoana trebuie să-şi dorească să ajungă de acord cu Dumnezeu în privinţa faptului
că acesta este un păcat şi să vrea să se schimbe – foloseşte ÎLÎ pentru a mânui
parţial acest păcat. Se începe prin a-i cere individului să-şi mărturisească păcatul şi
să renunţe la el. Cere-i să renunţe la tăria eului său şi să-i ceară lui Dumnezeu
puterea de a deveni liber. Apoi să aleagă să-şi ofere trupul ca pe un instrument al
neprihănirii (Romani 6:16). Să înveţe să facă faţă ispitei – prin supunere, împotrivire
şi apropiere de Dumnezeu (Iac. 4:7-8). Oferă-i cele două seturi de casete – indică-i
să asculte caseta despre câştigarea bătăliei zilnice;
b. Foloseşte metoda Prezentării lui Isus pentru a descoperi amintiri de abuz,
abandonare, etc., şi minciuni care au provocat ruşine, respingere, confuzie, etc.
Trebuie ca persoana să ajungă să experimenteze amintirile şi durerea de la început.
i. Cere-i persoanei să răspundă cum se simte vizavi de încheierea relaţiei –
stârneşte-i emoţiile negative;
ii. Caută să depăşeşti emoţiile care maschează dragostea homosexuală şi dorinţa de
satisfacere sexuală.
c. Această metodă trebuie combinată cu schimbarea comportării, prin supunerea
trupului tratamentului crucii, deoarece acesta este un păcat comis împotriva propriului
corp;
d. Dacă revine, cere-i persoanei să intre mai profund în ceea ce s-a întâmplat, să
descopere amintirea dureroasă şi să o aibă în vedere.
Editare divină
Paşi tipici
Roagă-te împotriva minciunilor şi tiparelor de gândire care au fost gravate adânc în
mintea persoanei. Cere-I Domnului să schimbe chiar modalităţile în care mintea este
conectată, modul în care celulele creierului se conectează pentru a transmite informaţiile
dureroase. Apoi BATE DIN PALME şi spune: „ACUM zdrobesc aceste tipare vechi şi îţi cer să
faci aceasta, Doamne!”
Mecanisme stimulatoare
Concept de bază
Amintirile traumatice, petrecute într-un anumit punct din trecut, sunt declanşate de
stimuli care se manifestă în prezent şi la care se face adesea referire prin sindromul de stres
post traumatic.
• Amintirile par prezente şi reale;
• Stimulii sunt cheile uşilor – întreabă despre stimuli, dacă îi sesizezi.
Paşi tipici
1. Cere-I lui Dumnezeu să-ţi arate unde era E, când s-a întâmplat evenimentul – pentru a-
l vedea din perspectiva Sa. Pentru aceasta foloseşte Unealta Prezentării lui Isus.
2. Cere-I Duhului Sfânt să dea la o parte mecanismul stimulator, după ce uşa este
închisă;
3. Cere-I lui Dumnezeu să şteargă durerea amintirii din memorie – faptele trecute nu se
mai pot schimba.
Zidul
Concept de bază
Noi ne construim în subconştient un zid care să ne protejeze – însă acesta ne împiedică în
realitate să obţinem lucrurile de care avem nevoie (de ex. intimitate sau iertare) – protecţia falsă ne
separă de Dumnezeu şi de celelalte relaţii. Aceasta este o tehnică prin care Duhul Sfânt ajută o
persoană să vizualizeze peretele care o ţine despărţită de Dumnezeu sau de alte relaţii şi să îl
demoleze. (Vezi discuţia despre vizualizarea ghidată - această metodă nu este similară aceleia - din
secţiunea 1, Partea a III-a).
Paşi tipici
Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi.
Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit – Iacov 5:16.
Luaţi seama la voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, mustră-l! Şi
dacă-i pare rău, iartă-l! Şi dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi, şi de
şapte ori pe zi se întoarce la tine şi zice: „Îmi pare rău” – să-l ierţi – Luca 17:3-4.
Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă
plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare.
Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă
unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. Dar mai pe sus de toate
acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii. Pacea lui
Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în
inimile voastre, şi fiţi recunoscători. Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi
în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de
laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima
voastră – Col 3:12-16.
Când aruncăm o privire asupra a ceea ce se întâmplă în Trupul lui Hristos, descoperim
că lucrarea unui om iese din joc nu din cauza absenţei ungerii, a lipsei de educaţie sau chiar a
unui deficit de carismă personală (deşi toţi aceşti factori au impactul lor). Descoperim că
aspectul care îl descalifică pe un om din a sluji este păcatul personal şi rănile care iasă la
iveală în viaţa lui, dependenţele sexuale păcătoase, mânia şi ofensele, care se manifestă sub
forma unei severităţi sau capacitatea redusă de a stabili relaţii cu alte persoane. Nici o
persoană nu poate rămâne constant la un nivel superior nivelului ei de curăţie personală
înaintea lui Dumnezeu – a nivelului ei de libertate de sub influenţa şi întăriturile demonice.
Indivizii, în virtutea carismei şi ungerii lor personale, pot ţinti să ajungă în poziţii importante.
Însă îndemânările lor copiate nu durează prea mult. Ele nu se pot menţine, fără o curăţie
corespunzătoare. Fii sigur că păcatul te va găsi. Nivelul la care se ridică viaţa unui bărbat sau
a unei femei este întotdeauna determinat de caracterul lor divin şi nu de ungere. Din acest
motiv Sozo este atât de vital.
Sozo nu este doar o lucrare special programată în timp, îndeplinită cu ajutorul unei
echipe Sozo, deşi acest aspect poate constitui o mare parte a ei. În primul rând este un mod
de viaţă, un mod de umblare, de a ajunge şi de a rămâne curat înaintea lui Dumnezeu şi în
relaţiile cu ceilalţi. Biserica, într-un fel, a pierdut acest adevăr. În cadrul celor mai multe familii
care compun o biserică şi în relaţiile pe care le avem unii cu alţii, nu există o modalitate uşoară
de a ne mărturisi păcatele reciproc. Dacă cineva are o problemă, se duce la un consilier
profesionist, şi aceasta numai atunci când lucrurile se înrăutăţesc foarte mult.
Biserica n-ar trebui să fie ca şi lumea: ascunsă, să se protejeze pe sine, conştientă fiind
de imaginea ei ipocrită. Unde este locul în care să putem veni în prezenţa altora şi să ne
împărtăşim nevoile şi rănile, să ne mărturisim păcatele şi să obţinem curăţire, vindecare,
iertare şi eliberare? Suntem noi „în stare să ne îndemnăm şi să ne mustrăm unii pe alţii” într-un
mod real? Noi observăm că lucrarea Sozo se desfăşoară pe trei niveluri de bază:
Ştim că păcatul nemărturisit aduce robie şi că lucrurile care zac ascunse în întuneric se
dezvoltă şi dau naştere unor întărituri care pregătesc locul manifestării demonice. Ştim că voia
lui Dumnezeu este ca asemenea lucruri să nu se întâmple în viaţa nici unui fiu şi a nici unei
fiice ai Lui.
De-a lungul vieţilor noastre există o revelaţie periodică, însă progresivă, a domeniilor în
care ne lipseşte stăpânirea, a celor în care există păcat şi întuneric. Noi suntem transformaţi şi
conformaţi chipului lui Hristos – sfinţiţi, din slavă în slavă. Din când în când avem nevoie de
ajutor, pentru a depăşi anumite lucruri şi a fi liberi. Avem nevoie de o altă persoană, antrenată,
care să ne aducă un adevăr plin de revelaţie în unele domenii ale vieţilor noastre, care să ni-L
reprezinte pe Isus, pe măsură ce ne mărturisim, ne pocăim sau auzim cuvinte ale adevărului,
care ne vindecă şi ne mângâie.
Chiar şi Arhanghelul Mihail s-a limitat la propria lui sferă şi nivel de autoritate (Iuda 9).
Vor fi şi situaţii în care persoanele au experimentat abuzuri şi demonizarea într-un asemenea
grad, încât au nevoie de o slujire specializată, pe termen mai lung – care are de-a face, în mod
obişnuit, cu urmările scindării personalităţii şi ale disocierii. În mod normal, acest lucru necesită
O echipă este compusă din doi sau trei slujitori şi este susţinută prin mijlocire. Insistăm
să existe doar O SINGURĂ PERSOANĂ care să deţină autoritatea şi care să supravegheze o
sesiune Sozo. Ceilalţi din echipă se supun acelei autorităţi. În mod normal desemnăm numai
lucrători de acelaşi sex, deşi sunt şi situaţii când este nevoie de un bărbat sau de o femeie sau
în care există preferinţe în acest sens. Întotdeauna echipa de slujire va avea în componenţă şi
un membru de acelaşi sex. Niciodată nu obişnuim să slujim singuri, ajutând o persoană de
sexul opus... niciodată... în nici un caz. Este mai bine să se amâne o sesiune decât să se
acţioneze când există neînţelegeri sau nepotriviri. În echipele de două sau trei persoane:
Rolul nr.1
• Autoritatea principală – are rolul de a lua deciziile finale, de a îndruma, de a încheia
sau prelungi sesiunea, de a scoate demoni, etc.;
• A asculta indicaţiile furnizate de membrul nr. 2 al echipei – conţine adesea o cheie
importantă;
• Conduce şi menţine unitatea echipei.
Rolul nr. 2
• Se supune conducerii liderului principal – în mod tăcut şi fără a-şi impune ideile;
• Ajută la descoperirea pistei corecte, căutând uşi deschise şi indicaţii pe care liderul
nr. 1 nu le observă şi i le aduce acestuia la cunoştinţă;
• Se luptă în Duhul pentru liderul nr. 1, împotriva obstacolelor, etc.;
• Ascultă ce are de spus membrul echipei cu nr. 3 şi transmite informaţia liderului cu
nr. 1.
Rolul mijlocitorului
• Fiecare lider cu numărul 1 trebuie să aibă 5 mijlocitori care să prezinte sesiunea
înaintea lui Dumnezeu – ei se pot ruga de oriunde şi nu trebuie neapărat să se afle
la faţa locului;
• Fiecare membru nr. 2 trebuie să aibă trei mijlocitori;
• Adesea mijlocitorii au cuvinte şi revelaţii pe care le comunică înaintea sesiunii;
• Nu sunt mijlocitori? Atunci nu există nici o sesiune Sozo.
A. Cadru
Sesiunea este foarte simplă în concepţie şi structură, după cum este prezentată în
imaginea următoare. Antrenează persoana care a venit pentru eliberare şi fă-o să se simtă
confortabil. Găseşte în triunghiul Sozo un punct de pornire. Iar la sfârşit, vorbeşte lucruri
referitoare la destin, încurajează şi caută să restaurezi relaţia cu Dumnezeu Tatăl.
Am descoperit că există trei „faze” ale unei sesiuni tipice Sozo, aşa cum sunt înfăţişate
în schema următoare. Pe scurt, acestea se pot sintetiza astfel: „fă-i să se simtă confortabil”,
„mergi până la rădăcinile problemei şi ajută-I să ajungă la libertate” şi „fă-i să se simtă din nou
confortabil”. În faza a II-a există mai multe întoarceri, reveniri şi deplasare între paşi. Nu trebuie
să se piardă din vedere că restaurarea relaţiei cu Dumnezeu Tatăl reprezintă scopul principal.
Faza I
Realizează un cadru
confortabil
Faza II – Pasul 1
Discerne unealta cu care
începi
Faza II – Pasul 2
Îndeplineşte lucrarea
Împărăţiei
Faza II – Pasul 3
Scoate demonii
Faza II – Pasul 4
Plinătate şi Destin
Faza III
Binecuvântează şi dă
Înainte de toate, acestea ar fi câteva gânduri: instrucţiuni
Sunt diferite modalităţi de abordare şi perioade care necesită efectuarea unor paşi. De
exemplu:
2. Timp personal de rugăciune şi stăruire în Cuvânt – pregătirea prin rugăciune începe, când
este posibil, cu câteva zile înainte – este nevoie să fii ascultător – şi să te asiguri că pacea
domneşte;
• Fii atent la visurile pe care le-ai avut cu o noapte înainte de o sesiune Sozo,
deoarece acestea îţi pot furniza indicii sau chei;
• Cu o zi înainte sau după o zi se pot primi cuvinte de cunoştinţă (mijlocitorii pot primi
asemenea cuvinte);
3. Verifică unitatea cu soţia (soţul) şi cu familia – unitatea cu soţia sau cu soţul trebuie să
existe întotdeauna înainte de a începe lucrarea, altfel se pot încălca limitele autorităţii şi să
se deschidă uşi în faţa atacului.
5. Membri echipei Sozo se roagă unii pentru alţii cu 20, 30 de minute înaintea sosirii
persoanei.
• Leagă duhurile care operează şi care ţintesc să atace membri echipei (de exemplu,
duhuri de batjocură, intimidare, etc.);
• Scutură-te de praful care s-a pus pe tine în timpul zilei;
• Cere ungerea lui Dumnezeu, unelte şi chei necesare pentru a ajunge la libertate;
• Cere să fie stârnite darurile profetice;
• Cere ca, prin lumina Duhului Sfânt, să fie descoperite principalele uşi de intrare;
• Cere ca bucuria şi pacea Duhului să constituie atmosfera care domină întregul
proces... chiar atunci când Acesta atinge lucruri dificile... chiar tragice;
• Roagă-te cu privire la poziţia şi locul unde se desfăşoară sesiunea, pentru protecţia
casei şi a tuturor celor care locuiesc în ea, etc.
6. Stabileşte cu partenerii tăi durata sesiunii de slujire şi ora încheierii ei, verificând totodată
dacă persoana căreia i se slujeşte este de acord cu ora respectivă (aceasta ar putea să fie,
de exemplu, ora 22.00).
Faza I, pasul I
Roag-o pe persoană să se destindă şi explică-i lucrurile de bază.
Lucruri de bază:
• Băuturi, bomboane de mentă sau chiar gustări, scaune confortabile, lumini reduse ca
intensitate;
• Zâmbeşte mult – permite bunătăţii Duhului Sfânt să radieze prin tine;
• Nu divaga şi nu pierde timpul preţios cu discuţii „fără rost”;
• Asigură-te că persoana este gata să privească doar la Isus, pentru a ajunge să
experimenteze libertate.
Acţiuni:
• Prezintă-te pe tine şi pe ceilalţi, vorbeşte despre rolurile pe care le veţi avea;
• Explică scopul general şi metoda;
• Explică faptul că se vor lua notiţe şi că se vor păstra secretele;
• Răspunde la orice fel de întrebări.
Faza I, pasul 2
Asigură-te că persoana doreşte cu adevărat libertatea.
Lucruri de bază:
• Unii urmăresc doar o uşurare sau să îşi scuze păcatul şi firea pământească;
• Disperarea este o condiţie necesară pentru eliberare – dacă demnitatea este mai
importantă decât eliberarea, nu merge mai departe – pentru că nu vei avea succes;
• Eliberarea poate fi obţinută doar de aceia care doresc să îndeplinească condiţiile lui
Dumnezeu – iertare, pocăinţă, renunţare, să-L facă pe Isus Domn peste acel domeniu,
etc.;
• Se află ei aici din propria lor dorinţă? Dacă nu, lucrurile nu evolua prea mult, până când nu
va lua propria decizia de a merge mai departe şi de a colabora total.
Acţiuni:
• Explică-le cu grijă ce se va face şi fă-i să se simtă în largul lor cu privire la întregul proces –
fă-i să fie degajaţi, fără a le ascunde că procesul ar putea fi unul dificil, în care este foarte
posibil ca situaţia lor să fie total expusă – că ei trebuie să fie vulnerabili, cinstiţi şi deschişi;
• Acceptă decizia lor – indiferent care ar fi aceasta... tu nu-i poţi forţa pe oameni să fie liberi;
• Adesea începem doar prin a sta în linişte şi a căuta intuiţie profetică, pentru a le putea
discerne starea - cerând revelaţie;
• Pune accentul pe a le explica dorinţa şi condiţiile lui Dumnezeu.
Faza I, pasul 3
Asigură-te că persoana care doreşte eliberare este creştină sau doreşte să devină
creştină
Lucruri de bază:
• Nu ne putem aştepta ca eliberarea să aibă loc în afara lui Hristos. Însă Dumnezeu e gata
să elibereze pe oricine de păcat şi din robie, când se îndeplineşte lucrarea Împărăţiei;
• Este ca şi cu propriul tău copil, comparativ cu un copil din vecini. Când se înserează,
trebuie să-l trimiţi pe cel din vecini la casa lui. Astfel scoaterea demonilor pare să facă
persoana vulnerabilă unor necazuri ulterioare (Mat. 12:43-45);
• Eliberarea unui necreştin îl face vulnerabil unei demonizări ulterioare, mai serioase,
deoarece nu are protecţie;
• Tu poţi să te rogi pentru el rugăciuni care îi dau un gust al libertăţii, făcându-i cunoştinţă cu
Cel care îl poate elibera;
• Faptul simplu de a deveni creştini nu ne eliberează în mod automat de legăturile pe care le
aveam înainte de a deveni creştini;
• Sunt multe convertiri false – care nu reflectă nici o schimbare în viaţă, nici un fel de ură faţă
de păcat;
• Adesea avem de-a face cu oameni trimişi de alţii – asiguraţi-vă că ei înşişi îşi doresc
libertatea;
• Te poţi confrunta cu discuţii religioase şi cu răspunsuri gata pregătite referitoare la motivul
pentru care există acele probleme – evită-le. Poate fi vorba de legalism sau de doctrinele
demonice care aduc confuzie.
Acţiuni:
• Întreabă: „De când este Isus Domnul vieţii tale?” sau „De când umbli cu Domnul?”, dacă nu
eşti sigur că sunt mântuiţi;
• Condu-i la o cunoaştere salvatoare a lui Isus, ca Domn şi Mântuitor;
• Explică-le că acum sunt pregătiţi pentru a fi eliberaţi, aceasta fiind o parte a mântuirii lor.
Faza I, pasul 4
Fă ca duhurile să se supună în numele lui Isus
Lucruri de bază:
• Demonii nu trebuie să se dea în spectacol sau să dicteze în procesul Sozo de eliberare.
Noi primim indicaţii de la Dumnezeu, nu de la demoni … sau de la persoana în sine;
• Nu le permite demonilor să întrerupă, să vorbească în întâlnire, să controleze sesiunea, să
distragă atenţia cu un „spectacol” sau să intimideze persoana prin ameninţări;
• Este vorba de confruntarea cu un adevăr, nu de confruntarea unui om cu o putere
spirituală;
• Nu abuza de autoritatea pe care o ai în mod stupid… stingând duhul chiar cu focul lui
Dumnezeu, etc. Autoritatea se exercită cu smerenie.
Acţiuni:
• Fii ferm, dar calm – tu faci fiecare mişcare sub călăuzirea Duhului Sfânt;
• Spune: „Supune-te în numele lui Isus” – şi leagă toate duhurile;
• Crede că duhul este sub autoritatea lui Hristos – că ai autoritatea să-l legi sau să le legi;
• Se poate întâmpla ca, în cadrul unei sesiuni Sozo, o unealtă să fie blocată – atunci pur şi
simplu te opreşti şi legi acele lucruri care blochează.
Sunt câteva lucruri pe care le facem, de obicei, şi care au de-a face cu comportamentul
general al acestei faze, deşi fiecare unealtă are variaţiile ei:
1. Mergi la rădăcină
Ia persoanei un interviu şi înregistrează-l
Lucruri de bază:
• Caută cauza de la rădăcină sau dreptul de acces în trei domenii: corpul (păcat sexual),
sufletul (mânie/ură, traumă/frică), domeniul spiritual (ocultism) sau, în cazul rănilor,
minciuna (minciunile) crezută(e) iniţial;
• Fii conştient şi de alte cauze şi probleme, cum ar fi disocierea, cauze fizice;
• Caută să discerni domeniile în care persoana este prizonieră şi acelea în care este captivă;
• Treci de lucrurile superficiale sau de suprafaţă, pentru a ajunge la rădăcina care a cauzat
problemele, evită devierile lipsite de importanţă şi minciunile intermediare;
• În cazul captivilor, căutăm să descoperim prima amintire care a cauzat durere şi minciuna
asociată cu ea. În cazul Prizonierilor, încercăm să aflăm prima manifestare a răzvrătirii sau
de cedare în faţa ispitei;
• Minciunile tind să se grupeze în categoriile: fricii, abandonării, ruşinii, corupţiei, lipsei de
speranţă, neputinţei, infirmităţii, confuziei şi derivă din interpretarea greşită a experienţelor
vieţii, informare greşită din partea altora şi influenţă demonică;
• Caută alte uşi de intrare – blesteme, jurăminte şi păcat transmis din generaţie în generaţie;
situaţii de neascultare faţă de Cuvânt;
• Caută momentul în timp şi situaţia în care au intrat demonii – aceasta este de obicei cheia
de a descoperi tipul demonului şi modalitatea de a-i închide uşa;
• Noi luăm un interviu Duhului Sfânt şi notăm lucrurile descoperite de El – uneori prea multe
informaţii din partea persoanei diminuează valoarea declaraţiilor;
• Aceasta NU este o sesiune de consiliere – oferă sfaturi cât mai puţine, nu da
învăţătură, fii încet la vorbire şi grabnic la ascultare;
• Caută inspiraţie şi conducere profetice.
• Cere-i să vorbească despre prima împrejurare când a simţit un anumit lucru sau a
experimentat problema respectivă;
• Caută minciuna – caută locul atacului şi realizează că acesta corespunde adesea cu locul
destinului; caută rădăcini, nu doar ramuri – adesea observi un simptom pentru prima dată
şi te duci pe urmele lui, până ajungi la rădăcini – care sunt adesea în copilărie;
• Caută să asociezi un model al încercărilor duşmanului de a-şi infiltra schemele cu modele
ale destinului;
• Poţi folosi cuvinte profetice, însă permite persoanei să le judece şi să poată fi de acord cu
ele – nu da o profeţie, în care te străduieşti să o convingi, persoana nefiind altceva decât
un fel de spectator redus la tăcere. Fără ordine, formule şi mumbo jumbo. Acestea nu
indică altceva decât un abuz spiritual.
Nu se face consiliere!!!
2. Uşi închise
Elimină dreptul legal sau motivul pentru care influenţa demonică sau controlul ar fi
prezente.
Lucruri de bază:
• Caută adevărul în locul minciunilor şi ocupă-te de păcat în locul întăriturilor;
• Aceasta slăbeşte sau înlătură total influenţa demonilor, până în punctul în care vor fi scoşi
afară cu mai multă uşurinţă sau chiar nici nu va mai trebui să te ocupi de ei;
• Foloseşte uneltele din îndeplinirea lucrării Împărăţiei furnizate mai jos:
• Persoana trebuie să dorească să-i ierte, din inimă, pe toţi aceia faţă de care are mânie sau
amărăciune – „Aleg să iert”
• Vor fi şi perioade în care Îl rogi pe Dumnezeu să administreze o vindecare profundă şi să
toarne har, pe măsură ce rănile sunt expuse şi tratate – este ca şi cum ai lua o pauză
pentru a permite harului să lucreze – în care Îi dai voie lui Dumnezeu să vindece în
profunzime;
• Pe măsură ce se descoperă rădăcina, poate este timp ca persoana să se destindă şi să se
deschidă, pentru a primi în continuare rugăciune în vederea împlinirii destinului ei, care să
o încurajeze să meargă înainte.
• Foloseşte rugăciuni pe care persoana să le repete după tine, declaraţii şi mărturisiri ale
adevărului;
• Oamenii trebuie să vorbească din inimă. Aceasta poate să însemne luarea unei decizii
care să nu ţină seama de emoţii sau care să fie chiar contrară lor. Aceasta însă n-ar trebui
să fie o repetare ca de papagal a cuvintelor pronunţate de slujitori, fără o convingere că vor
să facă ceea spun – deoarece un asemenea mod de a proceda ar fi total ineficient;
• Evită gândirea logică şi încercarea de a linişti persoana prin explicaţii „psihologice neclare”;
• Foloseşte cele trei modalităţi de rugăciune şi conversaţiile cu Dumnezeu – cere-I lui
Dumnezeu ajutor specific.
Lucruri de bază:
• Într-o sesiune sau interacţiune Sozo cu o persoană, se pot observa, aparent sau subtil,
unele manifestări ale prezenţei demonice, cum ar fi: plânsul, scuturatul, ţipatul, greaţa,
privirea în gol, somnolenţa, tusea, greaţa, căscatul, emoţiile subite, presiune,
împăienjenirea ochilor, incapacitate neaşteptată de a se concentra, etc. Acestea nu sunt
decât câteva indicii ale unei potenţiale influenţe demonice, nicidecum a uneia definite. Noi
suntem FOARTE precauţi în a judeca sau în a atribui influenţa demonică – suntem însă
rapizi în a discerne pur şi simplu, în a ne lua notiţe şi în a veni cu toate acele observaţii
înaintea Domnului.
• Demonicul este rar problema – aceasta este cauzată de păcat şi de răni, deci acest pas,
de a te ocupa de problemă, poate fi făcut oricând de-a lungul procesului, şi are în vedere
înlăturarea obstacolelor, legarea demonilor şi aducerea lor în starea de neputinţă, iar
scoaterea demonilor în sine va avea loc la sfârşitul sesiunii Sozo. Poate nici nu va fi
necesar, dacă nu se percepe nici o manifestare demonică.
• Porunceşte-le demonilor să vorbească şi să dea informaţii, când se ascund sau apar, dacă
simţi să scopul lui Dumnezeu este ca ei să dea informaţii, însă nu uita că şi atunci când
spun adevărul demonii au scopuri înşelătoare.
• Demonii acţionează adesea în grupuri, sub comanda unui „om tare” – leagă-i pe toţi
laolaltă şi scoate-i afară. Există demoni mai puternici şi mai slabi; caută să te adresezi
capului „găştii”;
• Puterea lor poate depinde de tipul lor, de metoda lor de intrare, de gradul în care persoana
a fost de acord cu ei în trecut etc. – de ocultism, de posesiunile transmise din generaţie în
generaţie, dintre care controlul pare să fie cel mai puternic (Însă Isus este infinit mai
puternic);
• Demonii pot avea nume „funcţionale” (de ex. duh de frică, control, ocultism, etc.) dar pot
revela şi nume demonice (cum ar fi Lucifer, etc.);
• Se poate face referinţă la ei în termenii problemei pe care au cauzat-o sau în funcţie de
împrejurarea în care a început necazul;
• Poţi întrevedea o libertate instantanee – sau persoana poate fi deja liberă, aceasta fiind
numai o verificare;
• Dacă demonul nu iese afară, nu este pentru că Isus nu este Victorios. Acest lucru se
datorează unei uşi deschise, unei minciuni crezute, unei rămăşiţe a unui drept legal a lui de
a fi acolo – continuă să sondezi terenul şi să cauţi un răspuns, porunceşte demonului să
spună de ce crede că are dreptul de a mai rămâne.
• Aminteşte-ţi limitele autorităţii tale – nu abuza de autoritate, aruncându-i în iazul de foc, etc.
Spune-le să plece unde îi trimite Isus;
• Adesea se poate observa o schimbare în ochi şi în înfăţişarea exterioară;
Acţiuni
• Ia autoritate asupra fiecărui duh sau grup de duhuri, leagă-le şi scoate-le afară, în numele
lui Isus Hristos;
• Citează Scriptura, declară victoria lui Isus, invocă numele Său;
• Întreabă: „Ce se întâmplă acum în interiorul tău?”
• Notează pe marginea din stânga a caietului tău de notiţe traseul aspectelor demonice cu
care te confrunţi, pentru a te ajuta la sfârşit;
• Verifică toate uşile şi ferestrele, pentru a te asigura că sunt închise;
• Dacă persoana nu experimentează nici o uşurare, întoarce-te la faza cu interviul – cere-I
Duhului Sfânt să-ţi descopere dacă există vreo uşă de acces deschisă, alte minciuni care
necesită să fie descoperite – ceva ce nu a fost înţeles sau nu a fost adus la lumină;
• Cere-I Duhului Sfânt să-ţi reveleze motivul pentru care a mai rămas un duh nescos: dacă îţi
lipseşte credinţa în autoritatea lui Isus, au rămas minciuni, personalităţi şi voinţe multiple,
legături datorate păcatului nemărturisite, decizii greşite nemărturisite, persoana nu vrea cu
adevărat să scape de demoni;
• Dacă aceştia încep din nou să se manifeste stabileşte controlul.
4. Plinătate şi destin
Roagă-te pentru umplere, destin şi binecuvântează persoana
Lucruri de bază:
• Îndreaptă atenţia persoanei asupra adevărului care merge înainte şi nu asupra minciunilor
din trecut la care are tendinţa să privească;
• Restabileşte din punct de vedere profetic limite, binecuvântări, identitate şi destin;
• Lucrurile s-au agravat atât de mult încât, în anumite privinţe sau domenii, nu mai sunt deloc
siguri cine sunt;
• Poţi să spui cuvinte profetice – să încurajezi, să dai îndemnuri cu multă grijă şi să
consolezi;
• Restaurează valoarea persoanei – şi încurajeaz-o mult;
• Înlocuieşte minciunile care au fost crezute cu adevărul;
• Să doreşti să aduci acel domeniu din viaţa persoanei înapoi în planul original al lui
Dumnezeu;
• Să vrei să proclami caracteristicile care definesc persoana, pe care Satan a dorit să le
pervertească;
• Să numeşti chiar acele domenii vizate de Satan, care făceau parte din destin, afirmându-le
în mod profetic.
Acţiuni:
• Profeţeşte destinul în termenii identităţii persoanei şi ai direcţiei în care se îndreaptă;
• Repetă cu persoana ceea ce a făcut şi a spus Dumnezeu, etc.;
• Roagă-te pentru ea, ca să fie umplută din nou cu Duhul Sfânt;
• Dacă simţi că este necesară o sesiune nouă, poţi spune: „te vom trimite acasă ca să te
odihneşti şi să te bucuri de libertatea pe care o ai. Cere-I Duhului Sfânt să îţi arate dacă
mai este şi vreun alt aspect pe care El doreşte să-l atingă mai târziu şi vom stabili o nouă
întâlnire împreună”;
• Asigură-te că persoana pleacă cu sentimentul că ai o părere bună despre ea;
• Poţi pronunţa o binecuvântare paternă (maternă);
• Cere-I lui Dumnezeu să lucreze o vindecare profundă în persoana respectivă;
• Nu grăbi tu procesul!!!
Noi putem proclama destinul revelat al unei persoane, restabilind chemarea şi planul ei în
Domnul.
Lucruri de bază:
• Mulţumirea este o modalitate de zidire a credinţei persoanei – aceasta poate să fie puţin
confuză şi nesigură vizavi de ceea ce tocmai s-a întâmplat;
• Asigură-te că Dumnezeu primeşte slava;
• Asigură-te că persoana mulţumeşte cu adevărat;
• Poate trebuie să o ajuţi în sensul acesta;
• Dacă ezită sau spune o rugăciune „întinată”, ai nevoie să reiei Faza II.
Acţiuni:
• Fă un rezumat al sesiunii şi a tuturor celor întâmplate – cere-i să spună dacă este de acord
şi înţelege;
• Învaţă persoana să mulţumească în credinţă, şi să nu pronunţe rugăciuni care izvorăsc din
speranţă: „Sper că”;
• Ajut-o să se concentreze la ceea ce a fost făcut şi nu la ceea ce mai poate rămâne de
făcut;
• Leagă demonii, ca să nu aducă confuzie.
Lucruri de bază:
• Scopul este de a stabiliza persoana şi de a o ghida, pentru a rămâne în siguranţă;
• Sfaturile practice, pline de speranţă, sunt menite să o încurajeze.
Acţiuni:
• Înmânează-i caietul şi casetele Sozo complementare;
• Dumnezeu va continua să o salveze, să o vindece şi să o elibereze (Sozo); aceasta va mai
descoperi unele locuri în care mai are nevoie să-şi întregească libertatea, ajungând la un
grad mai profund de înţelegere decât cel atins deja;
• Unii pot avea nevoie să-şi ajusteze viaţa în anumite puncte şi să apeleze la consiliere;
• Unele lucruri îi pot părea puţin ciudate, ca şi când le-ar privi cu un alt set de ochi;
• E nevoie să îi reaminteşti lucrurile de bază, pentru a-şi putea menţine libertatea;
• Avertizează-o cu grijă de posibilitatea de a fi din nou provocată de vechile influenţe
demonice şi arată-i cum să se lupte împotriva lor;
• Cere-i să găsească o persoană care să o ajute să depăşească aceste probleme;
• Planifică orice informaţie logistică despre o altă întâlnire comună sau activităţi
complementare;
• Asigură-te că va continua să frecventeze o biserică locală, fiind supusă autorităţii.
Lucruri de bază:
• Te-ai aflat în luptă spirituală, cere să se roage pentru tine, să fii scuturat de praf şi
reumplut;
• Slujiţi-vă unii altora după sesiune – însă fără frică;
• Aşteaptă să primeşti binecuvântări şi nu insulte – însă umblă cu precauţie.
Acţiuni:
• Rugaţi-vă unii pentru alţii, descotorosiţi-vă de demonii cu care v-aţi confruntat;
• Declaraţi dependenţa doar de Dumnezeu;
• Rugaţi-vă pentru casă şi familie;
• Rugaţi-vă pentru cel care a fost salvat, vindecat şi eliberat (care a trecut prin procesul
Sozo);
• Dacă experimentaţi dificultăţi – recunoaşteţi-le ca pe nişte atacuri şi căutaţi ajutor.
Anexa A -
Repere bibliografice pentru lecturi ulterioare6
C. Fred Dickason – ”Demon Possession and the Christian” (Posesiunea demonică şi creştinul)
C. Peter Wagner – ”Engaging the Enemy” (Legarea duşmanului)
Carlos Anacondia – ”Listen to Me Satan” (Ascultă-mă, Satan)
Charles Kraft – ”Deep Wounds, Deep Healing” (Răni adânci, vindecare adâncă)
Charles Kraft – ”Defeating Dark Angels” (Înfrângerea îngerilor întunericului)
Charles Solomon – “Handbook to Happiness” (Manual pentru fericire)
Chester and Betsy Kylstra – “Restoring the Foundations” (Restaurarea temeliilor)
Chris Thurman – “The Lies We Believe” (Minciunile pe care le credem)
Dan Allender – “The Wounded Heart” (Inima rănită)
David Foster – “Sexual Healing” (Vindecare sexuală)
David Semands – “Healing for Damaged Emotions” (Vindecarea emoţiilor rănite)
David Semands – “Healing of Memories” (Vindecarea amintirilor)
Dean Sherman – “Spiritual Warfare for Every Christian” (Lupta spirituală pentru fiecare creştin)
Derek Prince – “Expelling Demons” (Scoaterea demonilor)
Don Basham – “Deliver us From Evil” (Eliberează-ne de rău)
Ed Smith – “Beyond Tolerable Recovery” Theophostic Manual (Dincolo de însănătoşirea tolerabilă
Manual teopostic)
Ed Smith – “Healing Life’s Deepest Hurts” (Vindecarea celor mai adânci răni ale vieţii)
Eugene Kennedy, Sara Charles – “On Becoming a Counselor” (Despre cum să devii un consilier)
Frank Hammond – “Pigs in the Parlor” (Porci în salon)
Grant Mullen – “Why do I feel so down when my faith should lift me up?” (De ce mă simt atât de
deprimat, când credinţa mea ar trebui să mă ridice?)
James Friesen – “Uncovering the Mystery of MPD” (Dezvăluirea tainei MPD)
Jessie Penn-Lewis – “War on the Saints” (Război împotriva sfinţilor)
John and Mark Sandford – “Deliverance and Inner Healing” (Eliberare şi vindecare interioară)
John and Paula Sandford – “Healing the Wounded Spirit” (Vindecarea duhului rănit)
John and Paula Sandford – “The Transformation of the Inner Man” (Transformarea omului lăuntric)
John White – “The Masks of Melancholy” (Măştile melancoliei)
Leanne Payne – “Crisis in Masculinity” (Criza masculinităţii)
Leanne Payne – “Restoring the Christian Soul” (Restaurarea sufletului creştin)
Leanne Payne – “The Broken Image” (Imaginea sfărâmată)
Leanne Payne – “The Healing Presence” (Prezenţa vindecătoare)
Neal Lazano – “Unbound” (Dezlegat)
Neil Anderson – “The Bondage Breaker” (Cel care distruge sclavia)
Neil Anderson – “Freedom From Fear” (Eliberare de frică)
Neil Anderson – “Victory Over the Darkness” (Victorie asupra întunericului)
Pablo Bottari – “Free in Christ” (Liber in Hristos)
Peter Horrobin – “Healing Through Deliverance – Vol. 1 The Bible Basis” (Vindecare prin eliberare
vol. 1, bază biblică)
Peter Horrobin – “Healing Through Deliverance – Vol. 2 The Practical Ministry” (Vindecare prin
eliberare – vol. 2, slujire practică)
Susan Meltsner – “Body & Soul” (compulsive eating disorders) (Trup şi suflet – tulburări de
alimentaţie forţată)
Timothy Clinton, George Ohlschlager – “Competent Christian Counseling” (Consiliere creştină
competentă)
6
Bibliografia nu constituie o recomandare a acestor materiale, slujiri sau pagini de Web. Acestea sunt doar
perspective şi resurse menite să ajute.
Anexa B -
Poate un creştin “să aibă” un demon?
Acest subiect a fost unul controversat de mulţi ani şi nu va fi încheiat aici.
Însă un lucru cu care aproape oricine este de acord este acela că şi creştinii pot fi atraşi
şi prinşi în cursa demonicului, şi chiar să înceapă să-şi piardă controlul în unele sau în mai
multe privinţe. Noi am fi de acord cu toţii că aceşti oameni au nevoie de ajutor şi că înlăturarea
curselor, a capcanelor şi eliberarea sunt lucruri bune. Se pare că discuţia despre faptul că
demonul s-ar afla „în” sau „pe” creştin nu ajută la nimic, deoarece remediul este acelaşi –
alungarea demonului şi eliberarea creştinului. În loc de a vorbi despre hărţuirea, schemele şi
capcanele demonice, mai bine să lăsăm rezultatele lucrării Sozo să vorbească. Să lăsăm
manifestările, bineînţeles, dacă apar, să îndeplinească partea de convingere.
• Mărturia bazată pe experienţă, obţinută în urma fiecărei eliberări, ne indică acelaşi răspuns
afirmativ.
• Mulţi demoni sunt reminescenţe din zilele dinaintea convertirii omului la creştinism –
mântuirea nu elimină în mod automat controlul sau influenţa demonică asupra sufletelor
noastre – aceasta din urmă aducându-şi chiar un aport în procesul de sfinţire;
• Dumnezeu nu va face în locul nostru partea care ne revine nouă – de a ne împotrivi lui
Satan.
• Bunul simţ ne spune că, dacă am fost bolnavi înainte de mântuire, suntem şi acum, după
ce ne-am predat viaţa Lui. Dacă datoram bani cuiva sau eram într-un parteneriat de afaceri
nefavorabil, înainte de mântuire, mai suntem şi acum. Mântuirea nu schimbă consecinţa
respectivă, chiar dacă acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Ei bine, hărţuirea demonică se
bazează pe faptul că am renunţat cândva la o parte a autorităţii noastre, în favoarea
demonilor lui Satan, printr-un legământ – şi încă mai suntem în el, până în momentul în
care îl rupem. Mântuirea ne dă puterea de a-l rupe, însă ne-a mai rămas să facem şi pasul
în sine. Înainte de mântuire nu aveam şansa de a fi liberi – acum, însă, o avem.
Anexa C -
Referinţe din Scriptură – Influenţa demonică
2 Timotei 2:24-26 – Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blând cu toţi, în stare să înveţe pe
toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare, să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le
va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului şi, venindu-şi în fire, să se desprindă din cursa
diavolului, de care au fost prinşi ca să-i facă voia.
Păcat sexual:
Ps. 101:3-4 – Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de
mine. Inima stricată se va depărta de mine; nu vreau să cunosc pe cel rău.
Ură şi mânie:
Efes. 4:26-27 – „Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi”. Să nu apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi
prilej diavolului.
Frică:
Evrei 2:14-15 – Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi El Însuşi a fost
deopotrivă părtaş la ele, pentru ca, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe
diavolul, şi să izbăvească pe toţi aceia care, prin frica morţii, erau supuşi robiei toată viaţa lor.
Ocultism:
2 Cor. 11:3-4 – Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile
voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos. În adevăr, dacă vine
cineva să vă propovăduiască un alt Isus, pe care noi nu L-am propovăduit, sau dacă este vorba să
primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit sau o altă Evanghelie, pe care n-aţi primit-o, oh, cum îl îngăduiţi
de bine!
Altele:
Mat. 16:23 – Dar Isus S-a întors, şi a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire
pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri ale oamenilor”.
1 Tim. 3:6-7 – Să nu fie întors la Dumnezeu de curând, ca nu cumva să se îngâmfe şi să cadă în osânda
diavolului. Trebuie să aibă şi o bună mărturie din partea celor de afară, pentru ca să nu ajungă de ocară,
şi să cadă în cursa diavolului.
Luca 22:31-32 – „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru
tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi”.
Luca 9:54-56 – Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să
poruncim să se pogoare foc din cer şi să-I mistuie, cum a făcut Ilie?” Isus s-a întors spre ei, I-a certat, şi
le-a zis: „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi! Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele
oamenilor, ci să le mântuiască”.
Faptele apostolilor 5:3 – Petru I-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul
Sfânt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei?
Ioan 13:2, 27 – În timpul cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon,
gândul să-L vândă… Cum a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus I-a zis: „Ce ai să faci, fă
repede”.
Iacov 3:14-15 – Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să
nu minţiţi împotriva adevărului. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească,
drăcească.
Ioan 8:43-45 – Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu. Voi
aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi
nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui,
căci este mincinos şi tatăl minciunii. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.”
Efes. 2:1-2 – Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii
acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.
1 Tim. 4:1-2 – Dar Duhul spune lămurit că în vremile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se
alipească de duhurile înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, abătuţi de făţărnicia unor oameni care
vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor.
1 Cor. 10:20-21 – Dimpotrivă, eu zic că ce jertfesc neamurile, jertfesc dracilor, şi nu lui Dumnezeu. Şi
eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu dracii. Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor;
nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor.
1 Tim. 5:14-15 – Vreau dar ca văduvele tinere să se mărite şi să aibă copii, să fie gospodine la casa lor,
ca să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară, căci unele s-au şi întors să urmeze pe Satana.
1 Tim. 6:9 – Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite
şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare.
2 Cor. 11:13-15 – Oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, cari se prefac
în apostoli ai lui Hristos. Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină.
Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfârşitul lor va fi
după faptele lor.
1 Ioan 5:19 – Ştim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în puterea celui rău.
Ioan 14:30 – „Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în
Mine”.
Deut. 7:25 – Chipurile cioplite ale dumnezeilor lor să le ardeţi în foc. Să nu pofteşti şi să nu iei pentru
tine argintul şi aurul de pe ele, ca nu cumva aceste lucruri să ajungă pentru tine o cursă; căci ele sunt
o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.
2 Cor. 4:3-4 – Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea
pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind
lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.
1 Tes. 2:18 – Astfel, o dată, şi chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi; dar ne-a
împiedicat Satana.
1 Tim. 1:20 – Din numărul lor sunt Imeneu şi Alexandru, pe care I-am dat pe mâna Satanei, ca să
înveţe să nu hulească.
1 Cor. 5:5 – Am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca
duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus.
Apoc. 2:9 - „Ştiu necazul tău şi sărăcia ta (dar eşti bogat), şi batjocurile din partea celor ce zic că sunt
Iudei şi nu sunt, ci sunt o sinagogă a Satanei.
Anexa D –
Indicii ale depresiei datorate dezechilibrului chimic
Dezechilibru chimic
Demoni Răni emoţionale
Noi suntem creaţi într-un mod extraordinar, cu deosebită atenţie. Noi suntem fiinţe a
căror parte esenţială este duhul, avem suflete şi trăim în trupuri (1 Tes. 5:23). Aceste trei părţi
se întrepătrund. De fapt, limbajul Genezei, când ne descrie crearea lui Adam, se referă la
suflet ca şi la o îmbinare a trupului şi duhului însufleţit al omului.
• Uneori poate fi vorba, cel puţin parţial, de o problemă fizică, care să-şi aibă sursa în
chimia dezechilibrată a creierului;
Problemele pot avea, cel puţin parţial, şi o sursă fizică, în chimia dezechilibrată a
creierului. Ele conduc la boli unipolare sau bipolare, cum ar fi depresia, distimia, etc. Un
tratament fizic temporar, cu medicamente antidepresive, poate fi necesar, pentru a ajuta
procesul de vindecare, şi n-ar trebui considerat că se apelează la el din lipsă de credinţă. Însă
există şi pericolul creării unor dependenţe – fizice sau emoţionale – faţă de ajutorul chimic.
Deşi poate avea multe cauze, cel mai adesea este un simptom al altor probleme
esenţiale din viaţa persoanei, cum ar fi stresul, îngrijorarea, frica, interiorizarea emoţiilor şi
sentimentelor. Toate acestea pot conduce la un dezechilibru chimic, datorat epuizării uneia sau
mai multor substanţe chimice ale creierului (denumite neurotransmiţători), care sunt necesare
unei gândiri corespunzătoare şi funcţionării mentale.
Pentru a recunoaşte depresia clinică, trebuie să fie prezente cel puţin cinci din
următoarele simptome, în fiecare zi, cel puţin două săptămâni, şi nu există nici o altă situaţie
personală (de ex. mâhnirea personală) sau stare medicală care poate să cauzeze aceste
simptome8:
1. Dispoziţie sufletească persistent tristă, neliniştită, „de goliciune”, cea mai mare parte a
timpului, aproape zilnic;
2. Sentimente de neajutorare, pesimism şi apreciere de sine scăzută;
3. Sentimente de vină şi neajutorare, incapacitatea de a-şi observa valoarea;
4. Pierderea interesului în plăceri, hobby-uri şi activităţi, care odată erau atractive (inclusiv
sex);
5. Insomnia, trezitul dimineaţa devreme sau dormitul prea mult;
6. Pierderea apetitului şi / sau pierderea în greutate, mâncatul peste măsură şi creşterea
în greutate;
7. Scăderea energiei, oboseală, sentimentul de „încetineală” sau agitaţie, care nu poate fi
controlat;
7
Îi mulţumim lui Jon David Power, M.D. pentru gândurile şi comentariile sale deosebite.
8
“Why do I feel so down when my faith should lift me up?” (De ce mă simt atât de deprimat, când credinţa mea ar trebui să mă ridice), Grant
Mullen, M.D., 1999, Sovereign World.
• Simptome fizice persistente, care nu se pot remedia prin tratament – dureri de cap,
dereglări digestive, dureri cronice;
• Nelinişte continuă, care nu poate fi stopată. Îngrijorare imposibil de controlat, cu privire
la lucrurile mici, inclusiv vizavi de probleme de sănătate;
• Izolare socială sau retragere, datorită dificultăţii din ce în ce mai mari de a se implica în
discuţii scurte;
• Alte rudenii care suferă de depresie, alcoolism sau prăbuşire nervoasă;
• În copii – iritabilitate crescută, plângeri persistente, cu privire la probleme fizice,
agitaţie, nelinişte şi panică neîntemeiate sau retragere socială.
Anexa E -
Indicii ale Abuzului Ritual Satanic (ARS) şi TDI
Abuzul ritual satanic este o formă planificată de abuz fizic, emoţional şi spiritual, aplicat
unor victime care sunt refractare faţă de asemenea practici, într-o manieră rituală, şi are mai
ales de-a face cu o dedicare faţă de Satanism.
Dacă în timpul unei sesiuni Sozo sunt prezente unele din aceste indicii, ar trebui oprită
imediat sesiunea, însă cu atenţie şi blândeţe. Apoi, persoana va fi îndrumată unde să caute un
ajutor mai calificat, care să determine dacă s-a petrecut, într-adevăr, în viaţa ei un ARS sau un
alt fel de abuz ritual. Simtomele acestor feluri de abuzuri ar fi:
TDI9
Disocierea are loc prin producerea unei fisuri în desfăşurarea procesului normal al stării
de conştienţă, al percepţiei, memoriei şi identităţii care definesc eul individual al unei persoane.
Cei care suferă de TDI au capacitatea de a se izola din punct de vedere mental şi de a se
separa de amintiri dureroase şi de alte traume experimentate – creând efectiv o barieră
amnezică. Deşi forme minore de disociere, cum ar fi visatul în timpul zilei, sunt obişnuite şi
considerate normale, pentru fiecare dintre noi, până la un anumit grad, TDI este o formă
severă de disociere. Aceste persoane au tendinţa de a-şi compartimenta amintirile, emoţiile şi
reacţiile în stări separate de personalitate, care sunt denumite personalităţi schimbate.
Disocierea produce o lipsă de conectare în gândurile individului, în sentimentele, amintirile şi
chiar în identitatea acestuia. În timpul unei experienţe traumatice, disocierea de circumstanţele
cu care se confruntă persoana (de obicei un copil) îi permite o evadare din durerea traumei,
care este însoţită adesea şi de o pierdere a memoriei.
Numărul stărilor alterate ale personalităţii unui individ, care suferă de această tulburare,
se leagă adesea de severitatea abuzului. Mulţi dintre cei care suferă de TDI sunt capabili să
mascheze, cel puţin în exterior, ceea ce se petrece în interiorul lor. Adesea au vise care îi
tulbură, depresii, nelinişte, sentimentul că îşi pierd timpul şi alte indicii ale faptului că ceva nu
este „în regulă”.
• două sau mai multe identităţi distincte sau stări ale personalităţii;
• incapacitatea de a-şi aminti informaţii, personale importante, care sunt mult prea
vaste pentru a fi uitate în mod normal sau în urma efectelor fiziologice ale unei
substanţe (droguri sau alcool) sau ale altor tulburări fiziologice (de ex. luarea în
stăpânire);
• incapacitatea de a face o relatare coerentă;
• un nivel înalt de inteligenţă şi creativitate, au potenţial de devenire;
• perfecţionism;
• nevoie extremă de a place, apreciere de sine scăzută, sentimentul depersonalizării;
• sentimentul că pot face rău unei stări alterate de personalitate, fără a-şi face rău lor
înşişi;
• un sentiment puternic al urgenţei, în ce priveşte scurgerea timpului;
9
Courtesy of Karenjoy – suite101.com, and Putnam, Frank W., Multiple Personality Disorder, Guilford Press, 1989.
Aceste simptome îl determină pe individ să caute ajutorul unui medic. Din păcate,
stabilirea unui diagnostic clar constituie un proces lung şi dificil.
Anexa F -
Administrarea slujirii Sozo de către biserică
Fapt. Ap. 19:13-16 – „Nişte exorcişti Iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme
Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: „Vă jur pe Isus, pe care-L
propovăduieşte Pavel, să ieşiţi afară!”. Cei ce făceau lucrul acesta erau şapte feciori ai lui
Sceva, un preot Iudeu din cei mai de seamă. Duhul cel rău le-a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc, şi
pe Pavel îl ştiu; dar voi, cine sunteţi?” Şi omul, în care era duhul cel rău, a sărit asupra lor, i-a
biruit pe amândoi, şi i-a schingiuit în aşa fel, că au fugit goi şi răniţi din casa aceea.
Luca 10:17, 19-21 – Cei şaptezeci s-au întors plini de bucurie, şi au zis: „Doamne, chiar şi dracii
ne sunt supuşi în Numele Tău”. Şi Isus le-a spus: „Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi
peste toată puterea vrăjmaşului; şi nimic nu vă va putea vătăma. Totuşi, să nu vă bucuraţi de
faptul că duhurile vă sunt supuse; cu bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri. În
ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt, şi a zis: „Tată, Doamne al cerului şi al pământului;
Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit
pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu”.
Trei scopuri:
Şapte obiective:
Creşterea noastră creştină nu este în mod normal un proces uniform, etern, prin care
creştem zilnic câte puţin. Adesea intrăm în legătură cu o învăţătură specifică sau interacţionăm
cu un grup care ne ajută să ne conformăm rapid unei noi norme a vieţii creştine – să sperăm
că este şi bună. Dumnezeu Însuşi este Iniţiatorul oricărei lucrări bune şi prezidează de sus
alcătuirea produsului finit, proces în care sunt implicate timpul, iniţiativa, puterea Lui... credinţa
şi voinţa noastră.
Când are loc eliberarea de sub influenţa unei prezenţe demonice, sunt date la o parte
presiunile unei minciuni crezute, este eliminată neiertarea, păcatul este mărturisit şi urmează,
în mod normal, stări imediate de uşurare şi libertate, încep procese de schimbare. Uneori
avem un sentiment difuz al impactului imediat, însă abia mai târziu, chiar în contextul lucrurilor
care obişnuiau să ne facă să păcătuim, ne dăm seama de noua libertate de a-L asculta pe
Hristos şi de a răspunde cu dragostea şi caracterul Lui.
Deci, într-o anumită măsură şi „intervenţiile rapide” îşi au locul lor de manifestare, însă
nu există nici o scurtătură, pentru formarea caracterului, lepădarea de firea pământească,
învăţarea noilor modalităţi de a reacţiona şi a deprinderilor de a ne păstra viaţa şi libertatea în
Hristos. Aceste episoade ale libertăţii câştigate cu rapiditate trebuie să fie întotdeauna urmate
de o consolidare a ei, prin reînnoirea minţii în acel domeniu, în care, iniţial, obişnuiam să
credem minciuni.
Imaginea care urmează ne arată cum este susţinută şi organizată această lucrare Sozo
a lui Dumnezeu într-un context bisericesc.
Consiliere în probleme
ale vieţii şi
ucenicizare
Recomandări
medicale sau de
altă natură
Învăţătura de bază
Există o învăţătură de bază oferită atât „de la amvon”, cât şi la clasă sau în situaţii de
interacţionare interpersonală. Ea abordează subiectele fundamentale, cum ar fi modul de a
face faţă păcatului şi rănirii în viaţa personală şi în relaţiile cu alţii, într-un cadru lejer, „la o
cafea”. Ea ne învaţă cum să recunoaştem întăriturile, cum să le descoperim rădăcinile şi să ne
ocupăm de ele în moduri scripturale şi spirituale.
Sesiunea se ţine şi persoanei i se slujeşte, total sau parţial, într-unul sau în mai multe
domenii. În timpul sesiunii Sozo, ar trebui să se constate dacă persoana ar trebui consultată
din punct de vedere fizic sau ar fi necesar să fie recomandată pentru Nivelul 3 de slujire.
Lucrurile s-ar putea desfăşura şi astfel: individul şi echipa Sozo să programeze una sau mai
multe sesiuni complementare, pentru a se ocupa de lucrurile care ies la lumină, pentru
rezolvarea cărora nu au existat timpul şi energia disponibile în acea sesiune.
Lucrare complementară
Amintiţi-vă că după ce are loc o sesiune Sozo focalizată, urmează de obicei o perioadă
de readaptare, de revizuire a adevărurilor revelate, de schimbare a stilului de viaţă, prin luarea
unor decizii noi şi prin asimilarea adevărurilor auzite. Adesea Dumnezeu continuă şi pe mai
departe procesul, prin curăţirea aspectelor ieşite la iveală. Acest proces este urmat uneori de
vise şi revelaţii spontane.
Cel care a urmat un curs Sozo ar trebui să profite şi pe mai departe de ocaziile care se
ivesc, aplicând principiile Sozo, pentru a obţine victorii şi un grad mai mare de libertate. Noi
dăruim fiecărui cursant Sozo o casetă complementară, care îi explică ce se întâmplă în timpul
unui curs Sozo tipic şi la ce să se aştepte în următoarele câteva săptămâni.
În mod ideal, după o sesiune Sozo, individul parcurge o sesiune complementară, care
poate fi structurată în multe feluri. În cel mai eficient mod, individul are ocazia de a împărtăşi ce
face, existând posibilitatea de a obţine rugăciune şi sfătuire. Aceste activităţi pot fi realizate
într-o serie de modalităţi, cum ar fi:
:
• Consiliere şi îndrumare de la persoană la persoană;
• Efectuarea unor convorbiri telefonice complementare de către slujitorul Sozo de la
nivelul 2 şi/sau 3;
• Programarea unui studiu de grup complementar focalizat;
• Programarea unui grup mic de casă sau organizarea unei celule;
• Organizarea unui tip de grup complementar, focalizat pe „12 paşi”, în care persoana
să se simtă complet acceptată şi sprijinită.
Scopul nu este NICIODATĂ acela de a-i face pe oameni să trăiască pentru totdeauna
cu sentimentul că nu sunt altceva decât nişte păcătoşi inactivi (termenul folosit în cei 12 paşi
este de „beţivi care nu beau”). Ei sunt fii şi fiice care ar trebui să se considere pe ei înşişi
cuceritori şi nu victime sau criminali. Noi dorim să depăşim faza cu vindecarea, pentru a ajunge
la destin.
Noi îl considerăm pe Sozo un partener bun, care are consilieri şi mentori evlavioşi. De
ambele categorii este nevoie şi acestea nu se pot înlocui unele pe altele.
Documente
• Dacă este necesar, renunţă la formularul Sozo cu consimţământul părintesc de
scutire a asumării răspunderii de către echipa Sozo;
• Foaia de supraveghere, cu plicul adresat şi ştampilat, trebuie trimisă
administratorului Sozo, cu scopul de a-i adresa întrebări cu privire la Sozo;
• Pagina cu instrucţiuni: „Cum să-ţi menţii libertatea”;
• Casetele #1 şi #2.
Personalul administrativ
• Liderul Sozo asigură supravegherea spirituală şi stabileşte adesea legătura dintre
cel care va fi eliberat şi liderul nr. 1;
• Programatorul Sozo organizează aspectele administrative şi linia de comunicare
între liderul 1 şi 2;
• Este mai convenabil să se programeze mai întâi disponibilitatea liderului nr. 1,
apoi a liderul nr. 2, care formează o echipă cu liderul nr. 3. Apoi se va consulta
lista celor care vor să fie eliberaţi în sesiunea Sozo;
• Este bine să se stabilească o seară specifică a săptămânii şi un loc – fiind
programaţi mai mulţi oameni care să participe la sesiunea Sozo deodată –
poate fi o seară în care se ţine întâlnirea bisericii. După o scurtă închinare se
poate trece la Sozo;
• Asiguraţi-vă că sunt încăperi disponibile.
Numele: ___________________________________________________________________________
E-mail: _________________ Soţul tău / soţia ta este de acord să experimentezi Sozo? _____________
Ştie cineva din conducerea bisericii tale că doreşti să participi la o sesiune Sozo?__________________
___________________________________________________________________________________
Ai o poziţie de conducere în biserica ta? ______________ Dacă da, care este poziţia ta?
___________________________________________________________________________________
(de exemplu: pastor, prezbiter, lider de închinare, învăţător la şcoala duminicală, etc.)
Ocupaţie: __________________________________________________________________________
Când ţi-ai încredinţat viaţa lui Isus? ______________________________________________________
Relatează-ne pe scurt experienţa mântuirii tale: _____________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Te vom adăuga pe lista celor care aşteaptă, de îndată ce vom primi cererea completată. Îţi
mulţumim !
Data - _______________
Având în vedere faptul că persoanele mai sus menţionate au fost de acord în mod voluntar să
se roage pentru şi cu copilul meu _____________________, sunt de acord să îi consider
inofensivi şi să nu îi fac răspunzători de nimic. Înţeleg că această sesiune Sozo nu este o
întâlnire de consiliere de specialitate şi că nici unul din membri echipei nu este licenţiat din
punct de vedere profesional. Îmi exprim acordul ca fiul meu / fiica mea să participe la această
sesiune, fără a fi implicate schimburi băneşti din nici o parte. Cred că membri echipei fac tot ce
le stă în putinţă pentru a-mi ajuta copilul să experimenteze mai multă libertate în viaţă.
Înţeleg că fiul meu / fiica mea este liber(ă) să oprească sau să schimbe oricând această
sesiune Sozo, pentru orice motiv.
Martor - ______________________________
Nume: _______________________________________________________________
(Numele completat cu majuscule al persoanei care participă la sesiunea Sozo)
Data: ________________________
Recunosc că această experienţă Sozo mi-a fost oferită în mod gratuit şi la cererea mea
adresată echipei de slujire din Biserica Abounding Grace. Astfel, sunt de acord să îi
consider inofensivi şi să îi scutesc de orice pretenţii de a-şi asuma responsabilitatea pe
prezbiterii, pastorii şi reprezentanţii bisericii Abounding Grace.
Am fost informat despre desfăşurarea procesului acestei sesiuni Sozo. Îmi dau seama
că această experienţă îmi poate produce schimbări de natură emoţională. De
asemenea, înţeleg faptul că sunt liber să opresc sau să schimb această sesiune Sozo
oricând şi pentru orice motiv.
Semnături:
NUME: ______________________________________________________________
TEL.: zi- __________________________ seară- _________________________
BISERICĂ: ___________________________________________________________
DATA SESIUNII SOZO: _________________________________________________
_____________________________________________________________________
Anexa G -
Calificări necesare lucrătorilor Sozo şi celor care beneficiază de slujire Sozo
1. Să aibă o viaţă creştină exemplară; 10. Să aibă o viaţă familială stabilă şi sprijin
2. Să aibă dorinţa de a se supune din partea familiei;
autorităţii; 11. Să dorească să slujească şi în alte
3. Să fi trecut el însuşi prin Sozo; domenii ale trupului bisericii ;
4. Să aibă toate uşile închise în faţa 12. Să accepte să i se slujească şi să
păcatului – să nu aibă păcat beneficieze de mijlocire continuă din
nemărturisit, neiertare, să nu emită partea altora;
judecăţi asupra altora, etc. – să aibă 13. Să fie capabil să păstreze secretul
„casa” curată – iertarea, ca stil de absolut (fără să facă nici un fel de
viaţă; aluzii);
5. Să se afle sub autoritatea bisericii şi 14. Să ştie că e chemat să slujească în
să fie acceptat în slujire; această calitate;
6. Să aibă o voinţă frântă şi un suflet 15. Să cunoască Cuvântul, să-şi
consacrat, fără nici un fel de ambiţii construiască viaţa pe adevărul lui
egoiste; Dumnezeu – să poată mânui adevărul
7. Sa nu fie independent sau un „John corect; este sigur de adevăr – nu se
Wayne pentru Jesus” lasă uşor deviat sau umplut de
8. Să nu îşi impună opiniile – smerit, confuzie, în urma ascultării unor
gata să cedeze; minciuni – este stabil;
9. Să nu aibă probleme personale – să 16. Are formate obiceiuri neprihănite de
fi fost el însuşi suficient de eliberat. bază: rugăciune, relaţii, citirea,
Să fie încrezător în faptul că meditarea şi aplicarea Cuvântului,
Dumnezeu îi vorbeşte, astfel încât să ascultarea de Dumnezeu, relaţie
poată auzi; prezentă cu Dumnezeu, o inimă pentru
cei pierduţi şi pentru cei aflaţi în nevoie.
Slujirea Sozo nu este aplicabilă tuturor. Pentru ca o persoană să ajungă la libertate, are
nevoie să fie cu totul onestă, dornică să asculte şi destul de disperată ca să ajungă la libertate.
Ea trebuie să se supună cuvântului lui Dumnezeu.
7. Să se afle sub autoritatea clară a unei biserici – şi nu „în perioada în care îşi alege o
nouă biserică”, etc., gata să dea socoteală în faţa autorităţii bisericii, după timpul de
slujire;
11. Dornică să accepte acoperire în rugăciune din partea a 3-5 oameni, care se roagă
pentru ea, la o anumită distanţă;
13. Să nu aibă aşteptări false sau prejudecăţi cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla;
Anexa H –
Mai multe detalii despre ceea ce se întâmplă după Sozo
Viaţa de biserică
Recuperarea după procesul Sozo ar trebui să aibă loc în contextul unei biserici
iubitoare, în care există relaţii puternice între creştini. Poate grupuri mici, un grup în care se
poate da socoteală sau o celulă. Recuperarea se mai poate întâmpla şi în cadrul unor întâlniri
regulate, împreună cu alţii care au fost eliberaţi, conduse de o singură persoană care se ocupă
de Sozo (nu este prezentă toată echipa). Aşa cum se întâmplă în cazul extirpării unei tumori,
există pericolul infectării – prevenirea infecţiei va necesita protejarea rănii şi continuarea
procesului de restaurare.
• Implică-te într-o biserică activă, condusă de Duhul Sfânt, în care se pune accentul pe
învăţarea Bibliei;
• Poziţionează-te sub autoritate – o autoritate specifică, cum ar fi un grup mic;
• Vorbeşte-i cuiva despre sesiunea Sozo pe care ai parcurs-o şi cere-i să te ajute să-ţi menţii
libertatea şi să se roage pentru tine;
• Implică-te în slujire;
• Păstrarea eliberării presupune abandonarea unor practici, activităţi, prieteni, etc., care
te-au făcut iniţial să ai probleme;
• Stabileşte-ţi nişte obiceiuri creştine sănătoase – rugăciune, studiu biblic, părtăşie, relaţii
intime, transparente, slujire, supunere în faţa autorităţii bisericii, auzirea şi ascultarea lui
Dumnezeu în fiecare zi.
10
Ascultă caseta complementară nr. 1 de la Abounding Grace Sozo
• Studiază, pentru a creşte în înţelegerea a ceea ce a făcut Dumnezeu pentru tine, prin
Hristos, şi despre identitatea pe care o ai în El – această cunoaştere a inimii este cea mai
puternică protecţie împotriva oricărei invazii demonice care ar putea veni;
• Practică lauda şi închinarea, atât acasă, cât şi în timpul serviciului de închinare al bisericii;
• Zideşte relaţii puternice, care te vor ajuta să creşti şi să te întăreşti, în special în domeniile
de care te-ai ocupat în timpul sesiunii Sozo;
• Învaţă să posteşti în mod regulat. Aceasta îţi smereşte trupul şi cerinţele acestuia, făcându-
te mai disponibil faţă de Dumnezeu – să Îl auzi şi să Îl asculţi;
• Slujeşte! Cel mai bun antidot împotriva concentrării la sine şi la problemele inerente ale
acestuia este să-i slujeşti pe alţii cu dăruire de sine;
• Rolul lui Dumnezeu este de a te elibera – rolul tău este de a-ţi disciplina în mod constant
gândurile şi de a înlocui minciunile cu adevărul, în gândirea şi în reacţiile pe care le ai în
mod automat – un reflex mental;
• Umple casa şi menţine-o plină, făcându-L pe Isus Domnul fiecărui domeniu al libertăţii tale
nou câştigate;
• Înţelege că tu îţi abordezi domeniile vieţii tale dintr-un loc al victoriei – un loc înalt, pe care
l-ai atins recent – la cruce, şi vii acolo cu încredere – ştiind că problemele tale au fost
rezolvate şi vor continua să fie;
• Practică în viaţa ta mulţumirea şi lauda, cultivă-le; când apare o problemă, începe direct cu
mulţumiri – aceasta creează o atmosferă toxică pentru demoni;
• Scrie ce ţi s-a întâmplat – ca şi un Eben Ezer, care să-ţi reamintească ceea ce ţi s-a
întâmplat – ca şi piatra de aducere aminte de la râul Iordan – aceasta a făcut Dumnezeu
pentru mine;
• Împotriveşte-te celei mai mici împotriviri – nu permite eului să te tragă în jos, pe aceleaşi
cărări pe care ţi-ai format obiceiurile păcătoase iniţiale – nu depinde de mâncare, televizor,
medicamente, etc., ci apelează la Domnul după ajutor;
• Practică iertarea – mai ales faţă de persoana (persoanele) care a fost identificată în timpul
sesiunii Sozo – alege iertarea ca un stil de viaţă. Iertarea este o decizie a voinţei, care este
întotdeauna urmată de o plinătate a iertării în inimă;
• Practică pocăinţa – pocăinţa este o alegere a voinţei, care este urmată în cele din urmă de
o plinătate a pocăinţei în inimă.
• Utilizează noile unelte – Sozo personal, declaraţiile, adevărul, etc. – foloseşte ceea ce ai
descoperit în Sozo – iertarea, pocăinţa, renunţarea – tu ai capacitatea şi responsabilitatea
de a te ocupa de demoni;
• Fii sensibil la atenţionările pe care ţi le face Dumnezeu – permite-I să te elibereze –
procesul continuă, nu pentru că suntem nişte rataţi, ci pentru că suntem oameni;
• Învaţă să umbli având pe tine întreaga armură a lui Dumnezeu – studiaz-o.
Contra atacuri
Influenţele demonice vor încerca să se slujească de mijloace familiare, de voci, medii şi
relaţii, pentru a te atrage din nou în minciună.
• Demonii pot să te atace din exterior – nu însă şi din interior – nu te lăsa înşelat;
Anexa I -
Sozo şi copiii – un mod de viaţă şi educare
Crearea unei culturi în cadrul familiei, care oferă siguranţă şi este plină de lumina lui
Dumnezeu infiltrează copiilor diferenţa dintre ceea ce este sfânt şi profan, dintre înşelare şi
adevăr, dintre dragostea lui Dumnezeu şi ură, îi învaţă să distingă frica sau perversitatea.
Televizorul, radioul, calculatorul, jocurile şi materialele publicate ar trebui supravegheate
îndeaproape şi astfel alese, încât să conţină adevărul şi valorile lui Dumnezeu. Copiii îşi
creează devreme lumea lor proprie şi nu pot distinge foarte bine între adevăr şi minciună.
Copiii îşi dezvoltă imaginea lor despre Dumnezeu, în urma relaţiilor pe care le au cu
propriul tată, cu mama şi cu fraţii lor. Primul pas în Sozo este de a aşeza temelia Adevărului, a
Dragostei şi a Credinţei în Dumnezeu. Relaţia unui copil cu Dumnezeu este cea mai
importantă problemă a vieţii lui. Ea are un cuvânt greu de spus cu privire la dezvoltarea lui
ulterioară. Cunoaşterea lui Dumnezeu, ca şi Tată iubitor, a lui Isus, ca şi frate credincios, a
Duhului Sfânt, ca şi o mamă care oferă mângâiere şi călăuzire, constituie pietrele de temelie
ale unei perspective corecte despre Dumnezeu şi ale unei percepţii de sine sănătoase. Cele
mai mari Adevăruri percepute de copii ar trebui să fie că Dumnezeu îi iubeşte, că nu îi
părăseşte, că Dragostea Lui nu se schimbă şi că nu depinde de ceea ce fac copiii.
Copiii trebuie să ştie că tărâmul spiritual este real. Părinţii îşi pot învăţa copii într-un
mod care să nu îi sperie, că Duhul Sfânt este în ei şi că are putere, că tăria lui Dumnezeu este
mai mare decât orice putere, demon, spirit sau monstru, etc., că Isus îi poate proteja de orice
ar putea încerca să vină împotriva lor, că ei pot scăpa de duşmani, cerându-I lui Isus să îi
îndepărteze, etc.
Copiii trebuie să ştie că vrăjitoria este o falsificare a puterii lui Dumnezeu. Că nu este
ceva ingenios sau o joacă. Personajele centrale, cum ar fi Moş Gerilă, Zâna cea bună,
Iepuraşul de Paşte şi altele ar putea fura adevărul sărbătorilor importante din viaţa copiilor.
Zideşte o relaţie cu copiii tăi bazată de adevăr, astfel încât aceştia să te creadă, când le vei
vorbi despre puterea lui Dumnezeu şi despre diferitele Lui sezoane. Învaţă-i pe copii cum să
facă faţă atacurilor care vin împotriva lor, menite să-i facă să accepte orice valori culturale.
Dumnezeu împărtăşeşte copiilor daruri profetice pure, care aduc în viaţa lor prezenţa Lui.
Învaţă-i pe copii cum să audă vocea lui Dumnezeu în mintea şi în duhul lor, prin cuvinte,
imagini, etc. Auzirea vocii lui Dumnezeu este ceva natural. Este ceea ce El a intenţionat.
Zideşte în copil o credinţă mare. Dumnezeu întotdeauna Îşi împlineşte Cuvântul.
Învaţă-l pe copil un mod sănătos de a intra în viaţa adultă şi pune un mare accent pe
problema aceasta. Ajută-l pe copil să-şi asume propria responsabilitate faţă de propriul duh, pe
măsură ce înaintează în vârstă. Explică-i ce înseamnă intimitatea sexuală, din perspectiva
iubitoare a lui Dumnezeu, în care nu există nici un fel de ruşine.
Învăţarea copiilor despre modul în care pot primi ei înşişi iertare de la Dumnezeu, din
partea familiei, precum şi despre porunca de a-i ierta pe alţii, reprezintă unealta de bază care îi
poate menţine pe copii în libertate. Neiertarea deschide o uşă în inimile şi în duhurile copiilor
pentru a fi chinuiţi de demoni, de amărăciune şi de ură. Este foarte important să-i înveţi pe
copii cum să se pocăiască de păcat şi să primească iertare, fără a se simţi ruşinaţi. Pocăinţa ar
trebui predată şi demonstrată. Vor fi situaţii în care chiar părinţii sau fraţii copilului vor fi nevoiţi
să se pocăiască şi să ceară iertare. Învăţarea copiilor să iubească adevărul şi să renunţe la
minciuni creează stabilitate şi protecţie.
Cunoaşterea adevărurilor Bibliei creează limite în vieţile copiilor, care îi vor ajuta să
recunoască adevărul pentru tot restul vieţii lor. Natura copiilor este de a măsura şi de a
compara viaţa cu „adevărul” pe care îl percep ei, la nivelul lor de dezvoltare. Satan va încerca
să le umple minţile micuţe cu cât mai multă înşelare, cu minciuni şi frică.
Discuţiile Sozo scurte, săptămânale, sunt de o mare importanţă pentru copiii. Acestea îi
ajută să aibă o perspectivă clară despre ei înşişi, despre Dumnezeu şi despre alţii. Principiile
de a renunţa la minciuni, de a pune bazele adevărului, de a-i ierta pe alţii şi pe ei, de a se
pocăi de păcat, îi vor face pe copii în stare de a se elibera pe ei înşişi, în mijlocul unei situaţii
sau la puţin timp după aceea. Astfel, Sozo devine un mod de viaţă.
Când părinţii ne cer să aplicăm procesul Sozo copiilor lor mai mici, obişnuim, în
general, să îi îndreptăm într-o altă direcţie. Le cerem lor să treacă mai întâi prin procesul Sozo,
cu scopul de a învăţa principiile de bază ale acestuia şi să participe alături de noi la instruirea
pe care o dăm copiilor. În modul acesta, nu trimitem copilul acasă, într-un mediu care nu este
curat sau sub o autoritate nepotrivită, unde vor fi pur şi simplu răniţi sau unde păcatul ar putea
să-i chinuie din nou. Uneori, însă, acest lucru nu este posibil şi atunci procedăm cât putem mai
bine, în funcţie de situaţie.
Anexa J -
O scrisoare de dragoste a Tatălui către copilul său - Adevărul
rostit de Dumnezeu Tatăl
Copilul Meu…
Poate nu mă cunoşti, însă eu ştiu totul despre tine…Psalmul 139:1
Ştiu când stai jos şi când te ridici…Psalmul 139:2
Şi îţi cunosc toate căile…Psalmul 139:3
Chiar şi firele de păr din cap îţi sunt numărate…Matei 10:29-31
Căci ai fost făcut după chipul meu…Geneza 1:27
În mine ai viaţa, mişcarea şi fiinţa…Faptele Apostolilor 17:28
Căci tu eşti odrasla mea… Faptele Apostolilor 17:28
Te cunosc chiar dinainte de a fi conceput…Ieremia 1:4-5
Te-am ales când am planificat creaţia…Efeseni 1:11-12
Tu nu ai fost o greşeală, deoarece în cartea mea au fost scrise toate zilele tale…Psalmul 139:15-
16
Am hotărât timpul exact al naşterii tale şi unde vei trăi…Faptele apostolilor 17:26
Tu ai fost făcut într-un mod minunat şi cu atenţie…Psalmul 139:14
Te-am ţesut în pântecele mamei tale…Psalmul 139:13
Şi te-am adus la lumină în ziua în care te-ai născut…Psalmul 71:6
Am fost prezentat greşit de cei ce nu mă cunosc…Ioan 8:41-44
Eu nu sunt distant şi mânios, ci sunt expresia deplină a dragostei …1 Ioan 4:16
Iar dorinţa mea este de a-mi risipi iubirea asupra ta…1 Ioan 3:1
Doar pentru că tu eşti copilul meu iar Eu sunt tatăl tău…1 Ioan 3:1
Îţi ofer mai mult decât ar fi putut să-ţi ofere tatăl tău pământesc vreodată…Matei 7:11
Deoarece sunt Tatăl perfect…Matei 5:48
Fiecare dar bun pe care îl primeşti vine din mâna mea…Iacov 1:17
Căci Eu sunt cel ce se îngrijeşte de tine şi îţi îndeplineşte toate nevoile…Matei 6:31-33
Planul meu pentru viitorul tău a fost întotdeauna plin de speranţă…Ieremia 29:11
Pentru că te iubesc cu o dragoste veşnică…Ieremia 31:3
Gândurile pe care le am pentru tine sunt mai multe decât nisipul de pe ţărmul mării …Psalmul
139:17-18
Şi mă bucur pentru tine, în timp ce îţi cânt …Ţefania 3:17
Niciodată n-o să încetez să-ţi fac bine …Ieremia 32:40
Deoarece eşti comoara mea preţioasă …Exod 19:5
Doresc să-ţi dau toată inima şi sufletul…Ieremia 32:41
Şi vreau să-ţi arăt lucruri mari şi minunate…Ieremia 33:3
Dacă mă vei căuta cu toată inima ta, mă vei găsi…Deuteronom 4:29
Bucură-te în mine şi eu o să-ţi îndeplinesc dorinţele inimii …Psalmul 37:4
Deoarece Eu le-am pus acolo…Filipeni 2:13
Pot să fac pentru tine mai mult decât îţi poţi imagina vreodată …Efeseni 3:20
Căci Eu te încurajez cel mai mult…2 Tesaloniceni 2:16-17
Eu sunt Tatăl care te mângâie în toate necazurile tale …2 Corinteni 1:3-4
Când ţi-e inima zdrobită, eu sunt aproape de tine…Psalmul 34:18
Aşa cum un păstor îşi poartă mielul pe braţe, tot aşa te port şi eu în inima mea…Isaia 40:11
Într-o zi o să-ţi şterg orice lacrimă din ochi …Apocalipsa 21:3-4
Şi o să-ţi iau toată durerea pe care ai suferit-o pe acest pământ …Apocalipsa 21:3-4
Eu sunt Tatăl tău, şi te iubesc, aşa cum Îl iubesc pe Fiul Meu, Isus …Ioan17:23
Căci în Isus, este descoperită dragostea pe care ţi-o port …Ioan 17:26
El este reprezentarea fidelă a fiinţei Mele…Evrei 1:3
El a venit să demonstreze că eu sunt de partea ta, şi nu împotrivă…Romani 8:31
Să îţi spună că eu nu îţi ţin în socoteală păcatele …2 Corinteni 5:18-19
Isus a murit ca Eu şi cu tine să putem fi împăcaţi …2 Corinteni 5:18-19
Moartea Lui a fost cea mai clară expresie a iubirii pe care o am faţă de tine…1 Ioan 4:10
Am renunţat la tot ce am iubit, ca să-ţi pot câştiga dragostea…Romani 8:31-32
Dacă primeşti darul pe care ţi-l fac prin Fiului meu, Isus, mă primeşti pe mine…1 Ioan 2:23
Şi nimic nu te va mai separa vreodată de dragostea mea …Romani 8:38-39
Vino acasă şi vom încinge cea mai mare petrecere care s-a văzut vreodată…Luca 15:7
Am fost întotdeauna Tatăl tău şi voi continua să fiu…Efeseni 3:14-15
Te aştept…Luca 15:11-32 Cu dragoste, Tăticul tău.
Atotputernicul Dumnezeu.