Sfanta Si Dumnezeiasca Evanghelie 2001

INTRU SLA VA SFINTEI $I CELEI DE 0 FUNTA
SI DE VIATA FAcATOAREI $I NEDESpARTITEI TREIMI

SFINTA SI DUMNEZEIASCA

/

EVANGHELIE

TIPARITA CU APROBAREA SFINTULUI SINOD

~I CU BINECUvlNTAREA PREA FERICITULUI pARINTE

TEOCTIST

PATRIARHUL BISERICIl ORTODOXE ROMANE

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMANE

BUCURE~TI - 200 I

Toate drepturile rezervate • Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane

ISBN 973-9332-50-1

A

SFINTA 51 DUlVINEZEIASCi\ E'Yi\NGHELIE

IN PRE A LUMINATA

DUJ\llINICA .. A PA~T]LOR

LA LITURGHIE

EVANGHELIA DE LA lOAN

§f~;&~ a inceput era Cuvin:-~~L' I tul ~i Cuvint!ll era ;.~.·~ .. 7P:l1 la Dumnezeu ~l pum-

ir ,~f nezeu era Cuvintul.

. ~ ~ Acesta era dintru in-

"~4"~ ceput la Dumnezeu. Toate printr-Insul s-au facut; ~i fara Dinsul nimic nu s-a faeut din ce s-a facut.

(I, 1-17)

Intr-Insul era viata si viata era lumina oamenilor. ~i lumina in intuneric lumineaza ~i intunericul pe ea n -a cuprins-o .

Fost-a om trimis de la Dumnezeu, iar numele lui era loan. Acesta a venit spre marturie, ca sa marturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el.

SFINTA ,?I DUMNEZEIASCA

N u era el Lumina, ci ca sa marturiseasca des pre Lumina.

Cuvintul era Lumina cea adevara;ta care lumineaza pe tot omul ce vine in lume.

In lume era si lumea printr-InsuI s-a facut, dar lumea nu L-a cunoscut. Intru ale Sale a venit, dar ai Sai nu L-au primite

Iar celor citi L-au primit pe Dinsul ~i cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fiii lui Dumnezeu,

Fiind nascuti, nu din singe, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu.

~i Cuvintul s-a facut trup ~i s-a s~ila~luit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca a Unuia-Nascut din Tatal, plin de har si adevar,

loan marturisea despre Dinsul si striga, zicind: Acesta era despre care am zis: Cel care vine dupa mine a fost inaintea mea, pentru ca mai inainte de mine era.

~i din plinatatea Lui, noi toti am luat si har peste har,

Pen tru ca legea s-a da t prin Moise, iar harul si adevarul au venit prin Iisus Hristos.

IN ACEASTA PREA LUMINATA DUJ\lL\fICA A PA~TILOR LA VECERNIE

EV ANGHELIA DE LA lOAN

(XX, 19-25)

~m~~' - n ziua cea dintii a

r :I~ ~!~::~i::\~~~:dfii~~

@...incuiate,acolounde

_~l, erau ucenicii adunati ~ de frica iudeilor, a venit Iisus, a stat in mijlocullor ~i le-a zis: pace voua!

~i dupa acest cuvint, le-a aratat lor miinile si coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii vazlnd ca este Domnul.

Atunci le-a zis Iisus iarasi: pace voua! Precum M -a trimis pe Mine Tatal, va trimit ~i Eu pe voi.

~i graind aceasta a sufIat asupra lor si le-a zis: luati Duh Sfint; earora veti ierta pacatele, Ie vor fi iertate si carora Ie veti tine, tinute vor fie

tnsa Toma, unul din cei doisprezece, numit Geamanul, nu era cu ei cind a venit Iisus.

Deci i-au spus lui ceilalti ucenici: am vazut pe Domnul. Dar el le-a zis: daca nu voi vedea in palmele Lui semnul cuielor si daca nu

,

voi pune degetul meu in semnul

cuielor, ~i daca nu voi pune mina mea in coasta Lui, nu voi crede!

~~~~~~

L UN I

IN SAPTAMINA CEA LUMINATA EVANGHELIA DE LA lOAN

(I, 18-28)

8~.~.~f,-r'-r \ e pumne~eu ~u L-a

"~\V "\p vazut rumeru vreo-

f.' .. data. Fiul eel Unul-

iii i' Nascut care este in

c~J ~2.)!( sinul 'I'atalui, Acela

sr () -t ~

."----f"'--.~~~ L-a facut cunoscut.

lata marturia facuta de loan, cind au trimis iudeii, din lerusalim, preoti ~i Ieviti ca sa-l intrebe ': tu cine esti? El a marturisit si n-a tagaduit, a marturisit : nu sint eu Hristos. Ei I-au intrebat pe el: dar ce esti? Ilie esti tu ? si a zis el: nu sint. Esti tu Proorocul? ~i le-a raspuns ': nu. Atunci i-au zis : cine esti ? ca sa dam un raspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui

EVANGHELIE

D1TMINICA

/\ D()UA I)UpA PASTE A TO.\IEI LA UTRENIE EVANGHELIA INTIIA A INVIERII

LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA lOAN

(XX, 19-31)

n ziua cea dintii a saptaminii, at unci cind s-a inserat, si usile fiind incuiate acolo unde era u ucenicii adunati de frica iu-

t

deilor, a venit Iisus, a stat in mijlo-

cuI lor ~i le-a grait: pace voua! ~i dupa acest cuvint, le-a aratat lor

miinile si coasta Sa. Deci s-au bucu-

,

rat ucenicii vazfnd ca este Dornnul.

Atunci le-a zis Iisus iarasi: pace voua! Precurn M -a trimis pe Mine Tatal, va trirnit si Eu pe voi; si graind aceasta a sufIat asupra lor si le-a zis: luati Duh Sfint; carora yeti ierta pacatele, Ie vor fi iertate si carora Ie yeti tine, tinute vor

... ; ..

20

SFINTA ~I DUMNEZEIASCA

fi.tnsa Toma, unul din cei doisprezece, numit Geamanul, nu era cu ei cind a venit Iisus. Deci i-au spus lui ceilalti ucenici: am vazut pe Domnul! Dar el le-a zis: daca nu voi vedea in palmele Lui semnul cuielor si daca n u voi pune degetul meu in ~emnul cuielor, si daca nu voi pune mina mea in coasta Lui, nu voi crede! Dupa opt zile, ucenicii Lui erau ina un t r u, in casa, fjii Toma era impreuna cu ei. ~i a venit Iisus, desi usile erau incuiate, a stat in mijlocullor ~i le-a zis: pace voua! Apoi a zis lui Toma: adu degetul tau incoace fjii vezi miinile Mele si adu min a ta si 0 pune in coasta Mea si n u fi necredincios, ci credincios. $i a raspuns Toma si I-a zis: Domn ul meu si Dumnezeul meu! Iar Iisus i-a zis: pentru ca M-ai vazut, Torno, ai crezut; fericiti cei ce n-au vazut si au crezut! Ii~us a facut inainte'a ucenicilor Sai si alte minuni, multe, care nu s-a u scris in cartea aceasta; iar acestea s-a u scris, ca sa credeti ca Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu si, crezind, viata sa aveti in numele Lui.

I-l U N I

IN SAPTAMINA A DOTTA DlTPA PA~TI


(II, 1-11)

lr~l n vreI_?e~ aceea s-a f~c~.t ',)f I' nun ta In Cana Galileii,

,.g. .' ,;?~,\t iar mam.a lui Iisus se afl~

~~~ aeolo; ~I au fost chemati la nuntii si Iisus si ucenicii Sai. Si sfirsindu-se vinul, a griiit mama lui Iisu~ ciitre Dinsul: nu mai au yin. Iar Iisus i-a riispuns: ce ne priveste

pe Mine si pe tine, femeie? Ceasul Meu n-a venit inca. Mama Lui a zis celor ce slujeau: sa faceti ceea ce va va spune, ~i erau acolosase vase de apa, facute din piatra, puse pentru curatirea iudeilor si care luau cite dou~ sau trei vedre. Iisus le-a poruncit: umpleti vasele cu apa, $i ei Ie-au umplut pina sus. Apoi le-a zis: acum scoateti si duceti nunului. ~i ei i-au du~. $i cind 'nunul a gustat apa care se facuse Yin fjii nu stia de unde este, insa slujitorii, care scosesera apa, stiau, a strigat nunul pe mire si i-a spus: orice om pune intii vinul eel bun si cind au baut bine, pune pe cel m~i slab. Dar tu ai tinut vinul eel bun pin a acum. Acest inceput al minunilor I-a facut Iisus in Cana Galileii si si-a aratat slava Sa. Si au creztit intr-fnsul ucenicii Sat.

~~~~~~~~~~

1\1ARI'I

'.

L'; SAPTAMINA A DODA

~'T 'P A',)' Q'Ff L} ~ ."i t ."\.Q 1 ....


:~'~~~i..~":;:-

~~V~\; . is-a Domnul: asa a iubit :~.p;' Z j Dumnezeu lurnea, incit a ~:' J' dat pe F i u I Sau Unul~.~~~ Nascut, pentru ca oricine

erede in El sa nu piara, ci sa aibii viata vesnica, Caci n-a trimis Dumnezeu p~ Fiul Sau in lume ca sa osindeasca lumea, ci ca sa se mintuiasca lumea prin El. Cel ce crede in EI nu se osindeste, iar eel ce nu crede a si fost osindit pentru ca nu a crezut in numele Celui UnuiaNascut, F i u I lui Dumnezeu. Iar aceasta osindii este pentru di a venit Lumina in lume si oamenii au iubit mai mult intunericul, deeit


DUMINICA

A TRElA DupA PAST! A ~1IR()NOSITELOH

LA UTRENIE EVANGHELIA A PATRA A INVIERII LA LlTURGHIE EV ANGHELIA DE LA MARCU (XV, 43-47 j XVI, 1-8)

:~~I;'- - .... ~_. ,

'11~? n vremea aceea a venit pul mort. Atunci Iosif, cumparind

.~~ ~ losif eel din Arima- giulgiu de in si pogorind pe Iisus

!~~' I 1 teia, sfetnic cu bun de pe cruce, L-a infa~urat in giul-

Jt<> jh nume, care astepta si giu si L-a pus intr-un mormint

~~f: G~~~~~~ el impiiriifia lui Dum- care era sapat in stinca. Apoi a

~~~ nezeu, si, indraznind, pravii lit 0 piatra la usa mormina intrat la Pilat ~i a eerut trupul tului. lar Maria Magdalena si Malui Iisus. Iar Pilat s-a mirat di ria lui Iosie priveau unde L-au I is us a murit asa curind; si che- pus. Iar dupa ee a treeut ziua simmind pe sutas l-a intrebat daca betei, Maria Magdalena si Maria a murit de mult; ~i aflind de la mama lui lacob si Salomeea au sutas, Pilat a daruit lui Iosif tru- cumparat miresme, ca sa meargii

EVANGHELIE

sa ungii trupul lui Iisus. ~i dis-dedimineata, in prima zi a saptaminii, pe cind rasarea soarele, au venit la mormint zicind una catre alta: cine ne va pravali noua piatra de la usa mormintului? Dar, ridicindu-si ochii, au vazut ca piatra, care era foarte mare, fusese rasturnata. ~i intrind in mormint au vazut un tinar, sezind in parte a dreapta, Imbracat in vestmint alb ~i s-au spaimintat, El lnsa le-a zis: nu vii spaimintati! Cautati pe Iisus Nazarineanul eel riistignit? A inviat; nu este aici; iata locul unde-L pusesera. Ci duceti-va de spuneti ucenicilor Lui si lui Petru, ca El merge in Galileia mai inainte de voi. Acolo il yeti vedea, dupa cum v-a spus voua. Dar ele, iesind din mormint, au fugit de acolo, caci erau cuprinse de cutremur si de spaima, ~i n-au spus nimanui nimic, eaci se temeau.

~ ~

LJ UN I

IN SAPTAMINA A TRElA DupA PA$TI


:~~~ "

tDvc~;<, I n vremea aceea era In Ca-

ftA.1 1 pernaum un dregator im~ c~t paratesc, al carui fiu era 'i____,~~~ bolnav, Acesta, auzind ca

Iisus a venit din Iudeia in Galileia, a mers la El ~i L-a ruga t sa se pogoare ~i sa tamaduiasca pe f'iul lui, eac! era pe moarte. Atunci Iisus a zis catre el: daca nu vedeti semne si minuni, nu credeti. Omlll Impariitesc i-a raspuns: Doamne pogoara- Te pin a nu moare fiul meu. Iisus a zis catre el: du-te, fiul tau traieste. ~i omul a crezut in cuvintul

pe care i I-a zis Iisus ~i s-a dus. ~i iata, pogorindu-se el, I-au intimpinat slujitorii lui si i-au spus ca fiul lui traieste, Atunci a intrebat pe slujitori de ceasul in care i-a. fost mai bine; iar ei i-au spus: ieri, in ceasul al saptelea, I-au las at frigurile. Deci a cunoscut tatal ca acela a fost ceasul, in care a zis Iisus catre el: fiul tau traieste. ~i a crezut el si casa lui intreaga, Aceasta a doua minune, a facut-o Iisus iarasi, cind a venit din Iudeia in GaliIeia.

NI ART I

IN SAPTAj-IINA A TRElA DupA PA$TI EVANGHELIA DE LA lOAN

(VI, 27-33)

?l}~~~~'r i is-a Domnul catre iudeii -~~~~ Z.l care venisera la Dinsul: f' "'1 agonisiti-va, nu mincarea L---<c:¢}\ cea pieritoare, ci minca-

rea care ramine spre viata vesnica pe care 0 va da voua Fiul Omului, cae] pe El L-a pecetluit DumnezeuTatal, Atunci au zis catre Dinsul: ce sa fa cern ca sa savirsim lucrurile

•

lui Dumnezeu? Iisus, raspunzind,

a zis catre ei: acesta este lucrullui Dumnezeu, ca sa credeti in Acela, pe care El L-a trimis. Ei insa I-au raspuns: dar ce minune faci Tu, ca sa vedem si sa credem in Tine? Ce

,

lucrezi? Parintii nostri au mincat mana in pus tie, precum este scris: piine din cer le-a dat lor ca sa manince, Dar Iisus le-a spus: adevarat, adevarat va spun v 0 u a, nu Moise v-a dat voua piinea cea din cer, ci Tatal Meu va va da, din cer, piinea cea adeviirata. Pentru ca piinea lui Dumnezeu este aceea, care se pogoara din cer si dii viata lumii.

SFf~TA ~I DUM~EZEIASCA

DUMINICA

A PATRA DUPA. PASTI A SLA.BA.NOGULUI

LA UTRENIE EVANGHELIA A CINCEA A INVIERII LA LITURGHIE EV ANGHELIA DE LA. lOAN

'SR~~ i n vremea aceea, fiind \\V sarbatoare, s-a sui t

f l%i~ ~:~::Js~~~af~~:a!

~~!-~ scaldatoure, care se numea pe evreieste Vitezdda si care avea c inc i pridvoare. in aceste pridvoare zacea multime multa de bolnavi: orbi, schiopi, uscati, asteptind -miscarea apei, caci un inger al Domnului se pogora din cind in cind in scaldatoare si tulbura apa; si eel care intra intii dupii tuIburarea apei se facea sanatos, ori de ce boala era cuprins. Atunci era acolo un om, care era bolnav de 38

(V, 1-15)

de ani. Pe acesta, vazindu-l zacind si stiind cii este asa inca de multa

. . ,

vreme, l-a intrebat Iisus: voiesti sa te facisanatos? Raspuns-a Lui bolnavul: Doamne, nu am pe nimeni ca sa rna bage in scaldii to are, cind se tulbura apa; asa di pin a cind merg eu, altul se pogoara inaintea mea. Iisus a zis catre. el: scoala-te, ia-ti patul tau si umbla. $i in clipa aceea s-a f'acut omul sanatos si si-a Iuat patul sau si umbla. Dar in ziua aceea era simbata. Deci ziceau iudeii catre eel vindecat: este zi de simbatii si nu-ti este iertat sa iei patul. Ei le-~ raspuns: eel care m-a f'acut sanatos,

EVANGHELIE

Acela mi-a zis: ia-ti patul tau si umbla, Ei I-au intrebat: cine este omul care ti-a zis: ia-ti patul tau ~i umbla? Dar eel vindecat nu stia cine este, caci Iisus se daduse Ia 0 parte din multimea care era in

.

acel loc. Dupa aceea Iisus I-a gasit

in templu ~i i-a zis: iata ca te-ai facut sanatos: de acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu ti se intimple si mai rau, Atunci omul s-a dus ~i a spus iudeilor ca Iisus este eel care I-a facut pe el sanatos,

~~~~

L U N I

IN SAPTAMINA A PATRA DupA PAf3TI


I \'I ::&-<39)

T~~~l is-a Domnul ~a~re iudeii '~~ Z 1 care crezusera In EI: eel _t 21 care maninca trupul Meu i~c~~~ si bea singele Meu ramine in Mine si Eu in el. Precum Tatal eel viu M-a trimis pe Mine si Eu viez prin Tatal, asa ~i eel care Ma maninca pe Min e va fi vi u prin Mine. Aceasta este piinea care s-a pogorit din cer, nu ca mana pe care au mincat-o parintii vostri si au murit. Cine.ataninca piinea aceasta va fi viu de-a pururi. Acestea le-a zis pe cind invata in sinagoga din Capernaum. Insa multi din ucenicii Lui, auzind acestea, au gralt: greu este cuvintul acesta! C i n e poate sa-l asculte? Iar Iisus, stiind in cugetul Sau ca ucenicii Lui cirtesc pentru aceasta, a zis catre ei: aceasta va pune la indoiala pe voi? Dar cind veti vedea pe Fiul Omului suindu-se acolo unde era mai inainte? Duhul este care da viata: tru-

pul nu foloseste la nimic. Cuvintele pe care vi Ie-am spus voua duh sint si viata sint. Sint insa unii dintre

. .

voi care nu credo Pentru ca Iisus

stia de Ia inceput cine sint cei care nu credeau ~i cine este acela care avea sa-L vinda, ~i de aceea zicea: pentru aceasta v-am spus voua, ca nimeni nu poate sa vina Ia Mine daea nu-i va fi dat lui de la Tatal IVIeu. ~i de atunci multi dintre ucenicii Lui s-au dus inapoi si nu mai umblau cu Dinsul. Deci a intrebat Iisus pe cei doisprezece: nu vreti si voi sa va duceti? Simon Petru'i:a raspuns: Doamne, la cine ne vom duce? Cuvintele vietii vesnice Tu Ie ai. Si noi am crezut sf am cunoscut ca Tu esti Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu.

MAR T I

IN SAPTAMINA A PATRA DupA PA$TI EVANGHELIA DE LA lOAN

(VII, 1--13)

'pr1 n v rem e a aceea umbla , ~I Iisus prin Galileia, caci nu 4 ~i voia sa umble prin Iudeia, ~:i deoarece i u d e i i cautau sa-L omoare. ~i era aproape sarbatoarea iudeilor: Inf'igerea corturilor. Deci au zis catre Dinsul fratii Lui: treci de aici si du-Te in Iudeia

.

pentru ca si ucenicii Tai sa vada Iu-

crurile pe care Tu Ie faci, pentru ea nimeni nu Iucreaza in ascuns, cind doreste sa se faca cunoscut. Daca faci acestea, arata-Te pe Tine Iumii. Pentru ca nici fratii Lui nu credeau in EI, atunci Iisus a zis ciitre dinsii: vremea Mea inca n-a so-

.

sit; dar vremea voastra totdeauna

SFINTA .'$1 DUMNEZEIASCA

este gata. Pe voi lumeanu poate sa va urasca, dar pe Mine Ma uraste, pentru ca Eu Ii spun in fata ca lucrarile ei sint rele. Voi duceti-va la

,

praznic. Eu nu Ma due la praznicul acesta, caci vremea Mea nu s-a implinit inca. $i spunindu-le acestea, a ramas in Galileea. Dar dupa ce s-au dus fratii Lui Ia sarbatoare, atunci si El s-a dus la praznic, dar nu in v a z u I tuturor, ci cam pe ascuns. Iar iudeii il cautau Ia praznic si ziceau: unde este Acela? ~i neintelegere multa era pentru dinsul in multime, fiindca unii ziceau: este bun, iar altii ziceau: nu, ci amageste poporul. Insa, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea de Dinsul pe fata.

~~~~~@Xt@

MIERCURI

LA INJUMATATIREA PRAZNICULUI EV ANGHELIA DE LA lOAN

(VII, 14-30)

S~L I an~~!~:::a:~ti~~~t ~r:~~

p 1 i~ templu si a inceput

.. ~ * sa invete, Dar ludell

{} r,0~~ se mtrau ~i se intre-

~,~ bau: cum stie Acesta'

carte, fara sa fi inviitat? Atunci Iisus Ie-a raspuns ~i a zis: invaiatura Mea nu este a Mea, ci a Celui care M-a trimis pe Mine. De va vrea cineva sa tacii voia Lui, va eunoaste despre i n vat a t u r a aceasta dacii este de Ia Dumnezeu, sau daca Eu 0 graiesc de Ia Mine. eel ce graieste de Ia sine isi cauta slava sa; iar eel ce cauta slava celui care I-a trimis pe el, acela este adeviirat si in el nu este nedreptate. Oare nu Moise v-a dat

iisys HRis'rQS PRtDI~iHD iN 'f~MPhH '" >:<

'j) IQAN, :£11. 14-3Q. ..

fr

voua Iegea? ~i nimeni dintre voi nu tine legea. De ce cautati sa rna ucideti? Raspuns-a multimea ~i a zis: diavol ai; cine cauta sa te ucida? Raspuns-a Iisus si a zis catre ei: un lucru am fac~t si toti va mirati de el. Moise v-a dat voua taierea imprejur (nu fiindca este de la Moise, ci de la parinti), ~i in zi de simbata taiati imprejur pe om. Daca omul primeste taierea imprejur in zi de simbata, ca sa nu se strice legea lui Moise, pe Mine de ce va miniati pentru ca am fa cut sanatos un om intreg in zi de simbata? Nu Iudecati dupa infa tisare, ci sa j u dec a t i dupa dreapta judecata. Dar unii din Ierusalim ziceau: nu este, oare, Acesta pe care vor sa-L omoare? ~i iata ca vorbeste pe fata si ei nu-I zic nimic! Nu cumva capeteniile au cunoscut ca in adevar Acesta este Hristos? Dar pe Acesta i1 stim de unde este; cind insii va veni Hristos, nimeni nu va sti de

DUMINICA

A CINCEA DUP A P ASTI A SAMARINENCn

LA UTRENIE EVANGHELIA A !?APTEA A INVIERII LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA lOAN

(IV, 5-42)

n vremea aceea a venit Iisus in orasul Samariei, ce se numea Sihar, aproape de cimpul pe care Iacob l-a dat lui Iosif, fiul sau,

~i era acolo putul lui Iacob. lar lis u s, ostenit de d'tHitorie, sedea lingii put; si era cam pe la al saselea ceas. Atunci a venit 0 femeie samarineandi sa scoata apa. Iisus

i-a zis: da-Ml sa beau; eiici ucenicii Lui se duseserii in oras ca sa cumpere hrana. Femeia samarineanca I-a raspuns: Tu, care esti iudeu, cum ceri sa bei apii de la mine, care sint femeie samarineanca? Pentru ca iudeii nu au nici un amestec eu samarinenii! Iisus i-a raspuns si i-a zis: daca cunosteai harul lui Dumnezeu ~i cine 'este eel care ti-a zis, da-l\H sa beau,

34

SFtNTA s: DU~~EZEIASC.\

tu ai fi cerut de la EI si ti-ar fi

. .

dat apa vie. L-a intrebat femeia:

Doamne, nici nu ai cu ce sa scoti si . putul este adinc: de unde, dar, ai apa cea vie? Nu cumva Tu esti mai mare decit lacob, parintele nostru, care ne-a dat putul acesta si a baut dintr-insul el insusi si fiii lui si turmele lui? Iisus i-a dispuns si a zis: oricine bea din apa aceasta va inseta din nou, dar cel ce va bea din apa pe care Eu 0 voi da lui nu va mai inseta in veci, caci apa pe care Eu 0 voi da lui se va face in el izvor de apa curgatoare peutru viata vesnica. Atunci femeia a grait catre Din s u l :

Doamne, da-mi aceasta apa, ca sa n u mai insetez, nici sa mai vin aici sa scot. lisus i-a poruncit: merg'i si cheama pe barbatul tau si vino aici. Dar femeia, raspunzind, I-a zis: n-am barbat. Iisus i-a raspuns: bine ai zis ca n-ai barbat, caci cinci barbati ai avut si eel pe care-l ai acum nu-ti este barbat: aceasta adevarat ai spus. Doamne, a zis femeia catre Dinsul: vad ca Tu esti prooroc, Parintii nostri s-au inchinat pe muntele acesta; iar voi ziceti ca in lerusalim este locul cuvenit pentru inchinare. Dar Iisus i-a zis: femeie, crede-Ma ca vine vremea, cind rnci pe muntele acesta, nici in lerusalim vii yeti inchina Tatalui, Voi va inchinati 1a ce nu stiti ; noi ne inchinam Ia ce stim, did rnintuirea este de Ia iudei. Dar vine vremea si acum a si' venit, cind inchinatori'i cei adevarati se vor inchina Tatalui in duh si in adevar, did Tatal astfel voieste sa fie cei ce se inchina Lui. Duh este Dumnezeu; si cei ce se inch ina Lui trebuie sa I se inchine in duh ~I in adevar. A zis femeia

catre Dinsul: stim ca va veni Mesia, caruia I se zice Hristos; cind va veni, Acela ne va spune noua toate. Iisus i-a raspuns: Eu sint, cel care vorbesc cu tine. Dar atunci au venit ucenicii Lui si se mirau ca vorbea cu 0 femeie; insa nimeni nu J-a zis: ce 0 intrebi, sau despre ce vorbesti cu dinsa? Atunci femeia si-a lasat galeata, s-a dus in oras si a zis oamenilor: veniti de vedeti un om care mi-a spus toate cite am facut, N u cumva acesta este Hristos? Deci au iesit din oras si veneau catre Dinsul: In timpul acesta ucenicii Lui il rugau zicind:

Invatatorule, man inca. Dar Elle-a . zis: Eu am de mincat o mincare, pe care n-o stiti. Deci ucenicii se

. ,

intrebau intre ei: nu cumva I-a

adus cineva sa manince? Iisus insa Ie-a zis: mincarea Mea este sa fac voia Celui care M-a trimis pe Mine si sa savirsesc lucrul Lui. Oare nu ziceti voi ca mai sint patru luni si vine secerisul? lata, zic voua: ridicati ochii vostri si vedeti holdele ca sint albe, gat a de seceris. lar eel care secera primeste plata si aduna rod in viata de veci, ca impreuna sa se bucure si eel ce seamana si eel ce secera: caci aici se adevereste zicerea ca: altul este eel ee seamana si altul eel ce secera. Eu v-am trimis sa secerati

.

ceea ee voi n-ati muncit; altii au

muncit si voi ati intrat in munca lor. lar din orasul acela multi dintre samarineni au crezut intr-Insul, pentru cuvintul femeii care marturisea: mi-a spus mie toate cite am facut. Deci dupii ce au venit Ia Dinsul, samarinenii L-au rugat sa ramina la ei. Si a dimas acolo doua ziIe si mult mai multi au crezut pentru cuvintul Lui, iar femeii ii

EVANGHELIE

ziceau: credent n II numai pentru vorbelc tale, ci f'iindcii noi insine am auzit si stim ca Acosta este cu udevarat Hristos, Mintuitorul lu- 1011.

Eu nu caut slava l\Iea. Are cine sa caute si sa judece. Adevarat, adevarat va spun voua: daca piizeste cineva cuvintul Meu, nu va vedea moartea in veci.

L U N I

IN SArTAMINA A CINCEA DurA PASTI

EV ANGHELIA DE LA lOAN (VIII, 42-51)

C:h~.1vI. I) I ~ t . d ..

tOV'~" : Is-a omn u ca re I u ell

\i;~' Z. car~ venisera la Di~sul: .{ ,'1 daca Dumnezeu ar fi Ta~~i'"'d;(; tal vostru, lVI-ati iubi pe

Mine, caci Eu de la Dumnezeu am iesit si sint venit; pentru di n-arn venit de la Mine insumi, ci Durnnezeu M-a trimis. Pentru ce nu intelegeti glasul M e u ? Fiindca nu puteti sa auziti cuvintul Meu, Voi aveti pe diavolul de tata si tineti sa faceti poftele tatalui vostru, El a fost de la inceput ucigator de oameni si cu adevarul nu sta laolalta, pentru di nu este adevar intr-insul. Cind spune minciuna, dintru ale sale graieste, caci este mincinos si tat a I minciunii. lar pe Mine, fiindca va spun adevarul, nu Ma c red e t i. Cine dintre voi Mit poate dovedi ca am pacat? lar daca spun adevarul, pentru ce nu Ma credeti? Cine este de la Dumnezeu asculta cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultati, pentru ca nu sinteti de la Dum n e z e u. Atunci au ~aspuns iudeii si I-au zis: oare nu zicem noi bine, ca tu esti samarinean si ca ai diavol? I)ar Iisus le-a raspuns: Eu nu am diavol, ci cinstesc pe Tatal Meu, pe cind voi Ma necinstiti pe Mine. Dar

MAR T I

iN SAPTAMINA A CINCEA DupA PA~TI

EV ANGHELIA DE LA lOAN (VIII, 51-59)

~~~~'i-~~~ • ..,. ••

to,,;~ ! Is-a Domnul catre ludell

~::;~ Z 1 c ? r e venise~a atunci !a .;; (1 Dinsul: adevarat, adevaL_.,,~~" rat va spun voua: daca pazeste cineva cuvintul Meu, nu va vedea rnoartea in veci. Deci I-au raspuns iudeii: acum stirn bine ca ai diavol. Avraam si proorocii au murit ~i Tu zici: daca pazeste cineva cuvintul Meu, nu va gusta moartea in veci. N u cumva Tu esti mai mare decit parintele nostru Avraam, care a murit? Si au murit si proorocii; drept cine Te dai Tu? Raspuns-a Iisus: daca Ma slavesc Eu pe Mine insurni, slava Mea nimic nu este; Tatal Meu este care Ma preamareste, despre care voi ziceti ca este Dumnezeul vostru, dar pe care nu-L cunoasteti, insil Eu il cunosc; caei de-as zice ca nu-L cu-

,

nose, as fi mincinos, asemenea

voua: dar Eu il cunosc si cuvintul

,

Lui ll pazesc, Avraam, parintele vostru, a fost bucuros sa vada ziua Mea si a vazut-o si s-a veselit. Deci

. ,

au zis iudeii catre Dinsul : nu ai

nici cincizeci de ani si zici ca l-ai vazut pe A vraam ? lar lisus a zis catre ei: adevarat, adevarat vii spun voua : Eu sint mai inainte de a fi fost Avraam. Atunci ei au luat

35

SFINTA ~I DUMl\EZEIASCA

DUMINICA

A $ASEA DupA PA$TI A ORBULUI

LA UTRENIE EVANGHELIA A OPTA A INVIERII LA LITURGHIE EV ANGHELIA DE LA lOAN (IX, 1-38)

C";i '",":=:---l

l.~J~ -. vrem.ea acee",a, tre-

~~~ A cind, Iisus a vazut pe

~~ I un om orb din nas-

:Jt ~ tere; atunci ucenicii

~: /,~t&~ L-au intrebat pe EI

-'-------K:~~ zicind: Invatatorule

. . ,

cine a pacatuit, acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb? Iisus le-a

raspuns: nici el n-a pacatuit, nici parintii lui, ci s-a nascut orb ca sa se arate intr-insul lucrurile lui Dumnezeu. Trebuie sa fac, pin a este ziua, lucrurile Celui ce M-a trimis pe 1\-1 i 11 e, caci vine noaptea,

cind nimeni nu poate sa lucreze. Cita vreme sint in lume, Eu sint Lumina lumii. Dupa ce a zis acestea, a scuipat jos si a facut tina din scuipat, si a uns cu tina ochii orbului. Apoi i-a zis: mer g i de te spala la izvorul Siloamului, care se tilcuieste: trimis. Deci s-a dus si

. .

s-a spalat ~i a venit vazind. Iar ve-

cinii si cei ce-l vazusera mai inainte, ca era cersetor, se intrebau: nu este acesta eel ce sedea si cer-

. .

sea? Unii ziceau ca acesta este, iar

altii ziceau ca seamana cu el. Dar

EVANGHELIE

el zicea: eu sint. Deci l-au intrebat: at unci cum s-au deschis ochii tai? EI le-a raspuns ~i a zis: omul care se numeste Iisus a f'acut tina si a

. .

uns ochii mei. Apoi mi-a zis: mergi

la izvorul Siloamului si te spala, Deci, mergind ~i spalindu-ma, am dobindit vederea. L-au mai intrebat: unde este Acela? Nu stiu, le-a riispuns el. L-au dus Ia farisei pe eel ce mai inain te fusese orb. Si era

,

intr-o zi de simbata, cind a f'acut

Iisus tina si a deschis ochii orbului, Deci din nou I-au intrebat fariseii cum a dobindit vederea. EI le-a riispuns: tina a pus pe ochii mei si m-am spalat si vade Deci, unii dintre farisei ziceau: acest om nu este de la Dumnezeu, fiindca n u pazeste ziua simbetei. Dar altii ziceau: cum poate un om pacatos sa facfi minuni ca acestea? Si astfel era dezbinare intre ei. Deci iarasi

,

l-au intrebat pe eel ce fusese orb:

tu ce zici despre EI pentru ca ti-a deschis ochii tai? Iar el a raspuns ca este prooroc. Dar iudeii n-au crezut despre el ca a fost orb si si-a capatat vederea, pin a ce n-au chemat pe parinfi! celui vindecat de orbire. Asadar i-au intrebat si

. ,

Ie-au zis: acesta este fiul vostru,

des pre care voi ziceti cii s-a nascut orb? Atunci parintii lui au raspuns si le-a u zis: stirn di acesta este fi ul

. .

nostru si ca el s-a nascut orb; dar

cum vede el acum, noi nu stim: sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu stim. Este in virsta, intrebati-l pe dinsul; el singur va va spune despre sine. Acestea Ie-au zis parintii lui, pentru ca se temeau de iudei, caci iudeii se sf'atuisera acum, ca de-L va marturisi cineva pe Iisus cii este Hristos, sa fie dat af'arii din sinagoga. De aceea parintii lui

au zis: este in virsta, intrebati-I pe dinsul. Deci fariseii au chemat a doua oarii pe omul care fusese orb ~i i-au zis: da slava lui Dumnezeu; noi stirn di omul Acesta este pa-

.

catos, EI insa a raspuns: de este

pacatos, nu stiu ; eu una stiu, ca eram orb si acum vade Deci l-au in-

,

trebat iarasi: ce ti-a facut? Cum a

. .

deschis ochii tai? EI le-a raspuns:

acum v-am spus voua ~i n-ati auzit! De ce voiti sa auziti inca 0 data? Nu cumva voiti sa va faceti si

. . ,

voi ucenici ai Lui? Atunci l-au

ocarit si i-au zis: tu esti ucenicul

, .

Lui; noi sin tern ucenicii lui Moise. N oi stim ca Durnnezeu a grfiit cu Moise, iar pe Acesta noi nu-L stim de unde este. Riispuns-a omul si Ie-a zis: tocmai in aceasta sta minunea ca voi nu stiti de unde este; si totusi EI a deschis ochii mei. ~i noi stim di Durnnezeu nu-i asculta pe pacatosi, dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu si face voia Lui, pe acela il asculta. Din veac nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii vreunui orb din nastere, Daca n-ar fi Acesta de la Dumnezeu, nimic n-ar fi putut face. Ei insa au raspuns si i-au zis: in pacate tu te-ai nascut intreg si tu ne inveti pe noi? Si l-au dat af'ara. A auzit Iisus ca I-au dat af'ara si gasindu-I, l-a intrebat: crezi tu in FiuI lui Dumnezeu? EI a raspuns si a intrebat: cine este, Doamne, ca sa cred intr-Insul? Iisus i-a spus: L-ai vazut pe EI, caci ceI care vorbeste cu tine, AceIa este. Atunci eI a grait: cred, Doamne, si s-a inchinat Lui.

39


J\ 0 I

IN A $ASEA SA.PTAMINA. DUPA PASTI

LA INALTAREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

LA UTRENIE EV ANGHELIA A TRElA A INVIERII LA LITURGHJE EV ANGHELIA DE LA LUCA

gindeau in sine cii vad un duh. Dar EI le-a griiit: ce sinteti tulburati si pentru ce vi se ridica astfel de ginduri in inimile voastre. Priviti miinile si picioarele MeIe, ca Eu insumi sint: pipaiti-Mli si vedeti, cii un duh I1U are carne si oase,

EVANGIIELIE

cum Ma vedeti pc :Mine avind, ~i zicind acestea, le-a aratat miinile si picioarele Sale. Deci inca necrezind ei de bucurie si de mirare, El

.

le-a zis: aveti aid ceva de mincare?

Iar ei I-au pus inainte 0 bucata de peste f'ript si un fagure de miere, Si luind a mineat in fata lor. Apoi ~ zis catre ei: acestea si~t cuvintele pe care le-am grait catre voi, pe cind eram cu voi, ca trebuie sa se Implineasca toate cele scrise despre Min e in Iegea lui Moise, in prooroci si in psalmi, A tunci Ie-C\ deschis min tea, ca sa inteleaga Scripturile. ~i iarasi le-a zis: asa este scris si asa trebuia sa patimeasca Hristos ~i sa invieze din morti a treia zi; iar in nurnele Lui sa se propovaduiasea pocainta spre iertarea pacatelor la toate nearnurile, incepind de la Ierusalim. Iar voi sinteti rn art 0 r i i acestora. ~i iata Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu; insa voi sa ~edeti in cetatea IerusalirnuIui, pina cind va yeti imbraca cu putere de Sus. Apoi i-a dus afara in Betania si, ridicindu-si miinile Sale, i-a binecuvintat, ~i, pe cind ii binecuvinta, s-a despartit de dinsii ~i s-a inaltat Ia cere Iar ei, inchinindu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata vremea in Biserica, >Iaudind si binecuvin-

.

tind pe Dumnezeu. Amin!

VINERI

IN sAn ArvrrN A A ~ASEA DupA PA~TI


(XIV, 1-11)

is-a Domnul catre ucenicii Sa}: sa nu se tulbure in voi inima voastra ; aveti credintii in Dumnezeu si in Mine aveti cr~dinta. In casa T~talui Meu sint mult~ locasuri, iar daca n-ar fi asa, v-as fi spus, Eu vreau sa Ma due sa va pregatesc voua loco Si daca 1\1a voi duce si va voi pregati voua loc, iarasi voi veni si va voi Iua Ia Mine, pentru ca ~a fiti si voi unde sint Eu. Si unde IVla d'uc' Eu, voi stiti, si stiti si calea. Zis-a Toma catre EI: Doamne, nu stirn unde Te duci; si calea cum putern s-o stim? Iisus' i-a raspuns:

Eu sint calea, adevarul si viata; nirneni nu vine Ia Tatal Meu, decit numai prin Mine. Daca IH -ati fi cunoscut pe Mine, si pe Tatal Meu L-ati fi cunoscut; dar de acum il cun~asteti si L-ati si vazut. Filip

. ., ..

I-a zis atunci: Doarnne, arata-ne

noua pe 'I'atal si ne este de ajuns, Dar Iisus i-a raspuns: de atita vreme sint cu voi, Pilipe, si tu nu M-ai cunoscut pe Mine? eel ce M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal, Cum zici tu: arata-ne noua pe Tatal? Nu crezi di Eu sint in Tatal si Tatal este in Mine? Cuvintele, pe care vi Ie griiiesc Eu, nu Ie spun de Ia Mine, ci Tatal, care salaslu .. ieste in Mine, EI insusi face aceste lucruri. Credeti Mie, ca Eu sint in Tatal ~i Tatal este in Mine.

EVANGHELIE

DU~fINICA

A ~APTEA DUPA. PA~TI A SFINTILOR PA.RINTI

LA UTRENIE EVANGHELIA A ZECEA A INVIERII LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA lOAN

LXVII, 1-13)

0~.'C'-n

u~ . . .

f.~ n .vreme~ ac~~a," ~Id!-

"~,, ... cindu-si ochii Sal ca-

r.oJ;I I ". tre cer, Iisus a cuvin.~ I." 'f" tat: Parinte, a venit i ~ ceasul! Preamareste

~. =-~ pe Fiul Tau, ca si Fiul

Tau sa Te preamareasca pe Tine, precum I-ai dat stapinire peste toata f'aptura, ca sa dea viata vesnidi tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui; iar viata cea vesnica este aceea ca sa Te cunoasca pe Tine, singurul, adevara tul Dumnezeu si

pe Iisus Hristos, pe care L-ai trimis. Eu Te-am preamarit pe pfimint si am savirsit lucrul pe care Mi l-ai dat sa-l fac. ~i acum Mil preamareste Tu, Parinte, la Tine insuti, cu slava pe care am avut-o la Tine mai inainte de a fi I umea. Am facut cunoscut numele Tau.oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din Iume; ai Tai erau, si Mi i-ai dat Mie si cuvintul Tau I-au pazit. Acum au cunoscut ca toate cite Mi-ai dat sint de la Tine, pentru ca

40


cuvintele pe care Mi le-ai dat Ie-am dat lor; iar ei Ie-au primit ~i au cunoscut cu adevarat ca de la Tine am iesit, si au crezut acum cii Tu l\1-ai trimis. Eu pentru acestia Ma rog; nu Ma rog pentru lume, ci pentru acestia pe care Mi i-ai dat, caci ei sint ai Tai, ~i toate ale Mele sint ale Tale, si ale Tale sint ale Mele, si M-am preamarit in ei. Mult nu mai sint in lume, dar ei sint in lume si Eu Yin la Tine. Piirinte

,

Sfinte, pazeste-i in numele Tau pe cei care Mi i-ai dat, ca sa fie una precum sintem ~i Noi. Cind eram cu ei in lume, Eu ii pazeam in numele Tau; pe cei care Mi i-ai dat, i-am pazit si nici unul dintre ei n-a pierit, decit numai fiul pierzarii, pentru ca sa se implineasca Scriptura. Acum insa Eu Yin la Tine si acestea Ie graiesc cit sint in lume, pentru ca bucuria Mea s-o aiba deplin in ei.

~~~~

L U N I

IN SAPTAMINA A ~APTEA DupA PA~TI


(XIV, 27-31; XV, 1-7)

·~.t.·~~~1rl is-a Domnul catre ucenicii fit Z 1 Sai: sa n u se t u I bur e ,JL ~t inima voastra, nici sa se

~ .,o"*~~ A f ' At' 't'"

_"~'",;;l In rrcoseze. 1 aUZI ca

, ,

Eu v-am spus ca Ma due, dar voi veni la voi. De M-ati iubi, v-ati bucura ca v-am spus voua: Ma due la Tatal, pentru ca Tatal Meu este mai mare decit Mine. ~i v-am spus voua acestea, mai inainte de a se implini, ca sa credeti cind se vor implini. Nu voi mai vorbi mult cu voi, caci vine stapinitorul acestei

lumi. EI nu are nimic in Mine. Dar lumea va cunoaste ca Eu iubesc pe Tatal si precum Tatal Mi-a poruncit, asa fac. Sculati-va sa mergem de aici. Eu sint adevarata tulpina a vitei si Tatal Meu este lucratorul,

, ,

Pe orice mladita care este in Mine

,

~i nu aduce roada EI 0 taie; si pe orice mladita care aduce roada EI

,

o curateste pentru ca si mai multa roada sa aduca, Acum voi sinteti

,

curati, pentru cuvintul pe care vi I-am spus. Ramineti in Mine si Eu voi ramine in voi. Dupa cum mladita nu poate sa aduca roada de la sine lnsasi, daca nu ramine in tulpina vitei, tot asa nici voi, daca nu

yeti ramine in Mine. Eu sint tulpina vitei, voi sinteti mladitele. Cine ramine in Mine si Eu in el, acela aduce roada multa, caci fara Mine nu puteti face nimic. Daca vreunul nu ramine in Mine, este aruncat afara ca mladita nerodi-

,

toare, care s-a uscat si pe care 0

aduna lumea, 0 arunca in foc si

.

arde. Daca ramineti in Mine ~i cu-

vintele Mele ramin in voi, cereti orice yeti vrea, si se va da voua.

MARTI

IN SAPTAMINA A ~APTEA DupA PA~TI


(XVI, 2-13)

i!.~l is-a Domnul catre ucenicii T Z 1 Sai: va veni vremea, cind ,¥ ~~l oricine va va ucide pe voi ~~1f~ va crede ca aduce astfel sl ujbii lui Dumnezeu. ~i aces tea Ie vor face pentru ca n-au cunoscut nici pe Tatal, nici pe Mine. Iar acestea toate Ie-am griiit catre voi,


PRAZNICUL A CINCIZECI DE ZILE

ADICA

DU1\lINICA POGORIRII SFINTULUI SI DE VIATA F r\'CATC)RULUI DUI-I

Ll\. UTRENIE


(XX, 19-23)

i_':J _. -. -,.-

\ .. J~.:t;"~".f)"l'J;":i' I n ziua cea dintii a sap-

J .~..;'~ ,'"

.1. ;~ A.. tarninii, cind s-a in-

rtf I '. serat si usile erau in-

l .~~ cuiate acolo unde se

::~ SilK aflau ucenicii adunati

\L----ic:~~ de frica iudeilor, a v~-

nit Iisus, a stat in rnijlocul lor ~i le-a zis: pace voua! ~i dupa acest cuvint le-a aratat miinile si coasta

,

Sa. Deci s-au bucurat ucenicii vazind ca este Dornnul. Atunci le-a zis Iisus iarasi: pace voua! Precurn M-a trirnis pe Mine Tatal, va trirnit ~i Eu pe voi; ~i, graind aceasta, a suflat asupra lor si le-a zis: luati Duh Sfint; carora yeti ierta pacatele, Ie vor fi iertate, si carora Ie yeti tine, tinute vor fie

EVANGHELIE

TOT IN ACEST PRAZNIC LA LITURGHIE


(VII, 37-53; VIII, 12)

n ziua cea de pe urma

.

- Z I U a cea mare a

praznicului - a sezut Iisus intre ei ~i a grait cu glas mare, zicind: cui ii este sete, sa vina Ia Mine ~i sa bea. Celui ce crede ill Mine, precum a zis Scriptura: riuri de apa vie vor curge din pintecele lui. Iar aceasta a zis des pre Duh ul pe care aveau sa-l primeasca cei ce cred intr-Insul. Pentru ca pina atunci Duhul nu fusese dat, caci Iisus inca nu se preamarise. Deci multi din popor, auzind cuvintele acestea, ziceau: cu adevarat Acesta este Proorocul. Altii ziceau: Acesta este Hristos. Iar altii ziceau: oare, din Galileea va sa vina Hristos? N -a zis, oare, Scriptura ca Hristos are sa vina din neamul lui David si din orasul Betleem, de unde a fost David? ~i astfel s-a facut dezbinare in popor pentru EI; iar unii dintr-insii voiau sa-L prinda, dar nimeni n-a pus mina pe Din-

suI. Deci servitorii templului au venit inapoi Ia capeteniile preotilor si Ia farisei. Acestia i-au intrebat:

. .

de ce nu L-ati adus? Dar servitorii

.

au raspuns: niciodata nu a griiit

vreun om, ca Omul Acesta. Atunci fariseii Ie-au zis: nu cumva si voi

- .

ati fost amiigiti? Nu cum v a a

crezut in EI cineva dintre capetenii sau dintre farisei? Dar gloata aceasta, care n u stie lege a, este blestemata! Atunci Nicodim, eel care venise noaptea Ia Iisus si care era unul dintre ei, le-a zis: oare, Iegea noastra osindeste pe om fara sa-l asculte mai intii si fara sa stie

• •

ce a fa cut? Dar ei au raspuns si

i-au zis: nu cumva si tu esti din Ga-

. ,

lileea? Cerceteaza si vezi ca proo-

•

roc din Galileea nu s-a ridicat. ~i

s-a d us fiecare la casa sa. Deci iara~i le-a vorbit lor Iisus, zicind: Eu sint Lumina lumii; eel care-Mi urmeaza Mie nu va umbla in Intuneric, ci va avea Lumina vietii.

EVANGHELIE

L U N I

IN SAPTAMINA INTIIA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA MATEI (XVIII, 10-20)

Is-a Domnul : cautati cu sa nu dispretuiti pe vreunul din acestia mai mid, did va spun vouii ca ingerii lor din ceruri totdeauna pri-

vesc futa Tatalui Meu, care este in ceruri: caci Fiul Omului a venit sa mintuiasca pe cei pierduti. Ce vi se pare? Daca un om are 0 suta. de oi ~i i se riitaceste una din ele, au nu Iasa pe cele 99 in munti si se duce de cauta pe cea ratacita? ~i daca se intimplii sa 0 gaseasdi, adevarat va spun voua di se bucura de ea mai mult, decit de cele 99, care nu

s-au ratacit. Tot asa, nu este voia Tatalui vostru, eel din ceruri, ca sa pia r a vreunul dintre acestia mai mici. De-ti va gresi tie f'ratele tau, mergi si-I mustra intre tine si eI singur ; daca te va asculta, ai cistigat pe fratele tau. Iar de nu te va asculta, mai ia impreuna cu tine inca unul sau doi, ca prin gura a doua sau trei marturii sa se sprijine orice cuvint. Iar de nu-i va asculta pe ei, spune-I soborului Bisericii; ~i de nu va asculta nici de sobor, sa-ti fie tie ca un pag in si vames. A d e v a rat va spun voua: oricite veti lega pe pamint, vor fi

60


legate ~i in cer; ~i oricite veti dezlega pe pamint, vor fi dezlegate ~i in cere Iarasi va spun voua ca, daca doi dintre voi se vor uni pe pamint pentru un lucru pe care il vor cere, se va da lor de Tatal Meu, care este in ceruri. Caci unde sint doi sao trei adunati in numele Meu, acolo sint si Eu in mijlocullor.

~ f f f f

MAR TI

IN SAPTAMINA INTIIA

DupA POGORIREA SFiNTULUI DUH

EV ANGHELIA DE LA MATEI

(IV, 25; V, 1-13)

'~I n vremea aceea au mers fI I dupa Iisus multimi nenui ,~marate din .Galileea, ~in

~'*'~ Decapole, din Ierusahm,

din Iudeea si de dincolo de Iordan. Iisus, vazind multimile, SMa suit pe munte si sezind jos, ucenicii Lui s-au apropiat de Din suI; iar EI, deschizindu-si gura Sa, ii invata, zicind: fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor este imparatia cerurilor. Fericiti cei ce pling, caci aceia se vor mingiia. Fericiti cei blinzi, caci aceia vor mosteni pamintul. Fericiti cei ce f'laminzesc si cei ce insetoseaza de drepta te, caci aceia se vor satura, Fericiti cei milostivi, caci aceia se vor milui. Fericiti cei curati cu inima, caci aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiti facatorii de pace, caci aceia fiii I~i Dumnezeu se vor chema. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, caci a lor este imparatia cerurilor. Fericiti veti fi cind, din pricina Mea, va vor ocart ~i va vor prigoni si, mintind, vor zice tot cuvintul rau impotriva voastra. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ce-

ruri; caci tot asa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi. Voi sinteti sarea pamintului; dar daca sarea se va strica, cu ce se va mai sara? La nimic nu mai este buna, decit numai de aruncat afara, ca sa fie calcata de oameni.

~~

MIERCURI

iN SAPTAMIN A INTIIA

DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MATEI

(V, 20-26)

~ is-a Domnul catre ucenicii ;f!Z ~ Sai: daca nu va prisosi l I ~t drepta tea v 0 a s t r a mal ~ mult, decit a carturarilor

si a fariseilor, nu yeti intra in imparatia cerurilor. Ati auzit ca SMa zis celor de demlllt': sa nu ucizi, caci cine va ueide va fi vinovat osindei. Ell insa va spun voua ca oricine se minie pe fratele sau vinovat va fi de osinda; si cine va zice f'ratelui sau, prostule, vinovat va fi de judecata soborului; iar cine-i va zice, nebune, vinovat va fi focului Gheenei. Deci tu, cind vei aduce darul tau la altar, si acolo Iti vei aduce aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta, lasa darul ta 11 acolo, inain tea altarul ui, si du-te de te impaca mai intii cu fratele tau si apoi, venind, adu darul tau. Impaca-te degrab cu pirisul tau, cita vreme esti cu el pe drum, ca nu cumva pirisul sa te dea pe mina judecatorului, si [udecatorul sa te dea pe min a slujitorului si sa fii aruncat in temnita, Adev~rat iii spun cii nu vei iesi de acolo, pinii ce n u vei pHi ti eel din urma ban.

EVANGHELIE

DUMINICA

INTIIA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH A TUTUROR SFINTILOR

LA UTRENIE EV ANGHELIA INTIIA A INVIERII LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(X, 32-35; 37-38; XIX, 27-30)

is-a Domnul catre uce- mai mult, decit pe Mine, nu este nicii Sai: pentru eel vrednic de Mine. Si cine nu-si va care va marturisi pen- lua crucea sa si nu va veni dupa tru Mine inaintea oa- Mine, acela nu este v red n i c de menilor, voi marturisi Mine. Atunci, raspunzind, Petru a ~i Eu pentru el main- zis catre Dinsul: iatii noi am lasat

tea 'I'atalui Meu, care este in ceruri. toate ~i am urmat Tie; oare, ce vom Iar de eel care se va lepada de Mine avea noi? Iar Iisus a zis catre ei: inaintea oamenilor, si Eu Ma voi adevarat vii spun voua eli voi,. cei lepada de el inaintea Tatalui Meu, care M-ati urmat pe Mine, la nascare este in ceruri. Cel ce iubeste terea din nou a lumii, cind va sedea pe tata ori pe mama mai mult, decit Fiul Ornului pe scaunul sIavei Sale, pe Mine, nu este vrednic de Mine. yeti sedea si voi pe douasprezece Cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica scaune, judecind cele douaspre-


zece semintii ale lui Israel. ~i oricine a Iasat case, sau frati, sau surori, sau tata, sau mama, sau femeie, sau feciori, sau tarini pentru numele Meu, insutit va lua inapoi ~i viata vesnica va mosteni, Dar multi din cei dintii vor fi pe urma, ~i din cei de pe urma vor fi intii.

~@Xi@~

L U N I

IN SAPTAMINA A DOUA

DUP A POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA MATEI

(VII, 31-34; VII, 9-11)

is-a Domnul: sa nu duceti grija, zicind: oare ce vom , minca, sau ce vom bea,

"--......a;:~l

sa u cu ce ne v o m lm-

braca? Caci toate acestea Ie cauta paginii; doar stie Tatal vostru eel ceresc ca aveti nevoie de to ate aces-

.

tea. Ci cautati mai intii imparatia

lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor adauga voua, Drept aceea, nu va ingrijiti de ziua de miine, cac! ziua de miine se va ingriji de sine. Ajunge zilei rautatea ei. Cine intre voi este omul acela, de la care cerind fiul sau piine, el sa-i dea piatra? Sau de-i va cere peste, el sa-i dea sarpe? Deci, daca voi, rai fiind, ~titi sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cit mai mult Tatal vostru, eel din ceruri, va da cele bune celor care cer de la Dinsul.

MA RTI

IN SAPTAMINA A DOUA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA MATEI .

(VIT, 15-21)

is-a Domnul: paziti-va de

Z proorocii c e i mincinosi, care Yin la voi imbracati in haine de oi, iar pe diIiIauntru ei sint lupi rapitori, Dupa roadele lor ii yeti cunoaste, Culeg, oar e, oamenii struguri din spini, sau s m 0 chi n e din ciulini? Caci orice porn bun face roade bun e, iar pomul rau face roade rele. Nu poate pomul bun sa faca roade rele, nici pomul rau sa faca roade bune. Deci orice porn care nu face roade bune se taie si se arunca la foc.

•

Drept aceea, dupa roadele lor ii

yeti cunoaste, N u oricine Imi zice:

Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci eel care face voia Tatalui Meu, care este in ce-

.

rurr,

MIERCURI

IN SAPTAMINA"A DOUA DupA POGOR1REA SFINTULUI DUH


(VII, 21- 23)

is-a Domn ul: n u oricine Imi zice, Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci eel care face

voia Tatalui Meu, care este in ceruri. M u I t i Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu in numele Tau am proorocit ~i cu numele Tau am scos demoni ~i in nu-


DUMINICA

A DOUA DUPA POGOR[REA SFINTULUI DUH

GLASUL I

LA VTRENIE EVANGHELIA A DOVA A INVIERII LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

\

(IV, 18--23)

n V rem e a aceea, pe cind umbla lis u s pe Iingii marea Galileii, a vazut pe doi frati: pe Simon, care dupa aceea a fost n umit Pe-

tru, ~i pe Andrei fratele acestuia, care aruncau mreaja in mare, cacl erau pescari, ~i le-a zis: veniti dupa Mine ~i va voi face pescari de oameni. lar ei, lasindu-si mrejele in clipa aceea, au mers dupa Dinsul.

De acolo, mergind EI mai departe, a vazut alti doi Irati: pe Jacob al lui Zevedeu si pe loan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal Ior, cirpindu-si mrejele, si i-a chemat. lar ei, indata lasind corabia ~i pe Zevedeu, tatal lor, au mers dupa DinsuI. Si a strabatut Iisus toata Galileea, invatind in sinagogile lor ~i propovaduind Evanghelia impiiratiei si tamaduind orice boala ~i orice nepu tin ta in popor.

bU~IH~C~ ill [}l}P~ RUS~bll

trlFlTGI,6, 22-33.

D-UMINICA

A TRElA DUP A POGORiREA sFiNTULUI DUH

GLASUL II

Li\ UTRENIE EV ANGHELIA A TRElA A INVIERII LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI (VI, 22 -23)

is-a Dornnul catre dinsii: luminatorul trupului este 0 chi u I ; daca va fi oehiul tau curat, tot trupul tau va fi I u min at; iar

daca ochiul tau va fi diu, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina, care este in tine, este intuneric, cu cit mai mult va fi intunericuI! Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul va uri ~i pe aItul va iubi, sau dupa unul se va tine si de celalalt nu va avea gr-ija : nu puteti sa slujiti lui

Dumnezeu si lui Mamona. Dr e p t aceea va spun voua: sa nu va ingr'ijiti pentru viata voastra gindind ce veti minca, ori ee veti bea; nici pentru trupul vostru eu ee va yeti imbraca. Oare, nu este v i a t a mai mult dec i t hrana, si trupul, deeit imbracamintea? Uitati-va la pasarile e e r u lui, ca nu seaman a, nici nu secera, niei nu ad una in hambare, !;Ii Tatal vostru eel ceresc Ie hraneste. Au nu sinteti voi eu

. .

Inuit mai presus de ele? ~i cine din-

tre voi, oricit si-ar pune el mintea, ponte sa-si adauge la statura

EVANGHELIE

sa un cot? Iar de imbracaminte ce vii ingrijiti? Luati seama la crinii cimpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu tore, si totusi va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea sa, nu s-a imbracat ca unul dintre ei. Jar daca iarba cimpul ui, care astazi este si miine se arunca in cuptor, Dumnezeu in acest fel 0 imbraca, oare, nu cu mult mai mult pe voi, 0 putin eredinciosilor? Deci, sa nu duceti grija zicind: ce vom minca, sau ce vom bea, sau cu ce ne vom imbraca l Caci toa te acestea le cauta pagirrii; doar stie Tatal vostru eel ceresc ca aveti nevoie de toate acestea. Ci cautati mai intii imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor adauga voua.

~~~

L U N I

iN SAPTAMINA A PATRA

DUP A POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MATEI (XI,2-15)

n vremea aceea, auzind in inchisoare des pre faptele lui Hristos, a trimis loan pe doi dintre ucenicii siii

sa-L intrebe: Tu esti Acela care trebuie sa vina, sau sa asteptam pe altul? Atunci Iisus, raspunzind, Ie-a spus: mergeti si spuneti lui loan cele ce auziti si vedeti: orbii

" ,

vad si schiopii umbla ; leprosii se

curatesc si surzii aud; mortii invi.aza si saracilor Ii se binevesteste. ~i fericit este acela care nu-si va pierde credinta in Mine. Dupa ce au plecat acestia, Iisus a inceput sa vorbeasca multimilor despre loan, zicind: ce-ati iesit sa vedeti in pus-

tie? 0 trestie clatinatii de vint? Sau ce-ati iesit sa vedeti? Un om imbra-

" .

cat in haine moi? lata, cei ce poarta

haine moi sint in casele imparatilor. Atunci de ce-ati iesit? Sa vedeti un prooroc? Adevarat va spun voua ca ~i mai mult decit un prooroc, cad el este acela des pre care este scris: iata Eu trimit inaintea Ietei Tale pe ingerul Meu, eel care va pregati calea Ta, inaintea Ta. Adevarat va spun voua di nu s-a sculat, dintre cei care sint nascuti de femei, un ul mai mare decit loan Botezatorul: totusi cel ce este eel mai mic in imparatia cerurilor este mai mare decit el. Din zilele lui loan Botezatorul pina acum, imparatia cerurilor se ia prin staruinta si cei silitori pun mina pe ea. Caci toti proorocii ~i legea au proorocit pina la loan. Si, daca voiti sa intelegeti, el este Ilie, eel care va sa vina. Cine are urechi de auzit sa auda.

~~~~~

MARTI

IN SAPTAMINA A PATRA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MATEI (XI,16-20)

is-a Domnul: cu cine voi asemana neamul acesta? Est e asemenea copiilor care sed in mijlocul tirgu-

lui si striga catre alii copii, zicind: v-am cintat din fIuier si n-ati Iucat; v-am cintat de jale si nu v-ati tinguit. Cad a venit loan, nici mincind, nici bind, si ei zic: are diavol. Dar a venit Fiul Omului, mincind ~i bind, ~i ei zic: iata om mincacios ~i bautor de vin, prieten al vame-

71


DUMINICA

A PATRA DUPA. POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASFL 111

LA UTRENIE EVANGHELIA A PA TRA A INVIERII LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(VIII, 5 -14)

~ ... ·.i .. I~'~1'}"Cl11:;\~C:,. n vremea aeeea, cind a \ altora si am sub mine ostasi si-r

'~.A.. intrat lis u s in Ca- zie aeestuia: du-te, si se duee; ~i

lr I pernaum, iata ca s-a eeluilalt: vino, si vine; si servito,WI, ")~ .. fi:'·~I"" apropiat de Dinsul un rului meu zie: fa aeeasta, si face. i "};~ s u t a s, rug'indu-Lr si Auzind acestea, Iisus s-a min un at

~~~ graind: Doamne, ser- si a zis eel or care veneau dupa Dinvitorul meu zaee in casa bolnav, suI: adevarat va spun voua : nici cumplit chinuindu-se. Iisus i-a zis: in Israel n-am g iisit atita credinta. voi veni si-I voi tamadui, Dar suta- Drept aceea vii spun ea multi de sul, raspunzind, a zis: Doamne, eu la rasarit si de la apus vor veni si nu sint vrednie ea sii intri sub aeo- se vor odihni eu Avraam, eu Isaac perisul meu, ci zi numai cu cuvintul si eu Iacob, in imparatia eerurilor; si se va tarnadui servitorul meu; iar fiii impiiriitiei vor fi izgoniti in caci si eu sint om sub stapinireu intunericul eel mai dinufurii, acolo

EVANGHELIE

duit pe ei pe tori, dar Ie-a poruncit cu asprirne ca sa nu-L fadi eunoscut. Atunci au adus la Dinsul pe un om indracit, orb ~i mut, si l-a tamaduit asa incit eel orb si mut graia si vedea. Iar multimile toate t§ltX!?.x§1t@X9J±@)~~~ se mir'au si zieeau: nu este, oare,

Acesta F i u I lui David? Fariseii insa, auzind, ziceau di Acesta nu

iN SAPTAMINA A CINCEA s c 0 ate pe diavoli, decit numai

DupA POGORIREA SFINTULUI DUH cu BeelzebuI, ciipetenia diavolilor. Dar Iisus, cunoscind gindurile lor,

Ie-a zis: orice imparatie, care se \ dezbina in sine, se pustieste: si n v rem e a aceea a venit orice cerate sau casa, care se dezIisus in sinagoga iudeilor. bina in sine, nu va mai dainui. Daca ~i iata ca era acolo un satan a scoate afura pe satana, s-a om care avea 0 mina us- dezbinat in sine; dar atunci cum cata, Atunci L-au intrebat daca se va putea dainui irnparatla lui? ~i daca Eu scot pe diavoIi cu BeelzebuI, feciorii vostri cu cine ii scot? Pentru aceasta ei va vor fi judecatori. Iar daca Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe diavoli, atunci a ajuns la voi imparatia lui Dumnezeu. Cum poate ci~eva sa intre in casa celui tare si sii-i jef'uiasca averea, daca nu va lega intii pe cel tare si pe urma sa-i prade casa? zis omului: intinde mina tar EI a Caci cel care nu este cu Mine este

intins-o ~i s-a f'acut la loc sana- imp 0 t r i va Mea; si cel care nu

toasa, ca si cealalta. aduna cu Mine risipeste.

~~~@X+@~ ~~~~~

va fi plingerea ~i scrisnirea dintilor. ~i i-a zis Iisus sutasul ui: du-te, si, dupa cum ai crezut, fie tie! Si s-a tiimaduit servitorul lui in cea-

sul acela.

L U N I

EV ANGHELIA DE LA MATEI

(XII, 9-13)

cuvine a vindeca in zi de simbiita, ca sa aiba ei de ce sa-L invinovateasca. Iar EI Ie-a raspuns: care dintre voi, avind 0 oaie, si daca va cadea aceasta simba ta in groapa, nu 0 va apuca si nu 0 va scoate af'ara? Dar cu cit este mai de pret omul decit oaia? De aceea se cuvine a face bine simbata. Atunci a

MAR T I

IN SAPTAMINA A CINCEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MATEI

(XII. 14-16: 22-30)

n vremea aceea au facut sfat fariseii impotriva lui I i sus, cum sa-L piarda. .____...~ Insa Iisus, cunoscindu-i, s-a dus de acolo; ~i a mers dupfi Dinsul muItime multa si i-a tama-

, ,

MIERCURI

IN SAPTAMINA A CINCEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH


(XII, 38 - 45)

n vremea aceea au venit la Iisus unii dintre carturari si farisei, zicindu-I: Invatatorule, voim sa vedem

de la Tine un semn. Dar Iisus, raspunzind, Ie-a zis: neam viclean si


DUMINICA

A CINCEA DUP A POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL IV

LA UTRENIE EV ANGHELIA A CINCEA A INVIERII LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI (VITI, 28-34: IX, 1)

I,' l?rn~~L' .. n vremea .aeeea, .eind a

~ ~~ A... treeut IlSUS dincolo,

" . 'I in tinutul Gherghese-

: r,' "£ nilor, iatii ea L-au in-

Jr I ~t timpinat d 0 i indra~~ citi, care ieseau din

morminte, foarte Iuriosi, ineit nimeni nu putea sa treaca pe drumul acela. ~i iatii au inceput sa strige

~i sa zica: ce ai eu noi Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici 'mai inainte de vreme ea sa ne ehinuiesti '! ~i era departe de ei 0 turma mare de porci la pascut, lar diavoIii il ruga u, zieind: daca ne scoti af'ara, da-ne voie sa ne dueem in turma de porci, Atunei Elle-a zis: duceti-vii! Iar ei, iesind, s-au dus

EVANGHELIE

in turma de porci: si indatii toatii turma de porei s-a aruncat de pe farm in mare ~i s-a inecat in apa. Atunci piizitorfi au fugit si, ducindu-se in oras, au povestit tot ce se petrecuse si cele intimplate cu cei indraciti. Indata tot orasul a iesit in intimpinarea lui lisus si, vazindu-L, L-au rugat sa plece din tinutul lor. Si in t r In d In corabie, lisus a trecut dincoace si a venit in orasul Sau.

I

~(9X+XeX~~

LUNI

IN SAPTAMIN A A ~ASEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUB EVANGHELIA DE LA MATEI

(XIII, 10-23)

n vremea aceea, apropiindu-se de lis u s, ucenicii I-au zis: pentru ce Ie vorbesti lor in pilde? lar El, raspunzind, a zis: pentru ca voua vi s-a dat sa cunoasteti tainele imparatiei cerurilor, iar' lor nu Ii s-a dat. Caci celui care are, i se va mai da ~i ii va prisosi, iar de la eel care nu are, si ceea ce are i se va lua. De aceea Ie vorbesc In pilde, caci, vazind, nu vad si, auzind, nu aud, nici nu inteleg. Si se implineste cu dinsii proorocia lui Isaia, care zice: cu urechile Yeti auzi, dar nu Yeti intelege; si cu ochii yeti privi, dar nu yeti vedea, pentru ca s-a invirtosat inima poporului acestuia; caci 'cu urechile aude greu si ochii lui s-au inchis, ca n u cumva sa vada cu ochii si sa auda cu urechile si cu

, ,

inima sa priceapa si sa se lntoarca si Eu sa-i vindec. Dar fericiti sint ochii vostri ca vad si urechiIe voas-

, ,

tre ca aud. Adevarat va spun voua ca multi prooroci si drepti au dorit

sa vada cele ce vedeti voi, si n-au vazut, ~i sa auda cele ce auziti voi, si n-au au zit. Deci voi ascultati pilda semanatorului, La eel ca~e aude invatatura Imparatiei cerurilor si n-o intelege, vine eel viclean si ra peste ceea ce s-a seman a t in inima lui; aceasta este saminta cea semanata Iingfi drum. lar cea semana ta in loc pietros, acesta este omul care aude aceasta invatatura

,

si in data 0 primeste cu bucurie,

insii n u are riidiiclna in sine, ci tine numai 0 vreme: iar cind vine necazul sau prigoana pentru aceasta inviitatura, in data se si leapada de ea. Cea semanata in spini, acesta este eel care aude aceasta invata-

.

iura, dar grija acestei lumi si inse-

Iaciunea avutiei ineaca inva'tatu'ra

, .

si 0 face neroditoare. lar saminta

, .

semanata in pamint bun, acesta

este eel care aude invatatura si o intelege, deci care adu~e roada, unul 0 suta, altul sasezeci, iar altul treizeci.

~~~~

MAR T I

IN SAPTAMINA A ~ASEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MATEI

(Xffl', 24-30)

is-a Domn ul pilda aceasta: asemenea este imparatia cerurilor omului car e a semanat sarninta buna in

.

tarina sa. Dar, pe cind oamenii dor-

meau, a venit vrajmasul lui si a. semanat neghina printre griu, apoi s-a dus. lar daea a crescut paiul ~i a f'acut roada, atunci s-au aratat si neghinele. Si, venind, slujitorii stapinului casei i-au zis: stapine, nu ai semanat tu, oare, samintii

79

LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

t-r~ v rem e a aceea, h~~' l\;~tati cele rele in inimile voastre?

,

Caei ce este mai lesne a zice: ti

~ a trecut marea inapoi se iarta pacatele tale, sau a zice: ~, • _ ~:i' ~i s-a intors in orasul scoala-te si umbla? Ca sa stiti lnsa -~J Sau. $i i a t a cit I-au ca putere are Fiul Omului pe pa-

adus pe un slabanog, mint a ierta pacatele, atunci a zis care zacea in pat. $i Iisus, vazind slabanogului: scoala-te, ia-ti patul credinta lor, a zis slabanogului: in- tau si te du la casa tao $i, sculindrazneste, fiule; ti se iarta paea- du-se el, si-a luat patul ~i s-a dus tele tale. Atunci unii dintre cartu- la casa sa. Iar multimile, vazind rari au zis in sinea lor: Acesta sa- aceasta, se minunau si slaveau pe virseste blasfemie. Dar Iisus, stiind Dumnezeu, Care a dat 0 putere ca gindurile 10r, 1e-a zis: pentru ce cu- aceasta oameniIor.


DUMINICA

A $APTEA DUP A POGORIREA sFINTULUI DUH

GLASUL VI

LA UTRENIE EVANGHELIA A !;iAPTEA A INVIERII LA LITURGHIE EV ANGHELIA DE LA MATEI

(IX, 27 --35)

n vremea aeeea, pe cind treeea Iisus, s-au luat dupa Dinsul doi orbi; aeestia strigau si zi-

, ,

eeau: miluieste-ne pe noi, Fiule al lui David! lar dupa ee a intrat EI in casa, au venit la Dinsul orbii si i-a intre-

,

bat·Iisus: eredeti cii pot sa fae Eu aeeasta? Raspuns-au Lui: da, Doamne! Atunci s-a atins de oehii lor, zicind: dupii credinta voastra, fie voua! Si s-au desehis oehii lor. lar Iisus le-a poruncit eu asprime, zieind: vedeti, nimeni sa nu stie,

\lnsa ei, dupa ee au iesit, au raspindit numele Lui in tot pamintul aeela. Dupa pleearea lor, iata au adus la Dinsul pe un om mut, avind diavol. ~i fiind seos afara diavolul, a grait mutul; iar multimile se minunau, zieind: niciodata nu s-~ va ... zut asa ceva in Israel. Dar fariseii

,

zieeau: eu domnul diavolilor seoate pe diavoli. Si Iisus strabatea prin toate orasele si satele, invatind in sinagogile lor, propovaduind Evanghelia irnpiiratiei ~i vindeeind oriee fel de boala si oriee fel de neputin ta in pop or.


DUMINICA

A OPT A DUP A POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL VII

LA UTRENIE EV ANGHELIA A OPT A A INVIERII LA LITURGHlE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XIV, 14- 22)

n vremea aceea Iisus a vazut multimea de oameni si I s-a f a cut

,

mil a de dinsii si a

, .

tamaduit pe toti bol-

navii lor. Iar cind s-a facut seara, s-au apropiat de DinsuI ucenicii Sai si I-au zis: locul acesta este pustiu ~i iata e tirziu; deci da drumul multimilor, ca sa se duca in sate sa-si cumpere de mincare. Iisus insa le-a raspuns: nu trebuie sa se duca: dati-le voi sa manince. Dar ei I-au spus: nu avem aici decit numai cinci piini si doi

,

pesti, Atunci EI a zis: adnceti-le

aid la Mine. Dupa aceea a poruncit oamenilor sa sada pe iarba si, luind \cele cinci piini si cei doi pesti, si-a ridicat ochii spre cer, a binecuvintat si, fringind, a dat ucenicilor piinile, iar ucenicii multimilor, Si au mincat toti si s-au saturat: si au strins rarnasitele de farimituri, douasprezece cosuri pline. Iar cei

,

care mincaserii erau ca la cinci mii de barbati, af'arii de femei si de copii, Indata dupa aceea, Iisus a silit pe ucenicii Sai sa intre in corabie si sa treaca inaintea Lui, pe tarmul celalalt, pina ce EI va da drumul multimilor.

,

SFlN1A ~I DUMNEZEIASCA

IISUS ell P6TRU P6 MAR6.

"IlOJlMN6, MINT1l6~6-M~"

...•• ·0 .

. . . . . . .

... , ... , ", ... , .... , " ... , , ... " " " " ,,, , ...

... , " ... , " ... , .... , -, " " ,,, ,'II. , ... ,,, "

. . . . .

I

· · · · · · ·
· · · .. · · ·
... , ... , ... , ... , " .. , "
(' " " , ... , ... " , ..
· · ·
·
,.. · ,.. ~ . · · ·
" " .. , .. , ... , " "
, ... , ... '" " , ... , ... ,o.
· · · · · · .~
· · · · · · · DUMINICA

A NOUA DupA POGC)RIREA SFINTULUI DUH

GLASUL VIII

LA UTRENIE EVANGHELIA A NOUA A INVIERII LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XIV, 22 - 34)

n vremea aceea a silit Iisus pe ucenicii Sai ca sa intre in corabie si sa treaca inaintea Lui, pe tarmul celalal t, pina ce El va da

drumul multimilor. Dupa ce a dat

.

drumul multimilor, Iisus s-a suit

in munte sa se roage, in singuratate; si cind s-a inserat, era singur acolo. In vremea aceasta, corabia era in mijlocul marii invaluindu-se de val uri, eaci vintul era impotriva. lar la a patra straja din noapte, a

venit la ei Iisus, umblind pe mare. Ucenicii insa, vazindu-L umblind pe mare, s-au snaimintat, zicind cii este 0 naluca, si de Irica au strigat. Dar Iisus le-a vorbit indata, zicindn-le: indrazniti, Eu sint; nu va temeti. Atunci Petru, riispunzind, a zis: Doamne, dacii esti Tu, porunceste-mi sa viu la Tine pe apa, Iar EI i-a zis: vi no. Si, coborindu-se din corabie, Petru a pornit pe apa, ca sa mearga Ia Iisus. Dar, viizind ca vintul este puternic, s-a infricosat si, incepind sa se scufunde in mare,

EVANGHELIE

a strigat si a zis: Doamne, seapa-ma, lar lisus, intinzindu-i grabnie mina, l-a apucat ~i i-a zis: putin eredineiosule, pentru ee te-ai indoit? Si intrind ei in eorabie, s-a potolit furtuna. lar eei care erau in eorabie Is-au inehinat, zicind: eu adevarat, Tu esti Fiullui Dumnezeu. Si, trecind marea, au venit in pamintul Ghenizaretului.

191t@~_

L U N I

IN SAPT A.l\IIN A A ZEC EA

DUP A POGORIREA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MATEJ

(XXI, 18-22)

n vremea aeeea, pe cind se intorcea in oras, Iisus a ~. f'laminzit ; ~i v a z i n d un ..__~~ smoehin linga drum, s-a dus la eI, dar negasind nimie intr-insul, deeit numai frunze, a zis smoehinului: de aeum inainte sa nu se mai faca rod din tine in veci, lar smoehinul s-a useat in clipa aeeea. Vazind aeeasta, u e e n i e i i s-au minunat si au zis: cum de s-a

•

useat s moe hi nul aeesta intr-o

clipa? lisus insa a raspuns ~i Ie-a zis: adevarat va spun voua: daca yeti avea eredinta si nu va yeti indoi, yeti face :itu ~umai ee s-'a facut eu smoehinul, ei si muntelui aeestuia de-i yeti ziee: ridica-te si te arunca in mare, se va face asa: si toate cite yeti cere in rugiiciunea voastra eu credinta, yeti primi,

MART I

IN SAPT AMIN A A ZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MATEI

(XXI, 23--27)

P· ~o. n vremea aeeea, dupa ee a ~I intrat lis u s in ternplu, G\ s-au apropiat de EI, cind ._~~~ invata, capeteniile preotilor si batrinii poporului si I-au zis: ell ce putere faei aeestea si eine Ti-a dat puterca aeeasta? la~ Iisus, raspunzind, le-a zis: va voi intreba si Eu pe voi un cuvint, la eare de-Mi Yeti raspunde, si Eu va voi spune cu ee putere fae aeestea: botezul lui loan de unde a fost: din cer, sau de la oameni? lar ei eugetau in tru sine, zieind: daca vom zice: din cer, ne va spune: pentru ee dar n-ati erezut lui? lar daca vom ziee: de ia oameni, ne temem de popor, pentru ea toti il soeotese pe loan ea pe un prooroe. Atunei, raspunzind lui Iisus, au zis: nu stirn. Zis-a lor ~i EI: niei Eu nu va spun voua eu ee putere fae aeestea.

191t@~~l91t@

MIERCURI

IN SAPTAMINA A ZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MATEI

(XXI, 28-32)

is-a Domnul pilda aeeasta: un om avea doi fii; si merg ind Ia eel dintii, i-a zis: fiule, du-te astazi si ·lu-

creaza in via mea. EI insa, raspunzind, i-a grait: nu vreau, dar mai pe u r m a, parlndu-i rau, s-a dus. Mergind la celalalt, i-a zis tot asa: acela, raspunzind, a zis: eu,


\lINbeGilR~" ~UNilTICUhUI~i1 OhlUWI(;U bUH h1UT. hJilTf;1 XVII,15-18.

DUMINICA

A ZECEA DUP A POGORIREA sFINTULUI DUH

GLASUL I

LA UTRENIE EV ANGHELIA A ZECEA A INVIERII LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XVII, 14-23)

n vremea aceea, i a t a s-a apropiat de Iisus un om, ingenunchind inaintea Lui si zicind:

•

Doamne, miluieste pe

fiul meu, ca este Iunatec si patimeste rau: de multe ori cade in foc si de multe ori in apa, Si l-am ad~s la ucenicii Tai, dar n-au putut sa-l vindece. Iar Iisus, raspunzind, a zis: 0, neam necredincios si tndaratnic! Pina cind voi fi cu voi'? Pina cind va voi rabda pe voi? Aduceti-l aici la Mine. $i

\I-a certat Iisus si diavolul a iesit

• •

din el, ~i copilul s-a tamaduit chiar

in ceasul acela. Atunci, apropiindu-se de Iisus cind era singur, ucenicii I-au zis: de ce noi n-am putut sa-l scoatem? Iar Iisus le-a raspuns: din pricina necredintei voastre; caci adevarat va spun voua ca, de Yeti avea credinta cit un graunte de mustar, yeti zice muntelui acestuia, muta-te de aici dincolo, si se va muta; si nimic nu va fi cu neputinta pentru voi. Dar acest neam de diavoli nu iese decit

EVANGHELIE

numai cu rugaeiune sl cu post. Pe cind strabateau ei Galilee a, Iisus le-a spus: Fiul Omului are sa fie dat in miinile oamenilor si-L vor omori, dar a treia zi va invia. Iar ucenicii s-au intristat foarte.

~~~~

L U N I

IN SAPTAMiNA A UNSPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUB EVANGHELIA DE LA MATEI

rxxrn, 13-22)

Wl,. is-a Domnul c a t r e iudeii f!Z 7 1 care venisera la Dinsul:

Jf ..... ~i vai voua, carturarilor si ~ fariseilor fatarnici! Pentru ca voi inchideti Imparatia cerurilor inaintea oameniIor; nici voi nu intrati ~i nici pe cei ce vor sa intre nu-i Iasati. Vai voua, carturariIor si faris~iIor fatarnlci! Pentru ca v~i mincati cas~le vaduvelor si cu fatarnici~ faceti rugaciuni iungi; pentru aecasta mai multa osinda veti lua. Vai voua, earturarilor si fariseilor fatarnici! Pentru ca vo'i inconjurati marea si uscatul, ca sa faceti un prozelit si, daca il dobinditi, II duceti fiu Gheenei, indoit deeit pe voi. Vai voua, povatuitori orbi, care ziceti ca eel care se va jura pe templu nimic nu este, dar eel care se va jura pe aurul templului este vinovat. Nebuni si orbi! Ce este mai mare? Aurul, sau templul care sfinteste aurul? Cel care se va jura pe altar nimic n u este, ziceti voi; dar cel care se va jura pe darul care este deasupra altarului este vinovat. Nebuni ~i orbi! Ce este mai mare? Darul, sau al tarul care sfin teste darul? Deci cel care se jura pe altar se jura

pe el si pe toate cite sint deasupra lui. ~i eel care se jura pe templu se jura pe el si pe Cel care 10- cuieste in el. ~i eel care se jura pe cer se jura pe tronul lui Dumnezeu ~i pe Cel care sade pe tron.

~~~~

MAR TI

IN SAPTAMIN A A UNSPREZECEA DUPA. POGORiREA SFINTULUI DUB EVANGHELIA DE LA MATEI

rxxrrr, 23-28)

is-a Domnul c a t r e iudeii care venisera la Dinsul: vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Pen-

tru ca voi dati zeciuhila din izmii, din marar ~i' din chimen, dar ati lasat partile cele mai grele ale Iegii: judecata, mila ~i credinta: pe acestea trebuia sa Ie faceti si pe

, ,

acelea sa nu Ie lasati. Povatuitori orbi, care strecurati 'tintarui si inghititi camila, Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnlci! Pentru ca voi curati]! partea cea dinafara a paharului si a blidului, iar pe dinlauntru sint pline de rap ire ~i de nedreptate. Fariseule orb, curateste intii partea cea dinauntru a paharului ~i a blidului, ca sa fie curata si cea dinafara, Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici l Pentru ca va ~semanati cu niormintele cele varuite, care pe dinafara se arata frumoase, dar inauntru sint pline de oasele mortilor ~~ de toata necuratia, Asa si voi, pe din-

o ,.

afara va aratati drepti oameniIor,

dar inauntru sinteti plini de fa-

•

tarnicie si de faradelege.

. ,

t_.~~~~~!!~~

EVANGHELIE

DUMINICA

A UNSPREZECEA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XVIII, 23-35)

~m i!~~:~~:it:i~;£

,~'~ rurilor eu uu imparat t ~ I care a hotarit sa faca

~ socoteala cu slujitorii sai, ~i, Incepind sa faea socoteala, au adus la el pe un datornic cu zece mii de talanti. Dar neavind el

,

cu ce sa plateasca, domnul sau a poruncit sa-l vinda pe el si pe femeia lui, pe copii si toate cite avea, ca sa se plateasca datoria. Atunci acel slujitor, indraznind, a ingenunchiat ~i se inchina lui, zicind: doamne, mai tngaduieste-ma ~i-ti voi plati tie tot. Iar domnul sluji-

torului aceluia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul si i-a iertat si datoria. Dar, cind a iesit de acolo, slujitorul acela a gasit pe unul din tovarasii sai, care Ii era da tor 0 suta de dinari, si, punind mina pe eI, iI stringea de git si-i zicea: plateste-mi ce-mi esti dator. Atunci tovarasul acela, c~zind in genunchi la picioarele lui, il ruga, zicind: mai ingaduieste-ma si-ti voi plati tot. EI insa n-a vrut, ci, ducindu-l, I-a bagat in temnita pina cind va plati datoria. Atunci tovarasii lui, vazind cele ce s-au petrecut, s-au intristat foarte mult si, venind, au spus domnului lor toate cele intlm-


plate. Atunci, chemindu-l, domnul sau i-a zis: slujitor viclean, toata datoria aceea ti-am iertat-o, pentru ca m-ai rugat; oare, nu se cadea

. sa at mila de tovarasul tau, precum si eu am avut mila de tine? ~i, miniindu-se, domnul sau l-a dat pe mina chinuitorilor, pin a ce va plati toata datoria. Tot asa va face si Tatal Meu eel ceresc cu voi, dac'a fiecare din voi nu va ierta fratelui sau, din inima, gre~elile lui.

~ .

L U N I

IN SAPTAMINA A DouAsPREZECEA DUpA POGORIREA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MAReu

(I, S-15)

t~~!i n .v r e ~ e a aceea a ven~t .~~ I 1 Iisus din N azaretul Gah-

! "jt leii si a fo~t botezat de .c~._________,,~~"'~ tre loan, In lordan. ~I In

clipa cind lis usa iesit din apa, loan a vazut cerurile deschise si D u h u I ca un porumbel pogorindu-se peste Dinsul; si glas din ceruri s-a auzit, zicind: Tu esti Fiul Meu eel iubit, in Tine am binevoit. Indata dupa aceea Duhul L-a minat in pustie. ~i a fost acolo in pustie patruzeci de zile, ispitindu-se de Satana. ~i era impreuna cu fiarele, iar ingerii ii slujeau. Dupa ce insa loan a fost prins, lisus a venit in Galileea si propovaduia Evanghelia imparatiei lui Dumnezeu ~i zicea: s-a lmplinit vremea si s-a apropiat imparatia lui Dumnezeu; pocaiti-va ~i credeti in Evanghelie.

MAR TI

IN SAPTAMINAA DouAsPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA MARCU

(I, 16-22)

n vremea aceea, umblind pe Iinga marea Galileii, Iisus a vazut pe Simon si pe Andrei, fratele lui Si-

mon, aruncind mreaja in mare, caci erau pescari. ~i le-a zis Iisus: veniti dupa Mine si va voi face sa fiti pescari de oameni. Iar ei au lasat numaidecit mrejele lor ~i au mers dupa Dinsul. De acolo, merglnd putin mai departe, a vazut pe lacob al lui Zevedeu ~i pe loan, fratele lui, dregindu-si si ei mrejele intr-o corabie. ~i lndata i-a chemat, iar ei, Iasind pe tatal lor Zevedeu in cor a b i e, impreuna cu Iucratorii, s-au dus dupa Dinsul. Venind apoi in Capernaum si intrind in d a t a, simbata, in sinagoga, invata poporul. ~i se mirau toti de invatatura Lui, caci ii inviita pe ei ca unul ce avea putere, iar nu cum invatau carturarii.

MIERCURI

IN SAPTAMINA A DouAsPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH


(I, 23-28)

n vremea aceea era in sinagoga iudeilor un om cu duh necurat car e striga tare si zicea: ce avem noi

cu Tine, Iisuse Nazarinene? Ai venit, ca sa ne pierzi? Te stim cine esti, Sfintul lui Dumnezeu. lisus insa l-a certat si i-a zis: taci ~i Iesi

EVANGHELIE

TiH~RUb BOG FIT

h1i'H6IXIX,16-21Y.--"7I

DUMINICA

A DOUASPREZECEA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RiND

LA UTRENIE EVANGHELIA iNVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XIX, 16-26)

n vremea aceea s-a apropiat de Iisus un tinar oarecare si I-a

,

zis: Invatatorule bun,

,

ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica? Iar

, ,

EI i-a zis: de ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun, decit numai singur Dumnezeu; iar daca voiesti sa intri in viata vesnica, pazeste poruncile. Care, a zis eI? Iisus i-a raspuns: sa nu ucizi, sa nu faci desfrinare, sa nu furi, sa nu fii martor mincinos; sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta ~i sa iubesti pe aproapele tau, ca pe tine insuti. Tiniirul I-a zis: toate acestea Ie-am

pazit din tineretele meIe; ce-mi mai Iipseste? Atunci Iisus i-a spus: daca vrei sa fii desavirsit, du-te si vinde-ti averea ta, da-o saracilor, si vei ave a comoara in cer; apoi vino si-Mi urmeaza Mie. 'I'inarul

•

insa, auzind cuvintul acesta, a ple-

cat intristat, caci avea muIte avutii. Atunci Iisus a zis catre ucenicii Sai: adevarat va spun voua ca un bogat cu anevoie va intra in Imparatia cerurilor. ~i Iarasi va spun ca mai lesne este sa treaca 0 camila prin urechile acuIui, decit sa intre un bogat in imparatia lui Dumnezeu. U cenicii Lui, auzind aceasta, s-au tulburat foarte tare si T-au


zis: cine po ate at unci sa se mintuiasca? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: la oameni aceasta este cu neputinta, insa la Dumnezeu toate sint cu putinta,

~~~~~

L U N I

IN SAPTAMINA A TREISPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MAReu

(III,6-12)

~ nt:i~e~:r~s=~e~~ ~:O~i!~~i

!f I I impotriva luiIisus ca sa-L ~~ piarda, Dar lisus s-a dus cu ucenicii Sai spre mare si a mers dupa Din suI multi me multa din Galileea, din ludeea, din lerusalim, din Idumeea si de dincolo de lor-

, .

dan; chiar si cei dimprejurul Tirului si Sidonului, multime multa, auzind cite Iacea, au venit la DinsuI. Atunci EI a poruncit ucenicilor Sai sa aiba la in d e min a 0 corabie aproape de EI, pentru ca sa nu-L strimtoreze m u I tim e a ; f'iindca vindeca pe multi, de aceea toti citi erau bolnavi navaleau spre EI, ca sa se atinga de Dinsul. lar duhurile cele necurate, cind il vedeau, cadeau inaintea Lui si stri-

,

gau, zicind: Tu esti Fiul lui Dum-

nezeu. Dar EI Ie certa mult, ca sa nu-L dea pe fata.

MART I

IN SAPTAMIN A A TREISPREZECEA DupA POGORtREA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MAReu

urr, 13-21)

n v rem e a aceea s-a suit Iisus pe munte, a chemat la Sine pe cine a vrut EI Insusi si ei au venit la

Dinsul. Atun~i ~ rinduit pe doisprezece din ei sa fie cu EI ~i sa-i t rim ita sa propovaduiasca si sa aiba putere sa vindece bolile si sa scoata afara pe diavoli: pe Simon, caruia i-a pus numele Petru; pe Jacob allui Zevedeu si pe loan, fratele lui lacob, carora le-a pus numele Boanerghes, adica fiii tunetului; pe Andrei, pe Filip, pe Vartolomei, pe Matei, pe Toma, pe lacob allui Alfeu, pe Tadeu, pe Simon Cananeul ~i pe I uda lscarioteanul, eel care L-a vindut. Cind a venit acasa, multimea s-a adunat din nou, incit ei nu puteau nici piine sa miinince. Si, auzind despre acestea, rudele lui lisus au venit sa-L prinda, pentru ca ziceau di nu-si mai are toate mintile.

. ,

~@Xi@~~~@Xi@

MIERCURI

IN SAPTAMIN A A TREISPREZECEA DUP A POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MAReu

(III, 20-27)

n vremea aceea, cind a venit lisus acasa, multimea s-a adunat din nou, incit ei nu puteau nici piine sa

miinince. Deci, auzind despre acestea, rudele lui Iisus au venit sa-L prinda, pentru ca ziceau ca nu-si

EVANGHELIE

DUMINICA

A TREISPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EV ANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATE I (XXI, 33-44)

is-a Domnul: ascultati

,

pilda aceasta: era un om oarecare stapin al casei sale, care a sadit vie ~i a imprejmuit-o cu gard; apoi a sapat

intr-Insa tease, a cladit un turn de paza ~i a dat-o Iucratorilor, iar el s-a dus departe. Cind a sosit vremea roadelor, a trimis pe slujitorii sai la lucratori, ca sa ia partea lui de roade; dar Iucratorii, punind min a pe slujitori, pe unul I-au batut, pe altull-au omorit, iar pe altul l-au ucis cu pietre. Din nou a trimis pe alti slujitori, mai multi decit cei

dintii, si Ie-au facut si acelora tot asa. La urma a trimis Ia ei pe fiul sau, zicind: se vor rusina de fiul meu; insa Iucratoril viei, vazind pe fiul, au zis intre ei: acesta este mostenitorul, veniti sa-l omorim si sa

, .

a vern noi mostenirea I ui. ~i, punind

min a pe el, l-au scos afara din vie si l-au omorit. Deci, cind va veni stapinul viei, ce va face acelor Iucratori? I-au raspuns: pe cei rai, cu rau ii va pierde, iar via 0 va da altor lucratori, care-i vor da roadele la vremea lor. Iisus Ie-a zis: n -ati citit niciodata in Scripturi cii piatra pe care au aruncat-o zidito-


rii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului? De la Domnul s-a facut aceasta si este lucru minunat in

.

ochii nostri, De aceea va spun voua

di se va lua de la voi imparatia lui Dumnezeu si se va da neamului

•

care va aduce roadele ei. Si cine va

cadea pe piatra aceasta se va sfarima; iar peste care va cadea ea, pe acela il va spulbera.

L U N I

IN SAPTAMIN A P ATRUSPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH


(IV, 10-23)

,c~~"':>~~~!

.... tt:~r;, ~ A d I·

,t~ ': n vre~ea aceea, em IS.US

1~~ I J era smgur, s-au apropiat ~. ,,')~~t ucenicii impreuna cu cei ~~~ doisprezece si L-au intrebat des pre pilda. Atunci le-a raspuns: vouii va este dat sa stiti tai-

• •

nele imparatiei lui Dumnezeu, iar

celor dinafara voastra toate Ie sint date in pilde; asa ca ei cu ochii privesc, dar nu vad: ~i cu auzul aud, dar nu inteleg, ca nu cumva Srt se in toarca ~i sa Ii se ierte pacatele. Apoi le-a zis: nu intelegeti pilda aceasta? Cum veti intelege dar toate pildele celelalte? Sernanatorul seaman a cuvintul. Cele seman ate linga drum inchipuiesc pe aceia in care se seamana cuvintul, dar cum il aud, numai decit vine Satana si ia cuvintul eel semanat in inimiie lor. De asemenea cele semana te pe pietris inchipuiesc pe aceia care, cind aud cuvintul, il prim esc indata cu bucurie, dar n-au riidacina in ei, si tin pina la un timp; apoi cind vine un necaz, sau o prigoanii pentru cuvint, in data se

leapada de el. Iar cele semanate intre maracini inchipuiesc pe cei care asculta cuvintul, dar grijile veacului acestuia si inselaciunea bogatiei si celelalte pof'te, intrind in ei, ineaca cuvintul si-I fac neroditor. Dar cele seman~te in piimint bun inchipuiesc pe aceia care asculta cuvintul ~i-l primesc ~i aduc roade: unul treizeci, altul sasezeci, iar altul 0 suta. Si le-a mai zis lor: oare, f'aclia aprinsa se aduce, ca sa fie pusa sub obroc, sau sub pat, ~i nu ca sa fie pusii in sfesnic? Ciici nu este nimic tainut, care srt nu se dea pe fata, sau ascuns, ca sa nu iasa la iveala, De are cineva urechi de auzit, sa auda.

MART I

IN SAPTAMINA PATRUSPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

EV ANGHELIA DE LA MARCU

(IV, 24-34)

11~~'1 is-a Domnul catre ucenicii ,'Z I Sai: sa I u at i aminte la ,j. ,~~1 cele", ce ~uziti:. cu. ce ma~~,);~~ sura masurati, VI se va

masura: iar voua, celor ce ascultati, vi se va da cu adaos, caci celui ce are i se va da; iar celui ce n-are i se va lua si ce are. Dupa aceea a zis: asa este cu imparatia lui Dum-

. ,

nezeu, cum este cu omul care

arunca saminta in piimint. Apoi, fie ca el doarme, fie ca se scoala, noaptea si ziua, saminta riisare ~i creste, dar el nu stie cum, ciici pamintul de la sine rodeste: intii

•

paiul verde, apoi spicul, dupa aceea

griu deplin in spic, lar cind se coace rodul, atunci trimite secerea, caci a sosit secerisul. Le-a zis ia-

•


DUMINICA

A PATRUSPREZECEA DUPA POGOIDREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI (XXil,1-14)

8h~'WI is-a D 0 m nul pilda acestea, imparatul s-a miniat s, i,

t~~r;~ I

""v Z I aceasta: asemanatu- trimitind ostile sale, a nimicit pe

f; - I s-a imparatia ceruri- ucigasii aceia si orasului lor i-au

]! ... .. lor unui imparat care dat f~c. Apoi a' zis slujitorilor sai:

gJ c.J~ a facut nunta fiului \iata nunta este gata, dar cei poftiti

~4 sau si a trimis pe slu- n-au fost vrednici. Deci mergeti la

jitorii sai sa cheme pe cei pof'titi raspintiile drumurilor si pe citi Yeti la nunta, dar ei n-au vrut sa vina. gasi chemati-i la nunta. Atunci Iarasi a mai trimis aIti slujitori, zi- slujitorii au iesit la raspintiile drucind~ spuneti celor poftiti ca iatii rnurilor si i-au adunat pe toti citi am- pregatit ospatul meu; juncii i-au gasit, si buni si rai: si s-a urnmei si cele ingrasate ale mele s-au plut casa nuntii de oaspeti, Iar imjertfit si toate sint gata; veniti la paratul, intrind sa vada pe oaspeti, nunta. Dar ei, fara sa tina seama, a vazut acolo pe un om, care nu era s-au dus, unul la tarina sa, aItul imbracat in haine de nunta si i-a la negutatoria sa, iar ceilalti, pu- zis: prietene, cum ai intrat aici fara nind mina pe slujitorii lui, i-au bat- haina de nunta? EI insfi a tacut, jocorit si i-au omorit. Auzind de Atunci imparatul a zis catre sluji-

EVANGHELIE

tori: legati-l de miini ~i de picioare, luati-l si aruncati-l in intunericul eel mal dinafara~ Acolo va fi plingerea si scrisnirea dintilor, eaci multi sint chemati, dar putini alesi.

~~~~

LUNI

IN SAPTAMINA A CINCISPREZECEA DupA POGORIREA SFlNTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MARCU

(V, 24-34)'

n v rem e a aceea mergea dupa lis us popor mult, si-L impresura. ~i era 0 femeie care avea curgere

de singe de doisprezece ani si care patimise mult de la multi doctori, cheltuindu-si tot ce avusese, dar nefolosind nimic, ci mai rnult mergind spre mai rau: auzind despre lisus, a venit in multime si pe la spate s-a atins de haina Lui, caci i~i zicea: de rna voi atinge macar de haina Lui, rna voi tamadui, Si

,

in clipa aceea a secat izvorul singelui ei, iar ea a simtit in trupul ei ca s-a vindecat de boala. Dar Iisus, cunoscind indata in Sine puterea care iesise din EI, s-a in tors ca tre multime si i-a intrebat: cine s-a

, ,

atins de hainele Mele? Insa uceni-

cii Lui I-au zis: vezi ca multimea Te

,

imbulzeste si intrebi: cine s-a atins

. ,

de Mine? Dar EI se uita imprejur,

ca sa vada pe aceea care facuse aceasta. lar femeia, infricosindu-se

,

si trernurind, stiind ce i se intimplase, a venit si a cazut ea inaintea Lui ~i J-a marturisit tot adevarul, Dar EI i-a zis ei: fiica, credinta ta te-a mintuit. Mergi in pace sr fii sanatoasa de boala tao

MAR T I

iN SAPTAMiNA A CINCISPREZECEA DupA POGORffiEA SFINTULUI DUH EV ANGHELIA DE LA MARCU

(VI, 1-7)

n vremea aceea s-a dus lis u s in orasul Sau si

• •

dupa Dinsul au mers uce-

"" nicii Sai. lar cind a fost ziua simbetei a inceput sa invete in sinagoga, Dar cei mai multi, care ascultau, stateau mirati si ziceau: de unde are EI aceste~?' ~i ce fel de intelepciune este aceasta, care I s-a dat Lui? ~i cum se fac rninuni ca acestea, prin miinile Lui? Au nu este acesta teslarul, feciorul Mariei si fratele lui lacob si al lui losie si allui luda si allui Simon? ~i nu'sint, oare, s~rorile Lui aici la noi? ~i gaseau astfel pricina de necredintiiin El. Iisus lnsa le-a zis: un prooroc nu este dispretuit, decit numai in patria sa si intre rudeniile sale si in cas a sa. '~i n-a putut sa f'aca acolo nici 0 minune, ci numai citiva bolnavi a vindecat, punindu-si miinile peste ei. Insa se mira de necredinta lor ~i umbla prin satele cele dimprejur invatind poporul. Apoi a chemat la Sine pe cei doisprezece ~i a inceput sa-i trimita, doi cite doi, si le-a dat putere asupra duhurilor necurate.


I

PORlH:iC~

~,S ~ IUB6STI re 1l0trlf:iUb (}Uh1~€X6Ub

TAu ~~~fI'~T~ 11i1h1f1 T~,filf:l ToTSUfbeTUb T~U, ~II}IH ToT CUGeTUb~

~

DUMINICA

A CINCISPREZECEA nur A POGORIREA sFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND


(XXII, 35-46)

~brrlr.;; : n V r e ~ e a ~ce:a.., s-a ~i, fiind adunati fariseii, i-a intre-

. [v' .A. apropiat un invatator bat Iisus, zicind: ce vi se pare voua

:~ I de lege si, ispitindu-L des pre Hristos: al cui fiu este? ~i

'1/ ffi., pe Iisus, L-a intrebat: ei I-au raspuns: allui David. EI i-a

:~ L s\m Invatatorule, care po- intrebat iarasi, cum atunci David,

\t----K.~- .... iS runca este mai mare cu duhul, il numeste pe EI Domn, in lege? lar Iisus i-a raspuns: sa cind zice: zis-a Domnul Domnului iubesti pe Domnul Dumnezeul tau Meu: sezi de-a dreapta Mea pina cu toata inima ta, cu tot sufletul cind voi pune pe vrajmasii tai astau ~i cu tot cugetul tau. Aceasta ternut picioarelor tale. Deci, daca este intiia si cea mai mare porunca, David il numeste pe EI Domn, cum lar a doua, asemenea acesteia, este: este fiu allui? Dar nimeni nu putea sa iubesti pe aproapele tau ca pe sa-I raspunda 0 yorba si nici n-a tine insuti, In aceste doua porunci mai in d r a z nit cineva, din ziua se cuprind toata legea si proorocii. aceea, sa-L mai intrebe pe EI ceva.


vreme, s-a inapoiat stapinul acelor slujitori si le-a cerut lor socoteala.

\ Atunci, apropiindu-se eel care primise cinci talanti a adus alti cinci talanti, zicind: ~tapine, c i Ii c i talanti mi-ai dat; iata alti cinci taIanti am cistigat cu ei. Iar stapinul sau i-a zis: bine, slujitor bun ~i eredincios, peste putine ai fost credincios, peste muIte te voi pune; intra in bucuria stapinului tau. Apropiindu-se, si eel care primise doi talanti a zis: stapine, doi talanti mi-ai dat; iata alti doi am dobindit eu ei. Stapinul sau i-a zis: bine slujitor bun si credineios, peste putine ai

DUMINICA

A ~AISPHEZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RiND


(XXV, 14-30)

Er.!i~~ .• ~~ I is-a D 0 rn nul pilda

····v v- t

-, _,' aeeas a: un om oare-

fI.<;l#:?Z care, plecind departe,

i. ~. a chemat pe slujitorii

i 6d~ sai si le-a incredintat

~~~ averea sa. Unuia i-a

dat cinci talanti, altuia doi, iar altuia unul: fiecaruia dupa puterea sa. Apoi a plecat. Indata eel care primise einci tal anti s-a dus de a negutatorit cu ei si a cistigat alti cinci talan tie Tot asa ~i eel eu doi a dobindit si el alti doi. Iar eel care primise un tal ant s-a dus ~i a sapat in pamint, ascunzind argintul stapinului sau. Dar, dupa multa


DUMINICA

A SAPTESPREZECEA DUP A POGORIREA sFINTULUI DUH

G LASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EV ANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EV ANGHELIA DE LA MATEI

(XV, 21-28)

~rrl-; n V rem e a aceea s-a le-a zis: nu sint trimis decit numai

~f:l. ,0 ;.,_ d~s lis.us. prin partile catre oile cele pierdute ale casei

~. - I Tirului ~I ale Sidonu- lui Israel. Dar ea, venind, s-a inch i-

Uf .' lui si iata ca 0 femeie nat Lui, zicind: Doamne, ajuta-ma!

~ GJi~, han a ~ e i a n.c~, ~in EI insa, raspunzind, i-a zis: nu este

~~~ acele tinuturi, iesind bine sa iei piinea fiilor si s-o arunci

in calea Lui, striga catre Dinsul si ciinilor. Dar ea a zis Lui: adevarat, zicea: miluieste-mii, Doamne, Fiul Doamne, insa si ciinii maninca din lui David, fiica mea este rau chi- f'arimiturtle ce cad de la masa stanuita de un diavol. EI insa nu i-a pinilor lor. Atunci, raspunzindu-i, raspuns nici un cuvint, Dar, apro- Iisus i-a zis: 0, femeie, mare este piindu-se, ucenicii Siii il rugau, zi- credinta ta; fie tie, cum voiestil cind: da-i drumul, caci striga in ~i s-a tamaduit fiica ei in ceasul urma noastra. Iar EI, raspunzind, acela.

sA S E ~ TIE: eu duminiea a saptesprezecea, se stirsesc Evangheliile de la Sfintul Apostol si Evanghelist Matei sl se incep eele de la Sfintul Evanghelist Luea, eu a optsprezeeea saptamina dupa Pogorirea Slintului Dull.

EVANGHELIE

fost credincios, peste muIte te voi pune; intra in bucuria stapinului tau. Apoi, apropiindu-se, eel care primise un talant a zis: stapine, te-am stiut cii esti om aspru, care seceri ~nde n-ai' semanat ~i aduni de unde n-ai vinturat, De aceea m-am temut si m-am dus de am ascuns talantui tau in pamint ; iata, ia-ti ce este al tau. lar stapinul sau, ra;punzind, i-a zis: slujitor viclean si lenes, ai stint ca secer unde n-am ~~~~~ semanat si ad un de un de n-am vin-

,

turat? Pentru aceasta se cuvenea ca tu sa fi dat banii mei schimbatorilor de bani ~i eu, venind, mi-as fi luat inapoi ce este al meu, cu dobinda, Luati deci de la el talantul si dati-l celui care are zece talanti. Caci tot celui care are, i se va da si-i

va prisosi; iar de la eel care nu are, n v rem e a aceea a intrat

se va lua si ceea ce are; iar pe sluji- lis u s in lerusalim si in

torul eel netrebnic aruncati-l in )i!j templu; si, dupa ce a va-

,

intunericul eel mai dinaf'arii. Acolo "__---<d"~ zut toate, iar vremea fiind

va fi plingerea !?l scrisnirea din- spre seara, a plecat la Betania cu tilor. cei doisprezece. A doua zi, plecind

,

~ ~ din Betania, a f'laminzit si, vazind

........... I.!,;V.. .......... V"'-" ........ ,"-"A~ ... ~~........:t de departe un smochin care avea

frunze, a mers acolo, doar va giisi ceva in eI; si, ajungind la smochin, n-a gasit nimic in eI, decit numai frunze, caci nu era inca vremea smochinelor. Atunci a grait lis u s catre smochin, zicind: de acum inainte nimeni sa nu mai manince in veci rod din tine. lar ucenicii au auzit aceste vorbe, Apoi au venit in lerusalim si, intrind in templu, Iisus a inceput sa dea af'ara pe cei care vindeau si pe cei care cumparau in templu; si a rasturnat EI mesele schimbatorilor de bani !?i scaunele negutatorilor de porumbei. ~i nu ingaduia sa mai treaca cineva cu vreun vas prin templu si-i invata, zicindu-le: oare, nu est e

L U N I

IN SAPTAMtNA $APTESPREZECEA DupA POGORtREA SFtNTULUI DUH EVANGHELIA DE LA MARCU

(X, 46-52)

n vremea aceea, cind ieseau din lerihon Iisus, ucenicii Sai si mult popor, Bartimeu orbuI, fiullui Timeu, sedea jos pe marginea drumului si cerea milostenie. Si auzind ca este Iisus NazarineanuI, a inceput eI sa strige si sa zica: Iisuse, Fiule allui David, miluieste-ma! Dar multi il certau, ca sa taca, EI insa striga si mai tare: Fiullui David, miluieste-ma! Atunci Iisus s-a oprit si a

zis sa-l cherne. ~i I-au chemat pe orb, zicindu-i: indrazneste, scoala-te, caci te cheama. lar eI, lepadindu-si haina, s-a sculat si a venit Ia Iisus. Deci I-a intrebat Usus, zicindu-i: ce voiesti sii-ti fac? lar

t t

orbul I-a raspuns: Invatatorule, sa

vade ~i Iisus i-a zis: du-te, credinta ta te-a mintuit, ~i orbuI si-a capatat vederea in clipa aceea ~i a pornit dupa Iisus pe drum.

MAR T I

IN SAPTAMIN A $APTESPREZECEA DUP A POGORtREA SFtNTUL UI DUH

EV ANGHELIA DE LA MARCU

(XI, 11--23)

L U N I

IN SAPTAMlNA A OPTSPREZECEA DUPA. POGORiREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA LUCA

(III, lG-22)

fI~~%,

";~::~ . n vremea .~ceea Irod Te-

;~~'I 1 trarhuI, fnnd mustrat de

"~ c;l loan pentru Irodiada, fe-

~~---«-~g meia lui Filip, f'ratele sau,

si pentru toate relele cite le facuse, a adaugat Ia toate si pe aceasta di a inchis pe loan in temnita. ~i pe cind se boteza tot poporul, s-a botezat ~i Iisus. Dar, rugindu-se EI, s-a deschis c e r u I, si Duhul Sfint, in chip adevarat de porumbel, a venit asupra Lui; si din cer s-a auzit un glas, zicind: Tu esti Fiul Meu eel iubit, in Tine am binevoit.

!vIARTI

IN SAPTAMINA A OPTSPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH


(III, 23 -38; IV, 1)

~~~."~;

t! '.n vremea aceea, cind a In-

~:* I : ceput sa propovaduiasca, l ,~)~1r Iis~s ~!a ca Ia treizeci de ~~~ am; fnnd, precum se ere-

dea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli, fiuI lui Mat a t, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui lanai, fiul lui Iosif, fiullui Matatia, fiullui Amos, fiul lui N aum, fiul Iui Esli, fiullui N agai, fiul lui Maat, fiullui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui luda, fiul lui loanan, fiul lui Resa, fiul lui ZorobabeI, fiul lui Salatiil, fiullui Neri, fiullui Melhi, fiullui Adi, fiullui Cos am, f'iul Iui Elmadam, fiullui Er, fiullui Iisus, fiul lui Eliezer, fiul lui lorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui lonam, fiul lui Eliachim,

SFr~TA s: DUMNEZEIASCA

P6SCUIRefi hlIHYHflTA. eVe hUGA~ CRP. Vs STlH 1-' 1.

PUMINICA

A OPTSPHEZECEA DupA P()GORIHEA SFI.\TCLur DUl-I

LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

I, \', 1-11)

·~l:~;· ..... 1.~ __

',~,~"Sv-=--~~~' •

W'!{/~"f?' n vremea aceea sedea

j)~" _.A:' Iisus Iingfi ]acu]'Ghe-

;?~ri I ' nizaretului ~i a vazut

);~ A~ doua corabii 0 p r i t e

$: ,;<~~1~~ Iingfi tarm, iar pesea-

-'___'<~S·'fu rii ie~i~era din ele si-si

spalau mrejele. Intrind in cor~bi~ eare era a lui Simon, l-a rugat s-o departeze putin de la uscat: apoi, sezind in eo r a b i e, inviita din ea multimile. lar cind a terrninat de vorhit, i-a zis lui S i m 0 n: departeaz-o Ia adinc si aruncati mrejele voastre, ca sa pescniti. Atunci, raspunzind Simon, I-a zis: Inviitatorule, toata noaptea ne-am ostenit si nimic n-am prins: dar, la por~nAca T~, voi arunca mreaja. ~i, f'acind er asa, au prins m u I tim e mare de pesti, incit li se rupeau

mrejile. Deci au facut semn tovarasilor, care erau in cealalta corahie, ca sa vina sa le ajute. Si au venit si au urnplut amindo~a corabiile, de erau gata sa se scufunde. Iar Simon Petru, vazind aceasta, a cazut Ia picioarele lui Iisus si I-a zis: du-Te de Ia mine, Doamne, caci sint om pacatos: pentru cii il ellprinsese spaima pe el si pe toti cei care erau cu el, din pricina pescuitului atitor pesti pe care ii prinse-' sera; tot a~a si pe Iacob si pe Joan. fiii lui Zevedeu, care erau tovariisii lui Simon. Atunci Iisus azis eat're S i m 0 n: nu-ti fie f'ricii ; de acurn in:li~te vei !i ~escar de oameni. ~j, trag-Ind corabiile Ia uscat, au Iasat totul si au mel'S dupa Dinsul.

r9J!@r9J!@r9J!@~~

EVANGHELIE

lui Simon. Atunci Iisus azis catre S i m 0 n: nu-ti fie f'ricii ; de acum inainte vei fi pescar de oameni. ~j, tdigind corabiile la uscat, au Iasat totul si au mel'S dupa Dinsul.

r9J!@r9J!@r9J!@~~

L U N I

1N SAPTA.MINA A NouAsPREZECEA DUPA. POGORIREA SFINTULUI DUB

EV ANGHELIA DE LA LlTCA

r.~1 (IV, 38-44) -l:>~~>r#'

'I::!J n: r e ?I e a acee~ a .venit

c~ J I Iisus In casa lUI SImon, 'I ,,(>, iar soacra lui Simon era ~~; cuprinsa de niste friguri

rele si L-au rugat pentru ea. Atunci lisus, plecindu-se spre ea, a certat frigurile, si au lasat-o: iar ea, indata sculindu-se, ii s I u j e a pe ei. Iar dupa apusul soarelui, toti citi

, .

aveau bolnavi, cu multe feluri de

boale, i-au ad us la DinsuI; si EI, puniudu-si miinile pe fiecare din ei, ii tamaduia. Din multi iesiau si diavoli care strigau si ziceau: Tu esti Hristosul, Fiul 'lui Dumnezeu. Dar Din suI, certindu-i, nu-i lasa sa spuna ca stiu ca EI este Hristos. Facindu-se ziua, a iesit si s-a dus intr-un loc pustiu; dar multimile il cautau si au venit pina la DinsuI si-L tineau, ca sa nu plece de la ei. Iar Iisus a zis catre ei: trebuie sa binevestesc ~i altor orase imparatia lui Dumnezeu, fiindca pentru aceasta sint trimis. Pentru aceea propovaduia EI in toate sinagogile Galileii.

MAR TI

IN SA.PTA.MINA A NOUA.SPREZECEA DUPA. POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA LUCA,

(V, 12-16) r;'--'~

:""'~-~ .

:1,' 'S.,.A 'n~ vremea a~eea era .I!su~

,-s,'fl'! I t;, intr-unul din orase si iata ,~ ,o~~ di un om plin de lepra, ~+_..~ vazind pe Iisus, a cazut cu

f'ata la parnint si s-a rugat, zicind:

Doamne, daca vrei, poti sa rna curatest], Atunci EI, intinzind mina, s-a atins de eel lepros, zicindu-i: vreau, curateste-te! ~i indata s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit sa nu spuna Ia nimeni, ci: mergind, arata-te preotului si du pentru curatirea ta jertfa, precum

,

a rinduit Moise, spre marturie, lor.

Dar si mai mult strabatea vestea despre Dinsul ~i se adunau noroade multe, ca sa-L asculte si sa se tamaduiasca de suferintele lor. Iar Dinsul se ducea in locuri pustii si se ruga.

~r9J!@~

MIERCURI

iN SAPTAMINA A NouAsPREZECEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA I.UCA

(V, 33-39)

~~

, _.A i n vremea aceea s-au apro-

,i 'I ) piat. fari~eii si ~arturarii , ,,~4 de Iisus ~1 I-au ZIS: pentru

....,. ce ucenicii lui loan pos-

tesc deseori ~i fac rugaciuni, asi]derea ~i ai fariseilor, iar ai Tai maninca si beau? Iisus insii le-a raspuns: oare, puteti sa f'aceti pe fiii nuntii sa postea sea in timpul cind este Mirele cu dinsii? Dar vor veni zile cind Mirele se va lua de la din-


OAR Mih~STjYi, PR~\VM ~i .. ~ur_,_... V~S'fRU ~$1'~ MlilO~Tiv

MiNW~ XIX OVPA POGOR .OUH:-S.~V.h~\A YI.J1-:?Q

DUMINICA

A NOUASPHEZECEA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE HIND

LA UTRENIE EV ANGHELIA iNVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

;:r~~"'~L

'j~~ : is-a Domnul: precum

.~V voiti sa vii faca voua

'Z' oamenii, f'aceti si YO!

.~' . lor tot asa. Pentru ca

~ G' _w ~ ?aCa iubiti pe cei ce .va

-,,,,,' iubesc, ce multumire

puteti avea? Doar si pacatosi] iubesc pe cei care-i iubesc pe dinsii. Si, daca faceti bine celor care va

. .

fac voua bine, ce multurnire puteti

avea? Doar si pacatosi! acelasi lucru fac. Si, daca imprumutati pe c i n e vade la care nadajduiti sa

(VI, 31-36) \

luati, ce multumire puteti avea? Doar si pacatosii dau cu imprumut pacatosilor, ca sa primeasca inapoi intocmai. Voi insasa iubiti pe vrajmasii vostri, sa faceti binele, si sa dati cu imprumut fara sa nadajduiti nimic in schimb, si atunci rasplata voastra va fi multa, si voi Yeti fi fii ai Celui prea Inalt; pentru ca EI este bun si cu cei nemultumitori

. .

si cu cei rai. Asadar fifi milostivi,

precum ~i Tat a I vostru milostiv este.


plinge. Atunci, apropiindu-se, s-a atins de cosciug, iar cei care-l duceau au stat si El a zis: tinarule, tie iii zic, scoala-te! Iar eel ce fusese mort s-a sculat in sus si a in-

,

ceput sa vorbeasca, Iar Iisus I-a dat maicii sale. ~i frica i-a cuprins pe toti si slaveau pe Dumnezeu, zicind: un prooroc mare s-a ridicat intre noi, si: Dumnezeu a cercetat pe poporul Sa u.

DUMINICA

A DouAzECEA DUPA. POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

(VII, 11-16)

8; ~~1 n vremea aceea s-a dus ~".'~"';:! Iisus intr-un oras nu\r I ' mit Nain, si impreuna I@ cu Din sui mergea u :~ ~t multi ucenici ai Lui si ,~<~~ popor multo Iar cind

s-au apropiat de poarta orasului, iata scoteau un mort, singurul fecior al maicii sale, si ea era vaduva: iar din oras popor mult era cu dinsa. Si, viizind-o Domnul, I s-a facnt mila de ea si i-a zis: nu mai

,


DU~IINICA

A D()UAZECI ~I UNA I)UPA.. P()G()HIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHlE EVANGHELIA DE LA LUCA

1~ is;~fa°~c~~~~::S~U:!:f: f~ ZA I ~e:s~~i~[:~:~ ~~~:~

-# . ~~ manind eI, 0 parte a

~~e--4.~& " t I" a d .

~~~t-<~ cazu mga rum ~l a

fost calcatfi eu picioarele si pasarile eerului au mincat-o. Alta parte a cazut in loe pietros si, daca a riisarit, s-a useat pentru ea nu avea umezeala, Alta parte a e a z u t in mi ilocul spinilor si spinii, crescind o data eu ea, au inabusit-o. lar alta parte a cazut in pamintul eel bun si, crescind, a facut rod ins uti t. Dupa ce a spus acestea, a strigat: cine are urechi de auzit sa auda!

e¥ h1f.1Tel 5-15.

(VITI, G-IG)

Dar ueenicii Lui L-au intrebat: ee inseamna pilda aceasta? Atunci El a raspuns: voua va este dat sa eunoasteti tainele imp a I' a tie i lui Dumnezeu, dar celorlalti in pilde, pentru ea, vazind, sa nu vada, si auzind, sa nu inteleaga, Iar pilda aeeasta inseamna: saminta este cu-

.

vintul lui Dumnezeu. lar cele de

lingji drum sint eei care aud cuvintul, dar vine diavolul ~i ia euvintul din inima lor, ea nu eumva, erezind, sa se mintuiasca, Cele din loe pietros sint aceia care, auzind cuvintul, il primesc eu bucurie; dar acestia nu au radacina, ci cred pinii la 0 vreme, iar in vrerne de ispita

E V AN GH ELI E

se leapada. Cele cazute intre spini, acestia sint cei care aud cuvintul, dar' umblind sub povara grijilor, a bogatiilor si a placerilor vietii acesteia, se inabuse si nu rodesc desavirsit. lar cele de pe pamint bun, acestia sint cei care, cu inima curata si buna, au z i n d cuvintul, il pastreaza si fac rod prin rabdare, Dupa ee a spus aces tea, a strigat: cine are urechi de anzit sa auda.

~~~~~~~~~~~~~~~

L U N I

IN SAPTAMINA DouAzECI ~I DOUA DUPA POGORiREA SFINTULUI DUB EVANGHELIA DE LA LUCA

(IX, 18-22)

~rn-o:=-" A

, .. .A. n vremea aceea, cind era

, I . singur si se ruga, iar uce_;; ~i nicii erau cu Dinsul, i-a ~... intrebat pe ei lis us, zi-

cind: cine zic oamenii ca sint Eu? Atunci ei, raspunzind, au zis: loan Botezatorul, iar altii, Hie; iar altii, di un prooroc, din cei de demult, a inviat. EI insa i-a intrebat: dar voi cine ziceti ca sint Eu? Atunci Pe-

•

tru, raspunzind, a zis: Hristosullui

Dumnezeu, Dar El le-a poruncit cu tarie sa nu spuna nimanui aceasta, zicind ca Fiul Omului trebuie sa patimeasca mult si sa fie defaimat

•

de ba trini, de capeteniile preotilor

~i de carturari si sa fie omorit, dar a treia zi sa invieze.

MAR T I

IN SAPTAMINA DouAzECI ~I DOUA DupA POGORIREA SFINTULUI DUB EVANGHELIA DE LA LUCA

(IX. 23_27)

.- . J is-a Domn ul catre ucenicii Z Sai: daca vrea cineva sa

! vina dupa Mine sa se le~..... pede de sine, sa-si ia crucea in toate zilele ~i sa-Mi urmeze Mie. Caci oricine va voi sa-si min-

.

tuiasca sufletul sau il va pierde ;

iar cine-si va pierde sufletul sau pentru Mine, acela si-l va mintui, Ce folos este omului de va dobindi lumea toata, iar pe sine sa se piarda, sau sa se pagubeasca? lar cine se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, ~i Fiul Omului se va rusina de el, cind va veni in slava Sa si a Tatalui ~i a sf'intilor ingeri. Cu adevarat va spun v 0 u a ca sint unii dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moarte plna cind nu vor vedea imparatla lui Dumnezeu.

~~~~~

MIERCURI

iN SAPTAMINA DouAzECI ~I DOD A DupA POGORIREA SFINTULDI DUH


(IX, 44_50)

is-a Domnul catre ucenicii Sai: sa puneti in urechile voastre cuvintele acestea: cii Fiul Omuluiva sa fie

dat in miinile oamenilor. Dar ei nu intelegeau cuvintul acesta, caci era ascuns pentru ei, ca sa nu-I priceapa, si Ie era teama sa-L intrebe pe Iisus des pre cuvintul acesta. In inimile lor le-a venit gindul sa stie cine din tre ei este mai mare? Dar


DUMINICA

A DOUAZECI ~I DOUA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EV ANGHELIA DE LA LUCA

(XVI, 19-31)

is-a Domnul: ascultati

,

pilda aceasta: era un om bogat care se imbraca in porfira ~i in vison, si care petrecea in toate zilele, incon-

jurat de slava. Iar un sarac, anume Lazar, care zacea inaintea portilor lui, plin de bube, dorea mult sa se sature din farimiturile care cadeau de la masa bogatului; caci pina ~i ciinii, venind, lingeau bubele lui. Si a murit saracul si a fost dus de ingeri in sinul Iui Avraam. A murit apoi ~i bogatul si l-au ingropat, ~i in iad, ridicindu-si ochii, el care era in chinuri a vazut de departe pe

Avraam si pe Lazar in sinul lui. Atunci a strigat el si a zis: parinte Avraame, f'ie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si intinga virful de get u.l u i in apa si sa-mi racoreasca limba, caci rna chinuiesc in aceasta vapaie. Dar Avraam a zis: fiule, adu-ti aminte ca tu ai primit cele bune ale tale in viata ta, si Lazar asijderea, pe cele rele; dar acum aici el se mingiie, iar tu te chinuiesti. ~i peste toate acestea, intre noi si intre voi este 0 prapastie adinca, intarita in asa fel, ca cei ce ar vrea sa treaca de aici la voi, ori cei de acolo la noi, sa 11U poata sa treaca, Atunci el a zis: te

EVANGHELIE

rog, dar, parinte, sa-l trimiti acasa la tatal meu, caei am cinci frati; sa Ie spuna acestea, ca sa nu vina ~i ei la acest loc de chin. A vraam i-a raspuns: au pe Moise ~i pe prooroci, sa-i asculte pe ei. Dar el a zis: nu, parin te A vraame; ci daca cineva dintre cei morti se va duce la ei, se vor pocai, Atunci Avraam i-a spus: daca n u ascul ta pe Moise si pe prooroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti.

,

L UN I

IN SAPTAM1NA DouAzECI sr TRElA DUP A POGORtREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA LUCA

(X, 22-24)

~~'1 is-a Domnul catre uceni;r- Z J cii Sai: toate-Mi sint date ~ ~i Mie de catre Tatal Meu si ~ nimeni nu stie cine este

,

Fiul, af'ara de 'I'atal, si cine este Tatal, afara de Fiul ~i acela caruia va voi Fiul sa-i descopere. Atunci, intorcindu-se cat r e ucenici, deoparte, a mai zis: fericiti sint ochii care vad cele ce vedeti voi. Caci va

,

spun: multi prooroci si imparati au voit sa vada ceea ce vedeti voi, dar n-au vazut; ~i sa auda cele ce auziti voi, si n-au auzit.

MART I

IN SAPTAMINA DouAzECI sr TRELA DUP.A POGORtREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA LUCA

(XI, 1-10)

n vremea aceea, fiind Iisus intr-un loc ~i rugindu-se, cind a incetat, unul dintre u c e n i c i i Sai a zis ca tre

Dinsul: Doamne, invata-ne sa ne

,

rugam, cum a invatat si loan pe ucenicii lui. Atunci lisus le-a zis: cind va rugati sa ziceti: 'I'atal nos-

. ,

tru, care esti in ceruri, sfinteas-

ca-se numele Tau. Vie imparatia Ta. Faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamint. Piinea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua in fiecare zi. ~i ne iartii noua pacatele noastre, precum si noi iertam tuturor celor care ne gresesc noua. ei nu ne duce pe noi in ispita; ci ne izbliveste de eel diu. Apoi a zis catre ei: daca cineva dintre voi va avea un prieten si se va duce la el in miezul noptii si-i va spune: prietene, da-mi imprumut trei piini, caci a venit de la drum un prieten la mine, si n-am ce sa-i pun inainte; iar eel dinauntru va raspunde: nu rna da de ostenealal, acum usa este incuiata si copiii mei sint in asternut cu mine; nu pot .,sa rna scol sa-ti dau-Zic voua: chiar de nu s-ar scula sa-i dea in puterea prieteniei, tot are sa se scoale, silit de indrazneala lui, si-i va da cit ii trebuie. Drept aceea

, .

va spun voua: cereti ~i se va da voua; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide. Pen tru ca oricine cere va lua; ~i cine cauta va gasi: ~i celui care bate, i se va deschide.


DUMINICA

A DouA-zEeI sr TRElA DUPA. POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RtND

LA UTRENIE EVANGHELIA IN VIER II CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

(VIII, 26-39)

n vremea aceea a venit lis u s cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este dincolo de apa, in fata Galileii. Cind a iesit pe us-

cat, l-a intimpinat un om din oras care avea diavol si care de multa vreme in haina nu se imbraca ~i in casa nu mai salasluia, ci in gropi de morminte. Vazindu-L pe Iisus, a strigat si a cazut inaintea Lui si cu glas tare a grait: ce ai cu mine, Iisuse, Fiule allui Dumnezeu, Celui prea Inalt? Te rog, nu rna chinui!

Caci Iisus poruncea duhului necurat sa iasa din omul acela, pentru ca de multi ani il apucase, si-l legau in lanturi si in obezi, si-l pazeau, dar el, sfarirnind legaturile, era minat de diavol in pustie. ~i I-a intrebat Iisus, zicind: care iti este numele? lara el a raspuns: legiune, ciici multi diavoli intrasera in el.

,

Si-L rugau sa nu Ie porunceasca sa mearga in adinc. lar acolo era 0 turma mare de porci, care pasteau pe munte; si L-au rugat sa Ie ingaduiasca sa intre in porci; ~i le-a ingfiduit, ~i, iesind diavolii din om,

EVANGHELIE

au intrat in porci, iar turma s-a pornit de pe tarm in lac ~i s-a inecat. Iar pazitorii porcilor, vazlnd ce s-a intimplat, au fugit si au dat de veste in oras ~i prin sate. Atunci au iesit locuitorii sa vada ceea ce s-a

,

intimplat ~i au venit la Iisus si au gasit pe omul din care iesisera diavolii imbracat si intreg la minte, sezind jos Iinga picioarele lui Iisus, si s-au infricosat, Iar cei care vazusera Ie-au spus cum s-a mintuit eel indracit, ~i L-a rugat pe EI poporul tinutului Gherghesenilor sa pleee de la ei, caei erau cuprinsi de frica mare. Iar Iisus a intrat in corabie si s-a inapoiat. Dar barbatul din care iesisera diavolii se ruga de EI sa-l lase Iinga Dinsul; lis u s insa i-a dat drumul, zicind: intoarce- te in cas a ta si povesteste cit bine ti-a facut tie Dumnezeu. Si el s-a dus, vestind prin tot orasul cit bine i-a facut Iisus.

L U N I

IN sAPTAMINA DouAzECI ~I PATRA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA LUCA (XI. 29-33)

n vremea ace e a, adunindu-se popor mult, Iisus a inceput sa Ie vorbeasca, zicind: n e a m u I acesta

este un neam viclean; cere semn, dar semn n u i se va da, decit n umai semn ul proorocul ui Iona. Caci precum a fost Iona semn Ninivitenilor, tot asa ~i Fiul Omului va fi pentru neamul acesta. Imparateasa de la miazazi se va scula in ziua judecaiii, alaturi de barbatii neamului acestuia, si-i va osindi, pentru ca ea a

venit de Ia marginile pamin tul ui sa asculte intelepciunea lui Solomon; si ia ta ca aici este mai m uIt decit Solomon. Barbatii din Ninive se vor scula in ziua [udecatii, alaturi de neamul acesta, si-I vor osindi, pentru ca ei s-au pocait la propovaduirea lui Iona; si iata di aici este mai mult decit Iona. Nimeni, dupa ce a aprins 0 lumina, nu 0 pune in loc ascuns, nici sub vas, ci in sf'esnic, asa incit cei care intra sa vada lumina ei.

~~~

MAR T I

tN sAPTAMiNA DouAzECI ~I PATRA DUPA. POGORIREA SFtNTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA LUCA (XI, 34-41)

is-a Domnul: luminatorul Z trupului este ochiul. Deci cind ochiul tau va fi cu'L--~2Ii rat, atunci tot trupul tau va fi in lumina; dar cind ochiul tau va fi rau, atunci si trupul tau va fi plin de intunecime. Drept aceea ia seama ca lumina care este in tine sa nu fie intuneric, Deei daca tot trupul tau va fi in lumina, neavind niei 0 parte intunecata, va fi luminat in intregime, ca ~i eind te lumineaza 0 lumina eu stralucirea ei. Pe cind vorbea Iisus, un fariseu L-a rugat sa prinzeasca la el; deci, intrind in easa lui, a sezut la masa, Fariseul insa s-a mirat, vazlnd ea Iisus nu s-a spalat inainte de a se aseza la masa, Atunci Domnul a zis catre el: acum, voi, fariseilor, curatiti partea cea dinafara a paharului si a blidului, dar launtrul vostru este plin de rapire si de vielenie. N ebunilor! Oare, eel care a


DUMINICA

A DouAzECI ~I PATRA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND


n vremea aceea a venit la lisus un om cu numele lair, care era mai marele sinagogii; si acesta cazind la picioarele lui Iisus, il ruga

sa intre in cas a lui, fiindca avea numai 0 fiica, ca de doisprezece ani, si aceasta era pe moarte. lar cind se ducea lis u s si-L impresurau

•

multimile, 0 femeie, care avea de

doisprezece ani curgere de singe si cheltuise cu doctorii toata avutia ei si de catre nici unul nu 'putuse fi vindecata, apropiindu-se ea pe la spate, s-a atins de poala hainei lui

(VIII, 41-56)

Iisus si indata s-a oprit curgerea singelui ei. Atunci Iisus a grait: cine este eel care s-a atins de Mine? Dar, cum toti tagaduiau, Petru si cei care erau cu EI au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc'si

, ,

Te strimtoreaza !?i Tu mai intrebi: cine este eel care s.-a atins de Mine? Dar Iisus a grait iar: s-a atins de Mine cineva, caci Eu am simtit puterea care a iesit din Mine. Atunci femeia, vazind ca n-a ramas ascunsa, a venit tremurind si, cazind la picioarele Lui, I-a spus, de fata cu tot poporul, pentru care pricina s-a atins de EI !?i cum ca s-a tama-

EVANGHELIE

duit numaidecit. lar Iisus i-a zis: indrazneste, fiica, credinja ta te-a mintuit, mergi in pace. Pe cind inca vorbea El, a venit cineva din casa mai marel ui sinagogii ~i a zis acestuia: a murit copila ta; nu mai osteni pe Invatatorul. Dar Iisus, auzind, a zis catre lair: nu te teme; crede numai ~i se va mintui. ~i, intrlnd in casa, n-a lasat pe nimeni sa intre cu El, decit numai pe Petru, pe lacob, pe loan, pe tatal copilei ~i pe mama ei. Ci plingeau toti ~i se tinguiau pentru eopila; El insa le-a zis: nu plingeti, caci n-a murit, ci doarme. Dar ei L-au luat in ris, stiind bine ca a murit. Atunci El, scotind pe toti afara si apueind copila de mina, a strigat, zicind: copila, desteapta-te! ~i duhul ei s-a intors ~i a inviat Indata; ~i a poruncit lisus sa-! dea ei sa manince. ~i au ramas uimiti parintii ei; iar lisus le-a poruncit sa nu spuna nimanui ce Sea Intimplat.

-

L U N I

IN SAPTAMINA DOUAZECI$ICINCEA DupA POGORIREA SFtN'TULUI DUH


(XII, 13-15; 22-31)

n vremea aceea, eind Invata lisus, cineva a zis eatre El din multime: Invatatorule, zi fratelui meu sa

imparta cu mine mostenirea. Dar Iisus i-a raspuns: omule, cine M-a pus pe Mine judecator sau Impartitor peste voi? Apoi a zis eatre ei: paziti-va si va feriti de Iacomia de avere, caci viata cuiva nu sta in prisosul ee-l are din avutiile sale.

,

Pentru aceasta zic voua: nu va in-

grijiti pentru viata voastra, ce veti minca; nici pentru trupul vostru, cu ce va veti Imbraca. Caci viata este mai mare decit hrana, si trupul decit haina. Uitati-va la corbi, ca nici nu seamana, nici nu secera; ei n-au camari, n i c i hambare, ~i Dumnezeu ii hraneste; cu cit mai de pre] sinteti voi decit pasarfle! $i cine dintre voi, oricit si-ar pune el mintea, poate sa adauge la statura sa un cot? Deci, daca nu puteti sa faceti nici ce este mai putin, ce va mai ingrijiti de celelalte? Priviti la crini cum cresc: nici nu tore, nici n u tes, Totusi va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea sa, nu s-a imbracat ca unul dintre ei. ~i de vreme ce iarba, care este astazl in eimp, iar miine se arunca in cuptor, Dumnezeu asa 0 Imbraca, cu cit mai mult pe voi, putin credinciosilor? Nici voi deci sa nu cautati ce vetl minca sau ce veti bea; ~i sa nu fiti nelinistiti din pricina aceasta, caei dupa toate acestea se straduiesc pag'lnii lumii acesteia. Parintele vostru stie ins a ca voi aveti

, .

nevoie de aces tea. Asadar, cautati

Imparatia lui Dumnezeu si toate

, ,

acestea se vor adauga voua.

~ ~

MAR T I

IN SAPTAMlNA DOUAZECI ~I CINCEA DupA POGORIREA SFtNTULUI DUH


(XU, 42-48)

,-l is-a Domnul: cine este oare : 1 iconomul credincios ~i intelept pe care il va pune stapinul sau peste sluji-

torii sal, ca sa le dea partea lor de griu la timpul cuvenit? Fericit este


J:;- ~.. {1 f.. -p.

S~h1ftRIN~t1NUh h1lhOS. '* flo hU(ftX,25-37. ~

~

DUl\1Il'JICA

A DouAzECI ~I CINCEA DUP.~ POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

(X, 25-37)

n vremea aeeea a venit fi viu. Dar el, voind sa se indrepla Iisus un invatator tateasca pe sine, a zis catre Iisus: de lege, ispitindu-L ~i si cine est e aproapele meu? Iar intrebindu-L: Invata- Iisus, raspunzind, a zis: un om oatorule, ee sa fae eu ea recare se cob ora din Ierusalim in sa mostenesc viata eea Ierihon si a cazut intre tilhari, care,

de veei? Dar Iisus l-a intrebat: ee dupa ee I-au dezbracat ~i l-au raeste seris in Lege? .Cum citesti? Iar nit, s-au dus, Iastndu-l abia viu. Din el, raspunzind, a zis: sa iubesti pe intimplare un preot eobora pe eaDoninul Dumnezeul tau din toata lea aeeea, dar, vaztndu-l, a treeut . inima ta si din tot sufletul tau ~i pe alaturi, Tot asa ~i un levit, sodin toata virtutea ta ~i din tot cu- sind la aeelloe, a venit, a vazut si getul tau; iar pe aproapele tau, ea a treeut pe alaturi, Dar un samape tine insuti, Atunei Iisus i-a spus: rinean care era calator, ajungind drept ai raspuns, fa aeeasta ~i vei linga el ~i vazindu-I, i s-a faeut lui

EVANGHELIE

mila de el si, apropiindu-se, i-a legat ranile turnind peste ele untdelemn si yin; apoi, punindu-l pe dobitocul sau, I-a dus la 0 cas a de oaspeti sl a avut grija de el. Iar a doua zi, la plecare, scotind doi dinari, i-a dat gazdei ~i i-a zis: ai grija de el si ce vei mai cheltui, eind rna voi intoarce, eu iii voi da inapoi. Deci care din acesti trei ii se pare ca a fost aproapele celui care cazuse in miinile tilharilor? Iar el a raspuns: eel care a facut mila cu el. Atunci' Iisus a zis catre el: du-te de fa ~i tu asemenea.

L iJ 1\J I

IN SAPTAMlNA DouAzECI ~I ~ASEA DupA POGORiREA SF1NTULUI DUH


rxrv, 1, 12-15)

~i~!l" n v rem e a aceea a intrat r I i,<, lis u s, i~tr-~ simb~ta, in L,e, 'Q~t c~~a un~la .dlntre capete-

~ ... ~ niile fariseilor, ca sa ma-

nince piine; si a zis catre cel care Il chemase: cHid faci prinz sau cina, nu cherna pe prietenii tai, nici pe fratii tai, nici rudele tale, nici vecinii bogati, ca nu cumva sa te cherne ~i ei la rindul lor pe tine ~i sa-ti fie ca un imprumut. Ci, cind faci un ospat, cheama saracii, neputinciosii, schiopii si orbii; si fericit vei fi, ca nu pot sa-ii rasplateasca, ci ti se va raspliit] la invierea dreptilor, ~i, auzind acestea, unul dintre cei care sedeau cu Ella masa, a zis: ferieit este eel care va minea piine in imparaiia lui Dumnezeu.

MAR T I

IN SAPTAM1NA DouAzECI ~I ~ASEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

EVANGHELIA DE LA LUCA '

(XIV, 25-35)

f.;:b~~l

~<f I,:;l') n vremea aeeea mergea eu

r1lf~~' -AI !L Iisu~ multime mul~a si, in-

'~~ "",,-,~~~ t?rCln~U-se, le-a ~lS: daca

~~"'~j VIne cmeva la MIne si nu

uraste: pe tatal sau si pe mama sa, si pe femeia sa, ~i pe copiii sai, si pe fratii ~i pe surorile sale, ba chi~r insa~i viata sa, nu poate sa fie ucenicul Meu. ~i eel care nu-si poarta crucea sa, ~i vine dupa Mine, nu poate sa fie ucenicul Meu. Pentru ca cine dintre voi, voind sa zideasca un turn, nu sta, oare, mai intii t:li face socoteala cheltuielii, daca are cu ce sa-l ispraveasca? Ca nu cumva, punindu-i ternelia ~i neputlnd sa-l termine, toti cei care vor vedea sa lnceapa sa-l ia in ris ~i sa spuna: acest om a inceput sa zideasca, dar n-a fost in stare sa ispraveasca. Sau care imparat, plecind sa se bata in razboi cu alt imparat, nu sta, oare, mai intii sa se sfatuiasca, daca va putea sa intirnpine cu zece mii pe eel care vine asupra lui cu doua zeci de mii? Iar de nu, cit este inca celalalt departe, ii trimite solie si se roaga de pace. Asadar, oricine dintre voi care nu se leapada de tot ce are nu poate sa fie ucenicul Meu. Buna este sarea, dar daea si sarea se va strica, cu ce 0 vor °mai' drege? Nici in pamint, nici in gunoi nu mai este de folos, ci 0 arunea afara. Cel ce are urechi de auzit sa auda.


DUMINICA

A DOUAZECI SI SASEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

(XII, 16-21)

,..y-; --- _1 -

~~~~ is-a Domnul p i l d a a-

t6~"'\ ceasta: unui om bogat

f~ .• I.~·Z i-a rodit tarina si se

1 ~i !!~:~~!~e~i:;~iZ!~:~

~~~ unde sa-mi string roadele mele? Dar si-a zis: aceasta voi

.

face: voi strica hambarele mele si

mai mari Ie voi zidi; si voi stringe acolo toate roadele mele ~i bunatatile melee Apoi voi zice sufletului meu; suflete, acum ai multe bunatiiti strinse pentru multi ani; odihneste-te, maninca, bea, veseleste-te. Insa Dumnezeu i-a zis: nebune, in aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau; iar cele ce ai strins tu

ale cui vor mai fi? A~a se intimpla cu eel care-si ad una comoara pentru sine insusi, si nu in Dumnezeu se imboga teste.

\ . .

L U N I

IN SAPTAMINA DouAzECI ~I ~APTE DupA POGORIREA SFINTULUI DUH EVANGHELIA DE LA LUCA

(:\'"VII. 20-25)

rI1 nt;::::;e:i~c::ad: ~~~s~;

'~'Ql cind va veni impar~tia lui ~~"~ Dumnezeu? Le-a raspuns,

zicind, ca irnparatia lui Dumnezeu

EVANGHELIE

111

nu va veni in chip vazut, Nici nu VOl' spune: iat-o este aici, sau iat-o dincolo; fiindca, iata, imparatia lui

_. Dumnezeu este in mijlocul vostru. ~i a zis catre ucenici: vor veni zile, cind yeti dori sa vedeti una din zi-

, .

lele Fiului Omului, si nu veti ve-

dea. ~i va VOl' spune voua: iata aici, sau iatii acolo este; sa nu va duceti, nici sa nu va Iuati dupa ei. Ca precum fulgerul, fulgerind dintr-o parte de sub cer, lumineaza pin a la cealalta parte de sub cer, asa va fi si Fiul Omului in ziua Sa. Dar' mai intii El trebuie sa sufere mult si sa fie Iepadat de neamul acesta.

~~~

MAR T I

IN SAPTAMINA DouAzECI ~l f,)APTE DUPA. POGORIREA SFINTULUI DUH


(XVII, 26-37)

S-t:f__:~~~-

~J~~ ! is-a D 0 m nul: precum a

firZ 1 fost in ziIele lui Noe, tot ;t ,J a~~ va fi ~i i~ zilele Fiu~

~~ lUI Omului, Mineau, beau,

se insurau, se maritau, pina in ziua cind a intrat Noe in corabie si a venit potopul, si i-a prapadit pe ioti. Asijderea, precum a fost si in zilele lui Lot: mincau, beau, cumparau, vindeau, sadeau si zideau; dar, in ziua cind a iesit Lot din Sodoma, a plouat din cer foc si pucioasa ~i i-a prapadit pe toti. Tot asa va fi ~i in ziua in care ~e va ar~ta Fiul Omului. In ziua aceea, cine va fi ne acoperisul casei, si lucrurile lui in casa, sa nu se coboare sa le ia; de asemenea, eel care va fi la cimp sa nu se intoarca inapoi. Aduce-

ti-va aminte de femeia lui Lot. Cine va cauta sa-si scape viata sa 0 va

pierde; iar cine 0 va pierde 0 va dobindi, Va spun voua, in acea noapte, de vor fi doi intr-un pat, unul se va lua ~i altul se va Iasa. Doua, de vor macina Impreuna, una se va lua si alta se va Iasa, De vor fi doi la

,

cimp, unul se va lua si altul se va lasa. Atunci ucenicii L-au intrebat:

Doamne, un de va fi aceasta? Iar El le-a raspuns: un de va fi stirvul, acolo se vor aduna si vuIturii.

,

MIERCURI

IN SAPTAMiNA DouAzECI ~I ~APTE DupA POGORIREA SFINTULUI DUH


(XVIII, 15-17; 26-30)

rDC~o,w

Cl~Yl

_~A.. n ,:remea ~cee~.~ducea",ula

~ I .~ I I.S U ~ ~I C?P~Il, ca s~ ~~ L-,g~~ atinga de ei; iar ucerucn,

~_"'~ vazlnd aceasta, i-au doje-

nit. Dar Iisus, chemindu-i la Sine, le-a zis: lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci a unora ca acestia este imparatia lui Dumnezeu.

,

Adevarat va spun voua: cine nu va primi lmparatia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra in ea. Iar cei care au auzit acestea au zis: atunci cine po ate sa se mintuiasca, Iar EI a raspuns: cele ce la oameni sint cu neputinta sin t cu putinta Ia Dumnezeu. Atunci Petru a zis: iata, noi am lasat toate ale noastre si am

•

urmat Tie. Iar Elle-a raspuns: ade-

varat va spun voua ca nu este nici unul care si-a Iasat casa, sau parinti, sau frati, sau femeie, sau copii pentru imparaiia lui Dumnezeu, si care sa nu ia cu mult mai muIt in vremea aceasta, iar in veacul ce va sa vie, viata vesnica,

SFINTA ~l DUMNEZEIASCA

DUMINICA

A DouAzECI ~I $APTEA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND


(XrTI, 10-17)

r ... ~.·.·rn;;' n vremea aceea Iisus zile sint in care trebuie sa lucreze

~i '~ in vat a intr-o zi de omul,· deci veniti in aceste zile si

, .' .A. ' ,

/i .~ I simbata, in sinagoga. va vindecati, si nu in ziua simbetei.

;' . 'r» ~i lata era acolo 0 fe- Iar Domnul i-a raspuns si a zis:

" meie care ave a, de opt- fatarnicilor, fiecare dintre ~oi nu-si sprezece ani, un duh dezleaga, oare, in z i u a simbetei, de sliibiciune, si care era girbova boul sau asinul de la iesle si nu-l de nu putea sa se ridice in sus nici- duce sa-l adape? Dar aceasta fedecum. Iar Iisus, vazind-o, a che- meie, care este fiica lui Avraam ~i mat-o si i-a zis: femeie, esti dezle- pe care a legat-o Satana, iata, de gata de neputinta tao ~i si-a pus optsprezece ani, nu se cadea, oare, miinile peste dinsa si indata s-a insa fie dezlegata de legatura ei in dreptat si a rnceput sa slaveasca ziua simbetei? ~i zicind EI acestea, pe Dumnezeu. Atunci mai marele s-au rusinat toti cei care erau imsinagogii, miniindu-se, pentru ca potriva Lui, iar poporul intreg se Iisus 0 vindecase simbata, a Iuat bucura de toate f'aptele marete sacuvintul ~i a grait poporului: sase virsite de Dinsul.


- ,.. -

"3~tlPIH~ S-;2l fACU1 DUP~ ~UMIlI PORUNC\~ s.i 'fOrM1li ~ST~ h~(,"

(] PlhD:a ~IH~I l!U\~ IN 16-24.

DUMINICA

A DouAzECI SI OPTA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND


(XIV, 16,24)

~ .. I~-m.~~" . is-a D 0 m nul pilda parat cinci perechi de boi si rna due

III L'~"~ ,

c.'~ aceasta: un om oare- sa-i incerc; te rog sa rna ierti, Al

,~ Z care a facut cina mare treilea a zis: mi-am luat femeie, ~i

~.' ,~i a poftit pe multi; si pentru aceasta nu pot veni. ~i, in-

~ ~gi~ a trimis ella ceasul torcindu-se, slujitorul a spus sta~~ cinei pe sluiitorul sau pinului sau acestea. Atunci, miniinsa zica celor poftiti: veniti, ciici to- du-se, stapinul casei a zis slujitotul este acum gata. Dar toti au in- rului sau: iesi degraba in pietele si ceput sa-si ceara iertaciune, ca si ulitele orasului: si saracii, ~i betecum ar fi fost intelesi. eel dintii a gii, si orbii, si schiopii adu-i aici. Si, zis: am eumparat un ogor ~i tre- intorcindu-se, slujitorul a zis: stabuie sa rna due sa-I vad; te rog sa pine, s-a facut cum ai poruncit si rna ierti. Un altul a zis: am cum- tot mai este loco Atunci stapinul a

•

EVANGHELIE

119

zis catre slujitor: iesi la drumuri ~i la garduri ~i sileste-i pe toti sa intre, ca sa se umple cas a mea. Caci va spun: nici unul din 0 arne n i i aceia care au fost pof'titi nu va gusta din cina mea.

L U N I

IN SAPTAMtNA DouAzECI ~I NOUA DupA POGORtREA SFINTULUI DUH

\


(XX. 27-44)

~~$~

,~r;:" 'I n vr~mea a.~ee!l au venit

rl - la Iisus unn dintre Sadu"1 A cheii care tagaduiesc cit

'L______, ,,~ .~,~

,~-:l.~~ este inviere si L-au intre-

bat, zicind: Invatatorule, M 0 i s e ne-a lasat scris: daca cineva are un frate insurat si acesta va muri neavind copii, at unci fratele sa ia pe femeia vaduva si sa ridice urmasi fratelui sau. De~i erau sapte frati; ~i eel dintii, luindu-si femeie, a murit fara eopii. Pe femeie a luat-o atunci al doilea, dar si el a murit fara copii, A Iuat-o pe ea si al treilea, si tot asa toti sapte au murit, fara sa lase copii. La urma tuturor a murit si femeia. Deci, la inviere, a caruia dintre ei va fi femeia? Caci cite sapte au avut-o pe ea de nevasta. Atunci, raspunzind lor, Iisus Ie-a zis: fiii veacului acestuia se insoara si se maritii ; dar cei ce se vor invrednici sa dobindeasca veacul ce va sa fie si invierea din morti nici nu se insoarii, nici nu se marita. Caei nici sa moara nu mai pot, fiindca sint la fel cu ingerii si sint fiii lui Dumnezeu, de vreme ce sint fiii invierii. lar cum ca mortii vor invia, insusi Moise a aratat atunci

cind vorbeste despre rug si cind numeste pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam, ~i Dumnezeullui Isaac, si Dumnezeul lui lacob. lar Dumnezeu nu este al mortilor, ci al viilor, caci toti sint vii in EI. Iar unii dintre carturari, raspunzind, I-au zis: tnvatatorule, bine ai v 0 r bit. De aceea nu mai cutezau sa-L mai intrebe nimic, Atunci a zis catre ei: cum spun carturarii ca Hristos este fiullui David? Pentru cii insusi David zice in carte a Psalmilor: zis-a Domnul Domnului Meu, sezi de-a dreapta Mea pinji cind voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale. Daca David il numeste pe EI Domn, deci cum este Fiul sau?

~~~~~~

MAR T I

IN SAPTAMINA DouAzECI $1 NOUA DupA POGORtREA SFINTULUI DUH


IXX1. 12-19)

m .',' .

. r'1 is-a Domnul catre ucenicii ,~Z ~ Sai: paziti-va de oameni, 4 ~ ~f pentru ca ei vor pune mil~ nile pe voi si va vor prigoni, dindu-va prinsi in sinagogi si in temnite, ~i va vor duce Ia imparati si la dregatori, din pricina numelui Meu. ~i vi se va intlmpla sa marturlsiti. Puneti deci in inimile

, ,

voastre sa nu va ginditi de mai inainte ce Yeti raspunde. Caci Eu va voi da gura ~i intelepciune, ciireia nu-i vor putea raspunde nici sta impotrivii toti potrivnicii vostrio ~i yeti fi dati ~i de parinti, si de frati, si de rudenii, si de prieteni; si unii din t r e voi vor fi dati la moarte. ~i yeti fi uriti de toti oame-


VIN[)ec;ztR~A C~h~R 2~\~ h~PROSI hU~~ m 1Z-19.

, f

DUMINICA

A D()UAZECI ~I NOUA DupA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EV ANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

(XVII, 1~-19)

intors ~i eu glas mare slavea pe Dumnezeu; ~i a cazut en fata la pamint linga pieioarele lui lisus si I-a multumit, ~i aeela era sanlarinean. lisus insa, raspunzind, a zis: oare, nu toti eei zeee s-au curiitit? Dar eei noua un de sint? N u s-a gasit sa se intoarca sa dea slava lui Dumnezeu, deeit numai acesta care este de alt neam? Apoi a zis ciitre aeela: scoala-te si du-te; crediuta ta te-a mintuit,

I. n vremea aeeea e in d

:1 " ,'~ .... I§i •• A

~I! 't; .A.. a intrat Iisus intr-un

'," ,'; I sat, L-au intimpinat

: z e e e barbati Ieprosi

~. ;.J ~ eare stateau departe

~.. si eare au ridieat glasuI si au zis:' lisuse, Invatatorule, fie-ti mila de noi! Iar EI, vazindu-i, Ie-a' zis lor: duceti-va si va aratati preotilor, Dar, pecind ~i se duceau, s-au curatit de lepra. Iarunul dintre ei, va~ind cii s-a vindeeat, s-a


"CAel ~ IrfAI US,OR SA 'rRe~\~ C~1rI11~ PRIN URtCHI~t ACtihUI, Dtci'F sa ""'II\A~~~ IHf{'R~ BO~A1Uh iN Itr1P~Rft1'IAwl DUtrlN~~~U~ uUCIl XVIII, 18-27.

DUMINICA

A TREIZECEA DUPA POGORIREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA (XVIII, 18-27)

n vremea aceea un om oarecare s-a a propia t de Iisus si L-a intre-

,

bat, zicind: Invatato-

rule bun e, ce sa fac ca sa mostenesc viata

, ,

vesnica? Iar Iisus i-a zis: pentru ce Ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decit numai singur Dumnezeu .. Stii poruncile: sa nu faci desfrinare, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu fii marturie mincinoasa; cinsteste pe tatal tau si pe mama tao Iar el I-a raspuns: toate acestea Ie-am pazit din tin ere tile melee Auzind acestea, Iisus i-a zis: inca una

iti mai Iipseste. Vinde to ate cite ai si Ie imparte saracilor si vei avea comoara in ceruri; apoi vino ~i urmeaza Mie. Dar el, auzind acestea, s-a intristat, caei era foarte bog at. Vazindu-L ca s-a intristat, Iisus a zis: cit de greu vor intra in imparatia lui Dumnezeu cei ce au averi! Caci mai lesne este pentru dimiHi sa treaca prin urechile acului, decit pentru bogat sa intre in Imparatia lui Dumnezeu. Iar cei care au

,

auzit acestea, au zis: atunci cine poate sa se mintuiasca? Iar Dinsul a raspuns: cele ce nu sint cu putinta Ia oameni sint cu putinta Ia Dumnezeu.


DUMINICA

A TREIZECI ~I UNA DupA POGOIUREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVI~RII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

\

(XVIII, 35-43)

si mai tare striga: Fiul lui David, fie-ti mila de mine! Iar Iisus s-a

,

oprit si a poruncit sa-l aduca la Dinsul; si, cind s-a apropiat, l-a intrebat, zicind: ce vrei sa-ti fac? Iar el a spus: Doamne, sa vade ~i Iisus i-a zis: vezi! Credinta ta te-a min-

,

tuit. ~i indata a vazut si a mers dupa Iisus slavind pe Dumnezeu, ~i tot poporul, vaztnd aceasta, a dat lauda lui Dumnezeu.

n v rem e a aceea, pe cind se apropia Iisus de Ierihon, un orb ~edea la marginea drumului si c e r s e a. ~i,

. auzind multimea tre-

,

cind, el a intrebat: ce este aceasta? $i i-au spus lui ca trece Iisus din N a z are t. Atunci el a strigat, zicind: Iisuse, Fiul lui David, fie-ti mila de mine. Iar cei care mergeau inainte it certau, ca sa taca; el tnsa


DUMINICA

A TREIZECI $1 DOUA DUPA POGORtREA SFINTULUI DUH

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA (XIX, 1-10)

21t:i.~n'·· n ~remea.aceea.trece~

.. ~ A... IISUS prm Ierihon ~1

r '.~ I . iata un om bogat co

: ' ,,1Jl numele Z a he u, care

~ ~, era mai mar e peste

~~ vamesi cauta sa vada

, ,

cine este Iisus; dar nu putea de multime, pentru cii era mic de statura; Atunci, alergind inainte, s-a suit intr-un dud, ca sa-L vada, caci pe acolo avea sa treaca. Dar cind a sosit la locul acela, Iisus, privind in sus, l-a vazut si a zis catre el: Zaheu, grabeste-te si da-te jos, cad astazi trebuie sa riimin in casa tao

~i el, grabindu-se, s-a eoborit ~i L-a primit cu bucurie. Cind au vazut aceasta, toti eirteau si ziceau: a intrat sa giizduiascii la un pacatos. Dar Zaheu, stind in f'ata Domnului, I-a spus: iata jumatate din averea mea, Do a m n e, 0 dau saracilor si, daca am nedreptatit pe cineva cu ceva, intorc Impatrit. Iar Iisus a grait catre el: astazi s-a facut mintuire casei acesteia, pentru ca si el este fiul lui Avraam. Fiindca Fiul Omului a venit sa caute si sa min-

,

tuiasca pe eel pierdut.


Vi\tr1~$U~ ~lrARISqU~ 1~('A XVIII 10-14

I ~ 1I W m WI Ii IX V X

DUMINICA

A TREIZECI ~l TRElA A VAME~ULUI sr A FARISEULUI

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EV ANGHELIA INVIERII CEA DE RIND \

LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA LUCA

(XVIII, 10-14)

is-a Domnul pi I d a aceasta: doi oameni s-au dus in templu ca sa se roage: unul era fariseu si altul vames, Fariseul, stind drept,

se ruga in sine astfel: Dumnezeule, iti multumesc pentru ca nu sint ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti si desfrinati, sau ca acest vames, Postesc de doua ori pe saptamina

si dau zeciuiala din toate cite cis-

, ,

tig. Iar vamesul, stind mai departe, nu indraznea nici ochii sa-si ri-

,

dice spre cer, ci i~i batea pieptul siiu ~i zicea: Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului. Va spun vouii ca acesta s-a pogorit mai indreptat la casa sa, decit acela; pentru ca oricine se ina I tape sine se va smeri; iar eel care se smereste pe sine 'se va inalta,

,

SFINTA ~I DUMNEZEIASC\

INTO~R~~R~F4 X'IVhUI R1SIPliOR.

hlJCA XV, 11-32.

DUMINICA

FIULUI RISIPITOR

GLASUL eEL DE RIND


(XV, 11-32)

is-a D 0 m nul pilda ~a fie in Iipsa. ~i, ducindu-se, s-a aceasta: un om avea lipit el de unul din locuitorii acelei doi fii. ~i a zis cel mai tari ~i acesta I-a trimis la tarlnele tinar dintre ei tatalui sale sa pasca porcii. ~i dorea sa-~i sau: tata, da-mi par- sature pintecele din roscovele ce tea care mi se cuvine mineau porcii, insa nimeni nu-i da.

din avere; atunci el le-a impariit Dar, venindu-si in fire, a zis: citi averea, Dar, nu dupa multe zile, fe- argati ai tatalui meu sint indestu- .. ciorul cel mai tinar, strlngindu-si Iati de piine, iar eo pier de foame! toate, s-a dus intr-o iara departata; Ma voi scula si rna voi duce la tatal si acolo si-a risipit toata averea, meu si-i voi spune: tata, am gresit vietuind in desmierdari, ~i, dupa ce la cer ~i inaintea ta ~i nu mai sint a cheltuit totuI, a venit 0 foamete vrednic sa rna n urn esc fiul tau. mare in tara aceea ~i eI a inceput Fa-rna ca pe unul din argatii tal,

EVANGHELIE

~i, sculindu-se, a venit la tatal sau, Iar pe cind era inca departe, l-a vazut tatal sau ~i i s-a facut mila; ~i, alergind, a cazut pe grumajii lui ~i l-a sarutat, -Atunci i-a zis feciorul: tata, am gresit la cer ~i inaintea ta si nu mai sint vrednic sa rna nu-

,

mesc fiul tau. Iar tatal a zis catre slujitorii sai: aduceti haina cea mai

,

buna si-I lmbracati; puneti inel in mina lui ~i .incaltaminte in picioarele lui; apoi aducind vitelul eel ingrasat il junghiati. Sa mincam ~i. sa ne veselim; caci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era ~i s-a aflat. ~i au inceput sa se veseleasca, Iar feciorul lui eel mare era la tarina; cind s-a intors si s-a apropiat de casa, el a au zit cintece si jocuri. Atunci, chemind pe unul din slujitori, I-a intrebat: ce inseamna acestea? Iar acela i-a raspuns: fratele tau a venit ~i tatal tau a junghiat vitelul eel ingrasat, pentru ca l-a primit sanatos, ~i s-a miniat ~i nu voia sa intre; dar tatal lui, iesind, il ruga. Insa el, raspunzind, a zis tatalui sau: iata de atitia ani iti slujesc ~i niciodata n-am calcat porunca ta; ~i mie tu niciodata nu mi-ai dat un ied, sa rna veselesc cu prietenii mei. Dar cind a venit acest fiu al tau, care a mincat averea ta cu desfrinatele, ai junghiat pentru el vitelul eel Ingrasat. fnsa tatal i-a zis: fiule, tu in toata vremea esti cu mine si toate ale mele, ale tale sint; se cuvenea insa sa ne veselim si sa ne bueuram, cacl fratele tau aeesta mort era ~i a inviat, pierdut era ~i s-a aflat.

L U N I

IN SAPTAM1NA LASATULUI SEC DE CARNE


(XI, 1-11)

n vremea aceea, eind s-a apropiat de Ierusalim ~i a venit in Betfaghi si Betania, linga Muntele MasH-

nilor, a trimis Iisus pe doi din ucenicii sai si le-a zis: mergeti in sa-

, ,

tul care este inaintea voastra; si, cum veti intra in el, veti afla legat un ininz pe care n-a ~ezut pina acum nimeni dintre oameni; dezlegati-l ~i aduceti-l, Iar daea va va zice cineva: de ce faceti aceasta?, sa-i spuneti ca ii treb~ie Domnului si numaidecit il va trimite aici. Deci au mers si au afIat minzul legat ling a u~~, afara in drum, ~i I-au dezlegat, Dar unii din cei ce stateau acolo Ie-au zis: ce faceti de dezlegati minzul? Iar ei Ie-au spus precum Ie poruncise Iisus si i-au lasat, Atunci au ad us minzul la Iisus, si-an pus hainele lor pe minz, iar Iisus a sezut pe el. ~i multi asterneau hainele lor in calea Lui, iar altii taiau ram uri din copaci ~i Ie asterneau pe drum. Iar cei ce mergeau inainte si cei ce veneau pe urma, strigau, zicind: Osana! Bine este cuvintat eel ce vine in numele Domnului. Binecuvintata este tmparatia ce vine, a parintelui nostru David! Osana intru cei de sus! ~i a intrat Iisus in Ierusalim ~i in ternplu; si, dupa ce a vazut toate, jar vrernea fiind spre seara, a plecat in Betania cu cei doisprezece,


DUMINICA

LASATULUI SEC DE CARNE

GLASUL eEL DE RiND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI (XXV, 31-46)

is-a Domnul: cind va veni F i u I Omului in slava Sa si toti sfintii

, , ,

ingeri cu EI, atunci

va ~edea pe scaunul slavei Sale. ~i se vor

aduna inaintea Sa to ate neamurile ~i-i va desparti pe unii de altii, cum des parte pastorul oile de capre; ~i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stinga. Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Sa: veniti, binecuvintatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. Caci fliimind am fost si Mi-ati dat sa

maniac; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost ~i M-ati primit; gol am fost ~i M-ati imbracat; bolnav am fost ~i M-ati cautat; in temnita am fost ~i ati venit la Mine. Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicind: Doamne, cind Te-am vazut flamind si Te-am hranit, sau insetat si Ti-am dat sa bei? Salt

, , .'

cind Te-am vazu t strain ~i Te-am

primit, sau gol ~i Te-am tmbracatr ~i cind Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine? Iar Imparatul, raspunzind, va zice ditre ei: adevaratva spun ca, intrucit ati facut unuia dintre acesti Irati

EVANGHELIE

ai Mei prea mici, Mie Mi-ati f'acut, Atunci va zice si celor de-a stinga

,

Sa: duceti-va de Ia Mine, blestematilor, in focul cel vesnic care este pregatit diavolului si ingerilor lui. Caci f'lamind am fost si nu Mi-ati

, ,

dat sa maninc: insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau; strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu lU-ati imbracat; bolnav ~i in temnita, ~i nu lVI-ati cercetat. Atunci vor raspunde si ei, zicind: Doamne, cind Te-am vazut f'lamind, sau insetat, sau strain, sau goI, sau boInav, sau in temnita si nu Ti-am sIu-

" ,

jit Tie? EI insa Ie va raspunde si Ie

va zice: adevarat va spun cii, intrucit nu ati facut unuia dintre acesti

, ,

prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut. ~i vor merge acestia Ia chinuri vesnice, iar dreptii Ia viata ve~nica.

f

L U N I

iN SAPTAMINA LASATULUI SEC DE BRINZA

EV ANGHELIA DE LA LUCA (XIX, 29-40; XXII, 7-39)

..

n vremea aceea, apropnn-

du-se de Betf'aghi si de Betania, Iingji muntele ce se cheama Muntele Mas-

Iinilor, a trimis Iisus doi dintre ucenicii Sai, zicindu-Ie: mergeti in satul care este inaintea voa'stra ~i, cum veti i n t r a in eI, yeti gasi Iegat un minz pe care n-a sezut pina acum nimeni dintre oameni; dezlegati-I si aduceti-I. lar daca va va in-

., ,

treba cineva pentru ce il dezlegati, sa-i spuneti ca Ii trebuie Domnului.

,

Si, ducindu-se, cei trimisi au aflat

precum Ie spusese. lar cind dezlegau minzul, a zis stapinul lui catre

ei: pentru ce dezlegati minzuI? Ei au raspuns: Domnului ii trebuie. Si l-au adus Ia lisus si, aruncindu-si hainele lor pe minz, au pus pe lisus deasupra. lar, pe cindrnergea, oamenii i~i asterneau hainele in calea Lui. ~i, apropiindu-se de coborisul Muntelui Maslinilor, toata multimea ucenicilor, bucurindu-se, a inceput sa laude pe Dumnezeu cu gIas mare, pentru toate minunile pe care le vazuse si ziceau: binecuvintat este imparatul care vine in numele Do m nul u i. Pace in cer si slava intru cei de sus. Dar unii fa~isei din multime au zis catre DinsuI: Inviitatorule, cearta-ti ucenicii. Atunci, raspunzind, lisus Ie-a zis: va spun voua ca, daca vor tacea acestia, pietrele vor strigao A venit deci ziua azimelor cind trebuia sa se jertfeasca mieluI de Pasti. ~i Iisus a trimis pe Petru si pe loan, zicind: duceti-va de ne pregatiti Pastile, ca sa mincam, lar ei L-au intrebat: un de voiesti sa-Ti pregatim? Iar DinsuI le-a ~aspun~: iatii, cind veti intra in oras, va va intimpina un om, ducind un vas de lut cu apii: mergeti dupa el pina Ia casa unde va intra si spuneti stapinului acelei case: Invatatorul te in-

.

treaba: unde este odaia pentru oas-

peti, in care sa man inc Pastile cu uc~nicii Mei? Si eI va va a;ata un

,

f'oisor mare asternut; acolo sa pre-

gatiti. Deci, ducindu-se ei, au gasit asa cum Ie spusese si au pregiitit Pastile, Iar cind a sosit ceasul, a ~ezut la masa cu cei doisprezece apostoli ~i a zis catre ei: foarte mult am dorit sa manine cu voi aceste Pasti, mai inainte de Patima Mea! Caci va spun ca de acum in colo nu voi mai minca din acestea pina cind se

EVANGHELIE

DUMINICA

L ASA TVL VI SEC DE BRINZA

GLASUL eEL DE RIND


(VI, 14-21)

cind postesti, unge-ti capul tau ~i fata ta 0 spala, ca sa nu te arati oamenilor di postesti, ci Tatalui tau· care este in ascuns; ~i Tatal tau care vede cele ascunse iti va ras-

,

plati tie. Nu va adunati comori pe pamint, un de moliile si rugina Ie strica, si unde furii Ie sapa si Ie fura. Ci va adunati comori in cer,

,

un de nici moliile, nici rugina nu Ie strica, ~i unde furii nu Ie sapa, nici Ie fura, Ca unde este comoara voastra, acolo va fi ~i inima voastra,

is-a Domnul: daca veti ierta oamenilor greseIile lor, si Tatal vostru eel ceresc va va ierta greselile voastree Iar daca n u veti

ierta oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre. Cind postiti, nu fiii tristi ca faiarnicii, caci ei i~i intuneca fetele lor, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat va spun voua ca i~i iau rasplata lor. Iar tu,

~

sA S E $ TIE: Aici se sfirseso Evangheliile de la Sfintu1 Evanghelist Luca.

EVANGHELIE

SilVIBAT}\

1N SAPTAMINA INTIIA

A SFINTULUI ~I MARELUI POST


(II, 23--28 : TIr, 1--5)

~~. .

LU :. j n ~re~ea ace~a trecea Iisus ~- I simbata prm holdele de ,[ ~ griu si u c en i c i i sa, in

mersul lor, au inceput sa smulga spice. Atunci fariseii au zis catre Dinsul: vezi, de ce fac simbata ce nu se cuvine? Iar Iisus le-a raspuns: oare, n-ati citit niciodata ce-a facut David, cind a avut lipsa si a flaminzit el si cei ce erau cu dinsul? Cum a h~trat in casa lui Dumnezeu, in vremea lui Aviatar arhiereul, si a mincat piinile punerii inainte, pe care nu se cuvenea sa Ie manince decit numai preotii, ~i a dat ~i celor ce erau Impreuna cu eI? Apoi Ie-a mai zis: simbata a

fost facuta pentru om, iar nu omul pentru simbata, Drept aceea Fiul ~mului este Domn si al simbetei. ~i lara~i a intrat in sinagoga. ~i era acolo un om, avind 0 mina uscata, tns~ ei il pindeau sa vada de-I va vindeca s i mba t a, ca sa-L invinuiasca. Atunci Iisus a zis omului care avea mina uscata: stai in mijloe, ~i i-a intrebat: se cuvine simbata sa faci· bine, sau sa faci rau? Sa mintuiesti un sufIet, sau sa-l pierzi? Dar ei taceau, Atunci, privind spre ei cu minie ~i intristindu-se de impietrirea inimii lor, a zis omului: intinde mina ta; el a intins-o si s-a facut sanatoasa ca ~i cealalta.

In aceeasi zi se citeste f?i Evanghelia Mucenicului

de la loan

rxv, 17-27; XVI. 1-2)

Cauta la pagina 21, Evanghelia de simbata din saptarnina a treia dupa Pasti,

226 .


DUMINICA

INTIIA A SFINTULUI ~I MARELUI POST

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA JNVIERII CEA DE RIND LA L1TURGHIE EVANGHELIA DE LA lOAN

(I, H-fil)

n vremea aceea a vrut israelitean in care nu este viclesug l lis u s sa mearga in Natanail L-a intrebat: de unde rna Galileea si a gasit pe cunosti? Iar Iisus, raspunzind, i-a Filip si i-a zis: vi no zis: mai inainte ca Filip sa te chedupa Min e. ~i Filip me, te-arn vazut cind erai sub smoera din Betsaida din chin. Riispuns-a Natanail si I-a zis: orasul lui Andrei si allui Petru. Fi- Rabi, Tu esti Fiul lui Durnnezeu, lip a gasit pe Natanail si i-a zis: am Tu esti Imparatul lui Israel. Rasgasit pe Acela despre care a scris puns-a Iisus ~i i-a zis: pentru ca Moise in lege ~i au scris proorocii, ti-am spus di te-am vazut sub smope Iisus, fiullui Iosif din Nazaret. chin, crezi? Mai mari decit acestea Iar Natanail i-a zis: din Nazaret vei vedea. Apoi i-a zis: adevarat, poate sa fie ceva bun? ~i Filip i-a adevarat va spun ca de acurn yeti raspuns: vino si vezi. lisus a vazut vedea cerul deschizindu-se ~i pe inpe Natanail venind catre Dinsul ~i gerii lui Durnnezeu suindu-se ~i poa zis despre el: iata cu adevarat gorindu-se peste Fiul Omului. .


~PllRf\L.lTI~Uh !llN ~AP~RNAUM MARCU

DUMINICA

A DOUA A. SFiNTULUI $1 MARELUI POST

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LlTURGHIE EVANGHELIA DE LA MARCU

(II, 1712)

~~~~ n vremea aceea, a intrat iarasi Iisus in Capernaum dupa citeva zile si s-a auzit ca este in casa, $i indata s-au adunat asa de multi, cii nu mai puteau incapea nici pe Iocul dinaintea usii, iar Dinsul Ie graia cuvintullui Dumnezeu, Si au venit. la Dinsul aducind un slabanog, pe care il purtau patru insi, Dar, neputind ei sa se apropie de Din s u l din pricina multimii, au

desf'acut acoperisul casei unde era lis u s si prin spartura au coborit patul in care z ace a slabanogul, Atunci, vazind credinta lor, lisus a

•

zis slabanogului: fiule, iarta-se tie

pacatele tale. Dar unii dintre carturarii care erau acolo de fata cu-

.

getau in inimile lor: de ce griiieste

Ace s t a astfel de blasfemii? Cine poate sa ierte piieatele, decit nu-· mai singur Dumnezeu, Insa lisus, cunoscind indatii eu duhul Sau ca asa gindeau ei in sinea lor, le-a zis:

EVANGHELIE

de ce cugetati acestea in inimile voastre? Ce este mai lesne: a zice slahanogului: iarta-se tie pacatele tale, sau a zice: scoala-te, ia-ti patu1 tau si umbla? Dar ca sa stiti ca Fiul Omului are putere pe paIitint sa ierte pacatele, a zis slabanogului: tie iti poruncesc, seoala-te ia-ti patul tau si mergi la casa tao ~i s-a sculat indata si, Iuindu-si patul, a iesit afara inaintea tuturor, lncit erau toti uimiti sl preamareau pe Dumnezeu, zicind: niciodatii n-am vazut asa ceva.

,

In aceeasi zi se citeste ~i Evanghelia Ierarhului

de~ la loan

(X, 9-16)

~ I is-a Dom~ul: _Eu si~t

~,r;, usa; daca va Intra CI-

C '" neva prin Mine, se va

~(, ~"' mintui; si va intra si

g.; ~I •• '. w '

~ ,'~ va resi, ~I pasune .va

-_'" a f I a. Furul nu VIne

decit numai Sa fure, sa junghie si sa piarda. Eu am venit ca oile Mele sa aiba viatii, ~i s-o aiba din bels,ug. Eu sint pastorul eel bun; pastorul eel bun i~i pune viata pentru oile sale. Iar eel platit, care nu este pastor si ale carui oi nu sint ale lui, cind vede lupul venind, lasii oile ~i fuge, iar lupul rapeste si risipeste oile. eel platit fuge, pentru ca este platit si nu-I doare inima de oi. Eu sint pastorul eel bun si cunosc oile Mele ~i ele Ma cunose' pe Mine, asa cum Ma cunoaste pe Mine 'I'atal si

Eu cunosc pe Tatal; si Eu imi dau viata pentru oile Mele. Mai am ~i alte oi, care nu sint din s tau I u I acesta; si pe acelea trebuie sa Ie aduc; ele vor asculta de glasul Meu ~i va fi 0 turma ~i un pastor. "

~~

A ...,,_,

SIMBATA

IN sAPT A.MIN A A TRElA

A SFINTULUI ~I MARELUI POST

EVANGHELIA DE LA MARCU (II,14-17)

n vremea ace e a, trecind, !J Iisus a vazut pe Levi al ~. lui Alfeu sezind Ia varna

'L-~~

si i-a zis: vino dupa Mine.

lar el, sculindu-se, arne r S dupa Dinsul. ~i, cind a prinzit in casa lui Levi, au fost la masa multi vamesi si pacatosi care sedeau impreuna cu Iisus ~i cu - ucenicii Siii; caci erau multi si mergeau dupa Dinsul. Iar carturarii ~i fariseii, vazindu-L ea maninca cu vamesii ~i cu pacatosii, au zis ucenicilor Sai: de ce maninca ~i bea cu vamesii si cu pacatosii? Si, auzind, Iisus le-a zis: nu cei sanatosi, ci cei bolnavi au trebuinta de doctor; caci n-am venit sa chem pe cei drepti, ci pe cei paeato~i la pocainia.

~

In aceeasi zi se citeste si Evanghelia pentru cei morti

de la loan (V, 23-30)

Cauta la pagina 21, Evanghelia de joi din saptamina a doua dupa Pasti.


DUMINICA

A THEIA A SFINTULUI ~I ~lAHELUI POST

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MARCU (VIII, 34-38 ~ IX, 1)

~~j is-a. D 0 m!l u.1 :", eel c~ '{ "~ Z voieste sa vma dupa

-, Mine sa se lepede de

t sine, sa-~i ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie .

.

Ciici cine va voi sa-~i

rnintuiasca sufletul sau il va pierde; dar cine-si va pierde sufletul sau pentru Mine si pentru Evanghelie, acela il va mintui, ~i ce-i foloseste omului sa cistige lumea intreagii, daca-si pierde sufletul sau?

Sau ce-ar putea sa dea 0 m u I in schimb pentru sufletul sau? Iar de eel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele iit acest neam' desfrinat ~i pacatos, ~i Fiul Omului se va rusina de el cind va veni in slava Tatalui Sau, cu sfintii ingeri. Apoi a zis catre ei: adevarat va s pun voua ca sint unii din cei ce stau aici care n u vor gusta moarte, pin a ce nu vor vedea imparatia lui Dum-

,

nezeu venind cu putere.


fiYI!. ~y DYH MYT ·~i SYRD.

Miu\CY 1X.1'-~2.

DUMINICA

A. PATRA A SFINTULUI SI MARELUI POST

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EVANGHELIA INVIERII CEA DE RIND LA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MARCU (IX, 17-32)

n vremea aceea a venit un om la Iisus si, ingenunchind inaintea Lui, I-a zis: Invatatorule, am adus la Tine pe fiul meu care are

un duh mut. ~i, oriunde-I apnea, il zdrobeste; si face spume Ia gura si scrisneste din dinti ~i lntepeneste. ~i am rug a t pe ucenicii Tai sa-l scoata, dar n-au putut. Atunci EI, raspunzind lor, a zis: 0, neam neeredincios, pinii cind voi fi cu voi? Pinii cind va voi rabda pe voi? Aduceti~l la Mine! ~i l-au adus Ia DinsuI. Dar duhul, vazlndu-L pe Iisus,

indata I-a s cut u rat pe copil si

'acesta, cazind la pamint, se HivaJe'a si spumega. Si I-a intrebat pe tatal copi1ului: cita vreme este de cind i-a venit aeeasta? lar eI a raspuns: din copiliirie; ~i de muIte ori l-a aruncat si in foe si in apa, ca sa-l piarda; ~i de poti c e v a, ajutii-ne noua, fie-ti mila de noi! lar Iisus

,

i-a zis: de poti erede, toate sint eu

putinta pentru eel c red inc i 0 s. Atunci tatal copilului a strigat cu lacrimi si I-a zis: cred, Doamne, ajutii necredintei mele. Vazind di

.

da naval a poporul, lisus a certat

duhul eel necurat, zicindu-i: duh

EVANGHELIE

mut ~i surd, Eu iti poruncesc: iesi vor milui, Fericiti cei curati cu iniafara din copil ~i sa nu mai intri in rna, caei aceia vor vedea pe Durnncel, Atunci duhul, racnind si scutu- zeu. Fericiti facatorii de pace, did rindu-l cn putere, a iesit afara, iar aceia fiii lui Durnnezeu se vor checopilul a dimas ca mort, incit multi rna. Fericiti c e i prigoniti pentru ziceau cii a murit .. Dar Iisus, apu- dreptate, caci a lor este lmparatia cindu-I de mina, I-a ridicat, iar el cerurilor. Fericiti veti fi voi cind, s-a sculat in picioare. Dupa ce a in- din pricina Mea; va vor ocari ~i va trat Iisus in casa, ucenicii Sai L-au vor prigoni si, mintind, vor zice tot intrebat deoparte: pentru ce no i c u vi n t u I rau Impotriva voastra, n-am putut sa-l izgonim? Iar Din- Bucurati-va ~i va veseliti, caci plata sul le-a zis: acest neam de diavoli, , voastra multa este in ceruri.

cu ni~ic nu poate fi izgonit, decit ~~~~ numai cu rugaerune ~l cu post. Iesind apoi de acolo, treeeau ei prin Galileea, iar Iisus nu voia sa stie ni-

meni. Cad invata pe ucenicii Sai ~i IN SAPTAMINA A CINCEA

Ie spunea cii Fiul Omului se va da A SFINTULUI ~I MARELUI POST

in miinile oamenilor si-L vor omori;

,

iar dupa ee-L vor omori, a treia zi

va invia. Dar ei nu intelegeau cuvintul sl se temeau sa-L intrebe.

In aceeasi zi se citeste ~i Evanghelia Cuviosului

de fa Matei

(IV, 25; V, 1-12)

n vremea aceea dupa Iisus au mers noroade m u I t e din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea si de dincolo de Iordan.

Iisus, vazind multimile, s-a suit pe munte, a sezut jos sl ucenieii Sal au venit ling-a DinsuI; iar EI, deschizind gura Sa, ii invata, zicind: fericiti cei saraci eu duhuI, cael a lor est e imparaiia cerurilor. Fericiti cei ce pling, caci aceia se vor mingiia. Fericiti eei hlinzi, caci aceia vor mosteni pamintul. Fericiti cei ce f I a m in z esc si insetoseaza de dreptate, caei aceia se vor satura, Fericit! cei rnilostivi, caci aceia se

A .., v

SIMBATA


(VIn, 27-31) 2~~~

J~~~~ In vremea aceea au iesit

~ A.I f. Iisus ~i ucenicii Sai prin

4/. ~1 satele Cezareii lui Filip. ~~~ Si pe drum a intrebat Iisus pe ucenicii Sai, zicind: cine spun oamenii di sint Eu? Iar ei I-au raspuns ~i au zis: unii spun ca esti loan Botezatorul; altii, cii esti Ilie ; iar altii, ca esti unul dintre prooroci. Atunci El i-a intrebat: dar voi cine ziceti ca sint Eu? ~i, raspunzind Petru, I-a zis: Tu. esti HristosuI. ~i le-a poruncit sa nu spun a aceasta nimanui despre EI. Apoi a inceput sa-i invete ea Fiul Omului trebuie sa patimeasca multe si sa fie defaimat de hatrlni, de mai marii preotilor ~i de carturar! ~i sa fie omorit; iar dupa trei zile sa Invieze.

In aceeasi zi se citeste ~i Evanghelia pentru cei morti

de fa loan

(V, 23-30)

Cauta la pagina 21, Evanghelia de joi saptamina a doua dupa Pasti,

SFINTA SI DUMNEZEIASCA

t~R~R~7\ r\1l1~R hUIZ~V¢n~u MARClJ x 32-45

DUMINICA

A CINCEA A SFINTULUI ~I MARELUI POST

GLASUL eEL DE RIND

LA UTRENIE EV ANGHELlA INVIEIUI CEA DE RIND I"A LlTURGHIE EV ANGHELIA DE LA MARCU

\

(X, 32-15)

n vremea aceea, luind pe cei doisprezece ucenici ai Sai, Iisus a inceput sa Ie spuna cele ce aveau sa I se intim-

. ple, zicind: lata ne du-

cem sus in lerusalim si Fiul Omului va fi dat ciipeteniilor preotilor si carturarilor ; si-L vor osindi Ia moarte si-L vor da in mina pagini-

.

lor, eare-L vor batjoeori; si-L vor

bate si-L vor scuipa ~i-L vor omori,

dar a treia zi va invia. Atunei au venit Ia Dinsul lacob ~i loan, fiii lui Zevedeu si I-au zis: Invatatorule, voim sa' ne faei ceea cevom cere de Ia Tine. Si Iisus i-a in trebat: ce voiti sa va fac? lar ei I-au spus: da-ne nona sa sedem unul

,

de-a dreapta Ta si altul de-a stinga Ta, in siava Ta. Dar Iisus le-a riispuns: nu stiti ce cereti. Puteti sa

, , , ,

beti paharul pe care il beau Ell ~i sa YU botezati Cll botezul eu care

,

EVANGHELIE

]\1a botez Eu? lar ei au zis: putem. lisus le-a zis atunci: paharul pe care Eu il bea u, Cll adevarat il Yeti bea, :;;i cu botezul cu care Eu Ma botez, va yeti boteza; dar a sedea de-a dreapta si de-a stinga Mea, nu-Mi este ingaduit sa dau decit acelora pentru care s-a rinduit. Cind au auzit ceilalti zece, au inceput sa fie min i 0 ~ i pe lacob si pe loan; iar Iisus, chemindu-i la Sine, Ie-a zis: stiti ca cei ce se soeotesc cirmuitori

. .

ai neamurilor domnese peste ele :;;'i

eei mai mar i ai lor Ie stapinesc; dar intre voi nu trebuie sa fie asa, ci care din tre voi va vrea sa fie mai mare sa fie slujitorul vostru; si care va vrea sa fie cel dintii intre voi sa fie slujitorul tuturor, pentru ca si Fiul Omului n-a venit sa I se slujeasca, ci ca EI sa slujeasca si sa-si dea viata pret de rascumparare pen tru m ul ti,

In aceeasi Zl se citeste si Evanghelia Cuvioasei Maria Flgipteanca

de la Luca (VII, 36-50)

Cauta la pagina 147. Evanghelia de luni din saptamina a douazeci si una dupa Pogorirea Sfintului Duh.

A ...

SIMBATA

SFINTULUI sr DREPTULUI LAzAR

EV ANGHELIA DE LA lOAN (XI,1-45)

n vremea aceea era bolna v un oarecare Lazar din Betania, satul Mariei si al Martei, sora ei, ~i Maria

era aceea care a uns cu mir pe Domnul ~i a sters picioarele Lui cu pa-

IHVleRtil WI h'A';ilR lOAN Xl,1-45.

rul eapului ei, iar Lazar eel bolnav era fratele lor. Deci surorile au trimis la Iisus sa-I spuna: Doamne, iata acela pe care iI i u b est i este bolnav. Dar Iisus, a uzind, ~ zis: aceasta boala nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca sa se slaveasca F i u I lui Dumnezeu prin ea. ~i Iisus iubea pe Marta si pe sora ei si pe Lazar. Dar dupa ee a aflat ea este bolnav, atunei a mai zabovit doua zile in locul unde se gasea, Dupa aeeea a zis ucenieilor: sa mergern iarasi in ludeea. Ucenieii I-au r asp un s: Invatiitorule, aeurn Te cautau iudeii sa Te ucida ell pietre si iarasi Te duei acolo? Raspuns-a Iisus:' au nu sint douasprezece e e as uri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, llU se impiedica, pentru di el vede lumina acestei Iumi. Daca insa umbla cineva noaptea, se impiedica, pentru ca lumina n u rnai este cu el. Dupa ce a zis acestea, Ie-a spus: Lazar, prietenul nostru, a adormit; dar Ma due ca

EVANGHELIE

DUMINICA FLORIILOR

LA UTRENIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XXI, 1--,-11 ; 15-17)

n vremea aceea c i n d s-au apropiat de lerusalim si a u v e nit in

, .

Betfaghi, Ia Muntele

Maslinilor, at unci a trimis lis us pe doi

ucenici, zicindu-Ie: mergeti in satuI care este ina in tea voastra, si numaidecit veti gasi 0 asina Iegata si un minz cu ea; dezlegati-o ~i adueeti-o Ia Mine. ~i daea va va zice cineva ceva, sa spuneti ca-i trebuie Domnului si numaidecit Ie va tri-

,

mite. lar acestea toate s-au facut, ca sa se Implineasca ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice: spuneti fetei SionuIui: Iata imparatul tau vine la tine, blind si sezindpe

asina si pe minz, fiul celei de sub jug. Mergind deci ucenicii au facut dupa cum le-a poruncit lisus. Au ad us asina si minzul si deasupra lor si-au pus hainele lor si EI a sezut 'peste ele. Cei mai multi din multime isi asterneau haineie lor

, "

in calea Lui, iar altii taiau ram uri

din copaci sl Ie asterneau pe drum. lar multimile care mergeau inainte si cele care veneau pe urma, strigau, zicind: Os ana, Fiul lui David, bine este cuvintat Cel ce vine intru numele Domnului! Osana, intru cei de sus! ~i intrind lisus in lerusalim, tot orasul s-a miscat.zicind: cine este Acesta? lar multimi1e raspundeau: Acesta este Iisus,

238


proorocul din N azaretul GaliIeii. Atunci capeteniile preotilor si carturarii, vazind minunih~ pe care Ie facuse si pe copiii care strigau in templu ~i ziceau: Osana, Fiul lui David!, s-au umplut de minie si I-au zis: au z i ce zic acestia? lar Iisus le-a raspuns: da. D~r, oare, niciodata n-ati citit ca: din gura copiilor si a celor ce sug ai savirsit I a u d a? Dupa aceea, lasindu-i, a plecat din lerusalim in Betania si a

ramus noaptea acolo. .

LA LITURGHIE

EV ANGHELIA DE LA lOAN (XIT,I-18)

nainte de Pasti eu sase

. .

zile, a venit Iisus in

Betania, unde era Lazar, c e I care fusese mort si pe care ll inviase din morti. Acolo

,

I-au f'acut cina si Marta sIujea, iar Lazar era unul dintre cei ce sedeau

. ,

imp r e una cu Dinsul Ia masa, Atunci Maria, luind 0 Iitra cu mir de nard curat, de mult pret, a uns picioarele lui Iisus ~i le-a sters apoi cu parul ei, iar cas a s-a umplut de mirosul mirului. Deci unul dintre ucenicii Sai, luda al lui Simon Iscarioteanul, care avea sa-L vindii pe DinsuI, a zis: de ce nu s-a vindut acest mir cu trei sute de dinari si

.

sa se fi dat siiracilor? Dar el a zis

aceasta, nu pentru ca ii era grija. lui de saraci, ci pentru cii era fur si, avind punga la eI, Iua din ce se punea in ea. lisus lnsii a zis: liisati-o, caci pen t r u zlua ingroparii l\IeIe I-a pastrat, Pe saraci pururea ii aveti cu voi, dar pe Mine nu Mil aveti pururea. $i din iudei, multime multa a aflat ca este acolo si au venit nu numai pentru lisus, ci ca sa-l vada si pe Lazar pe care-l inviase din morti, Atunci s-au sf'atuit capeteniile preotilor, ca si pe Lazar sa-l omoare, fiindca din pricina lui multi dintre iudei plecau de la ei ~i credeau in Iisus, lar a doua zi, mul[imea de popor care venise la praznic, auzind cii vine Iisus in Ierusalim, au luat ram uri de finic si au ie-

,

sit in intimpinarea Lui si strigau:

Osana, bin.e este cuvintat eel cc vine in numele Domnului, imparatul lui Israel! lar Iisus, af lind un asin- tinar, a sezut pe el, precurn este scris: nu te teme, fiica Sionului; iata imparatul tau vine la tine, sezind pe minzul asinei. Dar acestea nu le-au inteles ucenieii Sai la inceput; ci duJia ce s-a preamiirit Iisus, atunci si-au ad us aminte ca aeestea erau scrise pentru Dinsul ~i ca ei I le-au implinit. Deci mul[imea care fusese eu EI marturisea cum l-a strigat pe Lazar din mor-

I

mint si l-a in v i a t din morti, De

aeeea it iesit poporul inaintea Lui, pentru cii auzise ea a f'iieut aceasta mmune,

EVANGHELIE

IN SFINTA Sf MAREA ZI LUNI

LA UTRENIE EVANGHELIA DE LA MATEI

(XXIV, 3-35)

n vremea aceea, pe cind se intorcea in oras, Iisus a f'laminzit: si va z in d un smochin Iingji drum, s-a

dus Ia eI; dar negiisind nimic intr-insul, decit numai frunze, a zis smochinuIui: de acum inainte sa nu mai dea rod din tine in veet. Iar smochinul s-a usc a t chiar in clipa aceea. Vazind aceasta, ucenieii s-au minunat si au zis: cum de s-a uscat smochinul acesta intr-o clipa? Iisus lnsii a raspuns si le-a zis: adevarat va spun voua ca, daca yeti avea credinta si nu va yeti indoi yeti face nu 'numai ce s-a facut eu ~rnoehinul, ci ~i muntelui acestuia de yeti zice, ridica-te si te arunca in mare, se va face asa; si toate cite yeti cere in rugaciunea voastrii cu credinta, yeti primi. Si intrind in templu, s-au apropiat de Dinsul, cind invata, capeteniile preotilor ~i batrinii poporului si I-au zis: eu ce putere faci aeestea si cine '['i-a dat puterea aceasta? Iar Iisus, raspunzind, le-a zis: va voi intreba ~i Eu pe voi un cuvint, Ia care de-Mi Yeti raspunde si Eu va voi spune cu ce putere fae acestea. Botezullui loan de unde a fost: din eer, sau de la oameni? Iar ei cugetau intru sine, zicind: daca vom zice: din eer, ne va spune: pentru ee dar n-ati erezut lui? lar daca YOm ziee: de Ia oarneni, ne ternem de popor, pentru ea toti il soeotese pe loan ca pe un pro ~ roc. Atunci, raspunzlnd lui Iisus, au zis: nu stim, Zis-a lor ~i EJ: niei Eu nu va spun voua eu ee

putere fac acestea. Dar ee vi se pare? Un om avea doi fii; si mergind Ia eel dintii, i-a zis: f i u I e, du-te astazi de Iucreaza in via mea, Acesta ins a, raspunzind, i-a zis: nu vreau; dar mai pe urma, parindu-i rau, s-a dus. Mergind Ia celalalt, i-a zis tot asa: acela, raspunzind, a zis: eu, doamne, voi merge, dar llU s-a dus. Care dintre aeesti doi a faeut voia tatalui sau? I-au raspuns: eel dintii. Iisus le-a zis: adevarat va spun voua di vamesii ~i desfrinatele merg inaintea voastra . in imparatia lui Dumnezeu, caci a venit loan' Ia voi in calea dreptatii si n-ati crezut in el; dar vamesii ~i desfri~atele au crezut, iar voi ati v a z u t si nu v-ati cait niei dupa aceea, ca'sa eredeti in el. Ascultati alta p i I d it: era un om oarecare stapin al casei sale, care a sadit vie; a imprejmuit-o cu gard, a sapat Intr-insa tease, a eladit un turn de paza, si a dat-o Iucratorilor, iar el s-a dus departe. Cind a sosit vre-

240


mea roadelor, a trimis pe slujitorii siii la lucratori ca sa ia parte a lui de r 0 a de; dar lucratorii, punind mina pe slujitori, pe unul l-au biitut, pe altul I-au omorit, iar pe altul l-au ucis cu pietre. Din nou a trim is pe alti sIujitori, mai multi decit cei dintii, ~i Ie-au Iacut si acelora tot asa. La urma a trim is la ei pe fiul sau, zicind: se vor rusina de fiul meu; insa Iucratorii viei, vazind pe fiul, au zis intre ei: acesta este mostenitorul, veniti sa-l omorim si sa avem noi mostenirea lui.

. .

~i pun in d mina pe el, I-au scos

afara din vie si I-au omorit. Deci cind va veni stapinul viei, ce va face ace lor lucratori? I-au dispuns: pe cei rai cu rau ii va pierde, iar via 0 va da altor lucratori, care-i vor da roadele Ia vremea lor. Iisus le-a zis: n-ati citit niciodata in Scripturi ca piatra pe care au aruncat-o zlditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului; de la Domnul s-a f'acut aceasta ~i este lucru minunat in ochii nostri? De aceea vii spun vouii di se va lua de la voi impiiratia lui Dumnezeu si se va da neamului, care aduce roadele ei. Si cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarima, iar peste cine va cadea ea, il va spulbera.

~~~~~

iN SFINT A $1 MAREA ZI

L U N I

LA LI:rURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI (XXI, 18-44)

n v r e n1 e a aceea, sezind Iisus pe 1\1 untele Maslinilor, s-au apropiat de DinsuI ucenicii Siii, la 0 parte, ~i I-au zis: spune noua cind au sa

fie acestea si care este semnul venirii T a I e si a] sfirsitului acestei lumi? Raspunzlnd, Iisus le-a zis: ve d e t i sa nu va insele cineva, fiindca vor veni multi in numele Meu, zicind: eu sint Hristos, si pe multi vor insela. De asemenea, veti auzi de riizboaie si vesti de razboaie. Luati seama sa nu va inspaimintati, caci trebuie sa fie toate

,

acestea, dar inca n u va fi a tunci sfirsitul. Se va scula un neam contra altui neam ~i () irnpilratie contra altei imparati], ~i va fi f'oamete, duma ~i cutremure pc alocurea, Dar toate acestea VOl' fi numai inceputul durerilor. Atunci va vor da hi chinuri si va vor ucide, si veti fi

. ' .,

urtti de toate neamurile din pricina

numelui Meu, Si atunci multi VOl' fi slabi de Inger ~i se vor vinde unii pe altii ~i se vor uri unii pe altii, $i m u I t i prooroci mincinosi se vor scula si vor insela pe multi.Tar, din inmultirea furiideleg ii, dragostea multora se va raci, Dar eel ce va rabda pinii Ia sf'irsit, acela se va mintui. Cind se va propoviidui aceastii Evanghelie a imparatiei in toata lumea, spre marturie la toate neamurile, atunci va veni sf'irsitul. Deci, cind veti vedea uriciunea pustiirii, des pre care s-a g r a i t prin proorocul Dauiil, stind III locul eel sf'int -cine citeste sa inteleagii

at unci cei din Iudcea sa fuga la munti; eel ce va fi pe casa sa nu se coboare, ca sii-si ia ceva din casa : iar eel care va fi la cimp sa nu se intoarca inapoi, ca sii-si ia haina. Vai de f'erneile care VOl' fi iusarcinatc si de cele care vor ala pta, in zilelc acelea! Rugati-va, ca sa nu fie fugu voastrii iarna, nici sirnbiitu, ciici va fi atunci strimtornre mare, CUIn n-a f'ost de la lnceputul I u m i i pina

Sfanta Si Dumnezeiasca Evanghelie 2001

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Sfanta Si Dumnezeiasca Evanghelie 2001

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

INTRU SLA VA SFINTEI $I CELEI DE 0 FUNTA

SI DE VIATA FAcATOAREI $I NEDESpARTITEI TREIMI

Potrebbero piacerti anche

Sfanta Si Dumnezeiasca Evanghelie 2001

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Sfanta Si Dumnezeiasca Evanghelie 2001

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

﻿INTRU SLA VA SFINTEI $I CELEI DE 0 FUNTA

SI DE VIATA FAcATOAREI $I NEDESpARTITEI TREIMI

Potrebbero piacerti anche

INTRU SLA VA SFINTEI $I CELEI DE 0 FUNTA