Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Cuvant inainte
Cartea de fata ofera suport pentru pregatire scolara celor aflati acum pe ban-
cile liceului si invita in acelasi timp la colaborare pe taramul matematicii,tinerii
autorii fiind oricand deschisi dialogului cu cititorii.
Prof.Valeriu Drula
Cuprins
3
Partea I
Enunturi
4
Capitolul 1
Clasa IX
1.1.1 Arges
I.S.J Arges
5
CAPITOLUL 1. CLASA IX 6
I.S.J Arges
4. Se dau vectorii nenuli ⃗𝑢, ⃗𝑣 astfel incat ∣⃗𝑢 + ⃗𝑣 ∣ = ∣⃗𝑢∣ + ∣⃗𝑣 ∣. Aratati ca cei
doi vectori sunt coliniari si au acelasi sens.
1.1.2 Braila
√
1 𝑚 2
4. Sa se determine m,n,p ∈ N cu 𝑛 ∕= 0 astfel incat [𝑥+ ]+[𝑥+ ] = [𝑝𝑥],
𝑛 𝑛
∀𝑥 ∈ 𝑅, unde [x] reprezinta partea intreaga a numarului real x.
1.1.3 Caras-Severin
𝑥
2. a)Sa se arate ca nu exista numare reale x pentru care [ ] = 𝑥2 + 1
2
𝑦
b)Sa se determine numerele reale y pentru care [ ] = 𝑦 2 .
2
4. Pentru orice triunghi ABC se noteaza AB=c, BC=a, CA=b, iar I este
centrul cercului inscris, iar G este centrul de greutate. Sa se arate ca:
−→ 1 −→ −−→ −−→
a)𝐺𝐼 = (𝑎𝐺𝐴 + 𝑏𝐺𝐵 + 𝑐𝐺𝐶).
𝑎+𝑏+𝑐
b)daca c=3,b=4,a=5, atunci IG este paralela cu AC.
CAPITOLUL 1. CLASA IX 8
1.1.4 Calarasi
23 − 1 33 − 1 𝑛3 − 1
1.a) Daca 𝑛 ∈ 𝑁 , 𝑛 ≥ 2 atunci sa se calculeze produsul ... .
23 + 1 33 + 1 𝑛3 + 1
b) Daca ABC si 𝐴1 𝐵1 𝐶1 sunt triunghiuri dreptunghice (A si 𝐴1 unghiuri drepte)
aratati ca 𝐵𝐶𝐵1 𝐶1 ≥ 𝐴𝐵𝐴1 𝐵1 + 𝐴𝐶𝐴1 𝐶1 .
𝑥 𝑦
2. Aratati ca propozitia ” ∀𝑎, 𝑏 ∈ (0, ∞), 𝑎 ≤ 𝑏 si ∀𝑥, 𝑦 ∈ [𝑎, 𝑏], 2 ≤ + ≤
𝑦 𝑥
𝑎 𝑏
+ ” este adevarata.
𝑏 𝑎
G.M. 4/2008
CAPITOLUL 1. CLASA IX 9
1.1.5 Cluj
√ 𝑥2 + 1
1. Sa se rezolve ecuatia: [ 16 − 𝑥2 ] = , unde [x] reprezinta partea
5
intreaga a numarului real x.
𝑥−2 𝑥−3
2. Sa se rezolve in R ecuatia: [ ]=[ ], unde [x] reprezinta partea
3 2
intreaga a numarului real x.
1.1.6 Dolj
GM nr.4/2004, E:24957
1 2
2. Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca 𝑓 (𝑥) + 2𝑓 ( ) = 𝑥2 + 3 + 2 ,
𝑥 𝑥
2007
∑ 1
∀𝑥 ∈ 𝑅∗ . Sa se calculeze suma .
𝑓 (𝑘) − 2
𝑘=2
GM nr.2/2008, E:25840
***
1.1.7 Galati
𝑥−2 2𝑥 − 1 3
1. Sa se rezolve ecuatia [ ]+[ ] = 𝑥 − 2, unde [x] reprezinta partea
2 4 2
intreaga a numarului real x.
CAPITOLUL 1. CLASA IX 11
2. Sa se calculeze expresia:
𝑀𝐴 𝐶 ′𝐴 𝐵′𝐴
a) ′
= ′ + ′
𝑀𝐴 𝐶𝐵 𝐵𝐶
𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶 𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶
b) ′
+ ′
+ ′
+2= ⋅ ⋅ .
𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶 𝑀 𝐴′ 𝑀 𝐵 ′ 𝑀 𝐶 ′
𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶
c) + + ≥ 6.
𝑀 𝐴′ 𝑀 𝐵′ 𝑀 𝐶′
1.1.8 Gorj
Subiectul 1 √ 𝑎
Daca 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅∗ si 𝑎 + 2008 𝑎𝑏 = 2009𝑏, sa se calculeze .
𝑏
Subiectul 2
CAPITOLUL 1. CLASA IX 12
( )2
2 2 𝑎+𝑏
a) Daca 𝑎 si 𝑏 sunt numere reale, aratati ca: 𝑎 − 𝑎𝑏 + 𝑏 ≥ .
2
b)
√ Demonstrati ca: √ √
𝑥21 − 𝑥1 𝑥2 + 𝑥22 + 𝑥22 − 𝑥2 𝑥3 + 𝑥23 +⋅ ⋅ ⋅+ 𝑥2𝑛 − 𝑥𝑛 𝑥1 + 𝑥21 ≥ 𝑥1 +𝑥2 +⋅ ⋅ ⋅+𝑥𝑛
∀𝑥1 , 𝑥2 , ⋅ ⋅ ⋅ , 𝑥𝑛 ∈ 𝑅 si 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2. In ce caz avem egalitate?
Subiectul 3
Se considera punctele 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝑀, 𝑁, 𝑃 necoliniare doua cate doua astfel ca
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ → −
𝑀 𝐴+ 𝑀 𝐵 + 𝑁 𝐴+ 𝑁 𝐶 + 𝑃 𝐵 + 𝑃 𝐶 = 0 . Daca 𝐻 si 𝑂 sunt respectiv ortocentrul
−−→ −→−−→
si centrul cercului circumscris triunghiului 𝐴𝐵𝐶 , sa se arate ca: 𝑂𝑀 + 𝑂𝑛𝑂𝑃 =
−−→
𝑂𝐻.
Subiectul 4 √
Sa se determine prima zecimala a numarului 𝑎 = 𝑛2 + 𝑛, ∀𝑛𝑖𝑛𝑁 ∗ .
1.1.9 Hunedoara
𝑎1 ⋅ 𝑎2 ⋅ 𝑎3 ⋅ ...⋅ 𝑎2𝑛+1 √
≤ 𝑎1 ⋅ 𝑎𝑛
𝑎2 ⋅ 𝑎4 ⋅ ...⋅ 𝑎2𝑛
{𝜋 }
b) Determinati x,y,z ∈ 𝑅 − 2,𝑘 ∈ 𝑍 pentru care
( )
2 (𝑡𝑔 𝑥 + 𝑡𝑔 𝑦 + 𝑡𝑔 𝑧) − 𝑡𝑔 2 𝑥 + 𝑡𝑔 2 𝑦 + 𝑡𝑔 2 𝑧 ≥ 3
2. Rezolvati in 𝑁 ecuatia:
1 1 1
+ = .
𝑥 𝑦 41
𝐴′ 𝐶 𝐵 ′ 𝐶
b) Aratati ca daca - = 1, atunci punctul P este mijlocul segmentului
𝐴′ 𝐵 𝐵 ′ 𝐴
(BB’).
1.1.10 Iasi
2. Sa se arate ca pentru orice numere reale pozitive a,b si c, are loc inegali-
tatea:
1.1.11 Prahova
***
2. Sa se rezolve sistemul:
a) Demonstrati ca AB=AC;
𝐵𝑀 𝐶𝑁
Aratati ca AE, DM, FN sunt concurente daca si numai daca = ∕=
𝑀𝐸 𝑁𝐸
1.
1.1.12 Sibiu
***
Gazeta Matematica
1.1.13 Timis
3. Daca a,b,c sunt numere reale a caror suma este 0 sau 1, sa se demonstreze
inegalitatea:
3
𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐𝑎 < .
2
***
4. Fie x,y,z trei numere reale pozitive, cu x+y+z=1, iar Δ𝐴𝐵𝐶 un triunghi
oarecare. Pe laturile acestuia se considera punctele 𝐴1 ∈ (𝐵𝐶), 𝐵1 ∈ (𝐶𝐴),
𝐶1 ∈ (𝐴𝐵), astfel incat:
CAPITOLUL 1. CLASA IX 17
𝐴1 𝐵 𝑧
= , 𝐵1 𝐶
𝐵1 𝐴 = 𝑥𝑧 , 𝐶1 𝐴
𝐶1 𝐵 = 𝑥𝑦 .
𝐴1 𝐶 𝑦
Aratati ca:
a) dreptele 𝐴𝐴1 , 𝐵𝐵1 , 𝐶𝐶1 sunt concurente intr-un punct S.
−→ −→ −−→ −−→
b) pentru orice punct P din plan are loc egalitatea: 𝑃 𝑆 = 𝑥𝑃 𝐴 + 𝑦 𝑃 𝐵 + 𝑧 𝑃 𝐶.
1.1.14 Vaslui
𝑥−2
1. Sa se rezolve ecuatia: [ ] − (𝑥 − 2)= 𝑥2 - 2𝑥−1
4 .
2
8
0 ≤ 𝑥𝑦 + 𝑦𝑧 + 𝑧𝑥 − 𝑥𝑦𝑧 ≤ .
27
G.M. 7-8/2008
CAPITOLUL 1. CLASA IX 18
***
1.1.15 Valcea
1. Fie p,q doua numere reale care verifica relatia (𝑝2 + 𝑞)(𝑝 + 𝑞 − 1)+q-1=0. Sa
se arate ca daca p este numar natural nenul, atunci q este irational.
√ √
𝑛−1 2𝑛 − 1 2𝑛 − 1
2. a) Sa se arate ca: < < , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑛 2𝑛 2𝑛 + 1
1 1⋅ 3⋅ 5⋅ ...⋅ (2𝑛 − 1) 1
b) Sa se arate ca: √ < <√ , ∀𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
2 𝑛 2⋅ 4⋅ 6...⋅ 2𝑛 2𝑛 + 1
***
3. Se considera 2009 puncte in plan, oricare trei necoliniare, astfel incat aria
oricarui triunghi determinat de acestea sa fie mai mica decat 1. Sa se arate ca
toate punctele considerate sunt in interiorul unui triunghi de arie egala cu 4.
***
ABGH este paralelogram daca si numai daca G este centrul cercului circumscris
triunghiului ACD.
***
Gazeta Matematica
1 2 ... 10
11 12 .. 20
... ... ... ...
91 92 ... 100
Bogdan Enescu,Buzau
𝑎3 𝑏3 (𝑎+𝑏)3
Subiectul 3.a)Fie 𝑎, 𝑏 ≥ 0 si 𝑥, 𝑦 > 0.Sa se arate ca 𝑥2 + 𝑦2 ≥ (𝑥+𝑦)3 .
𝑥2 + 𝑦𝑏 2 + 𝑧𝑐2 ≥ 𝑎 + 𝑏 + 𝑐.
𝑓 (𝑥+𝑦)+𝑓 (𝑥)
Subiectul 4.Sa se determine functiile 𝑓 : 𝑁 ∗ → 𝑁 ∗ pentru care 2𝑥+𝑓 (𝑦) =
2𝑦+𝑓 (𝑥) ∗
𝑓 (𝑥+𝑦)+𝑓 (𝑦) pentru orice 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑁 .
Dan Nedeianu
Ion Nedelcu
Dan Nedeianu
Subiectul 4.Fiind date secventele ordonate de numere reale distincte 𝑎1 < 𝑎2 <
... < 𝑎𝑛 si 𝑏1 < 𝑏2 < .. < 𝑏𝑚 , 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁, 𝑛, 𝑚 ≥ 2, consideram multimea {𝑎𝑖 +
𝑏𝑗 ; 1 ≤ 𝑖 ≤ 𝑛, 1 ≤ 𝑗 ≤ 𝑚}. Demonstrati ca aceasta multime are exact 𝑛 + 𝑚 − 1
elemente daca si numai daca ambele secvente sunt in progresie aritmetica de
aceeasi ratie .
Vasile Pop
CAPITOLUL 1. CLASA IX 21
Gheorghe Iurea
2. Care este numarul minim de elemente care trebuie eliminate din multimea
{1, 2, 3, ..., 100}, astfel incat in multimea ramasa sa nu existe trei elemente x,y,z
astfel incat xy=z?
***
√ √ √ √
𝑝( 𝑏𝑐 + (𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)) ≤ 𝑟( 𝑏𝑐 − (𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)).
Dan Branzei
Dinu Serbanescu
CAPITOLUL 1. CLASA IX 22
3. Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , (𝑏𝑛 )𝑛≥1 doua progresii aritmetice. Aratati ca sirul (𝑢𝑛 )𝑛≥1 ,
dat de:
este constant.
1 3 18
1. Sa se determine 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu 2𝑓 (𝑥) − 3𝑓 ( ) = 2𝑥2 − 2 + 12𝑥 − − 9,
∗
𝑥 𝑥 𝑥
(∀)𝑥 ∈ 𝑅 .
2009
∑ 1
Calculati suma: S = .
𝑓 (𝑘) − 4
𝑘=1
√ √ √ 𝑛2 (𝑛 − 1)(4𝑛 + 1)2
2. Aratati ca ∀𝑛 ≥ 2, 𝑛 ∈ 𝑁 , [ 1]2 +[ 2]2 +...+[ 𝑛2 − 1]2 ≥ ,
36(𝑛 + 1)
unde [x] este partea intreaga a numarului x.
𝐸𝐹 2 + 𝐹 𝐺2 + 𝐺𝐻 2 + 𝐻𝐸 2 = 𝐸𝐺2 + 𝐹 𝐻 2 + 4𝑀 𝑁 2 ,
( )2 ( )2
𝐴𝐵 𝐴𝐶
+ ≥1
𝐴𝐷 + 𝐵𝐷 𝐴𝐷 + 𝐷𝐶
⎧ 2
⎨ 𝑥 + 𝑦𝑧 = 𝑎2
𝑦 2 + 𝑥𝑧 = 𝑎2 , 𝑎 ∈ 𝑅.
⎩ 2
𝑧 + 𝑥𝑦 = 𝑎2
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑛
√ √ √
(𝑎2 𝑎21 + 𝑎24 +𝑎3 𝑎22 + 𝑎25 +...+𝑎1 𝑎2𝑛 + 𝑎23 )( + +... ≥
√ 𝑎2 + 𝑎3 𝑎3 + 𝑎4 𝑎1 + 𝑎2
2
2
3.Sa se arate ca orice progresie aritmetica formata din numere naturale con-
tine termenii unei progresii geometrice.
***
***
***
Cristinel Mortici
Gazeta Matematica
Octavian Purcaru
Aurel Barsan
Eugen Paltanea
𝜋
4.Daca ABC este un triunghiu de laturi a,b,c iar 0 < 𝑥 ≤ 𝑦 < 2, atunci:
𝑏2 + 𝑐2 𝑡𝑔 2 𝑦 > 𝑎2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥
Capitolul 2
Clasa X
2.1.1 Arges
27
CAPITOLUL 2. CLASA X 28
2.1.2 Braila
Gazeta matematica
√ 3. Rezolvati
√ in multimea numerelor reale ecuatia:
[ 𝑥 + 1 + [ 2 − 𝑥] = [2 − 𝑙𝑛𝑥],unde [A] reprezinta partea reala a numarului real
A.
2.1.3 Caras-Severin
GM 4/2008
4𝑥 + 4𝑥 + 1
2. Sa se determine 𝑥 ∈ 𝑁 pentru care = 2𝑥 − 1.
2𝑥 + 𝑥
GM 2/2008
2.1.4 Calarasi
√ √
3.Fie 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2 si 𝑓 : 𝐷 → 𝑅, 𝐷 ⊂ 𝑅 cu 𝑓 (𝑥) = 𝑛 1 − 𝑛+1 𝑥 + 1 +
√ √
𝑛+1 𝑛
𝑥 − 1.Sa se determine domeniul maxim de definitie al functiei f.
G.M. 10 /2008
2.1.5 Cluj
3.a)Calculati suma : (1 − 41 ) + (2 − 14 ) + (𝑛 − 41 ) .
b)Rezolvati n multimea numerelor reale ecuatia :
√ √ √
𝑥1 − 1 + 𝑥2 − 2 + 𝑥𝑛 − 𝑛 + 𝑛(2𝑛+1) 4 = 𝑥1 + 𝑥2 + ...𝑥𝑛
2.1.6 Dolj
√
2.Fie z si z’ doua numere complexe iar u una dintre valorile lui 𝑧𝑧 ′ .Aratati
′ ′
ca : ∣𝑧∣ + ∣𝑧 ′ ∣ = ∣ 𝑧+𝑧 𝑧+𝑧
2 − 𝑢∣ + ∣ 2 + 𝑢∣.
2.1.7 Galati
Vasile Duma
2.1.8 Gorj
√
3
√
Subiectul 3.a) Sa se rezolve ecuatia : 41 − 2𝑥 + 𝑥 − 6 = 4.
b) Sa se rezolve sistemele:
⎧ 5
27−𝑥 + 16−𝑦 =
6
⎨
−16𝑦 + 27𝑥 ≥ 1
⎩ log 𝑥 − log 𝑦 ≤ 1
27 16
6
si
𝑎ln 𝑥 = 𝑏ln 𝑦
{
(𝑏𝑥)ln 𝑏 = (𝑎𝑦)ln 𝑎
CAPITOLUL 2. CLASA X 32
unde 𝑎, 𝑏 > 1 .
2.1.9 Hunedoara
1.a)Sa se arate ca :
𝑥3 + 𝑦 3 + 𝑧 3 − 3𝑥𝑦𝑧 = (𝑥 + 𝑦 + 𝑧)(𝑥2 + 𝑥2 + 𝑥2 − 𝑥𝑦 − 𝑦𝑧 − 𝑧𝑥).
b)Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ (0, ∞).Aratati ca a,b,c sunt in progresie geometrica daca si numai
daca
2
𝑏2 𝑐2
𝑙𝑛3 ( 𝑎𝑏𝑐 ) + 𝑙𝑛3 ( 𝑎𝑐 ) + 𝑙𝑛3 ( 𝑎𝑏 ) = 0.
1 1
3.Sa se determine 𝑧 ∈ 𝐶 ∗ ,stiind ca 𝑟 ∈ (2, ∞) si ∣𝑧 + ∣ = ∣𝑧 3 + 3 ∣ = 𝑟.
𝑧 𝑧
2.1.10 Iasi
√ √
3.Rezolvati in R ecuatia [ 3 𝑥 − 3] + [ 3 𝑥 − 2] = 1.
CAPITOLUL 2. CLASA X 33
2.1.11 Prahova
Coman Vasile
Petre Nachila
Cezar Apostolescu
4.Fie 𝑧 ∈ 𝐶 ∗ astfel incat [𝑙𝑜𝑔2 ∣𝑧∣] + [𝑙𝑜𝑔2 ∣𝑧 + 1∣] = 0, unde [x] reprezinta
partea intreaga a numarului real x.
a)Determinati o solutie a ecuatiei.
b)Determinati valorile posibile
√
pentru[∣𝑧∣].
c)Sa se arate ca ∣𝐼𝑚(𝑧)∣ ≤ 215
Emil Vasile
CAPITOLUL 2. CLASA X 34
2.1.12 Sibiu
1.a)Rezolvati
√ √ in R ecuatia:
√ √
𝑙𝑔𝑥 + 𝑙𝑔𝑦 − 1 + 𝑙𝑔𝑧 − 2 = 𝑙𝑔 𝑥𝑦𝑧
Alina Tintea
b)Rezolvati in 𝑅 × 𝑅 sistemul:
13 2 2 4
i)2 2 +2𝑦 + 2 𝑥2 = 2𝑥+ 𝑦
13 2 2 4
ii)2 2 +2𝑥 + 2 𝑦2 = 2𝑦+ 𝑥
Doriana Dorca
Ileana Otoiu
Gazeta Matematica
2.1.13 Timis
𝑛
1.Determinati 2 ≤ 𝑛 ∈ 𝑁 pentru care [𝑙𝑔2 + 𝑙𝑔3 + ... + 𝑙𝑔𝑛] = 2
Mihai Chis
3.Fie u,v,w,z patru numere complexe avand acelasi modul, astfel incat z=u+w+v.Sa
se calculeze 𝐸 = (𝑢 + 𝑣)(𝑣 + 𝑤)(𝑤 + 𝑢).
Mihai Chis
2.1.14 Vaslui
G.M. 12/2008
√
1
√
1
√
2.Sa se rezolve ecuatia: 5𝑥 2 + 𝑥 + 7𝑥 2 −𝑥= 25𝑥 + 49𝑥
Gvan Traian
Brasoveanu Diana
Cozma Constantin
CAPITOLUL 2. CLASA X 36
2.1.15 Valcea
Bogdan Enescu,Buzau
Gazeta Matematica
a)𝐴 ⊂ 𝐵
b) 𝐵 ∕⊂ 𝑄 si 𝐵 ∕⊂ 𝑅∖𝑄
Cristinel Mortici,Targoviste
Vasile Pop,Cluj
Cristinel Mortici
√
Subiectul 2.Fie 𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ∈ [2 + 2, 4].Determinati minimul expresiei ∣𝑧 2 − 𝑎𝑧 +
𝑎∣, cand 𝑧 ∈ 𝐶 si ∣𝑧∣ ≤ 1.
Vasile Pop
Mihai Baluna
1.Rezolvati
{ ecuatia:
} √
[5𝑥3 ] + 2𝑥2 = 4 − 5
√ √
4.Fie 𝑎, 𝑏 > 0,astfel incat 𝑎=1+ 𝑏. Demonstrati ca:
4
𝑎 +𝑏4
2 < 𝑎2 𝑏2 + (𝑎 + 𝑏)3 .
Mihai Baluna
I. V. Maftei
Dinu Serbanescu
Gheorghe Iurea
***
***
√ √
2.Se considera functia 𝑓 : [−1, 1] → 𝑅 definita prin 𝑓 (𝑥) = 𝑥 + 1 + 𝑥 − 1.
a)Demonstrati ca f este crescatoare
√ pe [−1, 0] si descrescatoare pe [0, 1]
b)Rezolvati ecuatia𝑓 (𝑥) = 2 + 𝑙𝑜𝑔2 𝑥
Cristinel Mortici
√
2
3.Fie 𝑎, 𝑏 ∈ (0, ∞) cu proprietatea ca 𝑎𝑏 = 10 .Aratati ca 𝑙𝑔 2 𝑎 + 𝑙𝑔 2 𝑏 ≥
1.Cand are loc egalitatea?
Revista Minus
2.Sa √
se demonstreze:
√ 𝑛
(𝑎+𝑛𝑏)(2𝑎+(𝑛−1)𝑏)...(𝑛𝑎+𝑏) 𝑎+𝑏
𝑎𝑏 ≤ 𝑛+1 ≤ 2 , ∀𝑎, 𝑏 > 0,unde 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
G. M., 12/2008
{ }
2.Fie 𝑀 = 𝑧 ∈ 𝐶 − 𝑅∣𝑧 2 − 𝑧 + 1 ∕= 0, 𝑧 4 + 5𝑧 2 + 1 ∕= 0 si functia
2 2 2 2 4 2
(𝑧 +𝑧+1) +(𝑧 −𝑧+1) +𝑧 +𝑧 +1
𝑓 : 𝑀 → 𝐶 data de relatia 𝑓 (𝑧) = (𝑧 2 +𝑧+1)2 +(𝑧 2 −𝑧+1)2 −𝑧 4 −𝑧 2 −1 . Sa se arate ca
3.Se da triunghiul √
ABC in care are loc relatia:
𝑠𝑖𝑛𝐴
2 + 𝑠𝑖𝑛𝐴 + 𝑠𝑖𝑛2𝐵 − 2 2( 𝜋4 + 𝐵)2 2 ≤ 0.
Sa se arate ca triunghiul ABC este dreptunghic.
1.Fie
∑ ABC un triunghi inscris intr-un cerc de raza 1 cu 𝐴(𝑧𝐴 ), 𝐵(𝑧𝐵 ), 𝐶(𝑧𝐶 ) si
(𝑏 + 𝑐 + 𝑘𝑎)𝑧𝑏 𝑧𝑐 = 𝑘.Daca k=0,sau k=1,sau k=-2 atunci triunghiul ABC
𝑐𝑖𝑐𝑙𝑖𝑐
este echilateral.
Gheorghe Alexe
CAPITOLUL 2. CLASA X 42
Dan Negulescu
Capitolul 3
Clasa XI
3.1.1 Arges
Subiectul 1
1
Se da functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅 , 𝑓 (𝑥) = . Pe graficul functiei f se iau punctele
𝑥
𝐴𝑛 (𝑛, 𝑓 (𝑛)) , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ . Se noteaza cu 𝑠𝑛 aria triunghiului 𝐴𝑛 𝐴𝑛+1 𝐴𝑛+2 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
∑𝑛
Sa se demonstreze ca sirul (𝑆𝑛 ) , 𝑆𝑛 = 𝑠𝑘 este convergent.
𝑘=1
Subiecul 2
a) Se considera numerele naturale prime 𝑝 si 𝑞 si 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) doua matrici
care verifica relatia: 𝑝𝑞𝐴𝐵 = 𝑝𝐴 + 𝑞𝐵
Aratati ca 𝐴𝐵 = 𝐵𝐴. √ √
b) Fie functiile 𝑓, 𝑔 : (𝑜, 𝑒2 ) → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑥 pentru 𝑥 ∈ (0, 1) si 𝑓 (𝑥) = 1 + 𝑥
𝑓 (ln(1 + 𝑥2 ))
pentru 𝑥 ∈ [1, 𝑒2 ) , iar 𝑔(𝑥) = .
ln(1 + 𝑓 (𝑥2 ))
Sa se determine multimea punctelor de discontinuitate a lui g.
***
43
CAPITOLUL 3. CLASA XI 44
Subiectul 3
⎛ ⎞
1 1 1
Sa se rezolve ecuatia matriciala: 𝑋 𝑛 = ⎝ 0 1 1 ⎠, 𝑋 ∈ 𝑀3 (𝑅) , 𝑛 ∈ 𝑁 ,
0 0 1
impar.
***
Subiectul 4
Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu proprietatile det(𝐴 − 3𝐼2 ) = 4 si det(𝐴 + 2𝐼2 ) = 9. Sa se
𝑛
determine (𝐴 − 𝐼2 ) pentru 𝑛 ∈ 𝑁 si 𝑛 ≥ 2.
ISJ Arges
3.1.2 Braila
Subiectul 1 ( ) 𝑛
𝑎 1 ∑
Fie matricea 𝐴 = , 𝑎 ∈ 𝑅−{1}. Calculati det ( 𝐴𝑘 ) , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
1 𝑎
𝑘=1
***
Subiectul 2
Fie matricile 𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) astfel incat 𝐴𝐵𝐶 = 𝐼𝑛 .
a) Sa se demonstreze ca 𝐴, 𝐵, 𝐶 sunt inversabile.
b) Daca matricea 𝑈 = 𝐼𝑛 +𝐴+𝐴𝐵 este inversabila , sa se denostreze ca matricile
𝑉 = 𝐼𝑛 + 𝐵 + 𝐵𝐶 si 𝑊 = 𝐼𝑛 + 𝐶 + 𝐶𝐴 sunt inversabile si suma inverselor lor
este 𝐼𝑛 .
Emilian Runceanu
Subiectul 3 ( )2
𝑥𝑛 𝑥𝑛+2+(−1)𝑛+1
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 , 𝑥1 = 𝑎 , 𝑥2 = 𝑏 , 𝑎 > 𝑏 > 0 si −1 = ,
𝑥𝑛+1 𝑥𝑛+2
CAPITOLUL 3. CLASA XI 45
Nicolae Stanica
Subiectul 4
Fie 𝑞 > 1 si functia 𝑓 : (0, ∞) → (0, ∞) , cu proprietatea
𝑓 (𝑥 + 1) − 𝑓 (𝑥) = 𝑟 ∈ 𝑅, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
𝑛
∑ 𝑓 (𝑘)
Demonstrati ca sirul (𝑎𝑛 )𝑛∈𝑁 ∗ , 𝑎𝑛 = , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ este convergent si
𝑞𝑘
𝑘=1
calculati limita lui.
Marius Damian
3.1.3 Caras-Severin
Subiectul 1
a) Sa se dea exemplu de matrice 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅), 𝐴 ∕= 𝑂2 , 𝐴 ∕= 𝐼2 pentru care exista
𝑝 ∈ 𝑁, 𝑝 ≥ 2 astfel incat 𝐴𝑝 = 𝐴.
b) Sa se arate ca daca 𝑛, 𝑝 ∈ 𝑁, 𝑛, 𝑝 ≥ 2 si 𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) astfel incat 𝐴𝑝+1 = 𝐴
atunci 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) + 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐼𝑛 − 𝐴𝑝 ) = 𝑛.
RMCS 24 , articol
Subiectul 2
Un determinant 𝐷 de ordinul 3 are elementele de pe diagonala principala egale
1
cu , iar suma elementelor de pe fiecare linie si fiecare coloana este egala cu 1.
2
Sa se arate ca: 𝐷 > 0.
***
Subiectul 3
Fie 𝑥1 ∈ (0, 1) si sirul (𝑥𝑛 )𝑥∈𝑁 ∗ definit prin 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 3 − 𝑥𝑛 2 + 1, ∀𝑛 ≥ 1. Sa
se arate ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 ∗ este convergent si sa se calculeze lim (𝑥1 ⋅ 𝑥2 ⋅ ... ⋅ 𝑥𝑛 ).
𝑛→∞
CAPITOLUL 3. CLASA XI 46
***
Subiectul 4 )𝑐𝑡𝑔𝑥
3𝑥 + 5𝑥
(
Sa se calculeze lim .
𝑥→0 2
GM 10/2007
3.1.4 Cluj
Subiectul 1
Se considera matricele 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) cu proprietatea ca 𝐵 − 𝐴 = 𝐼𝑛 . Ce cpn-
ditie trebuie sa indeplineasca matricea 𝐴 astfel incat , oricare ar fi 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , sa
𝑘(𝑘 + 1)
aibe loc egalitatea: 𝐵 + 𝐵 2 + 𝐵 3 + ... + 𝐵 𝑘 = 𝑘𝐼𝑛 + 𝐴?
2
Subiectul 2
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ (0, ∞) astfel incat 𝑎2 + 𝑏2 = 𝑐2 + 𝑑2 si matricea
⎛ ⎞
𝑎 0 0 𝑏
⎜ 0 𝑐 𝑑 0 ⎟
𝐴=⎜ ⎝ 0 −𝑑 𝑐
⎟.
0 ⎠
−𝑏 0 0 𝑎
a) Daca suma elementelor matricei 𝐴2 este 0 atunci 𝑏 = 𝑐.
b) Sa se calculeze 𝐴𝑛 unde 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
Ilie Diaconu
Subiectul 3
Se considera functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca ∣𝑓 (𝑥) − 𝑥 ⋅ sin 𝑥∣ ≤ ∣𝑥3 ∣ ,
𝑓 (𝑥)
∀𝑥 ∈ 𝑅. Calculati: lim 2 .
𝑥→0 𝑥
Subiectul 4
Sa se calculeze limita sirului:
CAPITOLUL 3. CLASA XI 47
𝑛
∑ 1
(𝑥𝑛 )𝑛≥1 definit prin 𝑥𝑛 = √ , ∀𝑛 ≥ 1.
3 2 2
𝑘=1 𝑛+ (𝑘 + 1) (𝑘 2 + 1)
Liviu Tivadar
3.1.5 Constanta
Subiectul 1
Fie 𝐴 o matrice de ordin 𝑛 cu elemente reale , avand proprietatea ca 𝐴2007 +
𝐴2008 + 𝐴2009 = 𝑂𝑛 . Notam cu 𝐵 = 𝐼𝑛 + 𝐴 + 𝐴2 . Sa se demonstreze ca matricea
𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 este inversabila.
Subiectul 2
i) Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2𝑛+1 (𝐶) cu 𝐴2 − 𝐵 2 = 𝐼2𝑛+1 . Aratati ca det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) = 0.
ii) Gasiti 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu 𝐴2 − 𝐵 2 = 𝐼2 , dar det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ∕= 0.
GMB
Subiectul 3 √ √
𝑘 𝑘
Sa se calculeze lim 𝑛( 𝑛𝑘 + 𝑎𝑛𝑘−1 + 𝑛𝑘 − 𝑎𝑛𝑘−1 −2𝑛) , unde 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , 𝑘 ≥ 2
𝑛→∞
si 𝑎 ∈ 𝑅+ ∗ .
Dorin Arventiev
Subiectul 4
𝑎𝑛 2 + 2
Fie sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 cu 𝑎1 = 1 si 𝑎𝑛+1 = , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
𝑛+1
𝑎1 + 𝑎2 + ... + 𝑎𝑛
Sa se calculeze: lim .
𝑛→∞ 1 1 1
1 + + + ... +
2 3 𝑛
GMB
CAPITOLUL 3. CLASA XI 48
3.1.6 Dolj
Subiectul 1
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅 care verifica 𝑎2 + 𝑏2 + 𝑐2 = 1 si matricea
⎛ ⎞
𝑎 𝑏 𝑐
𝐴=⎝ 𝑐 𝑎 𝑏 ⎠.
𝑏 𝑐 𝑎
Aratati ca ∣ det 𝐴∣ ≤ 1.
***
Subiectul 2
Definim sirul (𝑢𝑛 )𝑛∈𝑁 prin 𝑢0 = 𝑢1 = 𝑢2 = 1 si apoi prin conditia
( )
𝑢𝑛 𝑢𝑛+1
det = 𝑛!, ∀𝑛 ≥ 0.
𝑢𝑛+2 𝑢𝑛+3
Aratati ca 𝑢𝑛 ∈ 𝑍 , pentru orice numar natural 𝑛.
***
Subiectul 3
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 astfel incat 𝑥1 = 1 si (𝑛 + 1)(𝑥𝑛+1 − 𝑥𝑛 ) ≥ 1 + 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
***
Subiectul 4
Sa se calculeze:
∑ 111
𝑖𝑗𝑘
1≤𝑖∕=𝑗∕=𝑘∕=𝑖≤𝑛
lim ( 2 − ln 𝑛).
𝑛→∞ (ln 𝑛)
CAPITOLUL 3. CLASA XI 49
3.1.7 Galati
Subiectul 1
Se considera matricile 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅) care indeplinesc conditiile:
(i). det(𝐴 + 2008𝐵) = det(2008𝐴 + 𝐵) ;
(ii). det(𝐴 + 2009𝐵) = det(2009𝐴 + 𝐵).
Sa se demonstreze ca det 𝐴 = det 𝐵.
Totolici Mihai
Subiectul 2
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅, 𝑎 ∕= 0. Sa se arate ca det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 ) ≥ 0, ∀𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅)
daca si numai daca 𝑏2 − 4𝑎𝑐 ≤ 0.
Subiectul 3
Fie 𝛼 ∈ 𝑅. Sa se arate ca sirul cu termenul general 𝑥𝑛 = {𝑛 ⋅ 𝛼}, 𝑛 ∈ 𝑁 , este
convergent daca si numai daca 𝛼 ∈ 𝑍. (S-a notat cu {𝑎} partea fractionara a
numarului 𝑎).
Subiectul 4
3.1.8 Gorj
𝑛 𝑛+1
Subiectul 2.Fie sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 definit astfel 𝑎1 = 1 si − =
𝑎𝑛+1 𝑎𝑛
𝑛
1 ∑ 1
𝑛(𝑛 + 1), ∀𝑛 ≥ 1 . Sa se calculeze lim 3 .
𝑛→∞ 𝑛 ln(1 + 𝑎𝑘 )
𝑘=1
3.1.9 Hunedoara
Subiectul 1
a) Se considera o matrice 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅) nenula pentru care 𝑇 𝑟(𝐴2008 ) = (𝑇 𝑟(𝐴1004 ))2
. Sa se demonstreze ca 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) = 1.
b) Sa se dea exemplu de 2 matrici 𝐴1 , 𝐴2 ∈ 𝑀2 (𝑅) nenule pentru care 𝑇 𝑟(𝐴𝑖 2008 ) =
(𝑇 𝑟(𝐴𝑖 1004 ))2 , 𝑖 = 1, 2 si 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴1 + 𝐴2 ) = 2.
Subiectul 2
Fie 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2 si o permutare 𝛼 ∈ 𝑆𝑛 . Se considera multimea 𝐴𝛼 =
{∣𝑖 − 𝛼(𝑖)∣∣𝑖 ∈ {1, ∪
2, 3, ..., 𝑛}}.
a) Sa se arate ca 𝛼∈𝑆𝑛 𝐴𝛼 = {0, 1, 2, 3, ..., 𝑛 − 1}.
b) Daca 𝑛 = 4𝑘 +2 sau 𝑛 = 4𝑘 +3, 𝑘 ∈ 𝑁 , sa se arate ca 𝑛−1 ≥ 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴𝛼 ), ∀𝛼 ∈
CAPITOLUL 3. CLASA XI 51
𝑆𝑛 .
Subiectul 3
Pentru 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , se√considera sirul de numere pozitive (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si sirul (𝑦𝑛 )𝑛≥1
√
√ √
definit astfel 𝑦𝑛 = 𝑥1 + 𝑥2 + ... + 𝑥𝑛 . Se cere:
a) Daca 𝑥𝑛 = 1, ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , atunci (𝑦𝑛 )𝑛≥1 este convergent.
𝑛
b) Daca 𝑥𝑛 ≤ 𝑒2 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ atunci (𝑦𝑛 )𝑛≥1 este convergent.
𝑛
c) Daca exsita 𝑘 > 2 pentru care 𝑥𝑛 ≥ 𝑒𝑘 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , atunci (𝑦𝑛 )𝑛≥1 este
divergent.
Subiectul 4
1
Fie sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si (𝑦𝑛 )𝑛≥1 definite prin 𝑥0 , 𝑦0 > 0 , 𝑥𝑛+1 = 𝑦𝑛 + si
𝑦𝑛
1
𝑦𝑛+1 = 𝑥𝑛 + , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
𝑥𝑛
a) Sa se arate ca lim 𝑥𝑛 = lim 𝑦𝑛 = ∞.
𝑛→∞ 𝑛→∞
𝑥𝑛 𝑦𝑛
b) Sa se arate ca lim √ = lim √ = 1.
𝑛→∞ 2𝑛 𝑛→∞ 2𝑛
3.1.10 Ilfov
Subiectul 1
Sa se determine
√ numerele reale 𝑎, 𝑏, 𝑐 astfel incat:
lim 𝑥( 𝑎𝑥2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 − 2𝑥 − 3) = 2009.
𝑥→∞
Subiectul 2 ( )
𝑎 1
Fie 𝑎 ∈ 𝐶 si matricea 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝐶), 𝐴 = . Daca se noteaza cu
0 𝑎
𝐵 = 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + ... + 𝐴𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , sa se determine matricea 𝐵.
Subiectul 3
6𝑎𝑛+1 + 𝑎𝑛−1 1
Sa se arate ca sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , dat de relatia 𝑎𝑛 = cu 𝑎1 = si
5 2
1
𝑎2 = este convergent si sa se calculeze limita sa.
3
CAPITOLUL 3. CLASA XI 52
Subiectul 4
a) Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea ca 𝑇 𝑟(𝐴) = 𝑇 𝑟(𝐴2 ) = 0. Aratati ca
det(𝐴2 ) = 0.
b) Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu proprietatea ca 𝑇 𝑟(𝐴) ∕= 0. Sa se arate ca matricea
𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅) comuta cu matricea 𝐴 daca si numai daca comuta cu 𝐴2 .
3.1.11 Prahova
Subiectul 1
√ √ 3𝑎𝑛 + 2[𝑎𝑛 ] + 11
Se considera sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 cu 𝑎1 = 10, 𝑎2 = 20 si 𝑎[𝑎𝑛 ] = , ∀𝑛 ≥
5
1 unde [𝑥] = partea intreaga a numarului real 𝑥.
a) Calculati 𝑎3 si 𝑎4 .
b) Sa se studieze convergenta sirului (𝑎𝑛 )𝑛≥1 .
𝑎𝑛
c) Sa se determine lim .
𝑛→∞ 𝑛
Militaru Claudiu
Subiectul 2
Fie 𝑓1 , 𝑓2 : 𝑅 ⇒ 𝑅 functi periodice de perioade 𝑇1 , respectiv 𝑇2 astfel incat:
𝑓1 (𝑥) 𝑓2 (𝑥)
lim = 𝑙1 ∈ 𝑅 si lim = 𝑙2 ∈ 𝑅 ∗ .
𝑥→0 𝑥 √ 𝑛 𝑥
𝑥→0 √
a) Sa se arate ca (3 + 7) + (3√− 7)𝑛 = 𝑘 ∈ 𝑍.
𝑓1 ((3 + 7)𝑛 ⋅ 𝑇1 )
b) Sa se calculeze lim √ .
𝑛→∞ 𝑓2 ((2 + 2)𝑛 ⋅ 𝑇2 )
Popa Dumitru
Subiectul 3
Fie 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ si 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) inversabile. Sa se arate ca:
a) Daca 𝐴𝐵 −1 = 𝐼𝑛 + 𝐵𝐴−1 , atunci det(𝐴 − 𝐵) ∕= 0.
b) Daca 𝐵𝐴−1 = 𝐼𝑛 + 𝐴𝐵 −1 , atunci det(𝐴 + 𝐵) ∕= 0.
Ion Nedelcu
Subiectul 4
CAPITOLUL 3. CLASA XI 53
( ) ( )
−1 1 𝑎 0
Fie matricele 𝑋 = si 𝑌 = , 𝑎 ∈ 𝐶.
−1 1 𝑎 1
a) Demonstrati ca (𝑋𝑌 − 𝑌 𝑋)2 = 𝐼2 .
b) Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) astfel incat (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)𝑛 = 𝐼2 , 𝑛 ∈ 𝑁 . Demonstrati ca 𝑛
este par.
c) Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) astfel incat (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 = 𝐼𝑛 . Demonstrati ca 𝑛 este par.
Dorin Vasile
3.1.12 Salaj
Subiectul 1 √ √ √
(1 − 𝑥)(1 − 3 𝑥)...(1 − 𝑛 𝑥)
Calculati limita: 𝐿 = lim .
𝑥→1 (1 − 𝑥)𝑛−1
Subiectul 2
𝑛
∑ 1
Aratati ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 , definit prin 𝑥𝑛 = , ∀𝑛 ≥ 1 este marginit
𝑛 + 𝑘 + 𝑘2
𝑘=1
si calculati limita lim 𝑥𝑛 .
𝑛→∞
Subiectul 3 ⎛ ⎞
0 1 1
Sa se calculeze 𝐴𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , unde 𝐴 = ⎝ 1 0 1 ⎠.
1 1 0
Subiectul 4 √
Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥0 dat astfel: 𝑎0 = 1, 𝑎𝑛+1 = 4 14 + 𝑎𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 . Sa se calculeze
lim𝑛→∞ 𝑎𝑛 .
CAPITOLUL 3. CLASA XI 54
3.1.13 Sibiu
Subiectul 1 ( )
2 0
Fie 𝐴, 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶) , unde 𝐴 = si 𝐴 ⋅ 𝑋 = 𝑋 ⋅ 𝐴.
0 6
a) Aratati ca exista o infinitate de matrici 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea data.
b) Aflati 𝑋 𝑛 pentru 𝑛 ∈ 𝑁 .
c) Rezolvati in 𝑀2 (𝑅) ecuatia matriciala:
( )
6 3 2 0
𝑋 −𝑋 = .
0 6
d) Cate solutii are ecuatia de la punctul 𝑐) , daca 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶).
Liana Agnola
Subiectul 2
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) cu det(𝐵) = 𝑑1 ∕= 0, det(𝐴𝐵−𝐵𝐴) = 𝑑2 ∕= 0 si det(𝐴𝐵 −1 − 𝐵 −1 𝐴) =
𝑑3 ∕= 0. Aratati ca:
𝑑2 = (−1)𝑛 𝑑1 2 𝑑3 .
Constantin Tarnu
Subiectul 3
Determinati
√ 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅 astfel incat sa fie indeplinita egalitatea:
lim ( 𝑥4 + 2𝑥3 − 𝑎𝑥2 − 𝑏𝑥 − 𝑐) = 0.
𝑥→∞
***
Subiectul 4
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 strict descrescator cu proprietatea:
𝑥𝑛 4 + 4𝑥𝑛 ≥ 𝑥𝑛 2 + 𝑥𝑛 3 𝑥𝑛+1 + 4, ∀𝑛 ≥ 1.
Aratati ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 este convergent si aflati limita sa.
Gazeta Matematica
CAPITOLUL 3. CLASA XI 55
3.1.14 Timis
Subiectul 1 ⎛ 𝜋 ⎞𝑛
sin(2𝑛 + 1)
Sa se studieze convergenta sirului (𝑥𝑛 )𝑛≥1 cu termenul general 𝑥𝑛 = ⎝1 + 2⎠
𝑛
∗
, oricare ar fi 𝑛 ∈ 𝑁 .
Aurel Dobosan
Subiectul 2 ⎛ ⎞
𝑎 0 0
Se da matricea 𝐴 = ⎝ 𝑎 𝑎 0 ⎠ unde 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅. Calculati 𝐴𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑏 𝑎 𝑎
Valerica Negru
Subiectul 3
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀3 (𝐶) doua matrice patrate de dimensiuni 3×3 cu elemente numere
complexe iar 𝜔 ∈ 𝐶 − 𝑅 o radacina cubica a unitatii. Aratati ca:
det(𝐴 + 𝐵) + det(𝐴 + 𝜔𝐵) + det(𝐴 + 𝜔 2 𝐵) = 3(det(𝐴) + det(𝐵)).
Mihai Chis
Subiectul 4
Fie 𝑎 ∈ 𝑅 un numar real oarecare fixat , iar (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 sirul de numere reale
definit prin
𝑥0 = 𝑎 si 𝑥𝑛+1 = 𝑒−𝑥𝑛 + 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
Aratati ca:
a) Sirul (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 are limita +∞.
ln(𝑛)
b) lim = 1.
𝑛→∞ 𝑥𝑛
Mihai Chis
CAPITOLUL 3. CLASA XI 56
3.1.15 Valcea
Subiectul 1
a) Sa se arate ca det(𝑋 + 𝑌 ) + det(𝑋 − 𝑌 ) = 2(det 𝑋 + det 𝑌 ), ∀𝑋, 𝑌 ∈ 𝑀2 (𝐶).
b) Demonstrati ca pentru orice matrice din 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) are loc egalitatea:
(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 = (det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) − 4 det 𝐴 det 𝐵) ⋅ 𝐼2 .
***
Subiectul 2
Fie 𝛼 ∈ 𝑅. Pentru 𝑛 ≥ 3 definim:
2𝑘Π 2𝑘Π
𝑐𝑜𝑠(𝛼 + ) − 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑠𝑖𝑛(𝛼 + ) − 𝑠𝑖𝑛𝛼)
𝑛 𝑛
Δ𝑘 = .
𝑐𝑜𝑠(𝛼 + 2(𝑘 + 1)Π ) − 𝑐𝑜𝑠𝛼 2(𝑘 + 1)Π
𝑠𝑖𝑛(𝛼 + ) − 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑛 𝑛
𝑛−2
∑
Sa se calculeze limita sirului (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , 𝑎𝑛 = ∣Δ𝑘 ∣.
𝑘=1
Subiectul 3
1 𝑎
Fie sirurile: (𝑥𝑛 )𝑛≥1 definit prin 𝑥1 = 𝑎 > 1, 𝑥𝑛+1 = (𝑥𝑛 + ) si 𝑦𝑛 =
√ 2 𝑥𝑛
𝑥𝑛 − 𝑎, ∀𝑛 ≥ 1.
1
a) Sa se arate ca 𝑦𝑛+1 < 𝑦𝑛 .∀𝑛 ≥ 1.
2
b) Sa se calculeze lim𝑛→∞ 𝑥𝑛 .
***
Subiectul 4
Fie matricea 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea ca 𝐴2009 = 𝑂2 . Sa se arate ca 𝐴2 = 𝑂2 .
***
CAPITOLUL 3. CLASA XI 57
3.1.16 Vaslui
Subiectul 1
a) Sa se arate ca nu exista matrici patratice de ordin 2 , 𝑋 , cu elemente numere
rationale astfel incat 𝑋 4 = −𝐼2 .
b) Sa se dea un exemplu de matrice 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu proprietatea 𝑋 4 = −𝐼2 .
***
Subiectul 2
Fie sirul de numere reale (𝑥𝑛 )𝑛≥1 definit astfel: 𝑥1 = 𝑎, 𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ∕= 1 ,
2𝑥𝑛 2 = 𝑥𝑛 (3𝑥𝑛+1 − 1) + 3𝑥𝑛+1 + 1, ∀𝑛 ≥ 1. Calculati lim 𝑥𝑛 .
𝑛→∞
Brasoveanu Valeriu
Subiectul 3
Se da determinantul:
𝑧𝑛 𝑧3 𝑧2
⋅⋅⋅ 𝑧+1
𝑧𝑛 𝑧3 2
⋅⋅⋅ 𝑧 +1 𝑧
𝑛 3
𝑧2
𝑑𝑛 (𝑧) = 𝑧
⋅⋅⋅ 𝑧 +1 𝑧
.. .. .. ..
. ⋅⋅⋅ . . .
𝑧𝑛 + 1 ⋅⋅⋅ 𝑧3 𝑧2 𝑧
.
Rezolvati in 𝐶 ecuatia 𝑑𝑛 (𝑧) = 0.
***
Subiectul 4
Calculati:
2−𝑥 4−𝑥 6−𝑥 12 − 𝑥 𝑥
⎛ ⎞
lim ⎝2 𝑥 + 4 𝑥 + 6 𝑥 + 12 𝑥 ⎠
𝑥→∞
***
CAPITOLUL 3. CLASA XI 58
Gazeta Matematica
√
Subiectul 3.Fie (𝑥𝑛 )𝑛≥1 un sir definit de 𝑥1 = 2, 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 + 𝑛1 , ∨𝑛 ≥
1.Aratati ca lim 𝑥𝑛 = 1 si calculati lim (𝑥𝑛 )𝑛 .
𝑛→∞ 𝑛→∞
Benjamin Bogosel,Timisoara
Mihai Baluna
CAPITOLUL 3. CLASA XI 59
G.Rene
Vasile Pop
Cristinel Mortici
Subiectul 1
Pe o tabla 𝑛 × 𝑛 , cu 𝑛2 patratele se aseaza un pion intr-un patratel arbitrar.
Pionul presupus a fi intr-o coloana 𝑘 , poate fi mutat in orice patrat din linia 𝑘.
Aratati ca exista o secventa de 𝑛2 mutari astfel incat orice patrat al tablei este
vizitat exact o data si pionul se intoarce la pozitia initiala.
Subiectul 2
CAPITOLUL 3. CLASA XI 60
Subiectul 3
Doua cercuri 𝛾1,2 se taie in punctele 𝑋 si 𝑌 . Prin 𝑌 se duce paralela la tangenta
comuna cea mai apropiata. Aceasta intersecteaza a doua oara cercurile 𝛾1,2 in 𝐴
respectiv 𝐵. Fie 𝑂 centrul cercului tangent exterior la 𝛾1,2 si tangent interior la
cercul circumscris triunghiului 𝐴𝑋𝐵. Aratati ca 𝑋𝑂 este bisectoare in unghiul
∕ 𝐴𝑋𝐵.
Subiectul 4
Aratati ca pentru orice functie 𝑓 : (0, ∞) → (0, ∞) exista numere reale strict
pozitive 𝑥, 𝑦 astfel incat 𝑓 (𝑥 + 𝑦) < 𝑦 ⋅ 𝑓 (𝑓 (𝑥)).
Subiectul 1
𝑛
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 de numere reale definit prin 𝑥1 = 1 si 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 −
,
𝑛 + 1
oricare ar fi 𝑛 ≥ 1. Sa se arate ca sirul este divergent.
Subiectul 2
a) Sa se determine doua matrice 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea ca 𝐴2 + 𝐵 2 = 𝐼2
si matricea 𝐴𝐵 − 𝐵𝐴 este inversabila.
b) Fie 𝑛 un numar natural impar si matricele 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) astfel incat 𝐴2 +
𝐵 2 = 𝐼𝑛 . Sa se arate ca det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) = 0.
Andrei Ciupan
Subiecrul 3
Fie 𝑃, 𝑄 : 𝑅 → 𝑅 doua functii polinomiale neconstatne cu proprietatea ca exista
se este finita lim𝑥→∞ ([𝑃 (𝑥)] − [𝑄(𝑥)]). Sa se arate ca exista 𝑛 ∈ 𝑍 astfel incat
𝑃 (𝑥) − 𝑄(𝑥) = 𝑛 , oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑅.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 61
Gheorghe Iurea
Subiectul 4
Fie 𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) o matrice simetrica cu elementele de pe diagonala principala
egale cu 1 si cu suma modulelor elementelor de pe fiecare linie mai mica sau
egala cu 2. Sa se arate ca det(𝐴) ≤ 1.
Cosmin Pohoata
Subiectul 1
Aratati ca , daca 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑍) satisface 𝐴4 = 𝐼2 , atunci 𝐴2 = 𝐼2 sau 𝐴2 = −𝐼2 .
Subiectul 2
Fie matricele 𝐴 ∈ 𝑀3,2 (𝑅), 𝐵 ∈ 𝑀2,3 (𝑅), 𝐶 = 𝐴𝐵 si 𝐷 = 𝐵𝐴 . Aratati ca daca
⎛ ⎞
6 9 3
𝐶 = ⎝ −3 −6 −3 ⎠ , atunci :
3 9 6
1) 𝐶 2 = 3𝐶 si 𝐷3 = 3𝐷2 ;
2) 𝐷 = 3𝐼2 .
Subiectul 3
Fie 𝑥0 = 0, 𝑦0 > 0 si sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥0 , (𝑦0 )𝑛≥0 definite prin
𝑥𝑘 = 𝑥𝑘−1 − 𝑦𝑘−1 , ∀𝑘 ≥ 1
𝑦𝑘 = 𝑦𝑘−1 − 𝑒𝑥𝑘 + 𝑒𝑥𝑘−1 , ∀𝑘 ≥ 1.
Sa se arate ca sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥0 , (𝑦0 )𝑛≥0 admit limite si sa se calculeze limitele
lor.
Subiectul 4
Calculati
lim 𝑛 ⋅ sin 1 ⋅ sin 2 ⋅ ... ⋅ sin 𝑛
𝑛→∞
CAPITOLUL 3. CLASA XI 62
Subiectul 1
(𝑠𝑖𝑛3 𝑥 + sin 𝑥 + 1)𝑛 − 1
Calculati lim , 𝑛 ∈ 𝑁∗
𝑥→0 𝑠𝑖𝑛𝑛 𝑥 + 4 sin 𝑥
Subiectul 2
Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑍) si 𝑇 𝑟(𝐴) = 1. Sa se arate ca:
(det 𝐴) ⋅ det(𝐴3 + 𝐴 + 𝐼2 ) ≤ 2det4 𝐴 − 4det3 𝐴 + det2 𝐴 + det 𝐴 + 1.
Viorel Botea
Subiectul 3
Fie sirurile de numere reale pozitive (𝑥𝑛 )𝑛 , (𝑦𝑛 )𝑛 , (𝑧𝑛 )𝑛 astfel incat
𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛 √ 3
𝑥𝑛+1 = , 𝑦𝑛+1 = 3 𝑥𝑛 ⋅ 𝑦𝑛 ⋅ 𝑧𝑛 , 𝑧𝑛+1 = .
3 1 1 1
+ +
𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛
Demonstrati ca sirurile au limite si limitele lor sunt finite.
Dan Negulescu
Subiectul 1
𝑦𝑛
Se considera sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si (𝑦𝑛 )𝑛≥1 date de 𝑥1 = 3, 𝑦1 = 2, 𝑥𝑛+1 = +3
10
𝑥𝑛
si 𝑦𝑛+1 = + 2, ∀𝑛 ≥ 1. Sa se arate ca (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si (𝑦𝑛 )𝑛≥1 sunt convergente si
10
sa se determine limitele lor.
CAPITOLUL 3. CLASA XI 63
Marius Mohonea
Subiectul 2
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) cu proprietatile: 3𝐴𝐵 2 𝐴 = 2𝐵 2 𝐴2 + 𝐴 si 𝐴2 𝐵 = 𝐼𝑛 . Aratati
ca det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 0.
Andrei Alban
Subiectul 3
Sa se determine functiile 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 , derivabile pe 𝑅 , cu derivatele continue
pe 𝑅 , ce satisfac conditiile : ∀𝑥 ∈ 𝑅, ∣𝑓 ′ (𝑥)∣ ≤ 7𝑓 (𝑥) si 𝑓 (3) = 0.
Iulian Danielescu
Subiectul 1 (√ )
2
Fie 0 < 𝑎 < 𝑏 < 2𝑎, 𝑏 ∕= 𝑎 1 + iar (𝑥𝑛 )𝑛≥0 , (𝑦𝑛 )𝑛≥0 , (𝑧𝑛 )𝑛≥1 trei siruri
2
reale ce indeplinesc conditiile:
√
i) 𝑥0 = 𝑏, 𝑥𝑛+1 = 𝑎 + 𝑥𝑛 (2𝑎 − 𝑥𝑛 ), ∀𝑛 ≥ 0 ;
Aratati ca (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este divergent , iar sirul (𝑧𝑛 )𝑛≥1 este convergent.
Doru Isac
Subiectul 2
Notam cu 𝐶[0, 1] familia functiilor continue 𝑓 : [0, 1] → [0, 1] si definim aplicatia
CAPITOLUL 3. CLASA XI 64
1
𝜔 : 𝐶[0, 1] → 𝐶[0, 1] prin 𝜔(𝑓 )(𝑥) = 𝑓 (𝑥) + 2𝑥(1 − 𝑥).
2
a) Aratati ca 𝜔 e bine definita.
b) Calculati 𝜔 𝑛 (ℎ) = 𝜔 ∘ 𝜔 ∘ ... ∘ 𝜔(ℎ) de 𝑛 ori , unde ℎ ≡ 0.
c) Daca ℎ ≡ 0 atunci , pentru orice 𝑥 ∈ [0, 1] sirul (𝜔 𝑛 (ℎ))𝑛 este convergent iar
functia definita prin 𝑓 (𝑥) = lim 𝜔 𝑛 (ℎ) apartine lui 𝐶[0, 1].
𝑛→∞
Nicolae Secelean
Subiectul 3
Fie 𝛼 ∈ (0, 1) si functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca exista lim (𝑓 (𝑥 + 1) −
𝑛→∞
𝛼𝑓 (𝑥)) = 0. Sa se arate ca lim 𝑓 (𝑥) = 0.
𝑥→∞
Emil C. Popa
Subiectul 4
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅) . Sa se arate ca det[(𝐴𝐵 + 𝐵𝐴)4 − (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)4 ] ≥ 0.
G.M. 12/2007
Subiectul 1
⎛ 𝜋 𝜋 ⎞
𝑐𝑜𝑠 −𝑠𝑖𝑛
⎜ 2 2 ⎟
a) Calculati 𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + ... + 𝐴2009 , unde 𝐴 = ⎜ ⎟
⎝ 𝜋 𝜋 ⎠
𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠
2 2
{ ( ) ( ) }
2009 9002 2009 9002
b) Determinati multimea 𝑀 = 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅)∣ 𝐵−𝐵 = 𝐼2
2008 8002 2008 8002
Subiectul 2 ( )
1 1 1
a) Calculati: lim √
2009
√
+ 2009 √
+ ... + 2009 .
𝑛→∞ 𝑛2009 + 1 𝑛2009 + 2 𝑛2009 + 𝑛
1 1 1
b) Aratati ca sirul 𝑥𝑛 = 1 + 2 + 2 + ... + 2 este convergent , apoi calculati
2 3 𝑛
limita(sa , folosind eventual faptul presupus cunoscut ca:
𝜋2
)
1 1 1
lim 1 + 2 + 2 + ... + =
𝑛→∞ 3 5 (2𝑛 − 1)2 8
Subiectul 3
𝑥2 𝑥3
Fie functia 𝑓 : [0, ∞) → 𝑅 , data prin 𝑓 (𝑥) = 𝑒𝑥 − 1 − 𝑥 − − .
2 6
Demonstrati ca 𝑓 (0) = 𝑓 ′ (0) = 𝑓 ”(0) = 𝑓 ”′ (0) si deduceti ca:
𝑥2 𝑥3
𝑒𝑥 ≥ 1 + 𝑥 + + , ∀𝑥 ≥ 0.
2 6
Subiectul 1
Fie 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 3. Sa se determine numarul permutarilor 𝜎 ∈ 𝑆𝑛 astfel incat
𝜎(𝜎(𝜎(1))) = 2.
Dinu Serbanescu
Subiectul 2
𝑛
∑
Fie 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 )1≤𝑖,𝑗≤𝑛 o matrice cu elemente reale pozitive astfel incat 𝑎𝑖𝑗 ,
𝑗=1
pentru orice 𝑖 = {1, 2, ..., 𝑛}.
Vasile Pop
Subiectul 3
𝑎𝑛 + 1
Fie sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 definit prin 𝑎1 > 1 si 𝑎𝑛+1 pentru 𝑛 ≥ 1.
𝑎𝑛 + 𝑛
a) Sa se arate ca (𝑎𝑛 )𝑛≥1 este strict descrescator si lim 𝑎𝑛 = 0.
𝑛→∞
b) Sa se calculeze lim 𝑛𝑎𝑛 .
𝑛→∞
Florian Dumitrel
Subiectul 4
𝑎𝑛 1
Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 un sir de numere reale cu proprietatea ca exista lim = .
𝑛→∞ 1 + 𝑎𝑛 2 2
Sa se arate ca lim 𝑎𝑛 = 1.
𝑛→∞
Florian Dumitrel
𝑍𝑖𝑢𝑎1
Subiectul 1
Pentru 𝑛 ≥ 2, 𝑛 ∈ 𝑁 , notam cu 𝑀2,𝑛 ({−1, 1}) multimea matricelor de tip
(2, 𝑛) cu elemente in multimea {−1, 1}. Daca 𝐴 ∈ 𝑀2,𝑛 ({−1, 1}), notam
cu 𝑚𝐴 numarul minorilor nenuli de ordin 2 ai matricei 𝐴. Sa se calculeze
max{𝑚𝐴 ∣ 𝐴 ∈ 𝑀2,𝑛 ({−1, 1})}.
Laura Nastasescu
Subiectul 2
𝑛
∑
[𝑘𝑒1/𝑘 ]
𝑘=1
Sa se calculeze : lim .
𝑛→∞ 𝑛2
Ionel Tudor
CAPITOLUL 3. CLASA XI 67
Subiectul 3
Consideram numerele 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 > 1 astfel incat 𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 = 8. Sa se demonstreze
2 2 2 2
inegalitatea: 𝑎𝑎 𝑏𝑏 𝑐𝑐 𝑑𝑑 ≥ 65536.
Subiectul 4
Fie 𝑛 ≥ 2 natural. Sa se arate ca polinomul 𝑓 = 𝑋 𝑛−1 + 𝑋 𝑛−2 + ... + 𝑋 + 1
este ireductibil in 𝑍[𝑋] daca si numai daca n este prim.
Marcel Tena
𝑍𝑖𝑢𝑎2
Subiectul 1
𝑥3 𝜋
Sa se rezolve in numere reale ecuatia: − 𝑥 + = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥.
3 6
Aurel Dobosan
Subiectul 2
1
Se considera functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑥 + pe graficul careia luam
∗
𝑥
punctele 𝐴𝑛 (𝑛, 𝑓 (𝑛), 𝑛 ∈ 𝑁 . Notand cu 𝑆𝑛 aria triunghiului 𝐴𝑛 𝐴𝑛+1 𝐴𝑛+2 , sa
∑𝑛
se calculeze lim 𝑆𝑘 .
𝑛→∞
𝑘=1
Marian Teler
Subiectul 3
1 1
Demonstrati ca daca 0 < 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑, 𝑒 ≤ 1, atunci ≥ +
𝑎+𝑏+𝑐+𝑑+𝑒 5
+(1 − 𝑎)(1 − 𝑏)(1 − 𝑐)(1 − 𝑑)(1 − 𝑒).
Marin Chirciu
Subiectul 4
Aratati ca ecuatia 𝑥5 = 4𝑥+1 are exact doua radacini reale 𝑥1 < 𝑥2 si calculati
[𝑥2 ] − [𝑥1 ].
Ionel Tudor
CAPITOLUL 3. CLASA XI 68
Subiectul 1 ⎛ ⎞
( ) 𝑖 sin 𝛼 cos 𝛼
𝑖 cos 𝛼 sin 𝛼 ⎠ , 𝛼 ∈ 𝑅.
Fie 𝐴 = ,𝐵 = ⎝
− sin 𝛼 −𝑖 cos 𝛼
− cos 𝛼 −𝑖 sin 𝛼
a) Aratati ca 𝐴2009 = 𝐴.
b) Gasiti 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , astfel incat det(𝐴 + 𝜆𝐵)𝑛 = det(𝐴 − 𝜆𝐵)𝑛 , ∀𝜆 ∈ 𝑅.
Subiectul 2
𝑛
√ ∑
Fie 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑥 ⋅ [ 𝑥] si 𝑥𝑛 = 𝑓 (𝑘 2 + 𝑘), ∀𝑛 ≥ 1.
( )𝑛 𝑘=1
4𝑥𝑛
Calculati: lim .
𝑛→∞ 𝑛4
Subiectul 3
Se considera 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie continua cu proprietatea ca exista
lim (𝑓 (𝑥) + 𝑥) si lim (𝑓 (𝑥) + 𝑥) ambele finite.
𝑥→−∞ 𝑥→∞
Aratati ca:
a) Functia 𝑓 nu este marginita.
b) Daca 𝑓 + 1𝑅 este periodica , atunci exista 𝑎 ∈ 𝑅 astfel incat
𝑓 (𝑥) = −𝑥 + 𝑎, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Capitolul 4
Clasa XII
4.1.1 Arges
√ √
𝑥 ∗ 𝑦 = ( 2009 𝑥 + 2009 𝑦 − 1)2009 , (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅
69
CAPITOLUL 4. CLASA XII 70
𝑥
𝐹 (𝑥) = [2𝑓 (𝑥) − 𝑥 − 4] + 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ (0, ∞); Sa se determine functia f.
2
∫
1
b) Calculati: 𝑑𝑥, 𝑥 > 0.
𝑥(𝑥𝑙𝑛18 + 1)
I.S.J Arges
4.1.2 Braila
***
∫
cos 𝑥
2. Sa se calculeze 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
(2 + sin 𝑥)(3 + sin 𝑥)3
Gazeta Matematica
CAPITOLUL 4. CLASA XII 71
***
***
4.1.3 Caras-Severin
RMCS 26
***
𝑥2 + 𝑥 + 1 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
∫
4. Sa se determine ⋅𝑒 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥2 + 1
CAPITOLUL 4. CLASA XII 72
4.1.4 Calarasi
***
𝑥𝑛−1 (𝑥2𝑛 − 1)
∫
2. Sa se calculeze 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥4𝑛 + 1
***
***
2𝑛𝑥 − 2𝑥
∫
4. Calculati: 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
(1 + 2𝑥 )𝑛+1
G.M. 9/2007
4.1.5 Cluj
( )
3 1̂ 2̂
2. Determinati matricea 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑍5 ), stiind ca 𝑋 = .
3̂ 1̂
4.1.6 Dolj
3. Sa se calculeze integrala:
𝑒𝑥 (𝑥 − 𝛼)
∫
𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, ∞), 𝛼 ∈ 𝑅.
𝑥(𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 )
4.1.7 Galati
(𝑥 + 2)𝑒𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
∫
Subiectul 3.a) Calculati 𝑑𝑥, 𝑥 > 0.
∫ (1 + 𝑥2 )2
sin 𝑥 ( 𝜋)
b) Calculati 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 0, .
2009 sin 𝑥 + 2008 cos 𝑥 2
sin 𝑥 − 𝑥 cos 𝑥
∫
3. Sa se calculeze: 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, 𝜋2 ).
𝑥2 − sin2 𝑥
∫ 1 √
𝑛
4. Fie 𝐼𝑛 = 1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
0
a) Sa se calculeze 𝐼2 .
b) Sa se arate ca sirul (𝐼𝑛 )𝑛≥2 este convergent si sa se determine limita sa.
4.1.8 Hunedoara
∫2. Calculati:
1
a) 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, ∞).
𝑥(1 + 𝑥)3
∫ 𝜋2
cos 2𝑥
b) 𝑑𝑥.
0 (sin 𝑥 + cos 𝑥)𝑛
1 1 1 𝜋
4. a) Aratati ca: lim 𝑛( + 2 + ... + 2 )= .
𝑛→∞ 𝑛2 + 1 2 𝑛 + 22 𝑛 + 𝑛2 4
b) Dovediti ca (∀)𝑦 ∈ (0, 1), exista un sir (𝑦𝑛 )𝑛≥1 de numere reale astfel incat
1 1 1
lim 𝑛( 2 2
+ 2 2
+ ... + 2 ) = y.
𝑛→∞ 𝑛 + 𝑦1 𝑛 + 𝑦2 𝑛 + 𝑦𝑛 2
4.1.9 Iasi
1
{
cos , x ∕= 0
1. a) Demonstrati ca functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, f(x)= 𝑥 , are primitive
0, x =0
b) Dati exemplu de o functie neintegrabila care sa admita primitive si un exem-
plu de functie integrabila care sa nu admita primitive.
√ √
∫
2. a) Calculati 𝑙𝑛( 1 + 𝑥 − 1 − 𝑥)𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, 1].
4.1.10 Prahova
𝑥3𝑛−1 + 𝑥𝑛−1
∫
4. Fie 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ . Sa se calculeze: 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥4𝑛 − 𝑥2𝑛 − 1
CAPITOLUL 4. CLASA XII 78
4.1.11 Sibiu
{ ( ) }
𝑢 0 2009
1. Fie multimea G= 𝐴 = /𝑢, 𝑣 ∈ 𝐶; 𝐴 = 𝐼2 ;
0 𝑣
a) Aratati ca G este parte stabila a multimii matricelor patratice de ordinul 2
in raport cu inmultirea matricelor.
b) Demonstrati ca (𝐺, ⋅ ) este grup abelian.
c) Cate elemente are grupul?
b) Calculati:
𝜋 𝜋 2𝜋 (𝑛 − 1)𝜋
lim (sin + sin + ... + sin ).
𝑛→∞ 3𝑛 3𝑛 3𝑛 3𝑛
Gazeta Matematica
CAPITOLUL 4. CLASA XII 79
∫ 𝑏 ∫ 𝑐 ∫ 𝑏
𝑔(𝑥)(𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = a 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + b 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥.
𝑎 𝑎 𝑐
4.1.12 Timis
⎧ ⎛ ⎞ ⎫
⎨ 0 𝑎 0 ⎬
2. Fie G = 𝐴𝑎,𝑏 /𝐴𝑎,𝑏 = ⎝ 0 𝑎 0 ⎠ , 𝑎 ∈ 𝑅∗ , 𝑏 ∈ 𝑅 .
𝑎 𝑏 𝑎
⎩ ⎭
a) Aratati ca G este parte stabila a lui 𝑀3 (𝑅) in raport cu inmultirea matricilor;
b) (𝐺, ⋅ ) este grup comutativ;
c) Calculati 𝐴𝑛𝑎,𝑏 , oricare ar fi 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ ;
d) Determinati 𝑋 ∈ 𝐺 astfel incat 𝐴1,2 ⋅ 𝑋 = 𝐴2,1 .
a = bab si b = aba
𝑒𝑥 − 𝑒−𝑥
4. Fie functiile 𝑓, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅, definite prin f(x) = sh(x)= , respectiv
2
𝑒𝑥 + 𝑒−𝑥
g(x)= ch(x) = . Aratati ca:
2
a) Functia f este bijectiva.
b) f’=g, g’=f si 𝑔 2 (𝑥) − 𝑓 2 (𝑥)=1, (∀)𝑥 ∈ 𝑅.
1
c) Functia inversa 𝑓 −1 este o primitiva a functiei ℎ : 𝑅 → 𝑅, √ .
𝑥2 +1
4.1.13 Vaslui
***
∫
sin 𝑥 + 2 cos 𝑥
2. Sa se calculeze: 𝑑𝑥.
3 + sin 2𝑥
𝑥−1
3. Fie functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝐺, f(x)= .
𝑥+2
a) Sa se determine multimea G si legea de compozitie Δ : 𝐺 × 𝐺 → 𝐺 astfel
∗
incat (𝑅+ , ⋅ ) ≈ (𝐺, Δ).
∗
}, 𝑛 ∈ 𝑁 .
b) Sa se calculeze |𝑥Δ𝑥Δ...Δ𝑥
{z
𝑛 𝑜𝑟𝑖
CAPITOLUL 4. CLASA XII 81
***
4.1.14 Valcea
***
√
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
2. Pe multimea 𝑅+ ∗
se introduce legea 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑎 𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑥+𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑦−𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑏 , unde a,b
∗
∈ 𝑅+ / {1}, n impar, 𝑛 ∕= 1. Sa se arate ca:
∗
a) (𝑅+ , ∗) este grup abelian;
∗
b) Grupul (𝑅+ , ∗) este izomorf cu grupul aditiv al numerelor reale.
***
∫ 1
3. Fie 0 < 𝑎 < 𝑏. Sa se calculeze lim ( [𝑏𝑥 + 𝑎(1 − 𝑥)]𝑡 𝑑𝑥).
𝑡→0 0
***
1
(1 + 𝑥4 )⋅ 𝑒𝑥
∫
4. Sa se calculeze: 𝑑𝑥.
−1 (1 + 𝑥6 )⋅ (𝑒𝑥 + 1)
CAPITOLUL 4. CLASA XII 82
Subiectul
∫𝑥 1.Fie 𝑓 : [0, ∞) → [0, ∞) o functie descrescatoare , astfel incat
0
𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 < 1,oricare ar fi 𝑥 ≥ 0.Sa se arate ca:
∫ 𝑥
a) lim 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 exista si este finita;
𝑥→∞ 0
b) lim 𝑥𝑓 (𝑥) = 0.
𝑥→∞
P.M.Tristar
a) 𝑥2 = 𝑥 oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝐴;
Gazeta Matematica
∫ 1
Subiectul 3.Fie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅 o functie continua astfel incat (𝑥−1)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 =
0
0. sa se arate ca:
∫ 𝑥 ∫ 𝑥
1
a) functia 𝐻 : [0, 1] → 𝑅, 𝐻(𝑥) = 𝑥 𝑡𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 − 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 daca 𝑥 ∈ (0, 1]
0 0
si 𝐻(0) = 0, indeplineste conditiile teoremei lui Rolle pe intervalul [0, 1];
∫ 𝑎
b) Exista un punct 𝑎 ∈ (0, 1) astfel incat 𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 𝑎𝑓 (𝑎).
0
Mateforum,Cezar Lupu
Marian Andronache,Bucuresti
G.Rene
Dorel Mihet
Marian Andronache
1. Fie f, g doua functii polinomiale reale, de acelasi grad, ambele avand coefi-
cientul dominant egal cu 1. Daca g nu are radacini reale pozitive, calculati:
∫ 1
𝑓 (𝑛𝑥)
lim 𝑛 𝑥( − 1)𝑑𝑥
𝑛→∞ 0 𝑔(𝑛𝑥)
Radu Gologan
2. Fie A un inel.
a) Aratati ca daca 𝑥 ∈ 𝐴 este nilpotent (exista 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ cu 𝑥𝑘 = 0) atunci 1+x
este inversabil.
b) Daca A este finit, numarul elementelor inversabile este un numar prim iar
elementele neinversabile sunt nilpotente si numarul elementelor nein- versabile
este mai mare sau egal cu numarul elementelor inversabile, aratati ca A are 4
elemente.
***
𝑓 (𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥) = (1 + 𝑥2 )𝑓 (𝑥),
pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅.
Marian Andronache
( )
1̂ 4̂
2. Fie matricea 𝐴 = ∈ 𝑀2 (𝑍5 ). Decideti daca multimea 𝐺 =
3̂ 2̂
{𝐴, 𝐴2 , 𝐴3 , 𝐴4 } este grup in raport cu inmultirea matricelor.
𝑛
∑ 𝑥𝑘 𝑘
𝑦𝑛 = 𝑓( )
𝑛 𝑛
𝑘=1
2𝑛𝑥 − 2𝑥
∫
1. Calculati: 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁 , 𝑥 ∈ 𝑅.
(1 + 2𝑥 )𝑛+1
Notam cu:
⎧
⎨ 1 − (1 − 𝑥2 )𝑛
3. Fie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅, f(x) = , x ∈ (0, 1] , (∀)𝑛 ∈ 𝑁 ∗
⎩ 𝑛, 𝑥2
x =0
a) Aratati ca f este derivabila in 0.
∫ 1 ∫ 1
b) Demonstrati ca 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = −1 + 2𝑛 (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥.
0 0
c) Deduceti identitatea:
1 1 1 2⋅ 4⋅ 6⋅ ...⋅ (2𝑛)
𝐶𝑛1 − 𝐶𝑛2 + 𝐶𝑛3 − ... + (−1)𝑛−1 𝐶 𝑛 = −1 + .
3 5 2𝑛 − 1 𝑛 1⋅ 3⋅ 5⋅ ...⋅ (2𝑛 − 1)
***
∫ 𝑥
2008
(𝑓 (𝑥))2009 = (𝑓 (𝑡)) 𝑑𝑡, oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑅.
0
Cristinel Mortici
G = {𝑧 ∈ 𝐶∣ 𝑧 3 + 𝑝𝑧 2 + 𝑞𝑧 + 𝑟 = 0} ⊂ 𝐶 ∗
Revista Minus
∫ 1
1
4. Calculati: 𝑑𝑥.
−1 (3 + 𝑥2 )(1 + 𝑒𝑥 )
Gazeta Matematica
f(af(x)y)=bf(xy), ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺.
CAPITOLUL 4. CLASA XII 88
∫ 1
(𝑥 − 1)2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 0.
0
∫ 𝛼
(𝛼 − 𝑥)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 0.
0
I.V. Matei
Cristinel Mortici
∫ 𝑥
𝑓 (𝑎𝑥 + 𝑏 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡) = ax+b, ∀𝑥 ∈ 𝑅
0
Romeo Ilie
CAPITOLUL 4. CLASA XII 89
∫ 1 ∫ 1
𝑛 𝑛−1 2𝑛 + 1
(𝑡 + 𝑡 )𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 ≥ 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡.
0 𝑛(𝑛 + 1) 0
4. Se considera multimea:
{( ) }
𝑎 ˆ𝑏
𝑀= 𝑎, ˆ𝑏 ∈ 𝑍7
/ˆ
ˆ
ˆ𝑏 ˆ
𝑎
CAPITOLUL 4. CLASA XII 90
( )
4̂ 3̂
si matricea 𝐴 = ∈ 𝑀 . Sa se rezolve in M ecuatia 𝑋 6 = 𝐴.
3̂ 4̂
GM 1/2008
Partea II
Probleme propuse
91
92
4.5.1 Clasa a IX a
4.Fe a,b,c numere reale strict pozitive astfel incat abc=1.Sa se arate ca:
1 + 𝑏𝑐 1 + 𝑎𝑐 1 + 𝑎𝑏
+ + ≥3
1+𝑎 1+𝑏 1+𝑐
***
93
12.Aflati aria unui patrat pentru care exista un punct P in interiorul sau cu
∣𝑃 𝐴∣ =, 1∣𝑃 𝐵∣ = 2, ∣𝑃 𝐶∣ = 3.
Vranceanu-Procopiu 2005
𝐴𝑀
15.Fie ABCD un patrulater convex,𝑀 ∈ (𝐴𝐷) si 𝑁 ∈ (𝐵𝐶) cu 𝑀 𝐷 =
𝐵𝑁
𝑁 𝐶 .Notam cu P si Q intersectia dreptei MN cu BD si respectiv AC.Sa se arate
ca [MP]=[NQ] daca si numai daca 𝐴𝐵∥𝐶𝐷
16.Demonstrati inegalitatea :
∣𝑥 + 𝑦∣ + ∣𝑦 + 𝑧∣ + ∣𝑧 + 𝑥∣ ≤ ∣𝑥∣ + ∣𝑦∣ + ∣𝑧∣ + ∣𝑥 + 𝑦 + 𝑧∣, ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝑅
4.5.2 Clasa a X a
1.Fie numerele reale a,b,c astfel incat 𝑎 ≥ 𝑏 ≥ 𝑐 > 1.Sa se demonstreze ca este
adevarata inegalitatea 𝑙𝑜𝑐𝑐 (𝑙𝑜𝑔𝑐 𝑏) + 𝑙𝑜𝑐𝑏 (𝑙𝑜𝑔𝑏 𝑎) + 𝑙𝑜𝑐𝑎 (𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑐) ≥ 0.
5.Fie a,b,c trei numere complexe cu proprietatile : ∣𝑎∣ = ∣𝑏∣ = ∣𝑐∣ si abc=ab+bc+ac=1.Sa
se calculeze a+b+c.
7.Fie A,B,C,D patru puncte din plan,distincte,de afixe a,b,c,d astfel incat
𝑎2 + 𝑏2 = 𝑏2 + 𝑐2 = 𝑐2 + 𝑑2 = 0.Aratati ca ABCD este patrat.
Arhimede 2007
4.5.3 Clasa XI
Al.Myller 2008
Al.Myller 2005
Arhimede 2007
Dana Heuberger
98
∗
9.Determinati functiile derivabile𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅+ care indeplinesc
urmatoarele conditii:
a)𝑓 ′ 𝑔 + 𝑓 𝑔 ′ = 𝑓 2 + 𝑔 2
b)𝑔 2 (𝑥) + 𝑓 2 (𝑥) = 𝑥
c)f(0)=0
Bogdan Stoean
Partea III
Indicatii si raspunsuri
99
100
4.6 Clasa IX
Arges
Cluj
1 𝑥2 +1 17 𝑥2 +1 𝑥2 +1
1.𝑥 ∈ [−4, 4] ⇒ 1 ≤ 𝑥2 + 1 ≤ 17 ⇒ 5 ≤ 5 ≤ 5 , 5 ∈𝑍 ⇒ 5 ∈
{1, 2, 3} 𝑒𝑡𝑐...
Dolj
101
√
1.Se tine cont de observatia : exista 2k+1 numere naturale p cu [ 𝑝] = 𝑘.
Galati
sin 53∘ − 2 cos 40∘ sin 13∘ sin 40∘ cos 13∘ + cos 40∘ sin 13∘ − 2 cos 40∘ sin 13∘
2.𝐸 = ∘
= =
∘
cos 63 cos 63∘
sin 27
=1
cos 63∘
Iasi
1
4.a)Se arata ca 𝑀 𝐷 = − 14 𝑀 𝐶.
b)Se aplica teorema lui Menelaus in triunghiul BDC si se foloseste punctul an-
terior.
Sibiu
2.a)Calcul direct
b)Daca n=0 atunci 𝑆0 = 2,si 𝑆1 = 12
Avem 𝑆𝑛+1 = 12𝑆𝑛 −35𝑆𝑛−1 .Presupunem ca exista 𝑛 ≥ 1 astfel incat 𝑆𝑛 ∣𝑆𝑛+1 ,deci
exista k astfel incat 𝑆𝑛+1 = 𝑘𝑆𝑛 ⇒ 35𝑆𝑛−1 = (12 − 𝑘)𝑆𝑛 .Cum 35 nu divide pe
12-k,5 sau 7 trebuie sa divida pe 𝑆𝑛 ,imposibil.
Timis
1.
Se folosesc urmatoarele proprietati:
i)Daca 𝑥 ∈ 𝑍 atunci [𝑥] + [−𝑥] = 0
i)Daca 𝑥 ∕∈ 𝑍 atunci [𝑥] + [−𝑥] = 1
Vaslui
Alexandru Myller
{ }
2.Trebuie eliminate cel putin unul dintre 𝑎, 𝑎2 ,deci cel putin 10 elemente.
Pe de alta parte,daca eliminam 1,2...10 ramane o multime de tipul cerut.
Unirea
√ √
1.Fie 𝑛 ∈ 𝑁, [ 𝑥2 ] = 𝑛.Avem {4𝑥} = 4 5 − 7 − 𝑛.Din 0 ≤ 4 5 − 7 − 𝑛 < 1
√
obtinem n=1 si deci {𝑥} = 5 − 2 etc
Trident
1
1.Se face 𝑥 → 𝑥 si se ajunge 𝑓 (𝑥) = (𝑥 + 3)2 iar suma ceruta se calculeaza
usor.
2.Aplica
√ inegalitatea
√ CBS si √
obtinem: √ √ √
(𝑛2 − 1)([ 1]2 + [ 2]2 + ... + [ 𝑛2 − 1]2 ) ≥ ([ 1] + [ 2] + ... + [ 𝑛2 − 1])2
√ √ √
Tinand cont de egalitatea [ 1] + [ 2] + ... + [ 𝑛2 − 1] = 𝑛(𝑛−1)(4𝑛+1)
6 rezulta
inegalitatea ceruta.
Vasile Dumitrache
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑎 𝑎1
2. + + ... + ≤ +
𝑎1 𝑎2 + 𝑛 − 1 𝑎2 𝑎3 + 𝑛 − 1 𝑎𝑛 𝑎1 + 𝑛 − 1 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1
𝑎1 𝑎𝑎 𝑎1 + 𝑎2 ... + 𝑎𝑛
+ ... + = Deci ramane de
𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1
aratat ca 𝑎1 + 𝑎2 ... + 𝑎𝑛 ≤ 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1.Aceasta ultima inegalitate se obtine
tinand ca daca 𝑥, 𝑦 ∈ (0, 1) atunci (1 − 𝑥)(1 − 𝑦) ≥ 0 adica 𝑥 + 𝑦 ≤ 𝑥𝑦 + 1.
105
3.Fie ABC triunghiul data.Se duc paralele prin punctul P la laturile tri-
unghiului ABC ca taie latura BC in M si Q , latura AC in N si T si latura AB
in R si S . In triunghiurile PMQ,PNT si PRS avem 𝑃 𝑃1 , 𝑃 𝑃2 , 𝑃 𝑃3 mediane.Se
scrie relatia medianei vectorial si se aduna cele 3 relatii.
Victor Valcovici
Grigore Moisil
2.𝑎 = 0, 𝑏 = 1, 𝑐 = 8, 𝑑 = 2
3.12𝑎 = ∣𝑓 (2) − 2𝑓 (1) + 2𝑓 (−1) − 𝑓 (−2)∣ ≤ ∣𝑓 (2)∣ + 2∣𝑓 (1)∣ + 2∣𝑓 (−1)∣ +
∣𝑓 (−2)∣ ≤ 12.Se obtine 𝑎 = 1, 𝑏 = 0, 𝑐 = −3, 𝑑 = 0
4.𝛼 = 1
Laurentiu Duican
Gheorghe Lazar
Subiectul 2.Inegalitatile se pot scrie 𝑏𝑐 > 𝑎(−𝑒), (−𝑒)(−𝑓 ) > 𝑐(−𝑔), (−𝑔)(−ℎ) >
(−𝑓 )𝑑, 𝑑𝑎 > (−ℎ)𝑏,cu toti factorii numere reale strict pozitive.Inmultind mem-
bru cu membru aceste inegalitati se obtibe 𝑏𝑐𝑒𝑓 𝑔ℎ𝑑𝑎 > 𝑎𝑒𝑐𝑔𝑓 𝑑ℎ𝑏 absurd , caci
cei doi membrii au aceeasi valoare 𝑎𝑏𝑐𝑑𝑒𝑓 𝑔ℎ.
2
Subiectul 3.Pornim de la inegalitatea 𝑥2 +𝑦 ≥ 𝑦(𝑥+1) 𝑦+1 adevarata pentru 𝑥, 𝑦
2
numere reale pozitive,fiind echivalenta cu (𝑥 − 𝑦) ≥ 0.Inmultind inegalitatile
corespunzatoare perechilor (𝑎𝑖 , 𝑏𝑖 ), 1 ≤ 𝑖 ≤ 𝑛 obtinem inegalitatea din enunt.
Subiectul 4.Una dintre implicatii este imediata , caci pentru ratia comuna
𝑑 rezulta 𝑎𝑖 = 𝑎1 +(𝑖−1)𝑑 si 𝑏𝑗 = 𝑏1 +(𝑗 −1)𝑑, deci 𝑎𝑖 +𝑏𝑗 = 𝑎1 +𝑏1 +(𝑖+𝑗 −2)𝑑,
in total 𝑛 + 𝑚 − 1 valori distincte.
Pentru implicatia inversa , sa remarcam ca 𝑎1 + 𝑏1 < 𝑎2 + 𝑏2 < ... < 𝑎𝑛 + 𝑏1 <
𝑎𝑛 + 𝑏2 < ... < 𝑎𝑛 + 𝑏𝑚 , deci multimea sumelor contine intotdeauna cel putin
𝑛 + 𝑚 − 1 valori.
Vom proceda prin inductie dupa 𝑛 + 𝑚.Cazul 𝑛 = 𝑚 = 2 conduce la 𝑎1 + 𝑏1 <
𝑎1 + 𝑏2 , 𝑎2 + 𝑏1 < 𝑎2 + 𝑏2 , de unde 𝑎1 + 𝑏2 = 𝑎2 + 𝑏1 , adica 𝑎2 − 𝑎1 = 𝑏2 − 𝑏1 .
Pentru 𝑛 + 𝑚 > 4 , cel putin una dintre valorile 𝑛, 𝑚 (fie ea 𝑚) este mai mare
decat 2.Atunci secventa obtinuta prin eliminarea lui 𝑏𝑚 contine 𝑚 − 1 elemente
si se pierde cel putin suma 𝑎𝑛 + 𝑏𝑚 , maximul care nu mai poate fi obtinut ,
deci raman cel mult 𝑛 + 𝑚 − 2 valori posibile ale sumelor .Conform cu prima
observatie facuta , acesta este numarul minim posibil de valori, deci raman exact
𝑛 + (𝑚 − 1) − 1 valori .In mod analog , prin eliminarea lui 𝑏1 se pierde cel putin
suma 𝑎1 + 𝑏1 (minimul care nu mai poate fi obtinut),cu concluzie identica.Dar
atunci secventele initiale sunt in progresie aritmetica de aceeasi ratie.
4.7 Clasa X
Cluj
(𝑥−𝑦)(𝑦−𝑧)(𝑧−𝑥)
Atunci 𝐴 − 𝐵 = 𝑥𝑦𝑧 ≤ 0.Deci 𝐴 ≤ 𝐵
3.a) 𝑆 = 𝑛(2𝑛+1)
4
b)Folosind punctul a) ajungem la relatia:
√ 1 √ 1 √ 1
( 𝑥1 − 1 − )2 + ( 𝑥2 − 2 − )2 + ( 𝑥𝑛 − 𝑛 − )2 = 0, de unde concluzia .
2 2 2
4.a)Se face 𝑥 = 𝑦 = 1
b)Avem 0 = 𝑓 (1) = 𝑓 (𝑥⋅ 𝑥1 ) = 𝑓 (𝑥) + 𝑓 ( 𝑥1 ) ⇒ 𝑓 ( 𝑥1 ) = −𝑓 (𝑥).Fie x si y astfel
incat 𝑓 (𝑥) = 𝑓 (𝑦)
Avem 𝑓 ( 𝑥𝑦 ) = 𝑓 (𝑥) + 𝑓 ( 𝑦1 ) = 𝑓 (𝑥) − 𝑓 (𝑦) = 0.Cum 1 este singura solutie a
ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 0 obtinem ca 𝑥 = 𝑦
Dolj
1.Daca 𝑛 = 2 atunci 𝑥 ∈ 𝑍
𝑥 = 5 este solutie pentru orice n
Daca 𝑛 = 1 atunci 𝑥 = −4, 𝑥 = −5
Daca 𝑛 > 2 si 𝑥 > 0 atunci 𝑥 = 5 este singura solutie
Daca 𝑛 > 2 , n impar si 𝑥 < 0 nu avem solutii
Daca 𝑛 > 2 , n par si 𝑥 < 0 solutie ⇒ -x solutie ⇒ x=-5
𝑛 𝑛
2
∑ ∑2
𝑛
4.Prin inductie se arata ca 𝑓 (( 𝑎𝑖 )/2 ) ≤ ( 𝑓 (𝑎𝑖 ))/2𝑛
𝑖=1 𝑖=1
110
𝑛
∑ ∑𝑛
Apoi se arata ca 𝑓 (( 𝑎𝑖 )/𝑛) ≤ ( 𝑓 (𝑎𝑖 ))/𝑛 .Aceasta ultima relatie se demon-
𝑖=1 𝑖=1
streaza tinand cont de prima inegalitate si de faptul ca orice numar natural se
poate scrie ca o suma de puteri ale lui 2.
Galati
Hunedoara
3∣𝑎∣ + ∣𝑎3 − 3𝑎∣ ≥ ∣𝑎∣3 (1) obtinem 4𝑟 ≥ 𝑟3 deci 2 ≥ 𝑟. Acum daca 𝑟 > 2 nu
avem solutii. Daca 𝑟 = 2 vom avea egalitate in (1), deci exista 𝑡 ≥ 0 astfel incat
𝑎3 − 3𝑎 = 3𝑡𝑎 de unde obtinem 𝑎 ∈ {−2, 2}, de unde 𝑧 ∈ {−1, 1}
Iasi
1.Observatie: in aceasta problema apare notiunea de inegalitatea in numere
complexe.Enuntul problemei este nemodificat.Se intelege deci prin expresia 𝑧 >
0 ca z este un numar real si pozitiv.
Revenind la rezolvarea problemei fie 𝑧1 = 𝑎 + 𝑏𝑖, 𝑧2 = 𝑐 + 𝑑𝑖.Cum 𝑧1 + 𝑧2 =
𝑎 + 𝑐 + (𝑏 + 𝑑)𝑖 > 0 obtinem ca b+d=0 si 𝑎 + 𝑐 > 0 .Cum 𝑎2 + 𝑏2 = 𝑐2 + 𝑑2
obtinem ca 𝑎2 = 𝑐2 ⇒ 𝑎 = 𝑐 (a=-c nu convine). Deci 𝑧1 = 𝑧2 etc...
√ √ √ √ √
3.Avem
√ [ 3 𝑥 − 3] ∈ 𝑁 si [ 3 𝑥 − 2] ∈ 𝑁 iar [ 3 𝑥 − 3] ≤ [ 3 𝑥 − 2].Deci [ 3 𝑥 − 3] =
0 si [ 3 𝑥 − 3] = 1.Se obtine solutia orice numar din intervalul [3, 4).
Sibiu
Timis
2.Evident daca toate cele n numere sunt nule atunci si suma lor este nula.
Reciproc, daca 𝑧1 ∕= 0
∣𝑧1 +𝑧2 +...+𝑧𝑛 ∣ = ∣𝑧1 −(𝑧2 −...−𝑧𝑛 ) ≥ ∣𝑧1 ∣−∣𝑧2 +...+𝑧𝑛 ∣ ≥ ∣𝑧1 ∣−∣𝑧2 ∣−...−∣𝑧𝑛 ∣ =
1 1
∣𝑧1 ∣(1 − − ... 2 ) > 0.
2 𝑛
Prin urmare daca 𝑧1 ∕= 0 atunci 𝑧1 + 𝑧2 + ... + 𝑧𝑛 ∕= 0
Vaslui
4.Daca 𝐴(𝑧1 ), 𝐵(𝑧2 ), 𝐶(𝑧3 ),iar 𝑂(0) atunci din relatia din ipoteza avem 𝐶 ∈
(𝐴𝐵).
Relatia de demonstrat este echivalenta cu 𝑂𝐴2 ⋅ 𝐵𝐶 + 𝐵𝑂2 ⋅ 𝐴𝐶 = 𝑂𝐶 2 ⋅ 𝐴𝐵 +
𝐴𝐶⋅ 𝐵𝐶⋅ 𝐴𝐵,care reprezinta relatia lui Stewart in triunghiul OAB cu ceviana
OC.
Valcea
Unirea
114
1.Considerand
{ } partea √
intreaga si partea fractionala, deducem
[5𝑥3 ] = 1 si 2𝑥2 = 3 − 5.Deci 1 ≤ 5𝑥3 < 2 ⇒ 0 ≤ 2𝑥2 < 2
√
Daca [2𝑥2 ] = 0 atunci 2𝑥2 = 3 − √5 etc..
Daca [2𝑥2 ] = 1 atunci 2𝑥2 = 4 − 5 > 1, 7 ⇒ 5𝑥3 > 3, 6 ceea ce nu se poate
3.Se obtine f(0)=0 si 𝑓 (𝑥2 ) = 𝑥𝑓 (𝑥) si 𝑓 (−𝑦 2 ) = −𝑓 (−𝑦 2 ),de unde 𝑓 (−𝑥) =
−𝑓 (𝑥) pentru orice x real. √ √
Apoi 𝑓 (𝑥2 ) = 𝑓 (2𝑥
√
2 2
− 𝑥√ ) = 𝑥( 2 + 1)(𝑓 (𝑥 2) − 𝑓 (𝑥)
Dar 𝑓 (2𝑥2 ) = 𝑥 2𝑓 (𝑥 2) de unde 𝑓 (2𝑥2 ) = 2𝑓 (𝑥2 ).Folosind si imparitatea
functiei deducem ca 𝑓 (2𝑥) = 2𝑓 (𝑥) pentru orice x real.
Rationand inductiv obtinem 𝑓 (𝑛𝑥) = 𝑛𝑓 (𝑥) pentru orice n natural si x real.
√ √ √ √ √ √
4.Avem 𝑎 − 𝑏 = 1 ⇒ 𝑎 − 𝑏 = √𝑎 + √𝑏 si 𝑎2 − 𝑏2 = (𝑎 + 𝑏)( 𝑎 + 𝑏).
De aici obtinem (𝑎2 − 𝑏2 )2 = (𝑎 + 𝑏)2 ( 𝑎 + 𝑏)2 ≤ (𝑎 + 𝑏)3 de unde inegalitatea
ceruta.
Alexandru Myller
3.Daca 𝑀 = {𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑} , 𝑎 < 𝑏 < 𝑐 < 𝑑 atunci 𝑓 (𝑎, 𝑏)+𝑓 (𝑏, 𝑐)+𝑓 (𝑐, 𝑑) ≤ 𝑑−𝑎
si 𝑑 − 𝑎 + 𝑓 (𝑎, 𝑑) ≤ 1.
Apoi 𝑓 (𝑎, 𝑐) ≤ 12 si 𝑓 (𝑏, 𝑑) {≤ 21 deci }𝑠(𝑀 ) ≤ 2. O multime M pentru se real-
izeaza egalitatea este 𝑀 = 0, 41 , 12 , 34
(𝑎𝑚 − 1, 𝑎𝑚 + 1) contine cel putin un numar par A,deci [𝑎(𝑛 + 𝑚)] − [𝑎𝑛] =
𝐴,constant.
𝐴
Deducem [𝑎𝑚𝑝] = 𝑝𝐴 pentru orice p natural ceea ce implica 𝑎 = 𝑚 ∈𝑄
Victor Valcovici
√
2.𝜖 = − 12 + 𝑖 23 .
√
In repereul cartezian XOY notam 𝐴(1, 0) si 𝐵(− 12 , 23 ).Construim cele doua
cercuri cu centrele in A si respectiv B.Conform ipotezei problemei punctul de
afix z se afla in zona comuna celor doua cercuri .Fie M intersectia celor doua cer-
curi.Avem OAMB romb si triunghiul OAM echilateral.Deci OM=1,adica ∣𝑧∣ ≤ 1
Grigore Moisil
√
3.𝑙𝑔𝑎 + 𝑙𝑔𝑏 = 2 si se foloseste inegalitatea 2(𝑎2 + 𝑏2 ) ≥ (𝑎 + 𝑏)2
Laurentiu Duican
∑ 1.Relatia
∑din enunt se 1
obtine din urmatoarele doua relatii:
∣𝑎∣2 − 𝑅𝑒(𝑎𝑏) = ∣𝑎 − 𝑏∣2
2
∣𝑎 − 𝑏∣2 ≥ 13 ( ∣𝑎 − 𝑏∣)2
∑ ∑
Gheorghe Lazar
𝑥
1 1 32
1. 𝑥+1
+ 𝑥
− 3 𝑥 = 3∣⋅ 12𝑥 .Se ajunge la:
𝑥
3 12 𝑥 12
(3 2 +1 − 1)[4𝑥 (3 2 +1 + 1) + 3] = 0,de unde𝑥 = −2
𝑛(𝑛+1)(2𝑛+1) 𝑛! 6𝑛!
4.Avem 1 + 22 + ...𝑛2 = 6 . 𝑎𝑛 = 1+22 +...𝑛2 = 𝑛(𝑛+1)(2𝑛+1) =
6(𝑛−1)!
(𝑛+1)(2𝑛+1) .Searata ca n+1 si 2n+1 sunt prime intre ele .
Daca 𝑛 ≥ 6 si n+1 este prim sau 2n+1 este prim este 𝑎𝑛 nu este natural deoarece
𝑛 + 1 > 𝑛 − 1 si 𝑛 + 1 > 2𝑛 + 1.
Asadar daca 𝑛 ≥ 6 si cel putin dintre numerele n+1,2n+1 este prim atunci 𝑎𝑛
nu este natural.
Fie acum 𝑛 ≥ 6 si n+1,2n+1 numere compuse.
Daca 𝑛 + 1 = 𝑝𝑞 avem ca 𝑝 < 𝑛 − 1 si 𝑞 < 𝑛 − 1 deci p si q sunt termeni in n!.
La fel pentru 2n+1=compus.
Trident
117
Subiectul 2.Din conditia data deducem ∣𝑧1 ∣ = ∣𝑧2 ∣ = ∣𝑧3 ∣.Prin conjugare,
din 𝑧1 + 𝑧2 + 𝑧3 = 1 deducem 𝑧1 𝑧2 + 𝑧2 𝑧3 + 𝑧3 𝑧1 = 1 = 𝑧1 𝑧2 𝑧3 .Din cele doua
egalitati precedente rezulta ca ecuatia cu radacinile 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 este 𝑧 3 −𝑧 2 +𝑧−1 =
0, de unde {𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 } = {1, 𝑖, −𝑖}.
𝑚 = 1,absurd.
√
2
Subiectul 2.Fie 𝑧1 = 𝑧2 = 𝑎2 + 𝑖 4𝑎−𝑎2 radacinile ecuatiei 𝑧 2 − 𝑎𝑧 + 𝑎 = 0.
2
Avem ∣𝑧 − 𝑎𝑧 + 𝑎∣ = ∣𝑧 − 𝑧1 ∣∣𝑧 − 𝑧2 ∣ = 𝑀 𝐴 ⋅ 𝑀 𝐵,unde M,A,B sunt punctele din
plan corespunzatoare afixelor 𝑧, 𝑧1 ,respectiv 𝑧2 .Fie 𝑇 punctul de afix 1 si 𝑀1
intersectia dintre 𝐴𝑀 si cercul unitate daca unghiul 𝐴𝑀1 𝐵 este ascutit (in caz
contrar, 𝑀1 va fi intersectia dintre 𝐵𝑀 si cercul unitate).
Avem 𝑀 𝐴 ⋅ 𝑀 𝐵 ≥ 𝑀1 𝐴 ⋅ 𝑀1 𝐵 ≥ 𝑇 𝐴 ⋅ 𝑇 𝐵 √ = (𝑇 𝐴)2 , deci
2 2
𝑚𝑖𝑛∣𝑧 2 − 𝑎𝑧 + 𝑎∣ = ∣𝑧1 − 1∣2 = ( 𝑎2 − 1)2 + ( 4𝑎−𝑎
2 ) = 1.
4.8 Clasa XI
Cluj
Subiectul 1.Pentru 𝑘 = 1 ⇒ 𝐵 = 𝐼𝑛 + 𝐴
Pentru 𝑘 = 2 ⇒ 𝐵 + 𝐵 2 = 2𝐼𝑛 + 3𝐴
𝐵 + 𝐵 2 = 2𝐼𝑛 + 3𝐴 + 𝐴2 , deci 𝐴2 = 𝑂𝑛 ⇒ 𝐴𝑚 = 𝑂𝑚 , ∨𝑚 ≥ 2, 𝑚 ∈ 𝑁 ⇒ 𝐵 𝑚 =
(𝐼𝑛 + 𝐴)𝑚 = 𝐼𝑛 + 𝑚𝐴 , de unde rezulta relatia 𝐴2 = 𝑂𝑛
Deducem ca
𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1
< 𝑥𝑛 < , ∨𝑛 ≥ 1
(𝑘 + 1)2 + 𝑛 𝑛 + 𝑘2
𝑘=1 𝑘=1
√
Avem inegalitatile : 𝑛 + 𝑘 2 ≥ 2𝑘 𝑛, ∨𝑘 = 1, 𝑛, ∨𝑛 ∈ 𝑁 ∗
Asadar
𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1
0< ≤ √ , ∨𝑛 ∈ 𝑁 ∗
𝑛 + 𝑘2 2𝑘 𝑛
𝑘=1 𝑘=1
Avem ca
𝑛
∑ 1 1 + 12 + ... + 1
𝑛
√ = √ , ∨𝑛 ≥ 1
2𝑘 𝑛 2 𝑛
𝑘=1
.
120
Dolj
Subiectul 1. a) (𝑑𝑒𝑡𝐴)2 = (𝑑𝑒𝑡𝐴) ⋅ (𝑑𝑒𝑡𝐴𝑇 ) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 ⋅ 𝐴𝑇 ).
b) Fie 𝑥 = 𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐𝑎 atunci cu observatia de la a) gasim
⎛ ⎞
1 𝑥 𝑥
(𝑑𝑒𝑡𝐴)2 = 𝑑𝑒𝑡 ⎝ 𝑥 1 𝑥 ⎠ = 2𝑥3 − 3𝑥2 + 1 = 𝑥2 (2𝑥 − 3) + 1
𝑥 𝑥 1
c) Cum
𝑥 = 𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐𝑎 ≤ 𝑎2 + 𝑏2 + 𝑐2 = 1
din b) rezulta concluzia.
( )
(𝑛 − 1)! 𝑛!
𝑑𝑒𝑡 = (𝑛 − 1)!𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+2 − 𝑛! ⋅ 𝑛! ⇒ 𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+2 = (𝑛 + 1)!
𝑛! 𝑢𝑛+2
si inductia este probata.
c) Din b) gasim ca
𝑢𝑛 𝑢𝑛 ⋅ 𝑢𝑛−1 (𝑛 − 1)!
= = =𝑛−1
𝑢𝑛−2 𝑢𝑛−1 ⋅ 𝑢𝑛−2 (𝑛 − 2)!
sau echivalent ,
𝑢𝑛 = (𝑛 − 1)𝑢𝑛−2
pentru orice 𝑛 ≥ 2.Prin inductie se gaseste ca 𝑢𝑛 = (𝑛 − 1)!! , de unde concluzia.
c) Atunci
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
∑ 1∑ 3 ∑ ∑ ∑ ∑
𝑥𝑖 𝑥𝑗 𝑥𝑘 = [ 𝑥𝑖 − ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 ) + ( 𝑥𝑖 𝑥𝑗 )( 𝑥𝑖 )]
3 𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
1≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛 1≤𝑖<𝑗≤𝑛
∑𝑛 𝑛
∑
𝑛 𝑛 𝑛
( 𝑥𝑖 )2 − 𝑥2𝑖 𝑛
1∑ 3 ∑ ∑ 𝑖=1 𝑖=1
∑
= [ 𝑥𝑖 − ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 ) + ( 𝑥𝑖 )]
3 𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
2 𝑖=1
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
1 ∑ 31 ∑ 3 3 ∑ ∑
= [ 𝑥𝑖 ( 𝑥𝑖 ) − ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 )]
3 𝑖=1 2 𝑖=1 2 𝑖=1 𝑖=1
.
1
d) Aplicand ultima identitate cu 𝑥𝑖 = 𝑖 obtinem
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1 3 ∑ 1 ∑ 1
𝑆𝑛 = + ( ) − 3( )( )
𝑖=1
𝑖3 𝑖=1
𝑖 𝑖=1
𝑖 𝑖=1 𝑖2
Atunci
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1 3 ∑ 1 ∑ 1
+ ( ) − 3( )( )
𝑆𝑛 𝑖=1
𝑖3 𝑖=1
𝑖 𝑖=1
𝑖 𝑖=1 𝑖2
− ln 𝑛 = − ln 𝑛
(ln 𝑛)2 (ln 𝑛)2
1 1
e) In continuare vom folosi ca lim (1 + + ... + − ln 𝑛) = 𝑐 , constanta lui
𝑛→∞ 2 𝑛
122
Euler.
1
1+ + ... + 𝑛1
2
Ca o consecinta lim =1
𝑛→∞ ln 𝑛
f) Din identitatea de la punctul d) obtinem ca
∑ 𝑛
( )3
𝑆𝑛
lim ( − ln 𝑛) = lim ( 𝑖=1 − ln 𝑛),
𝑛→∞ (ln 𝑛)2 𝑛→∞ (ln 𝑛)
𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1
unde am folosit ca sirurile 𝑎𝑛 = 2
si 𝑏 𝑛 =
𝑘 𝑘3
𝑘=1 𝑘=1
sunt marginite si deci ,
𝑛
∑ 1
𝑖3
lim 𝑖=1 2 = 0
𝑛→∞ (ln 𝑛)
si
𝑛 𝑛
∑ 1∑ 1
𝑖 𝑖2
lim 𝑖=1 𝑖=1 =0
𝑛→∞ ln 𝑛 ln 𝑛
g) Revenim la relatia de la punctul d)
𝑛 𝑛
∑ 1 2 ∑ 1
𝑛
( ) + ln 𝑛( ) + (ln 𝑛)2
𝑆𝑛 ∑ 1 𝑖 𝑖
lim ( − ln 𝑛) = lim ( − ln 𝑛) 𝑖=1 𝑖=1
= 3𝑒.
𝑛→∞ (ln 𝑛)2 𝑛→∞ 𝑖 (ln 𝑛)2
𝑖=1
Galati
Subiectul 1.Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑥𝐵) − 𝑑𝑒𝑡(𝑥𝐴 + 𝐵), 𝐴, 𝐵 ∈
𝑀2 (𝑅).Dupa calcule se obtine ca 𝑓 (𝑥) = 𝛼𝑥2 + 𝛽𝑥 + 𝛾, 𝛼, 𝛽, 𝛾 ∈ 𝑅
Din ipoteza se obtine 𝑓 (2008) = 𝑓 (2009) = 𝑓 (1) = 0 adica ecuatia de grad
cel mult doi are trei radacini reale distincte . Rezulta ca 𝑓 este functie nula:
𝑓 (𝑥) = 0, ∨𝑥 ∈ 𝑅.Asadar pentru 𝑥 = 0 ⇒ 𝑓 (0) = 0 ⇒ det 𝐴 = det 𝐵.
Subiectul
( 2.”⇐” Presupunem det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐) ≥ 0, ∨𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅).Pentru
)
0 𝑥
𝑋 = , 𝑥 ∈ 𝑅 obtinem det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 ) = (𝑎𝑥 + 𝑐)2 − 𝑏2 𝑥 ≥
1 0
0, ∀𝑥 ∈ 𝑅 , adica 𝑎2 𝑥2 + (2𝑎𝑐 − 𝑏2 )𝑥 + 𝑐2 ≥ 0, ∀𝑥 ∈ 𝑅, conditie echivalenta cu
(2𝑎𝑐 − 𝑏2 )2 − 4𝑎2 𝑐2 ≤ 0 ⇒ 𝑏2 − 4𝑎𝑐 ≤ 0.
” ⇒ ” Sa demonstram ca daca 𝑋 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅), 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2 si 𝑘 ≥ 0 atunci
det(𝑋 2 + 𝑘𝐼𝑛 ) ≥ 0 √ √
Intr-adevar det(𝑋 2 + 𝑘𝐼𝑛 ) = det(𝑋 + 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 ) det(𝑋 − 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 ) = det(𝑋 +
√ √ √
𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 )det(𝑋 + 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 ) = ∣ det(𝑋 + 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 )∣2 ≥ 0.
𝑏2 − 4𝑎𝑐 ≤ 0 si fie 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅).
𝑏 4𝑎𝑐 − 𝑏2
𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 = 𝑎[(𝑋 + 𝐼2 )2 + 𝐼2 ] = 𝑎(𝑌 2 + 𝑘𝐼2 ).
2𝑎 4𝑎2
123
𝑏 4𝑎𝑐 − 𝑏2
unde 𝑌 = 𝑋 + 𝐼2 , 𝑘 =
2𝑎 4𝑎2
Atunci det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 ) = det[𝑎(𝑌 2 + 𝑘𝐼2 )] = 𝑎2 det(𝑌 2 + 𝑘𝐼2 ).
𝑡𝑔𝑥 ⋅ 2 sin2 𝑥 𝑥 ⎞2
( ) ⎛
sin
2 = 1 ⋅ lim 𝑡𝑔𝑥 ⋅ lim ⎝ 2 ⎠ = 1 ⋅ 0 ⋅ 12 = 0
Cum lim 𝑥
𝑥→0 𝑥2
2 𝑥→0 𝑥→0 2
2
𝑡𝑔𝑥 − 𝑥
, rezulta ca lim =0
𝑥→0 𝑥2
Notam 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑦
𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 𝑡𝑔𝑦 − 𝑦 𝑦2
lim 2
= lim 2
⋅ lim 2 = 0 ⋅ 1 = 0
𝑥→0 𝑥 𝑦→0 𝑦 𝑦→0 𝑡𝑔 𝑦
𝐿1 = 0.
124
2007
∑( )2007−𝑘 ( )𝑘 2007 ( )2007−𝑘 ( )𝑘
𝑡𝑔𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 ∑ 𝑡𝑔𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
𝐿2 = lim ⋅ = lim ⋅ lim =
𝑥→0 𝑥 𝑥 𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥
𝑘=0 𝑘=0
2007
∑
1 ⋅ 1 = 2008
𝑘=0
𝐿 = 𝐿1 ⋅ 𝐿2 = 0 ⋅ 2008 = 0. Sibiu
Subiectul 1 ( ) ( )
𝑎 𝑏 𝑎 0
a) Fie 𝐴 = . Din 𝑋𝐴 = 𝐴𝑋 gasim 𝑏 = 𝑐 = 0 , deci 𝑋 = .
𝑐 𝑑 ( 𝑛 ) 0 𝑑
𝑎 0
b) Se demonstreaza prin inductie ca 𝑋 𝑛 = , 𝑛 ≥ 1.
0 𝑑𝑛
c) Inmultind la stanga si la dreapta cu 𝑋 , obtinem: 𝑋 7 − 𝑋 4 = 𝑋𝐴 = 𝐴𝑋 ,
( 6
𝑎 − 𝑎3
( ) ) ( )
𝑎 0 0 2 0
deci 𝑋 = , iar ecuatia devine = .
0 𝑑 0 𝑑6 − 𝑑3 0 6
{√ } {√ √ }
Rezulta ca 𝑎 ∈ 3 2, −1 si 𝑑 ∈ 3 3, − 3 2 .
Multimea solutiilor pentru 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅) este:
{( √ 3
) ( √ 3
) ( ) ( )}
2 √0 2 0√ −1 √0 −1 0√
𝑆= 3 , , 3 , 3
0 3 0 −32 0 3 0 − 2
Subiectul 2
Fie 𝑥 = (−1)𝑛 𝑑1 2 𝑑3 = (−1)𝑛 det(𝐵) det(𝐴𝐵 −1 − 𝐵 −1 𝐴) det(𝐵).
Folosind acum proprietatea : ∀𝑋, 𝑌 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶), det(𝑋𝑌 ) = det 𝑋 ⋅ det 𝑌 .
Gasim ca 𝑥 = (−1)𝑛 det(𝐵(𝐴𝐵 −1 − 𝐵 −1 𝐴)𝐵) = (−1)𝑛 det(𝐵𝐴 − 𝐴𝐵).
Se cunoste de asemenea ca det(−𝑋) = (−1)𝑛 ⋅ det 𝑋.
Asadar , avem: 𝑥 = (−1)𝑛 det((−1) ⋅ (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)) = (−1)𝑛 ⋅ (−1)𝑛 ⋅ det(𝐴𝐵 −
𝐵𝐴) = 𝑑2 .
Subiectul 3
Daca 𝑎 ≤ 0 , limita este +∞ , ceea ce nu corespunde cerintei , deci 𝑎 > 0.
Avand nedeterminarea ∞ − ∞ , expresia se poate scrie:
Subiectul 4
Folosind inegalitatea data si stricata monotonie , gasim
(𝑥𝑛 − 2)2
𝑥𝑛 3 ≥ ≥ 0, ∀𝑛 ≥ 1 , de unde rezulta ca 𝑥𝑛 > 0, ∀𝑛 ≥ 1.
𝑥𝑛 − 𝑥𝑛+1
Fiind strict descrescator si marginit inferior de 0, sirul este convergent.
Fie 𝑥 ∈ 𝑅, 𝑥 = lim 𝑥𝑛 . Trecand la limita in inegalitatea data gasim
𝑛→∞
(𝑥 − 2)2 ≤ 0 , deci 𝑥 = 2.
Timis
Subiectul 1
⎛ 𝜋 ⎞2𝑛 ⎛ 𝜋 ⎞2𝑛 (
sin(4𝑛 + 1) sin(2𝑛𝜋 + ) )2𝑛
𝑥2𝑛 = ⎝1 + 2 ⎠ = ⎝1 + 2 ⎠ = 1+ 1 →𝑒
2𝑛 2𝑛 2𝑛
⎞2𝑛+1
𝜋 ⎞2𝑛+1 3𝜋
⎛ ⎛
sin(4𝑛 + 3) sin(2𝑛𝜋 + ) (
1
)2𝑛+1
1
𝑥2𝑛+1 = ⎝1 + 2⎠ = ⎝1 +
⎜ 2 ⎟ = 1− → 𝑒−1 =
2𝑛 + 1 2𝑛 + 1 2𝑛 + 1 𝑒
⎠
Subiectul 2 ⎛ ⎞
0 0 0
𝐴 = 𝑎𝐼3 + 𝐵, 𝐵 = ⎝ 𝑎 0 0 ⎠
𝑏 𝑎 0
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
0 0 0 0 0 0
𝐵2 = ⎝ 0 0 0 ⎠ , 𝐵3 = ⎝ 0 0 0 ⎠ = 𝑂3 ⇒ 𝐵 𝑛 = 𝑂3 , ∀𝑛 ≥ 3.
𝑎2 0 0 0 0 0
𝑎𝑛 0 0
⎛ ⎞
𝑛(𝑛 − 1) 𝑛𝑎𝑛 𝑎𝑛 0 ⎟
𝐴𝑛 = 𝑎𝑛 𝐼3 +𝑛𝑎𝑛−1 𝐵+ 𝑎𝑛−2 𝐵 2 = ⎝
⎜
2 𝑛(𝑛 − 1) 𝑛
⎠
𝑛𝑎𝑛−1 𝑏 + 𝑎 𝑛𝑎𝑛 𝑎𝑛
2
126
Subiectul 3
Notand cu 𝐶𝑖 (𝑋) coloana a 𝑖-a a unei matrice 𝑋 ∈ 𝑀3 (𝐶) , iar cu ∣𝐶1 (𝑋)𝐶2 (𝑋)𝐶3 (𝑋)∣
determinantul matricei 𝑋 , pentru orice numar complex 𝑧 ∈ 𝐶 are loc egalitatea
det(𝐴 + 𝑧𝐵) = det(𝐴)+
+𝑧(∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣)+
+𝑧 2 (∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 ()𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐵)∣)+
+𝑧 3 det(𝐵),
sau, notand
𝜆 = ∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣
𝜇 = ∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 ()𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐵)∣ ,
avem
Subiectul 4
Din relatia de recurenta avem ca
Vaslui
Subiectul 1
Din ipoteza det 𝑋 = ±1, ∀𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅). Daca det(𝑋) = 1 se obtine 𝑋 2 = 𝑡𝑋 −𝐼2
, unde 𝑡 este urma matricei. Atunci avem : 𝑋 4 = (𝑡3 − 2𝑡)𝑋 − (𝑡2 − 1)𝐼2 .
Ecuatia din enunt devine: 𝑡(𝑡2 − 2)𝑋 = (𝑡2 − 2)𝐼2 ⇒ 𝑡𝑋 = 𝐼2 daca 𝑋 ∈ 𝑀2 𝑄.
−𝑡4 𝐼2 = (𝑡𝑋)4 = 𝐼2 ⇒ −𝑡4 = 1 si analog cazul det(𝑋) = −1.
Subiectul 2
Se demonstreaza prin inductie ca 𝑥𝑛 ∕= −1, ∀𝑛 ≥ 1 , obtinand astfel:
( )𝑛−1
2
3𝑥𝑛+1 − 2𝑥𝑛 + 1 = 0, ∀𝑛 ≥ 1 ⇒ 𝑥𝑛 = (𝑎 + 1) − 1 ⇒ lim 𝑥𝑛 = −1.
3 𝑛→∞
Subiectul 3
Se aduna toate coloanele la prina coloana , apoi se scade ultima linie din cele-
lalte.
𝑛 𝑛(𝑛 − 1)
∑
𝑑𝑛 (𝑧) = ( 𝑧 𝑘 )(−1) 2 .
𝑘=0
2𝑘𝜋 2𝑘𝜋
Cum 𝑑𝑛 (𝑧) = 0 ⇒ 𝑧 𝑛+1 = 1 ⇒ 𝑧𝑘 = cos + 𝑖 sin , 𝑘 ∈ {1, 2, 3, ..., 𝑛 +
𝑛+1 𝑛+1
1}.
Subiectul
⎛ 4
2−𝑥 4−𝑥 6−𝑥 12 − 𝑥 𝑥
⎞
lim ⎝2 𝑥 + 4 𝑥 + 6 𝑥 + 12 𝑥 ⎠ =
𝑥→∞
⎛ 2 4 6 12 ⎞𝑥
⎜ 2 𝑥 − 1 4 𝑥 − 1 6 𝑥 − 1 12 𝑥 − 1 ⎟
= lim ⎜1+ + + + ⎟ .
𝑥→∞ ⎝ 2 4 6 12 ⎠
576.
128
IMAR - Bucuresti
Subiectul 1
Este suficient sa gasim un astfel de drum care pleaca din coltul stanga sus si
se intoarce tot acolo , pentru ca alegand oricare punct facem exact mutarile
consecutive din acest drum considerat.
Notam cu (𝑚, 𝑛) patratul de pe linia 𝑚 si coloana 𝑛.
Pentru 𝑛 = 2 exista drumul (1, 1) ⇒ (1, 2) ⇒ (2, 2) ⇒ (2, 1) ⇒ (1, 1).
Presupunem ca pentru 𝑛 mai mare sau egal cu 2 exista un astfel de drum care
incepe cu (1, 1) si are un ultim patrat (𝑛, 1) (dupa care evident ne putem in-
toarce in (1, 1)).
Atunci pentru un patrat de latura 𝑛 + 1 consideram drumul care pleaca din
(1, 1) , parcurge patratul de latura 𝑛 care contine pe (1, 1) si are ultimul varf in
(1, 𝑛) (aici folosind ipoteza de inductie).
Atunci consideram succesiunea de mutari:
(𝑛, 1) ⇒ (1, 𝑛 + 1) ⇒ (𝑛 + 1, 2) ⇒ (2, 𝑛 + 1) ⇒ ... ⇒ (𝑛 + 1, 𝑛) ⇒ (𝑛, 𝑛 + 1) ⇒
(𝑛 + 1, 𝑛 + 1) ⇒ (𝑛 + 1, 1) ⇒ (1, 1).
Astfel am gasit un drum si pentru 𝑛 + 1 . Asadar din inductie problema este
rezolvata.
Subiectul 3
Consideram o inversiune de centru 𝑋 si putere oarecare. Notam cu ′ transfor-
matele prin inversiune.
Atunci 𝛾1 ′ , 𝛾2 ′ sunt doua drepte perpendiculare pe diametrele care trec prin 𝑋
ale cercurilor initiale. Cele doua drepte se intersecteaza in 𝑌 ′ . Dreapta 𝐴𝐵
se transforma in cercul 𝐴′ 𝐵 ′ 𝑌 ′ care trece prin 𝑋. Daca notam cu 𝑡 tangenta
comuna a cercurilor initiale cea mai apropiata de 𝑌 si cu 𝑆, 𝑇 puncetele de tan-
genta , atunci 𝑡′ este un cerc ce trece prin 𝑋, este tangent in 𝑋 la cercul 𝐴′ 𝐵 ′ 𝑌 ′
(pentru ca 𝐴𝐵∣∣𝑡) si este tangent la 𝛾1 ′ , 𝛾2 ′ respectiv in 𝑆 ′ , 𝑇 ′ . Mai mult , 𝑋𝑆 ′
, 𝑋𝑇 ′ sunt bisectoarele unghiurilor ∕ 𝑌 ′ 𝑋𝐵 ′ , ∕ 𝑌 ′ 𝑋𝐶 ′ , respectiv (1). Cercul
de centru 𝑂 se transforma in cercul inscris in triunghiul 𝐴′ 𝐵 ′ 𝑌 ′ .
Cercul 𝑡′ este tangent laturilor triunghiului si cercului circumscris. Se deduce
ralativ usor ca 𝑂′ ∈ 𝑆 ′ 𝑇 ′ si este chiar mijlocul sau.
Mai departe , deoarece 𝑌 ′ este intersectia tangentelor la cercul circumscris tri-
unghiului 𝑋𝑇 ′ 𝑆 ′ rezulta ca 𝑋𝑌 ′ este simediana lui 𝑋 in acest triunghi. Din
acest fapt si (1) rezulta ca 𝑋𝑂′ este bisectoare unghiului ∕ 𝐴′ 𝑋𝐵 ′ , adica 𝑋𝑂
este bisectoarea unghiului ∕ 𝐴𝑋𝐵.
Unirea
129
Subiectul 1
Se stie ca 𝐴2 = 𝑎𝐴 + 𝑏𝐼2 , unde 𝑇 𝑟𝐴 = 𝑎 si − det(𝐴) = 𝑏. Atunci avem:
𝐴4 = 𝑎2 𝐴2 + 𝑏2 𝐼2 + 2𝑎𝑏𝐴 = 𝑎(𝑎2 + 2𝑏)𝐴 + (𝑎2 𝑏 + 𝑏2 )𝐼2 . (1)
Apoi , 𝑏4 = (det(𝐴))4 = det(𝐴4 ) = det(𝐼2 ) = 1 si 𝑏 ∈ 𝑍 , deci 𝑏 = ±1; cum
𝑎 ∈ 𝑍 rezulta ca 𝑎2 + 2𝑏 ∕= 0.
Astfel din (1) si 𝐴4 = 𝐼2 rezulta ca 𝑎 = 0 sau 𝐴 = 𝑐𝐼2 , 𝑐 ∈ 𝑍 ; in ambele cazuri
reiese 𝐴2 = 𝑑𝐼2 , 𝑑 ∈ 𝑍.
In sfarsit , din 𝐼2 = 𝐴4 = 𝑑2 𝐼2 , rezulta 𝑑 = ±1.
Subiectul 2
Egalitatea 𝐶 2 = 3𝐶 rezulta prin calcul direct , iar
𝐷3 = 𝐵𝐴𝐵𝐴𝐵𝐴 = 𝐵𝐶 2 𝐴 = 3𝐵𝐶𝐴 = 3𝐵𝐴𝐵𝐴 = 3𝐷2 (2)
Apoi , din 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐶 2 ) = 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐶) = 2𝑠𝑖𝐶 2 = 𝐴𝐵𝐴𝐵 = 𝐴𝐷𝐴 rezulta 𝑟𝑎𝑛𝑑(𝐷) ≥
2 , deci 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐷) = 2 , adica matricea 𝐷 este inversabila. Astfel , inmultind in
(2) cu (𝐷−1 )2 obtinem 𝐷 = 3𝐼2 .
Subiectul 3
Avem 𝑥1 = −𝑦0 < 0 = 𝑥0 , 𝑦1 = 𝑦0 + 1 − 𝑒−𝑦0 > 𝑦0 , astfel , inductiv avem
ca 𝑥𝑛+1 < 𝑥𝑛 , 𝑦𝑛+1 > 𝑦𝑛 , deci (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este descrescator , iar (𝑦𝑛 )𝑛≥0 este
crescator.
In plus , prin adunare , 𝑦𝑛 = 𝑦0 − 𝑒𝑥𝑛 + 𝑒𝑥0 < 𝑦0 + 𝑒𝑥0 = 𝑦0 + 1 , deci sirul
(𝑦𝑛 )𝑛≥0 este marginit superior.
Astfel (𝑦𝑛 )𝑛≥0 ⇒ 𝑦 ∈ (0, ∞) , iar (𝑥𝑛 )𝑛≥0 ⇒ 𝑥 ∈ [−∞, 0).
Prin trecere la kimita in relatia de recurenta , rezulta 𝑥 = 𝑥 − 𝑦 , de unde
𝑥 = −∞. Apoi tot prin trecere la limita , 𝑦 = 𝑦0 + 𝑒𝑥0 = 𝑦0 + 1.
Subiectul 4
Observam ca distanta dintre orice doua intervale consecutive de forma [𝑛𝜋 +
𝜋/6, 𝑛𝜋 +(5𝜋/6)] este 𝜋/3 < 2, iar un astfel de interval are lungimea (2𝜋)/3 > 1.
Astfel, pentru orice 𝑘 ∈ 𝑁 , dintre numerele 𝑘, 𝑘 + 1, 𝑘 + 2 , cel putin unul se
afla intr-un interval de aceasta forma.
Rezulta
𝜋 𝑛
∣𝑛 ⋅ sin 1 ⋅ 𝑠𝑖𝑛2 ⋅ ... ⋅ sin 𝑛∣ ≤ 𝑛 ⋅ sin[𝑛/3] ≤ 𝑛/3
6 2
si din
𝑛
lim =0
𝑛→∞ 2𝑛/3
reiese ca limita ceruta este 0.
Gheorghe Lazar
130
Subiectul 1 √
Avem 𝑥𝑛+1 = 𝑎 + 𝑎√2 − (𝑥𝑛 − 𝑎)2 = 𝑎 + (𝑥𝑛−1 − 𝑎) = 𝑥𝑛−1 , iar 𝑏 = 𝑥0 = 𝑥1 =
... = 𝑥2𝑘 = ...( si 𝑎 +) 2𝑎𝑏 − 𝑏2 = 𝑥1 = 𝑥3 = ... = 𝑥2𝑘+1 = ...
1
Cum 𝑏 ∕= 𝑎 ⋅ 1 + ⇒ 𝑥2𝑛+1 ∕= 𝑥2𝑛 deci (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este divergent pentru ca are
2
2 subsiruri cu limite diferite.
Fie 𝑦 = lim 𝑦𝑛
𝑛→∞
𝑛
1 ∑ 𝑥𝑘 𝑦𝑥 + 𝑥𝑘+1 𝑦𝑘+1 𝑥0 𝑦0 − 𝑥𝑛+1 𝑦𝑛+1
𝑧𝑛 = +
𝑛 2 2𝑛
𝑘=0
𝑥𝑛 𝑦𝑛 + 𝑥𝑛+1 𝑦𝑛+1
𝑡𝑛 = are subsirurile 𝑡2𝑛 si 𝑡2𝑛+1 convergente la 𝑙 = 𝑦 ⋅
( ) 2
𝑥0 + 𝑥1
. Rezulta 𝑡𝑛 convergent.l
2 ( )
𝑡1 + 𝑡2 + ... + 𝑡𝑛 𝑥0 + 𝑥1
Fie 𝑢𝑛 = ⇒ 𝑢𝑛 convergent cu aceeasi limita 𝑙 = 𝑦 ⋅ .
𝑛 2
𝑥𝑛+1 ⋅ 𝑦𝑛+1
Cum sirul (𝑥𝑛 𝑦𝑛 )𝑛≥0 este marginit rezulta lim =0
𝑛→∞ 2𝑛
Asadar 𝑙 = lim 𝑧𝑛 .
𝑛→∞
Subiectul 2
a) Se observa ca 𝜔(𝑓 ) este continua.
1 1
𝑓 ∈ 𝐶[0, 1] , 0 ≤ 𝑓 (𝑥) ≤
2 2
1
0 ≤ 2𝑥(1 − 𝑥) ≤ ⇒ 𝜔(𝑓 )(𝑥) ∈ [0, 1] i.e. 𝜔(𝑓 ) ∈ 𝐶[0, 1].
2
1
b) 𝜔(ℎ)(𝑥) = 2𝑥(1 − 𝑥) si 𝜔 𝑛 (ℎ)(𝑥) = 𝛼𝑛 ⋅ 𝑥 ⋅ (1 − 𝑥) cu 𝛼1 = 2 , 𝛼𝑛+1 = 𝛼𝑛 + 2.
2
Rezolvand 𝛼𝑛+1 = 𝑎 ⋅ 𝛼𝑛 + 𝑏, 𝑎 ∕= 1 avem 𝛼𝑛 = 4 − 𝑧 2−𝑛 i.e. 𝜔 𝑛 (ℎ)(𝑥) =
(4 − 22−𝑛 )𝑥(1 − 𝑥).
c) lim 𝜔 𝑛 (ℎ)(𝑥) = 4𝑥(1 − 𝑥) , unde 4𝑥(1 − 𝑥) ∈ 𝐶[0, 1].
𝑛→∞
Subiectul 3
∀𝜖 > 0, ∃𝛿𝜖 > 0 a.i. 𝛼𝑓 (𝑥) − 𝜖 < 𝑓 (𝑥 + 1) < 𝛼𝑓 (𝑥) + 𝜖
Aratam ca pentru orice 𝑘 ∈ 𝑁 ∗
𝜖 𝜖
𝛼𝑘 𝑓 (𝑥) − < 𝑓 (𝑥 + 𝑘) < 𝛼𝑘 𝑓 (𝑥) +
𝛼 𝛼
(1)
Inductie dupa 𝑘
Pentru 𝑘 = 1 avem:
𝜖 𝜖
𝛼𝑓 (𝑥) − < 𝛼𝑓 (𝑥) − 𝜖 < 𝑓 (𝑥 + 1) < 2𝑓 (𝑥) + 𝜖 < 𝛼𝑓 (𝑥) + .
𝛼 𝛼
Presupunem (1) adevarata pentru un 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ si demonstram ca:
131
𝜖 𝜖
𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) − < 𝑓 (𝑥 + 𝑘 + 1) < 𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) + .
𝛼 𝛼
𝜖 [ 𝜖] 1−𝛼 𝜖
Avem: 𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) − = 𝛼 𝛼𝑘 𝑓 (𝑥) + + 𝜖 < 𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) + .
𝛼 𝛼 𝛼 𝛼
∗
Cum 𝛼𝑘 →(0 pentru) orice 𝑥 > 𝛿𝜖 , ∃𝑘(∈ 𝑁 ) cu ∣𝛼𝑘 𝑓 (𝑥)∣ < 𝜖.
1 1
Asadar − 1 + 𝜖 < 𝑓 (𝑥 + 𝑘) < 1 + 𝜖 de unde avem ca lim 𝑓 (𝑥) = 0.
𝛼 𝛼 𝑥→∞
Subiectul 4
Se stie ca pentru oricare 𝑋, 𝑌 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu 𝑋𝑌 = 𝑌 𝑋 avem det(𝑋 2 + 𝑌 2 ) ≥ 0.
Din ecuatia Hamilton-Cayley pentru 𝐴𝐵 − 𝐵𝐴 avem:
(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 − 𝑡𝑟(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ⋅ (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) + det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ⋅ 𝐼2 = 𝑂2
Cum 𝑡𝑟(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) = 0 ⇒ (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 = det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ⋅ 𝐼2 .
Asadar (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 comuta cu orice matrice , deci si cu (𝐴𝐵 + 𝐵𝐴)2 .
In concluzie 𝑋 = (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 si 𝑌 = (𝐴𝐵 + 𝐵𝐴)2 .
Trident
Subiectul 1
Notand cu 𝑡 = sin 𝑥 , limita din enunt se scrie:
(𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛 − 1
𝐿 = lim =
𝑡→0 𝑡𝑛 + 4𝑡
[ ]
(𝑡3 + 𝑡 + 1 − 1) (𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛−1 + (𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛−2 + ... + 1
= lim =
𝑡→0 𝑡𝑛 + 4𝑡
[ ]
𝑡(𝑡2 + 1) (𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛−1 + ... + 1 𝑛
= lim 𝑛
=
𝑡→0 𝑡 + 4𝑡 4
daca 𝑛 ≥ 2.
1
Daca 𝑛 = 1 limita este , iar daca 𝑛 = 0 limita este 0.
5
Subiectul 2
Din teorema Cayley-Hamilton avem:
𝐴2 − 𝑡𝐴 + 𝑑𝐼2 = 𝑂2 unde 𝑇 𝑟(𝐴) = 𝑡, det(𝐴) = 𝑑 si 𝑓𝐴 (𝑥) = det(𝐴 − 𝑥𝐼2 ) =
𝑥2 − 𝑥 + 𝑑 atunci
𝐴2 − 𝐴 + 𝑑𝐼2 = 𝑂2 ⇒ 𝐴2 = 𝐴 − 𝑑𝐼2 ⇒ 𝐴3 = 𝐴2 − 𝑑𝐴 ⇒ 𝐴3 + 𝐴 + 𝐼2 =
𝐴2 − 𝑑𝐴 + 𝐴 + 𝐼2 = 𝐴 − 𝑑𝐼2 − 𝑑𝐴 + 𝐴 + 𝐼2 = (2 − 𝑑)𝐴 − (𝑑 − 1)𝐼2
𝐶𝑎𝑧𝑢𝑙𝐼 ( )
𝑑−1
Daca det 𝐴 = 𝑑 ∕= 2 ⇒ 𝐴3 +𝐴+𝐼2 = (2−𝑑) 𝐴 − 𝐼2 ⇒ det(𝐴3 +𝐴+𝐼2 ) =
[( 2 − 𝑑]
( ) )2
𝑑 − 1 𝑑 − 1 𝑑 − 1
(2 − 𝑑)2 𝑓 = (2 − 𝑑)2 − + 𝑑 = 𝑑3 − 2𝑑2 − 𝑑 + 3.
2−𝑑 2−𝑑 2−𝑑
132
Subiectul 3
Din egalitatea mediilor avem ca:
3 √ 𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛
≤ 3 𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛 ≤ ⇒ 𝑧𝑛+1 ≤ 𝑦𝑛+1 ≤ 𝑥𝑛+1 , ∀𝑛 ∈
1 1 1 3
+ +
𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛
𝑁 ⇒ 𝑧𝑛 ≤ 𝑦𝑛 ≤ 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛 3𝑥𝑛
𝑥𝑛+1 = ≤ = 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ (𝑥𝑛 ) descrescator ⇒ ∃𝑥 ∈ [0, ∞)
3 3
astfel incat 𝑥𝑛 → 𝑥.
3 3
𝑧𝑛+1 = ≥ = 𝑧𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ (𝑧𝑛 ) crescator ⇒ ∃𝑧 ∈ [0, ∞)
1 1 1 3
+ +
𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛 𝑧𝑛
astfel incat 𝑧𝑛 → 𝑧.
𝑧𝑛 < 𝑥𝑛 ⇒ 0 < 𝑧 ≤ 𝑥 ⇒ 𝑥, 𝑧 ∈ (0, ∞). Notam cu 𝑠𝑛 = 𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
𝑠𝑛 𝑠𝑛 𝑠𝑛
Din 𝑥𝑛+1 = , 𝑦𝑛+1 ≤ si 𝑧𝑛 ≤ obtinem 𝑠𝑛+1 = 𝑥𝑛+1 + 𝑦𝑛+1 + 𝑧𝑛+1 ≤
3 3 3
𝑠𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ (𝑠𝑛 ) descrescator si pozitiv ⇒ ∃𝑠 ∈ [0, ∞) astfel incat 𝑠𝑛 → 𝑠.
Dar 𝑦𝑛 = 𝑠𝑛 − (𝑥𝑛 + 𝑧𝑛 ) → 𝑠 − (𝑥 + 𝑧) si 𝑧𝑛 ≤ 𝑦𝑛 ≤ 𝑧𝑛 ⇒ ∃𝑦 ∈ [𝑧, 𝑥] astfel incat
𝑦𝑛 → 𝑦.
Trecand la limita in relatia de recurenta , obtinem:
𝑥+𝑦+𝑧 √ 3
𝑥= , 𝑦 = 3 𝑥𝑦𝑧, 𝑧 = ⇒ 𝑥 = 𝑦 = 𝑧.
3 1 1 1
+ +
𝑥 𝑦 𝑧
Victor Valcovici
Subiectul 1
50
𝑎𝑛 50 𝑎𝑛 −
Notand cu 𝑎𝑛 = 𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 avem 𝑎𝑛+1 = + 5 ⇔ 𝑎𝑛+1 − = 9 ⇒
( ) 10 ( 9 )10
50 1 50
⇒ 𝑎𝑛 − progresie geometrica cu ratia ⇒ 𝑎𝑛 −
9 𝑛≥1 10 9 𝑛≥1
50
convergent la 0 ⇒ (𝑎𝑛 )𝑛≥1 convergent la .
9
−𝑏𝑛
Notand cu 𝑏𝑛 = 𝑥𝑛 − 𝑦𝑛 avem 𝑏𝑛+1 = +1⇔
10
10
10 𝑏𝑛 − ( )
𝑏𝑛+1 − =− 11 ⇒ 𝑏 − 10 progresie geometrica cu ratia −
1
⇒
𝑛
11 10 11 𝑛≥1 10
133
( )
10 10
⇒ 𝑏𝑛 − convergent la 0 ⇒ (𝑏𝑛 )𝑛≥1 convergent la .
11 𝑛≥1 11
50 10
𝑎𝑛 + 𝑏𝑛 +
Atunci 𝑥𝑛 = este convergent la 9 11 = 320 .
2 2 99
50 10
𝑎𝑛 − 𝑏𝑛 −
De asemenea 𝑦𝑛 = este convergent la 9 11 = 230 .
2 2 99
Subiectul 2
Avem 3𝐴𝐵 2 = 2𝐵 2 𝐴 + 𝐼𝑛 (1)
1
Din 3(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 𝐼𝑛 − 𝐵 2 𝐴 ⇒ det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = det(𝐼𝑛 − 𝐵 2 𝐴) (2)
3𝑛
Din (1) obtinem 2(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ⇒ det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) =
1
= 𝑛 det(𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ) (3)
2
Din egalitatea det(𝐼𝑛 + 𝑋𝑌 ) = det(𝐼𝑛 + 𝑌 𝑋) rezulta det(𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ) =
= det(𝐼𝑛 − 𝐵 2 𝐴) (4) ( )
1 1
Din (2) , (3) , (4) avem − 𝑛 det(𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ) = 0 ⇒
2𝑛 3
⇒ det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 0.
Subiectul 3
Din ∣𝑓 ′ (𝑥)∣ ≤ 7𝑓 (𝑥) avem ∀𝑥 ∈ 𝑅, 𝑓 (𝑥) > 0. Vom arata ca 𝑓 (𝑥) = 0, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Presupunem prin reducere la absurd ca exista 𝑏 ∈ 𝑅 astfel incat 𝑓 (𝑏) ∕= 0.
Sa presupunem, fara a restrange generalitatea, ca 𝑏 ≥ 3.
Fie multimea 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑅/𝑥 ≥ 3, 𝑓 (𝑥) > 0. Deoarece 𝑏 ∈ 𝐴 rezulta ca multimea
𝐴 este nevida si este minorata de numarul 3. Notam 𝑀 = 𝑖𝑛𝑓 𝐴.
Daca 𝑀 = 3 atunci 𝑓 (𝑀 ) = 0.
Daca 𝑀 > 3 vom demonstra ca 𝑓 (𝑀 ) = 0.
Din alegerea lui 𝑀 avem 𝑓 (𝑥) = 0, ∀𝑥 ∈ [3, 𝑀 ).
Deoarece 𝑓 este derivabila rezulta ca 𝑓 este continua pe 𝑅.
Fie un sir arbitrar (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 cu 𝑥𝑛 ∈ [3, 𝑀 ) si lim 𝑥𝑛 = 𝑀 .
𝑛→∞
Trecand la limita in egalitatea 𝑓 (𝑥𝑛 ) = 0 si folosind continuitatea functiei 𝑓
avem: lim 𝑓 (𝑥𝑛 ) = 𝑓 ( lim 𝑥𝑛 ) = 𝑓 (𝑀 ) = 0.
𝑛→∞ 𝑛→∞
Din alegerea lui 𝑀 rezulta ca exista 𝑑 > 𝑀 astfel incat 𝑓 (𝑥) > 0, ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑑).
Deoarece 𝑓 ′ este continua si nenula pe o vecinatate (𝑀, 𝑠) ⊂ (𝑀, 𝑑) rezulta ca
𝑓 ′ (𝑥) > 0, ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑠) , astfel ar rezulta 𝑓 strict descrescatoare pe [𝑀, 𝑠) , adica
𝑓 (𝑥) < 0, ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑠).
Inmultind inegalitatea ∀𝑥 ∈ [𝑀, 𝑠), 𝑓 ′ (𝑥) ≤ 7𝑓 (𝑥) cu 𝑒−7𝑥 obtinem:
(𝑓 (𝑥)𝑒−7𝑥 )′ ≤ 0, ∀𝑥 ∈ [𝑀, 𝑠) , adica functia 𝑔(𝑥) = 𝑓 (𝑥)𝑒−7𝑥 este descrescatoare
pe [𝑀, 𝑠).
Avem ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑠), 𝑔(𝑀 ) ≥ 𝑔(𝑥), 0 ≥ 𝑓 (𝑥)𝑒−7𝑥 , 0 ≥ 𝑓 (𝑥). Aceasta contradictie
incheie demonstratia.
134
Vasile Dumitrache
Subiectul 1
a) Cum 𝑇 𝑟(𝐴) = 0, det(𝐴) = 1 , din Cayley-Hamilton avem ca: 𝐴2 = −𝐼2 .
Astfel avem:
𝐴2009 = 𝐴 ⋅ 𝐴2008 = 𝐴 ⋅ (𝐴2 )1004 = 𝐴.
b) det(𝐴 + 𝜆𝐵)𝑛 = det(𝐴 − 𝜆𝐵)𝑛 ⇒ (det(𝐴 + 𝜆𝐵))𝑛 = (det(𝐴 − 𝜆𝐵))𝑛
dar det(𝐴 + 𝜆𝐵) = (cos 𝛼 + 𝜆 sin 𝛼)2 + (sin 𝛼 + 𝜆 cos 𝛼)2 = 1 + 2𝜆 sin 2𝛼 + 𝜆2 ≥ 0
iar det(𝐴 − 𝜆𝐵) = 1 − 2𝜆 sin 2𝛼 + 𝜆2 ≥ 0.
Atunci:
(det(𝐴 + 𝜆𝐵))𝑛 = (det(𝐴 − 𝜆𝐵))𝑛 , ∀𝜆 ∈ 𝑅 ⇒ 4𝜆 sin 2𝛼 = 0, ∀𝜆 ∈ 𝑅 ⇒
𝑘𝜋
⇒ sin 2𝛼 = 0 ⇒ 𝛼 = , 𝑘 ∈ 𝑍.
2
Asadar: { }
𝑘𝜋
i) pentru 𝛼 ∈ ∣𝑘 ∈ 𝑍 egalitatea are loc ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , ∀𝜆 ∈ 𝑅;
{2 }
𝑘𝜋
ii) pentru 𝛼 ∈
/ ∣𝑘 ∈ 𝑍 nu exista 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ cu proprietatea ceruta.
2
Subiectul 2 √
𝑘 2 < 𝑘 2 + 𝑘 < (𝑘 + 1)2 , ∀𝑘 ≥ 1 ⇒ [ 𝑘 2 + 𝑘] = 𝑘.
𝑛 [ ]2
2 2
∑
3 2 𝑛(𝑛 + 1) 𝑛(𝑛 + 1)(2𝑛 + 1)
𝑓 (𝑘 + 𝑘) = (𝑘 + 𝑘)𝑘 ⇒ 𝑥𝑛 = (𝑘 + 𝑘 ) = +
2 6
𝑘=1
𝑛(𝑛 + 1)(3𝑛2 + 7𝑛 + 2)
⇒ 𝑥𝑛 = .
12
Atunci:
)𝑛 ]𝑛
𝑛(𝑛 + 1)(3𝑛2 + 7𝑛 + 2)
( [
4𝑥𝑛
lim = lim =
𝑛→∞ 𝑛4 𝑛→∞ 3𝑛4
)𝑛 ( )𝑛 ]
3𝑛2 + 7𝑛 + 2
[(
𝑛+1
= lim =
𝑛→∞ 𝑛 3𝑛2
7𝑛 + 2
2
⎡ ⎤
( ) 3𝑛 3𝑛
⎢ 7𝑛 + 2 7𝑛 + 2 ⎥
= 𝑒 ⋅ lim ⎢ 1+ ⎥ =
𝑛→∞ ⎣ 3𝑛2 ⎦
7 10
= 𝑒 ⋅ 𝑒3 = 𝑒 3
135
Subiectul 3
a) Daca presupunem prin absurd ca 𝑓 este marginita inferior, atunci exista
𝑚 ∈ 𝑅 cu 𝑓 (𝑥) ≥ 𝑚, ∀𝑥 ∈ 𝑅 , de unde rezulta: 𝑓 (𝑥) + 𝑥 ≥ 𝑚 + 𝑥, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Trecand la limita in ultima relatie pentru 𝑥 → ∞ obtinem lim (𝑓 (𝑥) + 𝑥) = ∞
𝑥→∞
ceea ce contrazice ipoteza.
Asadar 𝑓 nu este marginita inferior si in mod analog se arata ca 𝑓 nu este
marginita superior.
b) Daca presupunem ca functia 𝑓 + 1𝑅 nu ar fi constanta , atunci cum ea este
periodica nu ar exista lim 𝑓 (𝑥) , ceea ce ar contrazice ipoteza.
𝑥→±∞
In concluzie 𝑓 + 1𝑅 este constanta , adica exista 𝑎 ∈ 𝑅 cu proprietatea :
𝑓 (𝑥) = −𝑥 + 𝑎, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
1
si 𝑥𝑛 < 1 + 𝑛−4 , ∨𝑛 ≥ 5,deci ,din teorema clestelui,𝑣𝑛 → 1.
Subiectul 4.a) Deoarece functia [.] este continua pe 𝑅∖𝑍 ,F este pro-
dus,compunere si diferenta de functii continue,deci este continua pe 𝑅∖𝑍.In
punctele 𝑎 ∈ 𝑍, lim 𝐹 (𝑥) = 2𝑎 − cos 0 = 2𝑎 − 1, lim 𝐹 (𝑥) = 2(𝑎 − 1) − cos 3𝜋 =
𝑥↘𝑎 𝑥↗𝑎
2𝑎 − 1, 𝐹 (𝑎) = 2𝑎 − 1,deci 𝐹 este continua.In plus,daca 𝑦 ∈ / 2𝑍 + 1,ecuatia
𝑓 (𝑥) = 𝑦 are trei solutii ,situate in intervalul ([ 𝑦+1
2 ], [ 𝑦+1
2 ]+1) ,iar daca 𝑦 ∈ 2𝑍+1
𝑦+1 3𝑦+7 3𝑦−1
ecuatia 𝑓 (𝑥) = 𝑦 are solutiile 2 , 6 , 6 .
b) Sa presupunem ca exista o astfel de functie .Fie 𝜆 ∈ Im𝑓 si 𝑥1 < 𝑥2 < ... < 𝑥2𝑘
solutiile ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 𝜆.Atunci, pe fiecare din intervalele 𝐼0 = (−∞, 𝑥1 ), 𝐼1 =
(𝑥1 , 𝑥2 ), ..., 𝐼2𝑘 = (𝑥2𝑘 , ∞) diferenta 𝑑(𝑥) = 𝑓 (𝑥) − 𝜆 are semn constant.
Daca 𝑑(𝑥) are semnul ′ +′ pe 𝐼0 si 𝐼2𝑘 , atunci 𝑓 este marginita inferior pe fiecare
dintre intervalele 𝐼0 , 𝐼1 , ..., 𝐼2𝑘 ,deci pe 𝑅.In plus , marginea inferioara 𝑚 = inf𝑓
este atinsa in [𝑥0 , 𝑥2𝑘 ].Fie 𝑡1 < 𝑡2 < .. < 𝑡2𝑘 punctele in care se atinge marginea
inferioara .In acest caz,alegand vecinatati disjuncte 𝑉1 , 𝑉2 , ..., 𝑉2𝑘 , ale punctelor
𝑡1 , 𝑡2 <, ..., 𝑡2𝑘 si 𝑦 > 𝑚 , suficient de apropiat de 𝑚 , gasim in fiecare 𝑉𝑖 cate
doua solutii ale ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 𝑦.Rezulta astfel cel putin 4𝑘 solutii ale ecuatiei
𝑓 (𝑥) = 𝑦 contradictie.Cazul cand 𝑑(𝑥) are semnul ′ −′ pe 𝐼0 si pe 𝐼2𝑘 se trateaza
analog.
Daca 𝑑(𝑥) are semne contrare pe 𝐼0 si 𝐼2𝑘 ,pe cel putin 𝑘 dintre cele 2𝑘 − 1
intervale 𝐼1 , ..., 𝐼2𝑘−1 functia 𝑑(𝑥) are acelasi semn ,de exemplu ′ +′ .In acest
caz,pentru 𝑦 > 𝜆 ,suficient de apropiat de 𝜆 , ecuatia 𝑓 (𝑥) = 𝑦 are cel putin 2𝑘
solutii pe [𝑥0 , 𝑥2𝑘 ] si o solutie pe 𝐼0 sau 𝐼2𝑘 contradictie.
𝑓 (𝑥 + ℎ) − 𝑓 (𝑥)
Subiectul 2.Fie 𝑙𝑥 = lim ∣ ∣. Daca 𝑙𝑥 = 0 , 𝑓 este evident
ℎ→0 ℎ
derivabila in 𝑥 si derivata este zero.
Daca 𝑙𝑥 > 0 , sa presupunem de exemplu , ca 𝑓 nu este derivabila la dreapta in
137
, ⎛ ⎞
0 ... ... 1
⎜ 1 . 0 ⎟
⎜ ⎟
𝐵=⎜
⎜ ... ⎟
⎟
⎝ 0 1 0 ⎠
Cluj
( )
3 𝑎 ˆ𝑏
2. det(𝑥 ) = 0̂ ⇒ detX=0; fie 𝑋 =
ˆ
𝑐 𝑑ˆ
ˆ
( )
3 2 4̂ 3̂
Aplicam ecuatia Cayley-Hamilton ⇒ 𝑋 = (𝑎 + 𝑑) ⋅ 𝑋 ⇒ 𝑋 = .
2̂ 4̂
3. a) fie 𝑓 : [0, ∞) → 𝑅, f(x)=x-ln(1+x);
𝑥
𝑓 ′ (𝑥) = ≥ 0, ∀𝑥 ∈ [0, ∞) ⇒ f este strict crescatoare pe [0, ∞) ⇒ 𝑓 (𝑥) ≥ 0
1+𝑥
𝑙𝑛(1 + 𝑥) 𝑥
b) Folosind inegalitatea de mai sus si faptul ca 1+𝑥4 > 0 ⇒ 4
≤ ;
1+𝑥 1 + 𝑥4
Integrand de la 0 la 1, obtinem inegalitatea din enunt.
Dolj
𝑥⋅ 𝑎⋅ 𝑥 = 𝑎. (1)
𝑥⋅ 𝑦 = 𝑎⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎,
apoi
𝑎⋅ 𝑥⋅ 𝑦 = 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎,
de unde
𝑎 = 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎
de unde rezulta
𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 = e
sau, echivalent,
𝑥⋅ 𝑦 = 𝑦⋅ 𝑥.
140
⎛ ⎞
𝐹𝑘 0 𝐹𝑘+1
2. 𝑈𝑘 = ⎝ 0 1 0 ⎠, 𝑘 ∈ 𝑁 . Se arata ca:
𝐹𝑘+1 0 𝐹𝑘+2
𝑈𝑘 𝑈𝑙 = 𝑈𝑘+𝑙 , ∀𝑘, 𝑙 ∈ 𝑁 , ceea ce este echivalent cu:
obtinem
3. Avem ca:
𝑒𝑥 (𝑥 − 𝛼) 𝑒𝑥 (𝑥𝛼 − 𝛼𝑥𝛼−1 )
∫ ∫
𝑑𝑥 = 𝑑𝑥
𝑥(𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 ) 𝑥𝛼 (𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 )
𝑓 (𝑥) = 𝑥𝛼 , 𝑔(𝑥) = 𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 .
Galati
b) Se verifica asociativitatea;
k=1005, a=1004
𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑒−𝑘)
𝑥 ∗ 𝑥′ = 𝑒 ⇔ 𝑥′ = 𝑘 + 𝑎 𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑘−𝑘) ∈ 𝐺.
2
Pentru x=x’ obtinem: 𝑙𝑜𝑔1004 (𝑥 − 1005) = 1 ⇒
I) 𝑙𝑜𝑔1004 (𝑥 − 1005) = 1 ⇒ 𝑥1 = 2009 ∈ 𝐺
1
II) 𝑙𝑜𝑔1004 (𝑥 − 1005) = −1 ⇒ 𝑥2 = 1005 + ∈𝐺
1004
𝑎2 ⋅ (𝑎2 ⋅ 𝑥5 ⋅ 𝑎2 )⋅ 𝑎2 = 𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 ⇔ 𝑎4 ⋅ 𝑥5 ⋅ 𝑎4 = 𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 ⇔ 𝑥5 = 𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 ,
(∀)𝑥 ∈ 𝐺 (1)
(𝑥⋅ 𝑦)5 = 𝑎2 ⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ 𝑎2 ⇔ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦) = 𝑎2 ⋅ (𝑥⋅ 𝑎4 ⋅ 𝑦)⋅ 𝑎2 ⇔
𝑥⋅ (𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥)⋅ 𝑦 = 𝑥5 ⋅ 𝑦 5 ⇔
𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥 = 𝑥4 ⋅ 𝑦 4 , (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺
∫ sin 𝑥 − 𝑥 cos 𝑥
𝑥
∫
sin 𝑥 − 𝑥 cos 𝑥 2 1
− 1
3. 𝐼 = 𝑑𝑥 = 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑑𝑥 = ⋅ 𝑙𝑛 sin
𝑥 +C
𝑥2 − sin2 𝑥 𝑥2 − sin2 𝑥 2 𝑥
+ 1
2
𝑠𝑖𝑛 𝑥 sin 𝑥
143
1 𝑥 − sin 𝑥
= ⋅ 𝑙𝑛
+ C.
2 𝑥 + sin 𝑥
( )2
1 3
∫ 1 ∫ 1 𝑥+ +
√ 2 4
4. 𝐼2 = 1 + 𝑥 + 𝑥2 𝑑𝑥 = √( )2 𝑑𝑥=
0 0 1 3
𝑥+ +
2 4
( )2
1
1 𝑥+
3 1
∫ ∫
2 1
= √( 𝑑𝑥 + √( 𝑑𝑥 =
0
)2 4 0 )2
1 3 1 3
𝑥+ + 𝑥+ +
2 4 2 4
( )
1
∫ 1( ) 𝑥+ ( )
1 2 3 1 √
= 𝑥+ ⋅ √( 𝑑𝑥 + 𝑙𝑛 𝑥 + + 1 + 𝑥 + 𝑥 ∣10 =
2
0 2 )2 4 2
1 3
𝑥+ +
2 4
∫ 1 ( ) (√ )′ ( )
1 3 1 √
= 𝑥+ ⋅ 1 + 𝑥 + 𝑥2 𝑑𝑥 + 𝑙𝑛 𝑥 + + 1 + 𝑥 + 𝑥2 ∣10 =
0 2 4 2
( ) (√ ∫ 1 ( )
1 )
1
√ 3 1 √
= 𝑥+ ⋅ 2
1 + 𝑥 + 𝑥 ∣0 - 1 + 𝑥 + 𝑥 + 𝑙𝑛 𝑥 + + 1 + 𝑥 + 𝑥 ∣10 =
2 2
2 0 4 2
3 √ 3 √
( )
1 3 3 3
= ⋅ 3 − − 𝐼2 + 𝑙𝑛 + 3 − 𝑙𝑛 .
2 2 4 2 4 2
( √ √ )
1 3 3−1 3 3+2 3
a) 𝐼2 = ⋅ + 𝑙𝑛 .
2 2 4 3
b)
Pentru 𝑥 ∈ [0, 1] si 𝑛 ≥ 2, se obtine:
√ √
𝑛 1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 − 𝑛 1 + 𝑥 =
𝑥𝑛
= √
𝑛 𝑛 𝑛−1
√
𝑛 𝑛 𝑛−2
√
𝑛
√
𝑛 𝑛−1
≤
( 1+𝑥+𝑥 ) +( 1+𝑥+𝑥 ) ⋅ ( 1 + 𝑥) + ... + ( 1 + 𝑥)
144
√ √ √
≤ 𝑥𝑛 , de unde rezulta 𝑛
1 + 𝑥 − 𝑥𝑛 ≤ 𝑛
1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 ≤ 𝑛
1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 .
1 1
2𝑛 + 1 1 1 2𝑛 + 1 1 1
− − ≤ 𝐼𝑛 ≤ − + .
1 1 𝑛+1 1 1 𝑛+1
+1 +1 +1 +1
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
Sibiu
( ) ( ) ( )
𝑢 0 𝑥 0 𝑢𝑥 0
1. a) 𝐴⋅ 𝐵 = ⋅ = ∈ 𝐺, deoarece produsul
0 𝑣 0 𝑦 0 𝑣𝑦
are forma matricelor din G si din 𝐴⋅ 𝐵 = 𝐵⋅ 𝐴 avem (𝐴⋅ 𝐵)2009 = 𝐴2009 ⋅ 𝐵 2009 =
= 𝐼2 ;
b) Se verifica axiomele grupului: asociativitatea, existenta elementului neutru,
orice element
( este simetrizabil,
) comutativitatea;
2009 𝑢2009 0
c) 𝐴 = , si din 𝐴2009 = 𝐼2 rezulta ca u si v sunt radacini
0 𝑣 2009
complexe de ordinul 2009 ale unitatii, deci in G sunt 2009 ⋅ 2009 elemente.
2. a) Avem
⎧ 𝜋
𝑥, x ∈ [0, ]
2
⎨ 𝜋 3𝜋
𝑓 : [0, 2𝜋] → 𝑅, f(x)= 𝜋 − 𝑥, x ∈ ( , ) ⇒
2 2
⎩ 𝑥 − 2𝜋, x ∈ [ 3𝜋 , 2𝜋]
2
⎧ 2
𝑥 𝜋
+ 𝑐1 , x ∈ [0, ]
2
2
𝑥2 𝜋 3𝜋
⎨
𝐹 : [0, 2𝜋] → 𝑅, F(x)= 𝜋𝑥 − + 𝑐2 , x ∈ ( , )
2
2 2 2
𝑥 3𝜋
⎩ − 2𝜋𝑥 + 𝑐3 , x ∈ [ , 2𝜋]
2 2
𝜋 3𝜋
Din conditia de continuitate a primitivei in punctele si se obtine o prim-
2 2
itiva.
145
𝜋 𝜋 2𝜋 (𝑛 − 1)𝜋
b) Fie 𝑆𝑛 = (sin + sin + ... + sin )=
3𝑛 3𝑛 3𝑛 3𝑛
𝑛
∑ (𝑖 − 1)𝜋 𝑖𝜋 (𝑖 − 1)𝜋
= sin ( − ) = 𝜎Δ𝑛 (𝑓, 𝜉𝑖𝑛 ),
𝑖=1
3𝑛 3𝑛 3𝑛
𝜋
unde 𝑓 (𝑥) = sin 𝑥, 𝑓 : [0, ] → 𝑅 o functie continua, deci integrabila;
3
( )
𝜋 2𝜋 (𝑛 − 1)𝜋 𝑛𝜋 𝜋 (𝑖 − 1)𝜋
Δ𝑛 = 0, , , ..., , = iar 𝜉𝑖𝑛 = , i=1,...,n ,
3𝑛 3𝑛 3𝑛 3𝑛 3 3𝑛
∫ 𝜋
3 𝜋 1
⇒ lim 𝑆𝑛 = lim 𝜎Δ𝑛 (𝑓, 𝜉𝑖𝑛 ) = sin 𝑥𝑑𝑥 = − cos 𝑥∣03 = .
𝑛→∞ 𝑛→∞ 0 2
∫ 𝑡 ∫ 𝑏
4. 𝐹 : [𝑎, 𝑏] → 𝑅, cu F(t) = (𝑔(𝑥) − 𝑎)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 - (𝑏 − 𝑔(𝑥))𝑓 (𝑥)𝑑𝑥;
𝑎 𝑡
∫ 𝑏 ∫ 𝑏
F(a)=− (𝑏 − 𝑔(𝑥))𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 si F(b)= (𝑔(𝑥) − 𝑎)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥;
𝑎 𝑎
Dar 𝐹 (𝑎)⋅ 𝐹 (𝑏) ≤ 0 si F-continua pe [a,b], atunci exista 𝑐 ∈ [𝑎, 𝑏] astfel incat
F(c)=0;
∫ 𝑐 ∫ 𝑏
deci (𝑔(𝑥) − 𝑎)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 - (𝑏 − 𝑔(𝑥))𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 0,
∫𝑎𝑏 ∫ 𝑐𝑐 ∫ 𝑏
deci 𝑔(𝑥)⋅ 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = a 𝑓 (𝑥) + b 𝑔(𝑥).
𝑎 𝑎 𝑐
146
Timis
1 1
1. f(x)= ⋅ 8 cos3 𝑥⋅ cos 8𝑥 = = ⋅ 4 cos 𝑥⋅ cos 8𝑥⋅ 2 cos2 𝑥 =
8 8
1 1
= ⋅ 4 cos 𝑥⋅ cos 8𝑥(cos 2𝑥 + 1) = 2 cos 8𝑥(2 cos 2𝑥⋅ cos 𝑥 + 2 cos 𝑥) =
8 8
1 1
= ⋅ 2 cos 8𝑥(cos 3𝑥 + cos 𝑥 + 2 cos 𝑥) = (2 cos 8𝑥⋅ cos 3𝑥 + 6 cos 8𝑥⋅ cos 𝑥) =
8 8
1
= [cos 5𝑥 + cos 11𝑥 + 3(cos 7𝑥 + cos 9𝑥)].
8
∫ ∫
1
Atunci 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = (cos 5𝑥 + 3 cos 7𝑥 + 3 cos 9𝑥 + cos 11𝑥)𝑑𝑥 =
8
( )
1 sin 5𝑥 3 sin 7𝑥 3 sin 9𝑥 sin 11𝑥
= + + + +𝐶 =
8 5 7 9 11
1 3 1 1
= sin 5𝑥 + sin 7𝑥 + sin 9𝑥 + sin 11𝑥 + 𝐶.
40 56 24 88
𝑎′ 𝑎𝑎′
⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎞
0 𝑎 0 0 0 0 0
2.a) 𝐴𝑎,𝑏 ⋅ 𝐴𝑎′ ,𝑏′ = ⎝ 0 𝑎 0 ⎠⋅ ⎝ 0 𝑎′ 0 ⎠=⎝ 0 𝑎𝑎′ 0 ⎠=
𝑎 𝑏 𝑎 𝑎′ 𝑏′ 𝑎′ 𝑎𝑎′ (𝑎 + 𝑏)𝑎′ + 𝑎𝑏′ 𝑎𝑎′
𝑎𝑛
⎛ ⎞
0 0
𝐴𝑛𝑎,𝑏 =⎝ 0 𝑎𝑛 0 ⎠ inductie dupa 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑎𝑛 (𝑛 − 1)𝑎 + 𝑛𝑎𝑛−1 𝑏
𝑛
𝑎𝑛
′
d) 𝐴1,2 ⋅ 𝑋 = 𝐴2,1 /⋅ 𝐴1,2
′
𝑋 = 𝐴1,2 ⋅ 𝐴2,1
⎛ ⎞
0 2 0
′
Dar 𝐴1,2 = 𝐴1,−4 . Atunci 𝑋 = 𝐴1,−4 ⋅ 𝐴2,1 = 𝐴2,−5 =⎝ 0 2 0 ⎠.
2 −5 2
𝑎2 = 𝑎⋅ 𝑎 = 𝑎⋅ 𝑏𝑎𝑏 = 𝑎𝑏𝑎⋅ 𝑏 = 𝑏⋅ 𝑏 = 𝑏2 .
Atunci
si obtinem ca
de unde rezulta
𝑎4 = 𝑎2 ⋅ 𝑎2 = 𝑎2 ⋅ 𝑎−2 = 𝑢.
Prin calcul direct avem ca f’=g si g’=f. De asemenea, pentru orice numar
real 𝑥 ∈ 𝑅 avem ca:
1 𝑥 1
𝑔 2 (𝑥) − 𝑓 2 (𝑥) = ((𝑒 + 𝑒−𝑥 )2 − (𝑒𝑥 − 𝑒−𝑥 )2 ) = ⋅ 2𝑒𝑥 ⋅ 2𝑒−𝑥 = 1.
4 4
1 1 1 1
(𝑓 −1 )′ (𝑦) = = = √ = √ ,
𝑓 ′ (𝑓 −1 (𝑦)) 𝑐ℎ(𝑓 −1 (𝑦)) 2 −1
𝑠ℎ (𝑓 (𝑦)) + 1 2
𝑦 +1
(∀)𝑦 ∈ 𝑅, astfel ca:
∫
1
𝑓 −1 ∈ √ 𝑑𝑥.
𝑥2 +1
Vaslui
∫ ∫
sin 𝑥 + 2 cos 𝑥 2 sin 𝑥 + cos 𝑥
2. Fie 𝐼 = 𝑑𝑥 si 𝐽 = 𝑑𝑥;
3 + sin 2𝑥 3 + sin 2𝑥
149
3 2 + sin 𝑥 − cos 𝑥
𝐼 +𝐽 = 𝑙𝑛 +𝐶
2 2 − sin 𝑥 + cos 𝑥
1 sin 𝑥 + cos 𝑥
𝐼 − 𝐽 = √ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 √ +𝐶
2 2
( )
1 3 2 + sin 𝑥 − cos 𝑥 1 sin 𝑥 + cos 𝑥
⇒𝐼= 𝑙𝑛 + √ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 √ + 𝐶.
2 2 2 − sin 𝑥 + cos 𝑥 2 2
( )
1
3. a) 𝐺 = − , 1 ;
2
1 + 2𝑥
𝑓 −1 (𝑥) = ; Aplicand conditia de morfism pentru 𝑓 −1 , obtinem:
(1 − 𝑥 )
1 + 2𝑥 + 2𝑦 + 4𝑥𝑦 𝑥 + 𝑦 + 𝑥𝑦
𝑥Δ𝑦 = 𝑓 ⇒ 𝑥Δ𝑦 = .
1 − 𝑥 − 𝑦 + 𝑥𝑦 1 + 2𝑥𝑦
( )𝑛
∗ −1 1 + 2𝑥
{z }, 𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ 𝑓 (𝑎𝑛 ) =
b) Fie 𝑎𝑛 = |𝑥Δ𝑥Δ...Δ𝑥
1−𝑥
𝑛 𝑜𝑟𝑖
(1 + 2𝑥)𝑛 − (1 − 𝑥)𝑛
⇒ 𝑎𝑛 = .
(1 + 2𝑥)𝑛 + 2(1 − 𝑥)𝑛
1 𝑛
∫ ( )
𝑓 (𝑡)
1. Schimbarea de variabila t=nx duce la: 𝑡 − 1 𝑑𝑡;
𝑛 0 𝑔(𝑡)
Limita de mai sus
( gandita )
ca limita de functii (de forma 0/0), cu regula l’Hospital,
𝑓 (𝑢)
devine: lim 𝑢 −1 ;
𝑢→∞ 𝑔(𝑢)
Daca 𝑓 = 𝑋 𝑘 +𝑎1 𝑋 𝑘−1 +..., 𝑔 = 𝑋 𝑘 +𝑏1 𝑋 𝑘−1 +..., limita de mai sus este 𝑎1 −𝑏1 .
150
1.
{ a) Evident
} ord a = 3 si ord b = 2 si elementele 𝑒, 𝑎, 𝑎2 sunt distincte iar
𝑏∈/ 𝑒, 𝑎, 𝑎 (𝑜𝑟𝑑 𝑏 = 2, 𝑜𝑟𝑑 𝑒 = 1, 𝑜𝑟𝑑 𝑎2 = 3 = 𝑜𝑟𝑑 𝑎).
2
Elementele 𝑏, 𝑏𝑎, 𝑏𝑎2 sunt distincte si fiecare diferit de 𝑒, 𝑎, 𝑎2 (de exemplu, prin
absurd, din 𝑏𝑎 = 𝑎2 , prin simplificare am deduce b=a).
Rezulta ca prezentarea lui G este:
{ }
𝐺 = 𝑒, 𝑎, 𝑎2 , 𝑏, 𝑏𝑎, 𝑏𝑎2
{ } { }
/ 𝑒, 𝑎, 𝑎2 , 𝑏 deducem 𝑐 ∈ 𝑏𝑎2 , 𝑏𝑎 .
si cum 𝑐 ∈
𝐴 𝐴2 𝐴3 𝐴4
𝐴 𝐴2 𝐴3 𝐴4 𝐴
2
𝐴 𝐴3 𝐴4 𝐴 𝐴2
3
𝐴 𝐴4 𝐴 𝐴 2 𝐴3
4
𝐴 𝐴 𝐴2 𝐴3 𝐴4
de unde rezulta ca G este grup cu elementul neutru 𝐴4 (in fapt izomorf cu
(𝑍4 , +))
∫ 𝑥 ∫ 𝑥
′
𝑓 (𝑡)𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 ≥ 𝑡𝑑𝑡,
0 0
1 1
adica (𝑓 (𝑥))2 ≥ 𝑥2 de unde rezultatul.
2 2
∫ 1
4. Notam cu 𝑙 limita sirului (𝑥𝑛 )𝑛 . Vom arata ca lim 𝑦𝑛 = 𝑙 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡.
𝑛→∞ 0)
∫ 1 𝑛
( 𝑛 ∫ 1
1∑ 𝑘 ∑ 𝑘
Avem 𝑦𝑛 − 𝑙 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 = (𝑥𝑘 − 𝑙)𝑓 ( )+𝑙 𝑓( ) − 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 .
0 𝑛 𝑛 𝑛 0
𝑘=1 𝑘=1
Al doilea termen din membrul drept converge catre 0 din definitia integralei
Riemann.
Pentru primul avem:
𝑛 𝑛
1 ∑ 𝑘 ∑ ∣𝑥𝑘 − 𝑙∣
(𝑥𝑘 − 𝑙)𝑓 ( ) ≤ sup ∣𝑓 (𝑡)∣ ,
𝑛 𝑛 [0,1] 𝑛
𝑘=1 𝑘=1
ce converge la 0 din lema lui Cesaro aplicata pentru sirul (∣𝑥𝑛 − 𝑙∣)𝑛 .
(∫ ( )𝑛−1 )
(𝑡 − 1)𝑛−1 − 1 𝑡−1
∫ ∫
1 1 1 1
𝐼= 𝑑𝑡 = 𝑑𝑡 − 𝑑𝑡 =
𝑙𝑛2 𝑡𝑛+1 𝑙𝑛2 𝑡 𝑡2 𝑡𝑛+1
(∫ ( )𝑛−1 ( )′ ) ( ( )𝑛 )
1 1 1 1 1 1 1 1
= 1− 1− 𝑑𝑡 + 𝑛 = 1− + 𝑛 +C
𝑙𝑛2 𝑡 𝑡 𝑛𝑡 𝑙𝑛2 𝑛 𝑡 𝑛𝑡
1 (𝑡 − 1)𝑛 + 1 2𝑛𝑥 + 1
= ⋅ + C = + C, pentru 𝑛 ≥ 2;
𝑙𝑛2 𝑛𝑡𝑛 𝑛⋅ 𝑙𝑛2⋅ (1 + 2𝑥)𝑛
∫
Pentru n=1 obtinem 0𝑑𝑥 = C.
⎫
𝑥 = 𝑛 + 1 ⇒ (𝑛 + 1)(3) = 13 + 𝑛
𝑥 = 𝑛 + 1 ⇒ (𝑛 + 2)(3) = 23 + 𝑛
⎬
+
⇒ (𝑛+1)(3) +(𝑛+2)(3) +...+(𝑛+𝑛)(3)
....................................................
𝑥 = 𝑛 + 𝑛 ⇒ (𝑛 + 𝑛)(3) = 𝑛3 + 𝑛
⎭
𝑛2 (𝑛 + 1)2 𝑛2 (𝑛2 + 2𝑛 + 5)
= 13 + 23 + ... + 𝑛3 + 𝑛2 = + 𝑛2 = .
4 4
∫ 1 ∫ 1
1 1
b) 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = lim ( )′ [1 − (1 − 𝑥2 )𝑛 ]𝑑𝑥 = lim (− )[1 − (1 − 𝑥2 )𝑛 ∣1𝜖 ]+
0 𝜖→0 𝜖 𝑥 𝜖→0 𝑥
∫ 1 ∫ 1
1
+lim 2𝑛𝑥(1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 = −1 + 2𝑛 (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥
𝜖→0 𝜖 𝑥 0
1
𝑥3 1 𝑥5 𝑥2𝑛−1 1 𝑛
∫
𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 𝐶𝑛1 − 𝐶𝑛2
∣0 + 𝐶𝑛3 ∣10 − ... + (−1)𝑛−1 ∣ 𝐶 = 𝐶𝑛1 −
0 3 5 2𝑛 − 1 0 𝑛
1 2 1 3 1
𝐶 + 𝐶 − ... + (−1)𝑛−1 𝐶 𝑛.
3 𝑛 5 𝑛 2𝑛 − 1 𝑛
Stim ca:
∫ 1 ∫ 1
𝑥′ (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 = 𝑥(1 − 𝑥2 )𝑛−1 ∣10 -
(1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 =
∫ 10 0 ∫ 1
2 𝑛−2
- 𝑥(𝑛 − 1)(1 − 𝑥 ) (−2𝑥)𝑑𝑥 = (2𝑛 − 2) [(1 − 𝑥2 ) − 1](1 − 𝑥2 )𝑛−2 𝑑𝑥.
0 0
∫ 1
Notand 𝐼𝑛−1 = (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 ⇒ (2𝑛 − 1)𝐼𝑛−1 = (2𝑛 − 2)𝐼𝑛−2 , (∀)𝑛 ≥ 2.
0
2⋅ 4⋅ 6...(2𝑛)
Aplicam relatia de mai multe ori si obtinem 2𝑛𝐼𝑛−1 = si deci
1⋅ 3⋅ 5...(2𝑛 − 1)
identitatea.
∫ 3 ∫ 3
1. 𝑥2 𝑓 ”(𝑥)𝑑𝑥 = 9𝑓 ′ (3) − 2𝑥𝑓 ′ (𝑥)𝑑𝑥;
0 0
∫ 3 ∫ 3
′
𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 3𝑓 (3) − 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥;
0 0
∫ 3
⇒ 𝑥2 𝑓 ”(𝑥)𝑑𝑥 = 9.
0
154
3. 𝑜𝑟𝑑 𝐺 ≤ 3;
ord G = 1 ⇒ G={1}, finalizare;
ord G = 2 ⇒ G={1,{ −1}, }finalizare;
ord G = 3 ⇒ G= 1, 𝜔, 𝜔 2 , finalizare;
∫ 𝑡 ∫ 𝑡 ∫ 𝑡
2. Fie 𝐺 : [0, 1] → 𝑅, 𝐺(𝑡) = 𝑡2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 − 2𝑡 𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + 𝑥2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥,
0 0 0
𝑡 ∈ [0, 1].
Avem G(0)=G(1)=0;
∫ 𝑡
G derivabila, cu 𝐺′ (𝑡) = 2 (𝑡 − 𝑥)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥, 𝑡 ∈ [0, 1];
0
Concluzia se obtine prin aplicarea teoremei lui Rolle.
𝑥
Cum lim (𝐹 (𝑥) − 𝐹 ( )) = 0,rezulta ca lim 𝑥𝑓 (𝑥) = 0.
𝑥→∞ 2 𝑥→∞
∫𝑥
Subiectul 3.a) Fie functiile derivabile 𝐹, 𝐺 : [0, 1] → 𝑅, 𝐹 (𝑥) = 0 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡
∫𝑥 𝐺(𝑥)
si 𝐺(𝑥) = 0 𝑡𝑓 (𝑡)𝑑𝑡.Rezulta 𝐻(𝑥) = 𝑥−𝐹 (𝑥) , 0 < 𝑥 < 1.Intrucat lim 𝐻(𝑥) =
𝑥→0
𝐺′ (0) − 𝐹 (0),rezulta ca 𝐻 este continua in 0.Concluzia rezulta din faptul ca
𝐻(0) = 𝐻(1) = 0 si 𝐻 este derivabila pe (0, 1].
b) Din teorema lui Rolle rezulta ca exista un punct 𝑏 ∈ (0, 1) ,astfel incat
𝐻 ′ (𝑏) = 0.Intrucat
2
𝐻 ′ (𝑥) = 𝑥 𝑓 (𝑥)−𝐺(𝑥)
𝑥2 − 𝑓 (𝑥) = − 𝐺(𝑥)
𝑥2 , 0 < 𝑥 < 1,
obtinem 𝐺(𝑏) = 0.
Aplicand teorema lui Rolle functiei 𝐾 : [0, 𝑏] → 𝑅, 𝐾(𝑥) = 𝑒−𝑥 𝐺(𝑥),rezulta ca
exista un punct 𝑎 ∈ (0, 𝑏),astfel incat 𝐾 ′ (𝑎) = 0, 𝑖.𝑒.𝐺(𝑎) = 𝐺′ (𝑎).
Subiectul
∫ 1 1. Avem ∫ 1 ∫ 1 ∫ 1
′ ′ ′ 1
0≤ 2
(𝑓 (𝑥) + 𝑥) 𝑑𝑥 = 2
(𝑓 (𝑥)) 𝑑𝑥 + 2 𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + = (𝑓 ′ (𝑥))2 𝑑𝑥 +
0 0 0 3 0
∫ 1 ∫ 1 ∫ 1
1
2𝑥𝑓 (𝑥)∣10 − 2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + = (𝑓 ′ (𝑥))2 − 2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 ≤ 0,
0 3 0 0
∫ 1
deci (𝑓 ′ (𝑥) + 𝑥)2 𝑑𝑥 = 0.
0
Din continuitatea functiei 𝑓 rezulta ca 𝑓 ′ (𝑥) = −𝑥.Asadar,
2
𝑓 (𝑥) = − 𝑥2 + 𝑎, ∨𝑥 ∈ [0, 1].
2
Din conditia 𝑓 (1) = − 16 , obtinem 𝑎 = 13 , deci 𝑓 (𝑥) = − 𝑥2 + 13 .