(1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările

ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).
Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu,
vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La ședința de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent
desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 276 din Regulamentul Î.C.C.J.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău -
Secția I civilă, în Dosarul nr. 569/103/2018, privind pronunțarea unei hotărâri
prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept:
"
Dacă prevederile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/2015 pentru
completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de
specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și
al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize
Criminalistice se aplică și fostului personal auxiliar de specialitate, care a ieșit
la pensie sub imperiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările și completările ulterioare, în perioada începând cu data
abrogării art. 68 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar
de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de
Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, și data
intrării în vigoare a art. 685 din aceeași lege, când s-a reintrodus pensia de
serviciu pentru această categorie."
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus
raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, potrivit
dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părților, dintre
care numai intimata- reclamantă și-a exprimat punctul de vedere, în sensul că
întrebarea formulată de instanța de trimitere este lipsită de relevanță în cauza
sa, raportat la data pensionării; se arată, de asemenea, că la dosar au fost
atașate răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în
sensul că nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui recurs în
interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării,
precum și răspunsurile instanțelor naționale în legătură cu aceasta.
În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată
următoarele:
I. Titularul și obiectul sesizării
1. Curtea de Apel Bacău - Secția I civilă, prin Încheierea din 20 februarie 2019,
pronunțată în Dosarul nr. 569/103/2018, a dispus sesizarea Înaltei Curți de
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în
temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei
hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei
chestiuni de drept:
"
Dacă prevederile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/2015 pentru
completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de
specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și
al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize
Criminalistice (Legea nr. 130/2015) se aplică și fostului personal auxiliar de
specialitate, care a ieșit la pensie sub imperiul Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare
(Legea nr. 263/2010), în perioada începând cu data abrogării art. 68 din Legea
nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care
funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu
modificările și completările ulterioare (Legea nr. 567/2004) și data intrării în
vigoare a art. 685 din aceeași lege, când s-a reintrodus pensia de serviciu
pentru această categorie."
II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanței care a solicitat
pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina
A. Cererea de chemare în judecată
2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de
contencios administrativ cu nr. 569/103/2018 din 12.03.2018, reclamanta, în
calitate de grefier pensionar, i-a chemat în judecată pe pârâții Ministerul
Justiției, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț și Casa Județeană de Pensii
Neamț, solicitând obligarea:
- primilor trei pârâți la eliberarea unei adeverințe-tip pentru stabilirea pensiei
de serviciu, conform Legii nr. 567/2004, care să înlocuiască adeverința
eliberată de Tribunalul Neamț în anul 2015, prin calcularea venitului la
valoarea de referință sectorială de 405 lei, începând cu 9.04.2015;
- pârâtei Casa Județeană de Pensii Neamț la plata diferențelor de pensie dintre
cele efectiv încasate și cele recalculate, potrivit adeverinței nou-emise,
drepturi bănești care să fie actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală
aferentă, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată.
3. La data de 20.07.2018, reclamanta și-a modificat acțiunea, în sensul că
valoarea sectorială care trebuie să fie avută în vedere este de 421 lei,
respectiv 463 lei, invocând Ordinul nr. 75 din 15 martie 2018, emis de
președintele instanței supreme. Ulterior, reclamanta a înțeles să renunțe la
judecată față de pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel Bacău.

4. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este beneficiară a pensiei de

serviciu pentru personalul auxiliar, în baza Legii nr. 130/2015, începând cu
data de 1.08.2015; baza de calcul al pensiei o reprezintă media salariilor de
bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune
cererea de pensionare, specifice funcției de grefier gradul I, respectiv treapta
I, raportat la nivelul studiilor, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al
instanței.
5. La eliberarea adeverinței s-a avut în vedere o valoare sectorială de 305 lei,
deși ar fi trebuit ca aceasta să fie de 405 lei, conform dispozițiilor art. 1 și art.
3 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce
se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor
de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului
salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru
persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 231/2007 (Ordonanța Guvernului nr. 10/2007).
6. A arătat că, în sensul stabilirii nivelului maxim în plată pentru întreg
sistemul bugetar, s-a pronunțat și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 794
din 15 decembrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.029 din 21 decembrie 2016), precum și Înalta Curte de Casație și Justiție -
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 23 din
26 septembrie 2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
899 din 9 noiembrie 2016), care au stabilit în mod implicit că, la data de 9
aprilie 2015, valoarea sectorială în familia ocupațională a Justiției era de 405
lei.
B. Hotărârea primei instanțe
7. Instanța de fond, prin Sentința civilă nr. 1.085 din 4 octombrie 2018, a luat
act de renunțarea la judecată a reclamantei, în contradictoriu cu pârâții
Ministerul Justiției și Curtea de Apel Bacău, a admis, în parte, acțiunea
modificată, formulată în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Neamț și Casa
Județeană de Pensii Neamț, și a obligat Tribunalul Neamț la eliberarea unei
noi adeverințe-tip, rectificată, pentru stabilirea pensiei de serviciu conform
Legii nr. 567/2004, astfel cum a fost modificată și completată, care să
înlocuiască adeverința din 2015, prin calcularea venitului la valoarea de
referință sectorială de 421 lei, începând cu data de 1.08.2015, la care să se
adauge creșterea procentuală de 10%, prevăzută de Legea nr. 71/2015 pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în
domeniul cheltuielilor publice (Legea nr. 71/2015), începând cu 1.12.2015,
valoarea sectorială fiind de 463 lei. De asemenea, a fost respinsă, ca prematur
introdusă, solicitarea privind obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii
Neamț la plata diferențelor de pensie și indexarea acestora cu indicele de
inflație.
8. Prima instanță și-a fundamentat soluția pe jurisprudența instanței supreme
și a Curții Constituționale, reținând că:
- prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție -
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că "În
interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor
publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu
modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are
în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului,
personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și
din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1)
lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de
salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme
este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare,
în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice";
- Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 au fost
declarate neconstituționale dispozițiile art. 31 alin. (12) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele
măsuri fiscal-bugetare, astfel cum a fost modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 (Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2015).
9. În considerentele Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea
Constituțională a reținut că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 57/2015 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016),
care se aplică întregului personal bugetar, s-au eliminat și diferențele
provenite din faptul că o parte dintre magistrații și personalul asimilat,
încadrați în aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în
specialitate au obținut hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (în
temeiul Codului de procedură civilă din 1865) sau definitive (în temeiul
Codului de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010), prin care le-au
fost recunoscute majorări salariale, în timp ce alții nu obținuseră asemenea
hotărâri judecătorești. Consecința intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 20/2016 este aceea că, pentru fiecare funcție, grad/treaptă,
gradație, vechime în funcție sau în specialitate, indemnizația de încadrare a
magistraților și a personalului asimilat este aceeași, stabilită la nivel maxim.
De altfel, chiar înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 20/2016, prin art. 1 alin. (51) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și
completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014),
introdus prin legea sa de aprobare - Legea nr. 71/2015, s-a prevăzut aceeași
soluție legislativă, a egalizării indemnizațiilor la nivel maxim, aspecte
menționate și în Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
10. Curtea Constituțională a constatat că, potrivit Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 20/2016, începând cu luna august 2016, pentru fiecare funcție,
grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, salariul de bază
urma să fie același, stabilit la nivel maxim.
11. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a statuat în sensul că, pentru
respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al
salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă,
gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările
(indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot
personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași
categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-
cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010).
12. Curtea Constituțională a concluzionat în sensul că efectul
neconstituționalității art. 31 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016)
este acela că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare",
la care se face egalizarea prevăzută de art. 3 1 alin. (1) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau
recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază
de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de
bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și
familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.
13. Personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești face parte din
familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție", conform anexei nr. VI la
Legea-cadru nr. 284/2010, astfel că îi sunt aplicabile aceleași reguli pentru
determinarea drepturilor salariale, pentru stabilirea celei mai ridicate
indemnizații pentru fiecare grad profesional, fiecare categorie de vechime în
muncă și vechime în funcție, prin raportare inclusiv la indemnizațiile în plată la
nivelul aceluiași ordonator de credite.
14. Față de cele prezentate, raportat și la dispozițiile art. II alin. (2) din Legea
nr. 130/2015, prima instanță a concluzionat că salariul de bază/indemnizația
de încadrare pentru un grefier în funcție trebuie stabilit la nivelul maxim aflat
în plată, în cadrul familiei ocupaționale justiție. Acest nivel maxim este calculat
în funcție de o valoare de referință sectorială de 421 lei, majorată cu 10%,
astfel cum s-a stabilit, prin ordinul emis de președintele instanței supreme.
15. Instanța de fond a apreciat că data de la care urmează a fi calculat salariul
brut raportat la o valoare sectorială de 421 lei este 1.08.2015, dată la care
Legea nr. 130/2015 intrase deja în vigoare și de la care reclamanta are dreptul
la pensie de serviciu și, implicit, la emiterea unei adeverințe-tip pentru
stabilire pensie de serviciu.
C. Calea de atac exercitată
16. Împotriva acestei soluții a formulat apel pârâtul Tribunalul Neamț,
solicitând schimbarea sentinței, în sensul respingerii cererii de obligare la
eliberarea unei noi adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu.
17. În motivarea căii de atac formulate a arătat că, prin Ordinul nr. 75 din 15
martie 2018, emis de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus
ca judecătorii, magistrații- asistenți, personalul auxiliar de specialitate și
personalul conex din cadrul instanței supreme să fie salarizați prin acordarea
valorii de referință sectorială (VRS) de 421,36 lei, pentru perioada 9.04.2015-
30.11.2015, și prin acordarea unei VRS de 463,5 lei, pentru perioada
1.12.2015-31.12.2017. Având în vedere acest aspect, legiuitorul a stabilit
acordarea retroactivă a unei VRS de 421,36 lei, începând cu data de
9.04.2015, și a unei VRS de 463,5 lei, începând cu data 1.12.2015, pentru
personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești.
18. Prin Decizia nr. 152/I/A/1/01.08.2018, Curtea de Apel Bacău a stabilit
drepturile salariale retroactive ale personalului auxiliar de specialitate și
conex, în funcție de noile valori de referință sectoriale, menționate mai sus.
19. Prin Adresa nr. 2.863/1/A/16/22.08.2018, transmisă Tribunalului Neamț,
Curtea de Apel Bacău, în calitate de ordonator secundar de credite, își exprimă
opinia că nu trebuie eliberate adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu
actualizate pentru personalul auxiliar de specialitate, cu luarea în calcul a
valorilor de referință 421,36 lei, respectiv 463,50 lei.

20. Prin Adresa nr. 2/28.038/13.08.2018, Ministerul Justiției constată că, în

conformitate cu art. 685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, actualizarea
pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate se realizează din
oficiu, în fiecare an raportat la rata inflației, iar nu în raport cu veniturile
personalului auxiliar de specialitate în activitate, astfel încât nu se poate pune
problema actualizării pensiilor de serviciu în funcție de valorile de referință
sectoriale de 421,36 lei și 463,50 lei.
21. Prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 130/2015 se aplică doar la data
eliberării din funcție prin pensionare, ulterior aplicându-se dispozițiile art.
685 alin. (10) din Legea nr. 567/2004, conform căruia "Pensiile de serviciu și
pensiile de urmaș prevăzute de prezenta lege se actualizează, din oficiu, în
fiecare an, odată cu modificările valorii punctului de pensie, cu procentul
corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii punctului de pensie,
conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările și completările ulterioare [...]", și nicidecum ori de câte
ori se majorează drepturile salariale ale personalului aflat în activitate, așa
cum era specificat în legislația anterioară, legislație abrogată din anul 2010.
Din acest motiv, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar nu se mai
raportează la drepturile salariale ale persoanelor în activitate.
22. Conform art. 12 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind
statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al
parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul
Institutului Național de Expertize Criminalistice, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 706/2015 (Normele metodologice aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 706/2015), pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de
specialitate se actualizează din oficiu de către casele teritoriale de pensii și nu
au același regim ca pensiile de serviciu ale magistraților, care se actualizează
ori de câte ori se măresc indemnizațiile magistraților aflați în activitate.
23. Instanța de apel a pus din oficiu în discuția părților sesizarea Înaltei Curți
de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 și art. 520 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru
dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul dezbaterii.
III. Dispozițiile legale supuse interpretării și alte dispoziții normative relevante
24. Legea nr. 130/2015:
"

Art. I. -
După articolul 684 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar
de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă
acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de
Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se
introduce un nou articol, articolul 685, cu următorul cuprins:
«

Art. 685. -
(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al
parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de
specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de
specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum și tehnicienii criminaliști
din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot
beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum
de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute
lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de
activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei
de 60 de ani, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și
al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și
personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și
tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între
20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de
calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în
specialitate integrală.
(3) Pentru fiecare an care depășește vechimea în specialitate prevăzută la alin.
(1), la cuantumul pensiei se adaugă 1% din baza de calcul prevăzută la alin.
(1), fără a o putea depăși.
(4) Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de
reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială
competentă.
(5) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia
pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind
sistemul de pensii publice.
(6) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei
legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă
cuantumul cel mai avantajos.
(7) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la
alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate
criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate
criminalistică, precum și în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor
beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au
o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă
media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile, în procent, din ultimele
12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de
personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de
funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC
unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal
auxiliar de specialitate.
(8) De prevederile alin. (7) pot beneficia numai persoanele care au fost
eliberate din funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate
criminalistică, de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate
criminalistică din cadrul INEC, precum și de tehnician criminalist din cadrul
parchetelor, din motive neimputabile acestora.
(9) Soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la
terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului de
specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea,
ai personalului de specialitate criminalistică, ai personalului care ocupă funcții
auxiliare de specialitate criminalistică și ai tehnicianului criminalist din cadrul
parchetelor beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația
privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în
plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul la data decesului, actualizată,
după caz.

(10) Pensiile de serviciu și pensiile de urmaș prevăzute de prezenta lege se

actualizează, din oficiu, în fiecare an, odată cu modificările valorii punctului de
pensie, cu procentul corespunzător ratei inflației utilizat la stabilirea valorii
punctului de pensie, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. Dacă în
urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, se păstrează pensia
aflată în plată.
(11) Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice:
a) partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul de
pensii publice, precum și pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu
îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul
de pensii publice;
b) partea din pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu, care depășește
nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de urmaș
calculată din pensia de serviciu, în cazul susținătorilor care nu îndeplinesc
condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii
publice.
(12) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepția pensiei prevăzute la
alin. (9), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
(13) Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege
referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcție și baza de calcul al
pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanța judecătorească
competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea
acestora.
(14) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:
a) de la data eliberării din funcție, prevăzută în decizia conducătorului
instanței judecătorești, al parchetului de pe lângă aceasta, al directorului
INEC, în situația personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, a personalului de
specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de
specialitate criminalistică, precum și a tehnicienilor criminaliști din cadrul
parchetelor, aflați în activitate la data depunerii cererii de pensionare;
b) de la data acordării pensiei, în situația persoanelor prevăzute la alin. (7) și
(9).
(15) Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale
legislației privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalitățile
de stabilire și plată, precum și cele referitoare la modificarea, suspendarea,
reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit și jurisdicția.»

Art. II. -
(1) De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de
aceasta, beneficiază și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat,
precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale și care, la data
intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din
sistemul public de pensii.
(2) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor
de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune
cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în
activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al
instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din
funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în
procent, avute în ultimele 12 luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat
din funcție.
(3) De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de
aceasta, beneficiază și executorii judecătorești, pensionați anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, cu o vechime în funcție de cel puțin 20
de ani.
(4) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (3) o reprezintă media salariilor
de bază brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune
cererea de pensionare, specifice funcției de grefier gradul I, respectiv treapta
I, în funcție de nivelul studiilor, în condiții identice de funcție, vechime și nivel
al instanței sau parchetului, la care se adaugă media sporurilor, în procent,
avute în ultimele 12 luni anterioare datei eliberării din funcție.
(5) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1)-(4) pensia se acordă la cerere,
se cuvine și se plătește începând cu luna următoare înregistrării acesteia la
casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului
sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.
(6) Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor care beneficiază de
pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile
sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive."
IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
25. În cuprinsul încheierii de sesizare nu este redat punctul de vedere al
părților și nici nu se menționează dacă acesta a fost exprimat; intimata-
reclamantă a transmis la Dosarul nr. 708/1/2019 al Completului pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept punctul său de vedere, în sensul că
întrebarea formulată de instanța de trimitere este lipsită de relevanță în cauza
sa, raportat la data pensionării, precum și jurisprudență.
V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea

A. Cu privire la admisibilitatea sesizării

26. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de
admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru
declanșarea acestei proceduri.
27. S-a arătat astfel că pricina se află pe rolul instanței de trimitere ca instanță
competentă să judece cauza în apel, în ultimă instanță, conform art. 214 din
Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările
ulterioare (Legea nr. 62/2011), coroborat cu art. 7 din Legea nr. 76/2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 76/2012), care
dispun că: "Hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului."
28. De asemenea, s-a apreciat că problema de drept invocată este nouă,
întrucât completul de judecată care a formulat sesizarea a fost învestit pentru
prima oară cu o cauză în care se pune în discuție această chestiune de drept,
iar instanța supremă nu a fost învestită cu un recurs în interesul legii cu privire
la respectiva chestiune de drept, de lămurirea căreia depinde soluționarea pe
fond a cauzei.
29. A reținut instanța de trimitere că nu s-a constatat că ar exista o
jurisprudență constantă, care să fi diluat caracterul de noutate al chestiunii de
drept supuse analizei, soluțiile pronunțate de instanțe cu privire la acest
aspect fiind răzlețe și fără consistență de "practică judiciară".
B. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării
30. Instanța de trimitere a apreciat că prevederile art. II alin. (1) din Legea nr.
130/2015 măresc doar numărul categoriilor de fost personal care poate
beneficia de pensie de serviciu, acest text de lege neavând însă aptitudinea de
a modifica prevederile art. 685 alin. (7) din Legea nr. 567/2004, în ce privește
condiția ca la data pensionării fostul personal auxiliar de specialitate să aibă
sau să fi avut o altă ocupație.