LIMBA GREACA II

CURSUL 11

CONJUGAREA VERBELOR LA DIATEZA

MEDIO-PASIVA, INDICATIV PREZENT

I. Definitie: Se numeste diateza ‚medio-pasiva’ deoarece verbele in aceasta

diateza au aceleasi terminatii la mediu si pasiv, indicativ, prezent.
Contextul ne ajuta la identificarea diatezei percise si, ca atare, la efectuarea
traducerii corecte.

II. Conjugarea verbelor in diateza medie si pasiva, indicativ, prezent

A. Diateza medie

1. Subiectul este beneficiarul actiunii verbului. Adica, subiectul actioneaza in

avantajul sau propriu in asa fel incat sa beneficieze din rezultatele actiunii
verbului.

2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei
pasive, la modul indicativ, prezent, si de aceea se numesc:

3. Terminatii medio-pasive, indicativ, prezent. Iata-le:

Sg. Pl.
1. & o & mai & o & meqa
2. & e & sai $&h|% & e & sqe
3. & e & tai & o & ntai

4. Verbul: lu,w

Sg. Pl.
1. lu & o & mai( lu,omai luo,meqa
2. lu & e & sai( lu,h| lu,esqe
3. lu,etai lu,ontai

4. Observatii

Terminatiile sunt precedate de vocale de legatura e si o) Regula punerii vocalelor

de legatura este urmatoarea: inainte de m si n se pune totdeauna o( iar in rest se pune
e.

Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala
de legatura e va suferii o prelungire (unii specialisti o numesc ‚contractie’) in h|( cu
iota subscriptum, sub influenta diftongului ai care a ramas din terminatia &sai dupa
disparitia sigmei.

1
 B. Modul de utilizare si traducere a verbelor la diateza medie

1. Contextul va veni in ajutorul studentului in a decide care dintre urmatoarele

moduri posibile de traducere sa se aplice:

Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica
actiunea verbului se resfrange direct asupra subiectului care face actiunea.

1.1.1 Exemple:

1.1.1.a. vIou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai (de la verbul avnacwre,w( ‚a pleca [din, de
la]’, si avpa,gcw( ‚a spanzura’) ‚Iuda pleaca [din templu] si se spanzura’.
1.1.1.b. lu,omai → ,(Eu) ma dezleg’.
1.1.1.c. 2 Cor. 11:14: auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,zetai eivj a;ggelon fwto,j)
‚Caci Satana insusi se transforma/schimba intr-un inger al luminii’.

1.1.2. Observatie: In NT sunt putine cazuri de folosire a diatezei mediului

reflexiv. In locul acesteia se utilizeaza de regula pronumele reflexiv e`autou/
→ e`auto,n( e`mautou/ → e`mauto,n)

Medie a avantajului personal: actiunea nu se rasfrange direct pe subiect, ci este

sarvarsita in avantajul sau in avantajul celor din anturajul lui.

Exemple:

1.2.1.a. lu,omai → ‘(Eu) imi dezleg’. sau ‘Dezleg pentru mine’.

1.2.2.b. Marcu 3:13: vIhsou/j avnabai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai tou.j
maqeta.j tou.j h;qelen auvto,j) → ‘Isus urca pe munte si cheama la [pentru] Sine pe
ucenicii pe [cei] care El [Insusi] a vrut.

C. Diateza pasiva

1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii
ca si diateza medie.

2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana:
lu,omai → ‚sunt dezlegat’

III. Verbe deponente

1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea
medio-pasiva, idicativ, prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ
prezent.

2. Aceste verbe nu au corespondent in diateza activa.

3. Numele ‚deponent’ vine din latina, depono, ‚abandonez’. In cursul dezvoltarii

limbii grecesti, aceste verbe au abandonat formele active, preferand formele
medio-pasive cu rol de activ.

2
 A. Categorii ale verbelor deponente

1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica
cel putin un partener sau interlocutor:

de,comai primesc, intampin yeu,domai mint

lutro,omai rascumpar avspa,zomai salut
cari,zomai iert; gratific avpokri,nomai raspund
iva,omai vindec ma,comai lupt

2. Cele care exprima reflexivitate, adica actiunea se rasfrange asupra subiectului

tuflo,omai ma inganf; ma evgkrateu,omai ma abtin, ma

orbesc spiritual stapanesc
evpendu,omai ma imbrac

3. Cele care exprima o implicare de sine

e;rcomai merg; vin h`ge,omai preiau conducerea,

prezidez, conduc,
guvernez; iau in
consideratie,
socotesc, consider
poreu,omai merg, ma duc ovrgi,zomai ma manii, ma-
nfurii
dialogi,zomai gandesc, reflect bou,lomai vreau, doresc
asupra

4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea
au intelesuri diferinte. Sunt cazuri foarte rare.

a;rcw guvernez; a fi primul

a;rcomai incep

5. Sunt verbe deponente carora se pot atasa prefixe prepozitionale

e;rcomai merg
avpo, → avpe,rcomai plec, ma indepartez
eivj → eivse,rcomai intru
evk → evxe,rcomai ies

6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in

cazuri diferite de cel regulamentar, adica acuzativ.

a;rcw + G; avpokri,nomai + D

3
 IV. Precizari suplimentare despre diateza pasiva

A. Diateza pasiva presupune un agent care actioneaza asupra subiectului

1. In greaca agentul se exprima in trei feluri

Agentul direct, se exprima prin: u`po, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai u`po. tou/ Qeou/) ‚Pacatosii sunt salvati de (catre)
Dumnezeu’.

Agent intermediar, se exprima prin: dia, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai dia. tou/ avposto,lou) ‚Pacatosii sunt salvati prin
(intermediul) apostolul[ui]’.

Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D].
Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|% tou/ Kuri,ou) ‚Pacatosii
sunt salvati prin cuvantul Domnului’.

2. Verbele la diateza pasiva pot sta si fara un agent

V. Cerinte ale cursului 11

A. Vocabular

1. Se scot si se invata toate cuvintele noi gasite in acest curs sau predate la curs,
pe langa cuvintele de mai jos:

euvaggeli,zomai predic evanghelia evrga,zomai lucrez

evkporeu,omai ies, merg afara proseu,comai ma rog
gi,nomai devin, sunt, exist diamartu,romai fac o marturie
solemna; declar
solemn

4
B. Exercitii

1. lu,ontai oi` dou/loi u`po. tw/n avposto,lwn)

2. dida,sketai h` avlh,qeia dia. tw/n ui`w/n tw/n maqhtw/n)

3. sw,zetai o` pisto.j maqhth.j u`po. tou/ kuri,ou)

4. pe,mpetai o` a;ggeloj u`po. tou/ avposto,lou evk tou/ oi;kou kai. eivj th.n
evkklhsi,an)

5. sw,zontai oi` o;cloi evk tou/ ko,smou)

6. ponhroi. a;nqrwpoi doxa,zontai( avlla. di,kaioi a;nqrwpoi doxa,zousi

to.n qeo,n)

7. evkba,llontai evk tw/n evkklhsiw/n oi` ponhroi. maqhtai,)

8. oi` a;nqrwpoi lamba,nontai zwh.n avpo. tou/ kuri,ou)

9. avnaginw,skontai ai` grafai. u`po. tw/n pistw/n maqhtw/n)

10. dida,skontai oi` maqhtai. oi` kaloi. to.n lo,gon avlhqei,aj)

11. ai` pistai. e;rcontai kai. bapti,zontai u`po. tw/n avposto,lwn)

12. ginw,sketai ta. te,kna ta. pista. u`po. tou/ qeou/)

13. gi,nh| maqhth.j avgaqo,j)

14. a;getai o` avpo,stoloj meta. tw/n avdelfw/n auvtou/ eivj th,n evkklhsi,an
tou/ qeou/)

15. poreu,esqe evk th/j evrh,mou kai. eivj to.n oi=kon)

16. dia. tou/ ui`ou/ tou/ qeou/ sw,zh| avpo. tw/n a`martiw/n sou)

17. oi` a`martwloi. ouvk evxe,rcontai evk tw/n oi;kwn tw/n ponhrw/n o[ti ouv
pisteu,ontai evn tw/| qew/|)

18. sw,zetai h` pisth. u`po. tou/ kuri,ou auvth/j)

19. oi` a`martwloi. de,contai Cristo.n eivj ta.j kardi,aj auvtw/n)

20. avpo,stoloi kai proseu,contai u`pe.r a`martwlw/n kai. euvaggeli,z ontai

auvtoi/j)

5
 CURSUL 12

CONJUGAREA MEDIO-PASIVA,
PERFECT SI VIITOR, INDICATIV;
ADVERBE SI CONJUNCTIILE me,n)))de,

I. Conjugarea medio-pasiva, perfect, indicativ

A. Terminatii

1. Terminatiile sunt cele primare ale medio-pasivului, indicativ, prezent, dupa

cum urmeaza:

Sg. Pl.
1. & mai & meqa
2. & sai & sqe
3. & tai & ntai

2. Observatii

Terminatiile de mai sus se ataseaza la radacina verbului.

Fiind vorba de timpul perfect, reduplicarea primei silabe va fi ‘semnul’ de
recunoastere a perfectului. Reduplicarea se face potrivit regulilor deja invatate la
greaca I.
Intre radacina verbului si terminatii nu se pun vocalele de legatura, aceasta fiind o
deosebire intre conjugarea la timpul prezent si timpul perfect, medio-pasiv.
La pers. a 2-a singular s din terminatia – sai nu se pierde.

3. Conjugarea verbului lu,w la medio-pasiv, perfect, indicativ

Sg. Pl.
1. le, ! lu ! mai) le,lumai lelu,meqa
2. le,lusai le,lusqe
3. le,lutai le,luntai

B. Traducere

1. Fiind medio-pasiv, traducerea corecta depinde de context. Iata optiunile:

Mediu: le,lumai, ‚mi-am dezlegat’, ‚m-am dezlegat’, ‚am dezlegat pentru mine’
Pasiv: le,lumai, ‚am fost dezlegat’ [si in consecinta sunt liber si in prezent]

2. Actiune terminata in trecut cu implicatii in prezent

Exemplu: 1 Cor. 15:3-4. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n h`mw/n kata. ta.j
grafa.j)))) kai. evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j)
‚Hristos a murit (aor.)... si a fost inviat (perf. pas., ind.)’ → si in consecinta
Hristos este viu si azi!

6
 C. Regulile de amalgamare

1. Unele verbe ale caror radacina se termina in consoana guturala, labiala sau
dentala sufera modificari atunci cand se pun terminatiile [fara vocala de
legatura] medio-pasive la timpul perfect, indicativ. Modificarile se numesc
amalgamare si au loc dupa cum urmeaza:

Formarea persoanei 1 sg. si pl.

guturale + m = gm dedi,wgmai( dediw,gmeqa

labiale + m = mm ge,grammai( gegra,mmeqa
dentale + m = sm pe,peismai( pepei,smeqa

Formarea persoanei a 2-a sg. si pl.

guturale +s = x dedi,wxai( dedi,wxqe

labiale +s = y ge,grayai( ge,grayqe
dentale +s = s pe,peisai( pe,peisqe

Formarea persoanei a 3-a sg. [Pluralul se formeaza cu folosirea verbului

copulativ ‚a fi’ si participiul verbului de conjugat]

guturale + t = kt dedi,wktai
labiale + t = pt ge,graptai
dentale + t = st pe,peistai

Alte exemple: lamba,nw → rad: lab/lhb → eilhb ! mai → ei;lhmmai, dar in pers. a
3-a sg. ei;lhptai

II. Conjugarea medie la timpul viitor, indicativ

A. Cum se formeaza viitorul mediu, indicativ?

1. Se formeaza din radacina viitorului, indicativ, activ.

2. Deci, semnul de recunoastere al viitorului, adica s se adauga la radacina

verbului, indicativ, activ, dupa care se pune vocala de legatura si apoi
terminatiile primare ale diatezei medio-pasive.

3. Exemplu: lu,w

Sg. Pl.
1. lu ! s ! o ! mai( lu,somai luso,meqa
2. lu,sh| lu,sesqe
3. lu,setai lu,sontai

4. Traducere: lu,somai, ‚imi voi dezlega’, ‚voi dezlega pentru mine’

7
 5. Observatie importanta

Timpul viitor la diateza pasiva are forme diferite de diateza medie, si ca atare se
va discuta mai tarziu.

B. Cum se formeaza viitorul verbului eivmi, la modul indicativ, activ?

1. Se cunoaste deja prezentul si imperfectul indicativ, activ al verbului eivmi,.

2. Terminatiile verbului eivmi, la viitor indicativ sunt terminatiile primare ale

diatezei medio-pasive, dar traducerea se face in diateza activa, dupa cum
urmeaza:

Prezent Viitor Imperfect

Sg.
1. eivmi, e;somai (eu) voi fi h;mhn
2. ei= e;sh| h=j( h=sqa
3. evsti,$n% e;stai h=n
Pl.
1. evsme,n evso,meqa h=men
2. evste, e;sesqe h=te
3. eivsi,$n% e;sontai h=san

III. Adverbe

A. Definitie

1. Un adverb califica un verb.

2. Unele adverbe se formeaza din adjective prin inlocuirea n din terminatia &wn a
adjectivului la plural genitiv. Exemplu: kalw/n → kalw/j, ‚bine’, ‚corect’. Ioan
4:17: le,gei auvth/| o` VIhsou/j\ kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk e;cw\

3. Cele mai multe adverbe au forme specifice, de sine statatoare si, in consecinta,
trebuie invatate fiecare individual. Exemplu: Marcu 1:20, kai. euvqu.j evka,lesen
auvtou,jÅ

8
 4. Iata cateva asemenea adverbe:

Ele se invata ca si vocabular pentru cursul 12:

a;cri$j% + G = pana la o[te cand, pe cand

[temporal]; pana
cand
e;ti inca ouvke,ti nu mai
e[wj + G = pana la ouvci, nu [emafatic]
[locativ]; pana
cand, in timp ce,
atat timp cat...
[temporal]
kaqw,j cum; tocmai cum, sh,meron azi, aztazi
asa cum
nu/n acum to,te atunci
o[pou unde euvqu,j( euvqe,wj indata, imediat

IV. Conjuntiile me,n si de,

A. Functia sintactica a acestui dublet de conjunctii

1. Adesea exprima contrast: functie coordonativa adversativa

me,n))) de, ‚pe de o parte... pe de alta parte’

Exemplu: evgw. me,n eivmi Pau,lou( evgw. de. VApollw/( evgw. de. Khfa/( evgw. de.
Cristou/Å

B.
Functia stilistica a dubletului

1. Stilistic: este recomandat ca me,n sa nu fie tradus, iar de, sa fie tradus cu
conjunctiile adversative ‚dar’, sau ‚insa’.

2. Dubletul de conjuctii me,n))) de, apare frecvent in textele lui Pavel si atesta
limbajul argumentativ al acestuia. Vezi in mod special Ep. c. Evrei 1:7-8; 3:5-
6; 9:6-7; 10:11-12; 11:15-16.

3. Dubletul acesta poate fi folosit si cu art. hot. la plural pentru a exprima ideea
de ‚unii... altii’.

Exemplu: Fapte 14:4, evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj( kai. oi` me.n h=san su.n
toi/j VIoudai,oij( oi` de. su.n toi/j avposto,loijÅ ‚Dar multimea orasului a fost divizata (s-
a dezbinat), si unii erau cu Iudeii, pe cand altii cu apostolii.

9
V. Vocabular

1. Adverbele din acest curs

VI. Exercitii

1. dio. oi` dou/loi le,luntai u`po. tou/ kuri,ou)

2. sh,meron beba,ptismai u`po. tou/ avposto,lou tou/ avgaqou/)

3. o` ga.r Messi,aj kalw/j e;rcetai kaqw.j ge,graptai peri. auvtou/ evn

tai/j a`gi,aij grafai/j)

4. ou-toj ouv beba,ptistai eivj to.n vIhsou/n)

5. luso,meqa tou.j dou,louj tou.j avgaqou,j)

6. nu/n evste a`martwloi,( avlla. to,te e;sesqe ui`oi. tou/ qeou/)

7. oi` di,kaioi ble,yontai to.n ku,rion)

8. ginw,skw to.n qeo.n kai. e;gnwsmai u`p’ auvtou/)

9. to. daimo,nion be,blhtai evk tou/ avnqrw,pou)

10. eivmi. me.n a`martwlo,j( se,swsmai de,)

11. ouvde. oi` avpo,stoloi dida,xontai th.n avlh,qeian o[te e;rcontai eivj th. n
evkklhsi,an)

10
 CURSUL 13

CONJUGAREA VERBELOR LA IMPERFECT MEDIO-PASIV,

LA AORIST MEDIU SI LA PLUPERFECT
MEDIO-PASIV, INDICATIV

I. Imperfect medio-pasiv si aorist mediu, indicativ

A. Doua categorii de terminatii in diateza medio-pasiva

1. Terminatii primare:

Sg. Pl.
1. o & mai o & meqa
2. e & sai (&h|% e & sqe
3. e & tai o & ntai

2. Terminatii secundare:

Sg. Pl.
1. o & mhn o & meqa
2. e & so $& ou% e & sqe
3. e & to o & nto

3. Observatii:

Terminatiile secundare se folosesc in cazul formarii timpurilor trecute. Deci,

atunci cand verbul are augment (e) se aplica terminatiile secundare in diateza medio-
passiva.
Asemenea timpuri trecute, cu augment, sunt imperfectul medio-pasiv, aoristul
mediu si pluperfectul medio-pasiv, toate la modul indicativ.

4. Conjugarea verbului: lu,w

Imperfect medio- Aorist 1. mediu,

pasiv, indicativ indicativ
Sg. Sg.
1. evluo,mhn evlusa,mhn
2. e,lu,ou evlu,sw
3. evlu,eto evlu,sato
Pl. Pl.
1. evluo,meqa evlusa,meqa
2. evlu,esqe evlu,sasqe
3. evlu,onto evlu,santo

11
 5. Observatii:

La pers. a 2-a singular avem terminatii neregulate, atat la imperfect medio-pasiv

cat si la aorist mediu, indicativ. Aceste terminatii neregulate se obtin dupa cum
urmeaza: s dipare din – so, iar vocala de legatura - e respectiv - o se lungeste in – ou,
iar - a din semnul de recunoastre a aoristului 1. &sa respectiv & o se lungeste in - w.
Imperfectul are aceleasi terminatii la mediu si pasiv, indicativ.
Aoristul 1. mediu, indicativ are terminatii secundare si morfemul de recunoastere
– sa.
Aoristul are terminatii speciale pentru diateza pasiva, si se va discuta mai tarziu in
acest semestru.

B. Traducerea imperfectului medio-pasiv si a aoristului mediu, indicativ

1. Sensurile imperfectului medio-pasiv, indicativ

Este un timp trecut, cu actiune contiuna sau repetativa in trecut

Traducerea:

evluo,mhn mediu → ‘ma dezlegam’, ‘imi dezlegam’, ‘dezlegam pentru mine’.

evluo,mhn pasiv → ‘eram dezlegat’ (engl.: ‘I was being loosed’)

2. Sensul aoristului mediu, indicativ

evlusa,mhn → ‘m-am dezlegat’, ‘am dezlegat pentru mine’

3. Verbele deponente la prezent vor ramanea deponente si la imperfect, deci se

traduc cu diateza activa, dupa cum urmeaza: e;rcomai → hvrco,mhn →
‘veneam’, ‘mergeam’

C. Aoristul 2. mediu, indicativ

1. Se formeaza din augment si radacina verbala ca si aor. 2. indicativ, acitv, la

care se adauga terminatiile secundare medio-pasive, indicativ.

2. Verbul lei,pw, radacina verbala: lip&

Sg. Pl.
1. evlipo,mhn evlipo,meqa
2. evli,pou evli,pesqe
3. evli,peto evli,ponto

3. Traducere:

3.1. evlipo,mhn ‘m-am lasat’, ‚m-am lepadat’, ‚m-am abandonat’

12
 II. Pluperfect medio-pasiv, indicativ

A. Conjugarea: lu,w

1. Se formeaza din radacina reduplicata a verbului la care se adauga augmentul e

si terminatiile secundare medio-pasive, dupa cum urmeaza: e ! le ! lu ! mhn

Sg. Pl.
1. evlelu,mhn evlelu,meqa
2. evle,luso evle,lusqe
3. evle,luto evle,lunto

2. Observatii:

Terminatiile medii si pasive sunt identice.

Fiind un timp perfect, vocalele de legatura nu se pun cu ocazia conjugarii.
La pers. a 2-a, singular nu are loc contractia vocalica si, ca atare, se pune
terminatia lunga: - so

3. Traducerea pluperfectului, medio-pasiv, indicativ

Mediu: evlelu,mhn → ma dezlegasem, dezlegasem pentru mine

Pasiv: evlelu,mhn → fusesem dezlegat

III. Cerintele cursului

A. Vacabular

avmh,n cu adevarat, amin evkei/ acolo, in locul

acela
avxi,wj cu demnitate, demn ou[twj astfel; asa
a;xioj(&a(&on demn pa,ntote totdeauna
evggu,j in preajma, aproape po,te cand?
e;xw afara, in exterior w-de aici, in locul acesta

13
B. Exercitii

1. oi` lo,goi tou/ profh,tou evgra,fonto evn tw/| bibli,w|)

2. evkei/ ai` grafai. tw/n avposto,lwn hvkou,onto u`po. tw/n a`martwlw/n)

3. evn evkei,naij tai/j h`me,raij kalw/j evdidasko,meqa u`po. tw/n maqhtw/n

tou/ kuri,ou)

4. to,te evxeporeu,eto o` o;cloj poro.j to,n ku,rion( nu/n de. ouvke,ti ble,pei
auvto,n)

5. ta. daimo,nia pa,ntote evxeba,lleto evn tw/| lo,gw| tou/ kuri,ou)

6. oi` o;cloi evxh,rconto evk th/j evrh,mou kai. eivsh,rconto eivj th.n
evkklhsi,an)

7. euvqu.j oi` maqhtai. evlu,santo tou.j dou,louj tou/ dikai,ou avnqrw,pou)

8. evla,bonto oi` avpo,stoloi a;rton kai. karpo.n avpo. tw/n maqhtw/n)

9. eivdo,meqa to.n ku,rion kai. evpisteu,samen evn auvtw/|)

10. w-de evle,lunto oi` dou/loi u`po. tou/ avgaqou/)

11. ou-toi me.n evge,nonto maqhtai. tou/ kuri,ou( evkei/noi de. e;ti h=san
a`martwloi,)

12. o` ku,rioj h=n evggu,j( avll’ ouvk evble,peto u`po. tw/n maqhtw/n auvtou/)

14
 CURSUL 14

CONJUGAREA VERBELOR LA AORIST SI VIITOR

PASIV, INDICATIV

I. Aorist pasiv, indicativ

A. Conjugarea aoristului 1 pasiv, indicativ

1. Are terminatii separate fata de aor. 1 mediu.

2. Semnul de recunoastere al pasivului aor. 1 este –qh

3. Elementele componente ale aor. 1 pasiv sunt: augment, radacina verbului,

semnul de recunoastere qh, si terminatiile secundare ale diatezei active, dupa
cum urmeaza:

Terminatiile secundare ale diatezei active care se aplica la formarea pasivului aor.
1 se folosesc fara vocala de legatura: &$o%n( &$e%j( & $e%( &$o%men( &$e%te( &san
Observati ca se aplica doar termaninatiile care nu sunt in paranteza, dupa cum
urmeaza:

4. Conjugarea verbului luvw la diateza pasiva aor. 1, indicativ: ‚am fost dezlegat’

Sg. Pl.
1. e!lu!qh!n → evlu,qhn evlu,qhmen
2. evlu,qhj evlu,qhte
3. evlu,qh evlu,qhsan

5. Obervatii

5.1. Terminatia la persoana a 3-a singular este de fapt semnul de recunoastere al

aor. 1 pasiv.
5.2. Terninatia la persoana a 3-a plural este cea de la aor. 1 diateza active persoana
a 3-a plural
5.3. Traducerea este: ‘am fost eliberat’.
5.4. Actiunea este punctiforma, nedifenita in trecut.
5.5. Exemplu: 1 Tim. 3:16, kai. o`mologoume,nwj me,ga evsti.n to. th/j euvsebei,aj
musth,rion\ o]j evfanerw,qh evn sarki,( evdikaiw,qh evn pneu,mati( w;fqh avgge,loij(
evkhru,cqh evn e;qnesin( evpisteu,qh evn ko,smw|( avnelh,mfqh evn do,xh|Å

B. Conjugarea aoristului 2 pasiv, indicativ

1. Terninatiile sunt aceleasi ca la aor. 1 pasiv, indicativ.

2. Dispare q din semnul de recunoastere al pasivului, dar augmentul ramane.

3. Conjugarea verbului gra,fw la pasiv: ‘am fost scris’

15
 Sg. Pl.
1. evgra,fhn evgra,fhmen
2. evgra,fhj evgra,fhte
3. evgra,fh evgra,fhsan

II. Viitorul pasiv, indicativ

A. Preliminarii

1. Se formeaza din radacina aoristului 1 pasiv.

2. Are forme regulate si neregulate asemenea aor. 1 si 2.

3. Semnul de recunoastere a pasivului qh este prezent.

4. Semnul de recunoastere al viitorului s este de asemenea prezent.

5. Terminatiile sunt cele medio-pasive primare cu vocalele de legatura.

6. Conjugarea verbului lu,w la viitor pasiv: ‘voi fi dezlegat’

Sg. Pl.
1. luqh,somai luqhso,meqa
2. luqh,sh| luqh,sesqe
3. luqh,setai luqh,sontai

B. Observatii

1. Actiune liniara in viitor, dar poate fi si punctiforma, depinzand de context.

2. Verbele care au aorist 2 pasiv isi formeaza viitorul neregulamentar, adica se

pierde q din semnul pasivului qh.

3. Viitorul 2 se formeaza de fapt din radacina aor. 2 pasiv la care se adauga s si

terminatiile primare medio-pasive, dupa cum urmeaza:

Sg. Pl.
1. grafh,somai grafhso,meqa
2. grafh,sh| grafh,sesqe
3. grafh,setai grafh,sontai

16
 C. Reguli de amalgamare in cazul aor. 1 si viitor pasiv

1. Amalgamarea are loc intre consoanele guturale, labiale si dentale si q din

semnul de recunoastere a pasivului qh, dupa cum urmeaza:

Guturale: g( k( c ! q → cq
Labiale: b( p( f ! q → fq
Dentale: d( q( t ! q → sq

2. Exemple:

a;gw → h;cqhn aor. 1 pasiv, indicativ* avcqh,somai viitor 1 pasiv, indicative;

pe,mpw → evpe,mfqhn* pemfqh,somai
bapti,zw → evbapti,sqhn* baptisqh,somai

D. Cerintele cursului

1. Vocabular: Tipei lectia 18 si aor. 1 pasiv al uramtoarelor verbe:

avkou,w hvkou,sqhn e`toima,zw h`toima,sqhn

gi,nomai evgenh,qhn khru,ssw evkhru,cqhn
ba,llw evblh,qhn lamba,nw evlh,mfqhn
gi,nwskw evgnw,sqhn lei,pw evlei,fqhn
dida,skw evdida,cqhn pei,qw evpei,sqhn
doxa,zw evdoxa,sqhn poreu,omai evporeu,qhn
o`ra,w w;fqhn sw,zw evsw,qhn

2. Aor. 2 pasiv, indicative al urmatoarelor verbe:

avposte,llw avpesta,lhn gra,fw evgra,fhn

17
3. Exercitii

1. oi` maqhtai. evdida,cqhsan u`po. tw/n avposto,lwn tou/ kuri,ou)

2. oi` lo,goi tw/n profhtw/n evgra,fhsan evn tai/j grafai/j)

3. evpe,mfqhsan oi` avpo,stoloi eivj to.n ko,smon)

4. dia. th/j avga,phj tou/ qeou/ o` a`martwlo.j evsw,qh kai. evgenh,qh maqhth.j
tou/ kuri,ou)

5. to. euvagge,lion evkhru,cqh evn tw/| ko,smw/|)

6. eivsh,lqomen eivj th.n evkklhsi,an kai. evbapti,sqhmen)

7. evn evkei,nh| th/| h`me,ra| avkousqh,setai o` lo,goj tou/ qeou/)

8. ei;domen to.n ku,rion kai. w;fqhmen u`p’ auvtou/)

9. evdida,xate ta. te,kna( evdida,cqhte de. u`po. tou/ avposto,lou)

10. evlh,mfqhsan oi` a`martwloi. eivj to.n ouvrano,n)

11. ta. daimo,nia evxeblh,qh evk tw/n ponhrw/n u`po. tou/ kuri,ou)

12. evdoxa,sqh o` qeo.j u`po. tou/ ui`ou/ auvtou/( kai. doxasqh,setai u`f ’ h`mw/n)

13. e`toimasqh,sontai h`mi/n swthri,a( cara,( kai. eivrh,nh evn ouvranw/|)

14. fwnh. hvkou,sqh evn th/| evrh,mw| kai. avkousqh,setai evn th/| gh/|)

15. avpesta,lhsan oi` a;ggeloi eivj to.n ko,smon)

18