Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Echipa care a realizat broşura pe tema „Administraţie publică” este formată din
membrii Reţelei Naţionale de Modernizatori care au participat la formările de
formatori din cadrul Componentei 1 din proiectul sus-menţionat.
Membrii societăţii devin responsabili pentru soarta lor şi a comunităţii din care fac
parte, numai după ce li se asigură cadrul legal de participare activă la deciziile
care privesc viaţa lor. Ca partener al comunităţii, administraţia publică trebuie să
asigure o deplină transparenţă a deciziilor.
LIVIU RADU
Secretar de Stat
CUPRINS
Bibliografie.............................................................................................................47
1.1 INTRODUCERE
Ultimele decenii ale secolului trecut au fost marcate de o serie de schimbări
majore în domeniul tehnicii informaţionale, conducând la crearea şi dezvoltarea
unui nou tip de societate, cea informaţională.
Esenţa societăţii informaţionale constă în folosirea integrată, masivă şi
generalizată a tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor în toate domeniile vieţii
economice şi sociale, incluzând administraţia publică, producţia materială şi
artistică, serviciile, petrecerea timpului liber etc.
Societatea informaţională integrează obiectivele dezvoltării durabile, bazată
pe dreptate socială şi egalitatea şanselor, protecţie ecologică, libertate, diversitate
culturală şi dezvoltare inovativă, restructurarea industriei şi a mediului de afaceri.
Informatizarea societăţii poate fi realizată cu succes numai în condiţiile unei
infrastructuri informaţionale bine organizate şi eficient dirijate.
În contextul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, administraţia
publică trebuie să-şi ia propriile măsuri de restructurare, modernizare şi chiar de
regândire a rolului şi modului de funcţionare, în special în condiţiile cerute de
societatea informaţională.
Pentru ca societatea informaţională să aducă beneficii tuturor, ea trebuie să
se dezvolte într-un cadru naţional care să răspundă cerinţelor locale, în corelaţie
cu mediul regional naţional şi internaţional.
Sistemul informaţional trebuie să constituie suportul de aplicare şi de
simplificare a unor reguli şi proceduri administrative în scopul asigurării unui acces
larg şi nediscriminatoriu al publicului la servicii publice, precum şi reducerii tarifelor
pentru aceste servicii şi a costurilor de operare şi personal.
Informaţia însăşi constituie un simbol al timpului nostru care necesită
instrumente specifice: computere, telefoane, copiatoare, faxuri etc. Se poate
afirma, fără nici un fel de îndoială, că informaţia a devenit una din cele mai
importante resurse strategice pentru toate tipurile de organizaţii, inclusiv pentru
administraţiile publice. Culegerea, procesarea, transmiterea şi stocarea datelor
sunt esenţiale pentru calitatea deciziilor şi finalitatea acestora.
Informaţia devine materia primă de bază a societăţii informaţionale şi sursa
principală de modelare a mentalităţii şi a comportamentelor oamenilor.
Totodată, accesul la informaţiile publice conferă transparenţă procesului de
management şi în mod cert susţine dezvoltarea societăţii în ansamblul ei.
În studiul intitulat Penser la societe d`information, specialistul francez
Jaques Lesourne a identificat patru schimbări semnificative care gravitează în
sfera mentalităţilor şi a comportamentelor din administraţia publică: transparenţa,
cunoaşterea sistemică, pregătirea polivalentă, abordarea sistemică a
managementului public, prin asigurarea accesului la informaţii utilizând tehnologia
informaţiei în cadrul serviciilor publice.
7
Administraţie publică
8
Administraţie publică
1
Dan Nica: Guvern, cetăţean, societate informaţională, Ed. SEMNE, 2001, pag. 33
9
Administraţie publică
e - Government
10
Administraţie publică
2
Victoria Stanciu, Proiectarea Sistemelor Informatice, Editura DUAL TECH, pag.11
11
Administraţie publică
12
Administraţie publică
13
Administraţie publică
14
Administraţie publică
15
Administraţie publică
16
Administraţie publică
17
Administraţie publică
18
Administraţie publică
o Factori negativi:
• Nivelul scăzut al accesului la magistralele de comunicaţii şi Internet,
datorită politicii de preţuri şi a nivelului încă scăzut al investiţiilor în
infrastructura de acces.
• Mediul de afaceri insuficient de stimulativ pentru utilizarea noilor
tehnologii informaţionale şi de comunicaţii şi pentru deschiderea
către e-business şi e-commerce.
• Aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei privind respectarea
drepturile de autor în domeniul TI, cu urmări asupra nivelului încă
ridicat al pirateriei software.
• Nivelul mediu al salariilor specialiştilor din administraţia publică
relativ mic, comparativ cu cel din ţările dezvoltate şi cu cel din
sectorul privat.
• numărul mic al aplicaţiilor informatice existente.
• Flux dezorganizat de primire şi procesare a informaţiilor în cadrul
instituţiilor publice.
• păstrarea datelor în mod redundant, în cadrul mai multor instituţii
publice.
• Inexistenţa unui sistem eficient de evaluare a activităţilor.
• Nivelul ridicat al birocraţiei.
Una dintre tehnologiile cele mai folosite astăzi în administraţia din întreaga
lume este Internetul. Conform statisticilor, în prezent peste 50 de milioane de
oameni utilizează internetul zilnic. Acesta permite accesul rapid şi la costuri
scăzute la documentele oficiale şi la informaţiile guvernamentale.
Reţeaua Internet poate fi considerată ca un mediu informaţional şi de
calcul, cu bogate resurse şi servicii, care permite oamenilor să se informeze, să
schimbe idei, să conlucreze în diverse domenii de activitate. Arhitectura internet
de tip client/ server permite organizaţiilor să utilizeze instrumente informatice în
19
Administraţie publică
20
Administraţie publică
care sunt conectate la Internet deţin pagină Web unde sunt prezentate informaţii
de interes general despre instituţie, dar şi specifice activităţii desfăşurate, diferite
alte informaţii şi anunţuri.
Informatizarea instituţiilor administraţiei publice locale este un proces
continuu, existând preocupări majore în acest sens.
Guvernul României, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat în
anul 2001, Planul naţional de Acţiune ” e-administraţie”, care cuprinde următoarele
coordonate:
- computerizarea activităţilor desfăşurate în instituţiile publice, prin care să
se asigure creşterea eficienţei operaţionale în cadrul organismelor
administraţiei locale şi centrale;
- computerizarea serviciilor publice pentru cetăţeni, agenţi economici de
la nivelul administraţiilor locale şi centrale etc.
În articolul nr. 9 din Strategia Naţională de Informatizare se prevede
utilizarea tehnologiei informaţiei în vederea susţinerii reformei în administraţia
publică pentru:
- asigurarea informatizării omogene şi coordonarea instituţiilor din
administraţia publică centrală şi locală, inclusiv în sistemul justiţiei;
- simplificarea procedurilor şi practicilor administrative;
- înlăturarea arbitrariului şi corupţiei;
- optimizarea comunicării şi a fluxului de informaţii între instituţiile de la
nivel local şi central;
- asigurarea cooperării interdepartamentale;
- generalizarea treptată a schimbului de informaţii bazat pe documente
electronice;
- asigurarea accesului cetăţenilor la informaţia publică: centre de
informare, chioşcuri electronice plasate în locuri publice;
- asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii sistemelor informatice din
administraţia publică, la nivel naţional şi internaţional, prin accelerarea
elaborării şi aplicării de metodologii, norme, standarde;
- coordonarea achiziţiilor publice de produse şi servicii TIC, conforme cu
reglementările europene;
Experienţa multor state dezvoltate a arătat că, atât crearea, cât şi
dezvoltarea unei societăţi informaţionale implică acţiuni complexe, de lungă
durată, foarte bine integrate într-un proces amplu coordonat şi susţinut de către
stat.
În acest context remarcăm atenţia acordată în general, tendinţei de
informatizare a sistemului administrativ din ţare noastră şi care vizează trei
coordonate majore:
• Informatizarea activităţilor din instituţiile publice, care să conducă la o
creştere a eficienţei operaţionale în cadrul organismelor administraţiei
centrale şi locale;
21
Administraţie publică
22
Administraţie publică
23
Administraţie publică
24
Administraţie publică
25
Administraţie publică
26
Administraţie publică
27
Administraţie publică
primării. În acelaşi timp vor sosi de la Prefectură informaţii sau date, tot prin
intermediul aplicaţiilor amintite.
Acest feed-back informaţional va optimiza circulaţia datelor şi a
documentelor între instituţiile administraţiei locale.
Nivelul 4 este reprezentat de aplicaţiile informatice specifice punctelor de
injecţie informaţională ale serviciilor publice deconcentrate şi ale unor alte instituţii
de interes judeţean. Acest nivel este reprezentat de traficul de informaţie dinspre
instituţii către prefectură şi invers.
Pentru ca această construcţie a sistemelor informatice să poată deveni
viabilă este necesară definirea unei arhitecturi de integrare a sistemelor
informatice.
Arhitectura propusă pentru realizarea Sistemului Informatic Integrat în
administraţia publică este arhitectura WEB, fundamentată pe utilizarea
tehnologiilor de comunicare prin internet, având drept componente baze de date
relaţionale, unice.
Rolul administraţiei publice locale devine fundamental şi se diversifică pe
măsură ce continuă să crească problemele economice, sociale, de mediu, etc. pe
care le întâmpină şi pe care trebuie să le soluţioneze. De aceea, la nivelul
administraţiei publice locale apare nevoia găsirii unor noi strategii pentru a
soluţiona problemele cu care se confruntă aceasta.
La nivelul administraţiei publice locale există o nevoie de instruire continuă
a funcţionarilor publici şi a consilierilor locali şi judeţeni pentru dobândirea de noi
cunoştinţe care să conducă la creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor care se
desfăşoară în sectorul public.
De aceea, considerăm că pentru administraţia publică sunt necesare
programe de pregătire structurate şi adaptate profilului şi necesităţilor specifice
acestui domeniu de activitate.
Trainingul oficialilor aleşi şi funcţionarilor publici este una din cheile reuşitei
reformei în administraţia publică şi trebuie să constituie o prioritate. Reforma în
administraţia publică nu poate fi realizată cu succes fără a se baza pe funcţionari
publici şi oficiali aleşi competenţi şi performanţi care au participat la programe de
training.
Pentru constituirea sistemului informatic propus pentru Instituţia Prefectului
– judeţul Suceava, s-a ţinut seama de organigrama acestei instituţii, de schema
legăturilor externe, de schema relaţiilor de comunicare, precum şi de domeniile şi
activităţile informatizabile.
28
29
Acces supraveghere E:1 N:2
bază de date Compartimentul
informatic
PREFECT E:1 N:1 Compartiment E:1 N:1
Calculator audit
SUBPREFECT E:1 N:1 admin. Reţea – Corpul de control al E:1 N:1
Server, bază de date prefectului
Secretar E:1 N:1 (securizată pe Compartiment E:1 N:1
general computere relaţii publice
Secretariat E:3 N:3 individuale) Cabinet prefect E:0 N:1
Direcţia/Serviciul
31
Sistem informatic al Ministerului
Administraţiei şi Internelor
Nivel 1 --------------------------------------------------------------------------------------
Aplicaţii informatice pentru
punctele de injecţie în
sistem specifice primăriilor
Sistem Sistem
informatic al informatic al
primăriilor de primăriilor de
municipii oraş
Nivel 2 --------------------------------------------------------------------------------------
Sistem
informatic al
primăriilor de
comună
Nivel 3 --------------------------------------------------------------------------------------
32
Administraţie publică
2. POLITICI PUBLICE
Putem vorbi de o politică publică atunci când autorităţile locale sau centrale
încearcă să modifice mediul economic, social sau cultural proiectând în acest scop
un program coordonat de acţiuni.
33
Administraţie publică
2. Definirea problemei
• După ce problema este identificată şi face obiectul atenţiei factorilor de
decizie sunt identificate scopuri şi obiective menite să conducă la
rezolvarea acesteia.
3. Identificare alternativelor şi alegerea soluţiei
• În această etapă sunt identificate mai multe posibile soluţii. Acestea sunt
evaluate în funcţie de anumite criterii şi, eventual, pe baza unor analize,
urmând să fie aleasă soluţia cea mai potrivită pentru problema de politici
publice.
4. Implementarea politicii
• Implementarea presupune dezvoltarea unui plan de acţiuni şi punerea
acestuia în aplicare.
5. Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice
• Rolul acestor activităţi este acela de a determina eficienţa şi eficacitatea
unei politici precum şi acela de a o ajusta în funcţie de evoluţia
implementării şi rezultatele intermediare.
Stabilirea agendei
Monitorizarea şi
evaluarea Definirea problemei
34
Administraţie publică
35
Administraţie publică
Definirea problemei reprezintă cea mai importantă etapă din cadrul ciclului
politicilor publice deoarece dacă problema nu este bine definită sunt puţine şanse
ca ea sa fie bine rezolvată. Tipul de politică ce va fi concepută depinde mult de
natura problemei, daca ea e internă sau externă, dacă e vorba de o situaţie nouă
sau de consecinţa unei alte politici, dacă problema este de amploare sau mai
limitată, etc.
1
Wildavski, Aaron, Budgeting – A comparative Theory of the Budgetary Process, Boston, 1975
36
Administraţie publică
37
Administraţie publică
38
Administraţie publică
39
Administraţie publică
40
Administraţie publică
După evaluarea fiecărei alternative, cea mai bună dintre acestea ar trebui
selectată. O singură alternativă poate fi evaluată potrivit mai multor criterii anterior
menţionate. Mai jos este prezentat un model simplu de a selecta între diverse
opţiuni. Pe rânduri sunt prezentate diferitele opţiuni, în timp ce pe coloane sunt
enumerate criteriile. Fiecare opţiune primeşte o notă în funcţie de fiecare criteriu
de evaluare, este efectuat un total şi alternativa cu cel mai mare scor va fi
selectată. Notele pot fi acordate pe o scală de la 1 la 5.
41
Administraţie publică
Criteriul 1 Criteriul 2 Criteriul 3 Criteriul 4 Total
(eficienţă) (fezabilitate) (Eficacitate) (Flexibilitate)
Opţiunea 1
(menţinerea
sistemului
public dar
conceperea
unor 2 4 2 3 11
contracte pe
baza
criteriilor de
performanţă
pentru
manageri)
Opţiunea 2
(parteneriat 3 4 4 5 16
public-privat)
Opţiunea 3
(privatizarea 4 3 3 2 12
spitalelor)
De exemplu, dacă dorim să îmbunătăţim serviciile de sănătate din spitale
putem alege o soluţie pe baza următorului model:
42
Administraţie publică
Instrumentele politicilor
Unul dintre cele mai importante criterii pentru a distinge între principalele
instrumente ale politicilor este măsura în care intervine statul. Potrivit acestei
clasificări avem următoarele tipuri de instrumente:
Familia şi comunitatea
Voluntare
Organizaţiile non-profit
(intervenţie redusă a statului)
Piaţa
Consiliere şi informare
Subvenţii
Mixte
Achiziţii publice şi drepturi de
(intervenţie medie a statului)
proprietate
Taxe
Reglementări
Obligatorii
Companii publice
(intervenţie ridicată a statului)
Furnizare directă de servicii
43
Administraţie publică
44
Administraţie publică
45
Administraţie publică
46
Bibliografie selectivă
47
Datele de contact ale formatorilor:
48