Rosu I Dinulescu Liane Lucrare de Licenta Cu 10 Cazuri

UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ ,,VICTOR PAPILIAN”

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ
LUCRARE DE LICENŢĂ
ROLUL NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTELOR CU NEOPLASM OVARIAN
Coordonator: Absolvent:
S.L. Dr. Iris Mureşan Roşu I. Dinulescu Liane
1
2011
CUPRINS
PARTEA GENERALĂ
I. Noţiuni generale despre neoplasmele ovariene ………………………...……………………………………… 3
1. Definiţia neoplasmului ovarian …………………………………………………………..………………………………… 3
2. Incidenţa, epidemiologia, etiologia neoplasmului ovarian …………………………..………………………… 3
3. Anatomia patologică ……………………………………………………………………...………………………………………… 4
4. Explorări clinice ……………………………………………………………………….……………………………………………… 6
5. Explorări paraclinice …………………………………………………………………………………………………………… 6
6. Clasificarea stadială a cancerului de ovar (Cod I.C.D.O.C. 56) (1997) …………….……………… 13
7. Diagnosticul pozitiv ………………………...………………………………………………………………………………… 17
8. Diagnosticul diferenţial ……………………………………………………………………………………………………………
17
9. Evoluţie …………………………………………………………………………………………………………………………… 18
10. Tratament ……………………………………………………………………………………..……………………………… 18
11. Prognostic ……………………………………………………………………………………………..………………………………… 21
12. Cancerele ovariene secundare ……………………………………………………………………………….……….. 21
13. Cancerul ovarian în perioada infantilă şi adolescenţă ………………………………..…………………….. 22
PARTEA SPECIALĂ
II. Introducere ……………………………………………………………………………………………………………………… 23
III. Scopul lucrării …………………………………………………………………………….………………………………… 24
IV. Material şi metodă ………………………………………………………………………………………………………… 25
Analiza cazuistică …………………………………………………………………………………...……………………………. 26
Cazul clinic nr. 1. …………………………………………………………………………………...……………………………… 26
Cazul clinic nr. 2. ……………………………………………………………………………...…………………………………… 45
Cazul clinic nr. 3. ……………………………………………………………………………..……………………………………. 62
Cazul clinic nr. 4. ……………………………………………………………………………..……………………………………. 81
Cazul clinic nr. 5. ………………………………………………………………………………………………………………… 101
Cazul clinic nr. 6. ……………………………………………………………………………...…………………………………. 104
Cazul clinic nr. 7. ………………………………………………………………………………………………………………… 107
Cazul clinic nr. 8. ……………………………………………………………………………...…………………………………. 110
Cazul clinic nr. 9. ………………………………………………………………………………………………………………… 113
Cazul clinic nr. 10. ………………………………………………………………………………………………………………. 117
2
V. Rezultate obţinute ………………………………………………………………………………………………………… 120
VI. Discuţii ……………………………………………………………………………………………………….………………… 128
VII. Concluzii …………………………………………………………………………………………………..………………… 133
VIII. Bibliografie …………………………………………………………………………………………..…………………… 134
PARTEA GENERALĂ
I. NOŢIUNI GENERALE
DESPRE NEOPLASMELE OVARIENE
1. DEFINIŢIA NEOPLASMULUI OVARIAN
Cancerul de ovar este iniţial o boală locală. Într-un timp relativ scurt sau mai lung
(depinde de numeroşi factori) devine boală generală cu prognostic extrem de grav. Se caracterizează prin
prezenţa sau apariţia unor noi populaţii de celule, diferite de cele originare ovariene. Aceste celule atipice
au potenţial de multiplicare aberantă, agresivitate şi invazivitate maxime atât faţă de ţesuturile gonadale
pe care le distrug, faţă de organele vecine, cât şi faţă de organele de la distanţă (metastaze) [6].
Polimorfismul tumorilor de ovar are substrat embriogenetic, histologic, clinic, evolutiv şi
prognostic, fapt care explică dificultăţile de încadrare, lipsa de consens, "misterul" determinat
printre clinicieni atunci când vine vorba despre cancerul de ovar în raport cu alte localizări ale
cancerului din sfera genitală a femeii.
O serie de tumori benigne şi pseudotumori de ovar pot, în anumite circumstanţe, să
degenereze malign. Tumorile ovariene sunt în general structuri histologice neunitare. În aceeaşi
gonadă există ţesuturi tumorale benigne şi maligne diferite (adenocarcinom, epiteliom, sarcom).
2. INCIDENŢA, EPIDEMIOLOGIA, ETIOLOGIA
NEOPLASMULUI OVARIAN
Prognosticul actual în cancerul de ovar este sumbru. Deoarece nu există tehnici sigure de
depistare în stadiile precoce este important să fie urmărite în special grupele de femei cu mare risc. [6, 7].
Trei grupe de femei sunt foarte expuse:
 Femei care provin din familii unde există o predispoziţie genetică (factor genetic/familii cu risc).
 Femei nulipare sau sterile (ovulaţie sistematică; cele care au beneficiat de stimulare artificială
ovariană în protocoale de FIV).
 Femei cu un nivel de viaţă bun (probabil în relaţie cu anumiţi factori alimentari).
EPIDEMIOLOGIE DESCRIPTIVĂ
Cancerul de ovar reprezintă al treilea cancer ca incidenţă al organelor genitale (col, corp, ovar).
Incidenţa a fost estimată în ultimele decenii la 10 cancere de ovar / 100.000 femei pe an.
Supravieţuirea la 5 ani a rămas se pare neschimbată în ultimele decenii (15-25%) faţă de cancerul de
col şi cancerul de corp a căror mortalitate în ţările dezvoltate s-a redus semnificativ prin prisma
progreselor realizate în diagnosticul precoce, tratamentul complex oncostatic (radiologie, chirurgical,
chimioterapie, imunologic / 90% în stadiul I; 80% în stadiul II). Există comunicări care atestă
supravieţuiri globale la 5 ani de până la 35-40% datorită diagnosticului precoce, tratamentului
complex medico-chirurgical.
3
EPIDEMIOLOGIE ANALITICĂ
Dacă anumiţi factori de risc sunt cunoscuţi de mai multă vreme (ereditari), alţii sunt de
dată recentă (ginecologici, respectiv efectul dăunător al hiperstimulărilor ovulaţiei).
Există autori care consideră corio-carcinomul drept cancerul fecundaţiei şi cancerul de
ovar (tumorile epiteliale) drept cancer al ovulaţiei.
Sunt contabilizate până în prezent 3 grupe mari de factori de risc:
1. Ereditari
2. Ginecologici. FATHALLA a fost primul care a emis ipoteza că multiplicarea şi
repetiţia ovulaţiilor creşte riscul cancerului de ovar şi că acest cancer la anumite grupe de femei
poate fi considerat un cancer al ovulaţiei. În sprijinul acestei ipoteze au fost aduşi în discuţie
mai mulţi parametri:
- Paritatea;
- Contracepţia orală;
- Vârsta de instalare a menopauzei;
- Prezenţa unui "sindrom de ovar palpabil în postmenopauză";
- Sterilitatea;
- Femeile cu antecedente de chiste de ovar tratate prin diverse procedee conservatoare;
- Endometrioza;
- Cancerul de sân şi adeno-carcinomul de endometru.
3. Factorii de mediu şi alţi factori (factorii alimentari; tulburări dispeptice; fenomene paraendocrine).
3. ANATOMIA PATOLOGICĂ
Criteriile privind caracterul malign al tumorilor ovariene [2, 4, 5]
*Macroscopice:
- flateralitatea în peste 50% din cazuri cancerele ovariene interesează ambele ovare;
- prezenţa vegetaţiilor intrachistice şi în mod deosebit extrachistice.
*Microscopice:
După De Brux-Moricard sunt considerate drept criterii histopatologice de malignitate.
- numărul mare al mitozelor celulare;
- anarhia celulară;
- vascularizaţia dezordonată;
- invazia stromei şi infiltrarea capsulei tumorii.
TUMORILE EPITELIALE COMUNE
TUMORILE EPITELIALE COMUNE:
MALIGNE (ADENOCARCINOAMELE DE OVAR)
Adenocarcinomul seros,
Adenocarcinomul mucinos,
Adenocarcinomul endometroid,
Adenocarcinomul cu celule clare,
4
Tumoarea BRENNER malignă. Rară,
Carcinoamele nediferenţiate,
Tumorile mixte.
TUMORI LA LIMITA MALIGNITĂŢII ("BORDERLINE TUMORS'VLOW MALIGNANCY
POTENŢIAL" - LMP)
Cele mai frecvente sunt tumorile seroase şi cele mucinoase:
*Tumorile seroase;
*Pseudomixomul ovarian;
Tumorile "borderline" endometrioide, cu celule clare şi BRENNER.
ALTE FORME HISTOLOGICE DE CANCER OVARIAN PRIMITIV
TUMORILE DE MEZENCHIM ŞI DE CORDOANE SEXUALE
Macroscopic. Tumorile sunt unilaterale. La secţionare aspectul lor poate uneori
să orienteze spre un tip particular: caracter fasciculat al tumorilor din grupul fibrotecal;
caracter hemoragic al tumorilor de granuloasă; coloraţia gălbuie ce evocă o
supraîncărcare lipidică în androblastoame.
Microscopic. Caracteristicile histologice ale diferitelor tipuri de tumori sunt
recunoscute relativ uşor în formele diferenţiate. Tumorile de granuloasă se întâlnesc în două
variante: "adultă" - cea mai frecventă, "juvenilă" - mult mai rară. Cu excepţia tumorilor de
grup fibrotecal, celelalte varietăţi sunt toate potenţial maligne. Diagnosticul pozitiv este
adeseori pus în stadiul 1 - a ceea ce argumentează prognosticul lor bun. Aceste tumori sunt
adeseori responsabile de sindroame clinice hormonale sau de secreţii anormale puse în
evidenţă prin determinări/dozări biologice.
TUMORILE GERMINALE PRIMORDIALE
Aceste tumori provin din gonada embrionară.
Ponderea lor este de 15-20% din totalul tumorilor de ovar. Se întâlnesc cel mai
frecvent în primele două decenii de viaţă. Înaintea vârstei de 21 de ani mai mult de 2/3
(peste 60%) din totalul tumorilor de ovar aparţin liniei germinale. Cea mai mare parte
din tumorile germinale sunt reprezentate de teratoamele chistice benigne care nu ridică
probleme deosebite de diagnostic. Grupul rămas este format din tumorile germinate
maligne. Un progres important în studiul acestor tumori a fost obţinut mulţumită identificării
tipurilor histologice pure al căror comportament biologic este particular. Tumorile pot fi
întâlnite şi ca localizări extragonadice de-a lungul zonei de imigraţie a celulelor germinale
primitive. Ele pot fi frecvent descoperite şi în cursul sarcinii.
TERATOAMELE MALIGNE
Sunt reprezentate de două tipuri de tumori.
a. Teratom imatur (asociat sau nu cu alte ţesuturi mature). Contingentul imatur este
reprezentat de ţesut nervos embrionar (neuroglie, celule în formă de "rozetă"). Importanţa
cantitativă se stabileşte după clasificarea lui NORRIS şi ZIRKIN în trei grade. Se admite că
numai gradele 2 şi 3 justifică tratament complementar, prognosticul în gradul 1 fiind
5
similar teratoamelor mature (grad "0"). O entitate histologică aparte se asociază uneori la
teratoamele nervoase imature ale ovarului: gliomatoza peritoneală (implant miliar difuz al
ţesuturilor nervoase mature în peritoneu).
b. Malignizarea secundară a unui teratom matur (chist dermoid). Este vorba de o
eventualitate rară. Cele două forme histologice mai frecvent întâlnite sunt: carcinomul
epidermoid; adenocarcinomul. Tratamentul şi prognosticul tumorilor germinate de ovar este strâns
legat de tipul histologic. Este bine ca prelevările intraoperatorii să fie precedate de determinarea
markerilor tumorali, iar examenul histopatologic să se orienteze pe "cupe senate multiple".
4. EXPLORĂRI CLINICE
Tabloul clinic în cancerul precoce de ovar este needificator. [3]. În stadiile avansate acesta
poate atrage atenţia prin anumite simptome şi semne. Se consideră totuşi că inclusiv în formele
avansate semnele majore şi simptomele lipsesc în circa 75% din cazuri. Bolnava poate solicita
consultul de specialitate pentru diverse acuze: dureri pelviene sau pelvi-abdominale,
neregularităţi menstruale, metroragii în ginopauză, tulburări urinare, tulburări de tranzit
sindrom dispeptic asociat. Alteori este prezentă ascita. Prin examenul genital este descoperită
tumora dură sau chistică, neregulată, ce ocupă una sau ambele zone anexiale. În stadiile
avansate aproape întreg pelvisul este ocupat de un "bloc tumoral dur", lipsit de mobilitate care
înglobează uterul, anexele şi organele de vecinătate. Simptomele în cancerul de ovar pot apare la
o femeie care până atunci era în perfectă stare de sănătate. Cele mai importante rămân:
creşterea de volum a abdomenului; scăderea în greutate / slăbirea, emacierea; jenă sau dureri
discrete pelviene; meteorism; uşor edem unilateral al membrelor inferioare; ascita în circa 70%
din cazuri cancerul de ovar este bilateral. Ascita este prezentă doar în 12,5% din cazuri.
5. EXPLORĂRI PARACLINICE
ECOGRAFIA
*Ecografia convenţională trans-abdominală permite un diagnostic de orientare
precoce, câteodată neaşteptat, constituind o explorare paraclinică fundamentală în această
patologie.
*Ecografia endovaginală cu sonde de înaltă rezoluţie (7,5 MHz) permite chiar un
diagnostic mai precoce şi mai precis.
*Ecografia tridimensională (3D) este metoda cea mai performantă. Ea permite
maximum de detalii, măsoară talia dar în special volumul tumorii, localizează topografic
tumoarea în raport cu celelalte structuri din vecinătate, rezoluţia este aproape perfectă.
*Dopplerul color şi Power doppler permit şi ele un diagnostic cât mai precoce şi mai precis
în asociere cu ecografia tradiţională.
6
*Puncţia eco-ghidată.
PUNCŢIA ECOGHIDATĂ
Este explorarea legată strâns de ecografia morfologică. Ea se poate practica sub
ghidajul ecosondei tradiţionale trans-abdominale sau al celei endovaginale. Analiza
celularităţii, a unor markeri biochimici şi tumorali, a anumitor receptori hormonali din
prelevatele obţinute, poate orienta diagnosticul spre o tumoare benignă sau malignă de ovar.
Această puncţie are valoare cu atât mai mare când se asociază dopplerul pulsat, color, power
doppler, eco-3D. Puncţia ecoghidată nu trebuie confundată cu "puncţia clinică",
eminamente "oarbă", chiar în mâinile unui specialist experimentat. Puncţia formaţiunii
tumorale nu trebuie confundată cu examenul histopatologic veritabil al formaţiunii tumorale.
Examenul suveran în diagnosticul paraclinic precis al tumorilor de ovar şi mai ales în
cancerul de ovar rămâne examenul microscopic al prelevatelor tisulare pe cupe senate
multiple (cel puţin 10) din formaţiune!
PUNCŢIA DOUGLASULUI (CULDOCENTEZA)
Se puncţionează pe "valvă"sau sub ghidul degetelor introduse în vagin, fundul de
sac posterior. Se introduc cu seringa 20-30 ml de ser fiziologic în Douglas. Apoi se aspiră cu
aceeaşi seringă. Lichidul extras cu eventuale celule exfoliate de pe ovar se examinează la
microscop de către citopatolog.
SCANNERUL ŞI RMN
Scannerul:
- accesibil în raport cu RMN;
- poate fi practicată chiar în urgenţe;
- vizualizează mai bine calcificările şi densităţile grăsoase, invizibile câteodată la
radiografia abdominală pe gol;
- bun când se urmăreşte vascularizaţia prin injectarea unei substanţe iodate de
contrast bine tolerată.
RMN:
- nu vizualizează calcificările, dar sensibilitatea tisulară a tehnicii permite o perfectă
delimitare anatomică, eventual întărită prin produse de contrast RMN care apar bine tolerate;
- malignitatea poate fi bănuită în faţa unei imagini heterogene (întâlnită în 83% din
cazuri, după SCOUTT);
- în egală măsură este interesantă în bilanţul si urmărirea endometriozei datorită
marii sensibilităţi în depistarea focarelor hemoragice;
- are avantaje în depistarea metastazelor osoase înainte chiar de fixarea scintigrafică.
7
Se practică şi: radiografia abdominală pe gol, irigografia, urografia, radiografia
pulmonară.
PELVISCOPIA
Metoda endoscopică are valoare în tumorile de ovar mai ales atunci când este
vorba de femei tinere.
Chistoscopia evidenţiază conţinutul, prezenţa eventualelor vegetaţii intrachistice şi
extrachistice, extensivitatea extraovariană perihepatică şi diafragmatică. Pelviscopia permite
lavajul cavităţii pelvi-abdominale, aspiratul fiind studiat citologic. Ea mai poate fi folosită în
situaţia "second-look" (la 6 luni post-operator) pentru a se cerceta eventuala diseminare
extraovariană, efectele benefice ale chimioterapiei. Pelviscopia este avantajoasă pentru
depistarea precoce a cancerelor de ovar fiind contraindicată în stadiile avansate. Ea are
valoare deosebită în cazul tumorilor benigne, în tumorile "borderline", la femeile tinere sau la
grupele de femei cu mare risc. în acelaşi timp, dacă nu sunt contraindicaţii, permite rezolvarea
chirurgicală prin pelviscopia operatorie şi examenul histopatologic extemporaneu.
HISTEROSCOPIA
Poate culege informaţii asupra cavităţii uterine mai ales în contextul sângerărilor
anormale din perioada adultă sau în postmenopauză. Poate fi vorba de hiperplazii de
endometru determinate de o tumoare de ovar estrogeno-secretantă, de un adenocarcinom cu
metastaze în ovar, de un fibromiom endocavitar asociat unei tumori ovariene. Biopsia per-
histeroscopică şi examenul histopatologic al fragmentelor prelevate tranşează diagnosticul.
CHIURETAJUL UTERIN
Are aceleaşi indicaţii ca şi histeroscopia, deosebirea fiind aceea că este o manevră oarbă. În
absenţa histeroscopiei este util în scop diagnostic şi hemostatic.
MARKERI TUMORALI
Pentru adenocarcinoame cei mai importanţi markeri tumorali studiaţi sunt:
- Antigenele celomice "de fază"
CA-125 (serveşte în special ca marker pentru supravegherea oncologică post-terapeutică).
Antigenul cancerului CA 125
CA 125 a fost descoperit de Bart în 1983, a fost definit/caracterizat cu ajutorul unui
anticorp monoclonal OC 125.
OC 125 a fost obţinut din/prin fuziunea unei membrane mielomatice mielomatoase cu una
limfocitară de la şoricei imunizate de/prin fragmentarea de celule tumorale provenite de la un
cistoadenocarcinom de tip seros.
8
Antigenul CA 125 este localizat în special la suprafaţa celulelor, nu este prezent la
suprafaţa ovarului fetal sau a adultului normal.
Epitopul antigenic este adus de o glicoproteină circulantă. Există o producţie

fiziologică a CA 125 care este situat la 10 U/ml şi care se diminuează odată cu vârsta; sinteza
sa este funcţie de durata ciclului; CA 125 se măreşte în faza foliculară şi scade după ovulaţie
şi sub contraceptive. De fapt activitatea ţesutului ovarian şi concentraţia CA 125 sunt corelate.
- Prag: 35 U/ml;
- Indicatorul primei intenţii: - cancer ovarian;
- Alte localizări canceroase: - sân (inimă)
- plămân;
- colon;
- pancreas;
- stomac.
- Creşteri, evoluţii nespecifice.
Patologii benigne: - pancreatită;
- ciroza;
- hepatopatie;
- patologia seroaselor;
- endometrioză;
- sfârşitul sarcinii.
- Partea extrasă dintr-un lot -10 cc de sânge în tub uscat;
- Dozaj imunoradiometric: IRMA.
Indicatori serici şi cancerul ovarian
Tumorile epiteliale sunt tumorile cele mai frecvente ale tumorilor ovariene.
Clasificarea histologică a tumorilor ovariene propusă de ONTS şi de Federaţia Internaţională
de Ginecologie Obstretică (FIGO) distinge cistadenocarcinomul seros în 49% din cazuri,
cistadenocarcinom mucinos în 11% din cazuri, cancerul endometroid în 20% din cazuri,
cancerul nediferenţiat în 15% din cazuri şi cancerul cu celule clare în 4% din cazuri.
Extinderea loco-regională pelviană abdominală şi la distanţă permite clasificarea
cancerului ovarian în 4 stadii după criteriile FIGO:
Stadiul I: Tumoare limitată la ovare;
Ia i: Nici o tumoare la suprafaţa ovarului şi capsulă intactă;
Ia ii: Tumoare atingând suprafaţa ovarului şi/sau ruptură capsulară;
Ib: Tumoare limitată la 2 ovare, absenţa ascitei.
Ib i: Nici o tumoare la suprafaţa ovarului, capsula fiecăruia rămâne intactă;
9
Ib ii: Prezenţa unei tumori la suprafaţa unuia sau ambelor ovare şi/sau ruptură
capsulară bilaterală;
Ic: Tumoare limitată la unul sau ambele ovare şi prezenţa ascitei conţinând celule
maligne sau lichide de spălat ce conţin elemente maligne.
Stadiul II: Tumoare atingând unul sau ambele ovare cu extindere spre pelvis.
IIa: Tumoare cu extindere şi/sau metastaze uterine şi/sau metastaze tubare uni- sau
bilaterale, dar fără atingerea peritonului visceral şi fără ascită;
IIb: Tumoare cu extindere la alte ţesuturi pelviene şi/sau metastaze tubare uni sau
bilaterale, dar fără atingerea peritonului visceral şi fără ascită;
IIc: Tumoare cu extinderea la uter şi/sau la una sau două trompe şi/sau la alte ţesuturi
pelviene; prezenţa celulelor maligne în lichidul ascitei.
Stadiul III: Tumoarea atingând unul sau 2 ovare cu extindere la marele epiplon limitat
la micul bazin sau prezenţa metastazelor intraperitoneale independent de micul bazin sau
existenta adenopatiilor retroperitoneale sau ambele.
Stadiul IV: Împrăştierea în organele îndepărtate. Nu se dispune de condiţii minime
cerute pentru a clasa tumoarea primară.
Antigenul CA 125 este cel mai interesant indicator plasmatic pentru tumorile epiteliale
ale ovarului.
A. Depistare, diagnostic precoce
1. Sensibilitate
Antigenul CA 125 depăşeşte 35 U/ml în 80-85% din cancerul ovarian.
2. Specificitate
La femei antigenul CA 125 este în procent de 10 unităţi /ml. Aceste procente au
tendinţa să scadă odată cu vârsta în perioada ciclului menstrual procentele CA 125 cresc
paralel cu cele ale estradion. Ele cresc la fel pe durata sarcinii în 25-30% din cazuri dar
întotdeauna rămân inferioare, sub 60 U/ml.
Antigenul CA125 poate fi crescut în situaţii patologice non-tumorale multiple, în special,
în toate afecţiunile inflamatorii ale seroaselor (ascită, scurgere pleurală) în timpul cirozelor
hepatice, anumitor hepatopatii comice, endometrioze; dar procentele rar depăşesc 50 U/ml.
Mai multe tumori maligne pot fi însoţite de o creştere a CA 125: cancerul la pancreas,
plămâni, stomac, colon, sân (35% din cancerurile la sân sunt în metastază), şi în mod
excepţional cancerul la gât sau de corp uterin. Procentele pentru aceste tumori rămân puţin
ridicate, cel mai adesea sub 50 U/ml.
Sensibilitatea şi specificitatea CA 125 la cancerul ovarian sunt unele pe care nu le
putem lua în consideraţie pentru depistarea masei cancerului ovarian prin dozajul CA 125.
10
Probabilitatea descoperirii unui cancer al ovarului identic cu procentele CA 125
ridicate peste 200 U/ml nu este decât de 50%. Cel mult putem spera ca dozajul CA 125 să
poată orienta şi facilita un diagnostic precoce al cancerului ovarian în prezenţa semnelor de
suspiciune ginecologică şi digestivă.
B. Bilanţ al extinderii
Procentele iniţiale înaintea întregului tratament CA 125 pot merge de la 60-1000 U/ml.
Există o corelaţie între procentele CA 125 şi stadiul extinderii; cu cât sunt mai ridicate
procentele cu atât stadiul extinderii este mai avansat. Procentele CA 125 par în mai multe
analize mult variate cu modelul lui COX ca un factor prognostic semnificativ pentru
supravieţuire: riscul deceselor de cancer de 6 ori mai ridicat atunci când CA 125 preterapeutic
este ridicat raportând la cazurile unde este normal.
Procentele serice ale CA 125 variază în funcţie de tipul histologic: procente mai mult
ridicate în formele seroase decât în formele mucinoase şi cancerul endometroid.
C. Răspunsul la tratament
Jumătate din viaţa CA 125 este de 4, 8 zile de unde o normalizare a procentelor de la
10 la 90 de zile în funcţie de importanţa masei tumorale iniţiale după un tratament chirurgical
care a permis o exereză completă a întregii tumori.
Regresia CA 125 după tratament radioterapeutic sau chimioterapeutic este mult mai lentă
şi normalizarea trebuie să se facă între 20 şi 100 de zile în funcţie de nivelul procentului iniţial al
CA 125, al metabolismului CA 125 şi de eficacitatea terapeutică. Corelaţia între procentele CA
125 şi eficacitatea terapeutică este observată în 90% din cazuri cu o bună corelaţie între prognostic
şi înclinarea regresiei CA125: pacientele cu un bun pronostic fiind semnificativ mult mai
numeroase atunci când jumătate din viaţa CA 125 este sub 20 de zile.
D. Supravegherea
Pe durata evoluţiei post-terapeutice, în absenţa întregii simptomatologii de suspiciune
a recidivei sau metastazei, ritmul dozajelor trebuie să se supună unui protocol strict: un dozaj
în toate cele 3 luni timp de 1 an si toate cele 6 luni.
În schimb, în prezenţa unei evoluţii clinice sau paraclinice, ritmul dozajelor este la
cerere, în funcţie de natura evoluţiei neoplazică recidivantă sau metastazică şi de răspunsul
său la tratament.
1. Persistenţa unui procent ridicat al CA 125
Persistenţa unui procent ridicat al CA 125 după o reducere chirurgicală a masei
tumorale intra-pelviene şi abdominale este martorul unei exereze incomplete (în 95% din
cazuri) fie macroscopic, fie microscopic, mai ales dacă procentele CA 125 sunt peste 50 U/ml.
11
Procentele persistente între 35 şi 50 U/ml pot să nu corespundă în mod obligatoriu
unei urmăriri a evoluţiei neoplazice, ci a unei simple iritări peritoneale.
La fel, după un tratament post-chirurgical radioterapeutic şi/sau chimioterapeutic,
persistenţa unui procent al CA 125 peste 50 U/ml înseamnă o eficacitate terapeutică limitată
sau o ineficacitate terapeutică.
2. Normalizarea unui procent al CA 125
Normalizarea unui procent al CA 125 ridicat iniţial, după un tratament chirurgical sau
radioterapeutic sau chimioterapeutic a unui cancer ovarian înseamnă o eficacitate terapeutică.
Nu este semnalată de evoluţia neoplazică persistentă cu un procent al CA 125 revenit la
normal. Nici o laparotomie a celei de-a doua intenţii (second look) n-a permis punerea în
evidenţă a unei evoluţii neoplazice atunci când procentele CA 125 rămân sub 40 U/ml.
3. Creşterea procentelor CA 125, după normalizare
Creşterea după normalizare a procentelor CA 125 poate corespunde mai multor
situaţii patologice în funcţie de procente.
Procentele (superioare celor 65 U/ml) care depăşesc 65 U/ml corespund în 95% cazuri
unei reluări a evoluţiei neoplazice.
Rezultă diferite experienţe de laparotomie ale celei de-a doua intenţii, decât simple
granulaţii neoplazice pe peritoneu sunt însoţite de o creştere a CA 125 în 92% din cazuri.
Procentajul creşterii CA 125 pentru recidive este de 75%, în timp ce pentru primele
evoluţii este de 80-85%.
Pacientele cu CA 125 pre-terapeutic crescut sunt cele care sunt cele mai apte pentru a
fi supravegheate de CA125 întrucât recidivele sunt însoţite de o creştere a CA 125 în proporţii
semnificative în această grupă de paciente decât în grupa în care pacientele pre-terapeutice ale
CA125 erau normale, pentru care 45% dintre paciente pot dezvolta urmări evolutive sau
recidive fără creşterea CA125.
O sensibilizare a dozajului CA 125 permite dozare CA 125 - // (CA 125 dozat prin
imunoradiometrie) care ar fi mult mai strâns corelat cu evoluţia tumorală şi ar permite
distingerea într-un fel mult mai sigur, a probabilităţilor mari de reluare sau urmărire evolutivă
„probabilităţi mari de absenţa evoluţiei neoplazice înaintea "second look". Totuşi CA 125 - //
trebuie să fie evaluat pe un număr mult mai important de paciente înainte de a se recunoaşte o
evaluare predictivă pozitivă sau negativă suficientă, aptă de a indica sau contra-indica o
laparotomie exploratoare a celei de a doua intenţii.
12
Creşterea CA 125 precede aproximativ 3 luni diagnosticul recidivei şi acest interval de
timp este cu atât mai îngăduitor cu cât procentul este mai ridicat, cu cât stadiul iniţial este mai
important, cu cât recidiva este masivă şi deci cu cât prognosticul este defavorabil.
Cât pentru tratamentul primelor evoluţii, dozajul CA 125 constituie un bun indicator
prognostic şi de eficacitate a tratamentului recidivei.
E. Alţi indicatori
ACE pare a avea un interes în aprecierea eficacităţii terapeutice şi în supravegherea
post-terapeutică a cancerului ovarian epiteliul, dar unic pentru cistadenocarcinomurile
mucinoase sensibilitate de 40% şi pentru formele evoluate (stadiile III şi IV).
Anumiţi autori au insistat recent pe validitate CYFRA21-1 în cancerul ovarian cu o
valoare predictivă pozitivă, de 94%.
Alţi indicatori cum ar fi TAG72, CA130-22, COX-1, OVX-1 au un interes atunci când
sunt ridicate în pre-terapeutică în supravegherea post-terapeutică pentru delectarea precoce a
recidivelor sau/şi metastazelor, în asociere cu CA 125 din care creşte sensibilitatea şi
specificitatea.
CA 19-9; CA 15-3; TAG-72. Sunt antigene care cresc în adenocarcinoamele de
ovar; în cancerul de sân, cancerul de pancreas.
ACE (antigenul carcinoembrionar).
CA 54/61; NB/70 K. Prezenţa şi creşterea lor în plasma bolnavelor cu adenocarcinom de ovar este
oarecum specifică formelor mucinoase.
- Markeri biochimici
Alfafetoproteina-AFP; HCG în coriocarcinomul "de novo", disgerminom, carcinomul celulei
embrionare; HPL în conocarcinom; Estrogenii respectiv androgenii în tumorile secretante de ovar.
- Markerii genetici
- Anomalii cromozomiale;
- Anomalii genetice;
6. CLASIFICAREA STADIALĂ A CANCERULUI DE OVAR
(COD I.C.D.O.C. 56) (1997)
EVALUAREA PRIN STADIALIZARE CHIRURGICALĂ
Cancerul ovarian se stadializează prin laparotomie exploratorie care permite evaluarea
la distanţă a bolii neoplazice maligne cu punct de plecare ovarian. în situaţia în care
laparotomia nu evidenţiază boala macroscopică, aceasta permite confirmarea sau infirmarea
bolii microscopice. Atunci când este prezentă boala macroscopică, laparotomia este
continuată cu intervenţia citoreductivă cu ameliorarea implicită a rezultatelor terapeutice. [6].
13
Reguli:
Trebuie să existe confirmarea histologică şi împărţirea pe tip histologic. În acord cu
FIGO se recomandă o versiune simplificată a clasificării histologice WHO a tumorilor
epiteliale comune. Trebuie menţionat gradul de diferenţiere.
Pentru T sunt necesare: examen Mc, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare chirurgicală.
Pentru N sunt necesare: examen fizic, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare chirurgicală.
Pentru M sunt necesare: examen fizic, imagistică, laparoscopie şi/sau explorare chirurgicală.
Ganglionii limfatici regionali cuprind următoarele grupe:
- hipogastrici (obturatori);
- iliaci comuni;
- iliaci externi;
- latero-sacraţi;
- paraaortici;
- inghinali.
T - tumora primară
TNM/FIGO
Tx - Tumora primară nu a putut fi stabilită
T0 - Nu se evidenţiază tumora primară;
T1/I - Tumora limitată la ovare;
-T1a/I A Tumora limitată la un ovar; capsula intactă, nu există tumoră pe suprafaţa
ovariană; nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.
-T1b/I B Tumora limitată la ambele ovare; capsula intactă; nu există tumoră la
suprafaţa ovarului; nu există celule maligne în ascită sau lavajul peritoneal.
-T1c/I C Tumora limitată la unui sau ambele ovare cu oricare din următoarele: capsula
distrusă, tumoră pe suprafaţa ovariană, celule maligne în lichidul de ascită sau lavajul peritoneal.
T2/II Tumora interesează unul sau ambele ovare cu extensie pelvină.
-T2a/II A Extensia şi/sau implantarea la nivelul uterului şi/sau trompei (trompelor); nu
există celule maligne în ascită sau lavaj peritoneal.
- T2b/II B Extensia la alte ţesuturi pelvine; nu există celule maligne în ascită sau lavaj peritoneal.
- T2c/II C Extensie pelvină (2a sau 2b) cu celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj peritoneal.
T3 şi/sau NI/III Tumora invadează unul sau ambele ovare cu metastaze peritoneale
confirmate microscopic în afara pelvisului şi/sau metastaze în ganglionii regionali.
-T3a/III A Metastaze peritoneale microscopice în afara pelvisului.
-T3b/III B Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului cu dimensiunea
maximă de 2 cm.
14
-T3c şi/sau NI/III C Metastaze peritoneale macroscopice în afara pelvisului cu
dimensiunea mai mare de 2 cm şi/sau metastaze în ganglionii limfatici regionali.
M1/IV Metastaze la distanţă (excluse metastazele peritoneale).
Notă:
- metastazele în capsula hepatică sunt încadrate ca T3 - stadiul III;
- metastazele în parenchimul hepatic sunt M1 - stadiul IV;
- efuziunile pleurale cu citologie pozitivă sunt M1 - stadiul IV.
N - ganglionii limfatici regionali:
Nx - nu s-a putut stabili invazia ganglionară.
N0 - nu există invazie ganglionară.
N1 - metastaze în ganglionii limfatici regionali.
M - metastaze la distantă:
Mx - nu s-au putut stabili.
M0 - nu există metastaze.
M1 - metastaze la distanţă prezente.
Clasificarea patologică pTNM
Categoriile de pT, pN şi pM corespund categoriilor de T, N şi M.
pNO - examinarea histologică a piesei de limfadenectomie pelvină va include 10 sau
mai mulţi ganglioni limfatici.
G - grading histopatologic:
Gx - nu s-a putut stabili.
GB - tumorile borderline (de graniţă).
G1 - bine diferenţiate.
G2 - moderat diferenţiate.
G3-4 - slab diferenţiate sau nediferenţiate.
Tabelul nr. 1.
Gruparea pe stadii:
IA T1aN0M0
Stadiul I IB T1bN0M0
IC T1cN0M0
IIA T2aN0M0
Stadiul II IIB T2bN0M0
IIC T2eN0M0
Stadiul III IIIA T3aN0M0
15
IIIB T3bN0M0
IIIC T3cN0M0 orice TN1M0
Stadiul IV orice T, orice NM1
Tabelul nr. 2
Sumar
TNM ovar FIGO
T1 limită la ovar I
T1a un ovar, capsulă intactă IA
T1b ambele ovare, capsulă intactă IB
capsulă distrusă, tumoră pe suprafaţa ovarului,
T1c IC
celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj peritoneal
T2 extensie pelvină II
T2a uter, trompe IIA
T2b alte ţesuturi pelvine IIB
T2c celule maligne în lichidul de ascită sau lavaj peritoneal IIC
T3 şi/sau metastaze peritoneale în afara pelvisului
III
N1 şi/sau în ganglionii limfatici regionali
T3a metastaze peritoneale microscopice IIIA
metastaze peritoneale microscopice
T3b IIIB
dar până la 2 cm dimensiunea maximă
T3c
metastaze peritoneale peste 2 cm şi/sau
şi/sau IIIC
în ganglionii limfatici regionali
N1
Ml metastaze la distanţă (se exclud cele peritoneale). IV
Pentru a evalua o tumoră anexială sau o tumoră pelvină (care poate fi un cancer ovarian), clasic, se
utilizează incizia mediană pubo-xifoidiană. După pătrunderea în cavitatea peritoneală se indică un examen
citologic, fie din lichidul liber existent în cavitatea abdominală, în special din fundul de sac Douglas, fie din
lichidul obţinut după lavajul peritoneal cu 50-100 ml ser fiziologic de la nivelul fluidului de sac Douglas,
firidelor parieto-colice şi de sub fiecare hemidiafragm. Aceste citologii au un rol important, în situaţia în
care tumora malignă pare a fi limitată, din punct de vedere macroscopic, la ovar. Dacă există lichid de
ascită în cavitatea peritoneală, trebuie apreciat volumul acestuia şi recoltat pentru examenul citologic. Dacă
nu există nici o dovadă privind eventuala diseminare extraovariană a bolii neoplazice, rezecţia tumorii
ovariene trebuie făcută cu deosebită atenţie pentru a nu se rupe capsula ovariană.
Examenul histopatologic la gheaţă a tumorii ovariene oferă informaţii în vederea
conduitei terapeutice ulterioare. Dacă se confirmă malignitatea tumorii ovariene şi boala este
aparent limitată la ovar, se explorează sistematic toate suprafeţele peritoneale şi viscerale. De
asemenea, se prelevă biopsii peritoneale randomizate de la nivelul fondului de sac Douglas,
16
firidelor parieto-colice şi diafragmului. Orice aderenţă intraabdominală prelevată trebuie
verificată histopatologic, iar epiploonul trebuie decolat (decolatare colo-epiploică şi nu
omentectomie) şi verificat histopatologic. Ulterior, se explorează spaţiul retroperitoneal,
pentru a evalua ganglionii pelvini şi paraaortici. Orice ganglion limfatic mărit trebuie biopsiat
şi verificat histopatologic la gheaţă.
7. DIAGNOSTICUL POZITIV
În stadii precoce diagnosticul pozitiv este dificil. Cu atât mai mult vor fi luate în
consideraţie în primul rând chisturile de ovar, suspecte şi cele benigne ţinând cont de faptul că
tumorile epiteliale canceroase ale ovarului (adenocarcinoamele) reprezintă aproape 80% din
cancerele de ovar. [1, 6].
CHISTUL DE OVAR SUSPECT
După culegerea informaţiilor anamnestice urmează examenul clinic. Chisturile suspecte
ovariene sunt acelea care la palpeul bimanual apar neregulate/neomogene, puţin mobile, după o
perioadă oarecare de tratament. Ecografia. Este examenul paraclinic cel mai util (septuri
despărţitoare; perete gros; volum ce depăşeşte 6 cm; prezenţa de lichid în Douglas- ascită). Dozarea
în plasmă a markerilor tumorali (CA-125; CA 19-9). Aceşti doi markeri indică o proliferare a
celulelor celomice (CA-125) şi a celor mucosecretante (CA 19-9), fără a fi foarte specifici. Când
nivelurile lor depăşesc valoarea prag (18 UI/ml) se consideră chistul ovarian ca fiind suspect.
CHISTUL DE OVAR BENIGN
Când nu există nici un semn de suspiciune atitudinea clasică rămâne tratamentul
cu estro-progestative sau progestative de sinteză. Blocarea ovulaţiei pentru 3 cicluri
succesive, examinare ecografică şi clinică de control. Persistenţa chistului după 3 luni de
tratament poate conduce la: puncţia ecoghidată şi examen citooncologic; pelviscopie
diagnostică (chistoscopie) şi eventual operatorie (chistectomie intra-peritoneală sau
transparietală; evacuare prin colpotomie posterioară); în absenţa pelviscopiei,
celiotomia clasică cu examen histopatologic extemporaneu. Când lichidul extras prin
puncţia ecoghidată este citrin se solicită examen citooncologic; biologic (pentru markeri
tumorali/CA-125; dozare estradiol).
8. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
La femeia adultă intră în discuţie: sarcina intrauterină, mola hidatiformă, sarcina
ectopică, chiste de ovar funcţionale, fibroame uterine, chiste asociate sarcinii, sesile sau
pediculate, endometrioza, malformaţii uterine (uter dublu, uter pseudodideif), rinichi
ectopic, tumori intraperitoneale (colon, cec, rect, sigma, mezenter), tumori retroperitoneale
(chistice, solide), tumori osoase pelviene, patologie infecţioasă tubară (BIP, piosalpinx,
17
hidrosalpinx, hematosalpmx), apendicită, abcese, flegmoane de ligament larg sau de fosă pelvină,
chist hidatic intraperitoneal. [6]
La femeia în postmenopauză, exceptând sarcina, cât şi o serie de alte afecţiuni
particulare perioadei adulte (endometrioza, BIR...) rămân valabile toate celelalte afecţiuni.
Intră ta discuţie cancerul tubar (chiar dacă este foarte rar), cancerul recto-colic, eventuale
metastaze în ovar de la un cancer de endometru, cancer de sân, cancer de stomac (tumora
KRUKENBERG), toate celelalte tipuri de tumori ovariene benigne, "border-line" şi
maligne. Dar nu trebuie uitat faptul că între 55-59 de ani cancerul de ovar atinge un vârf
maxim şi că în 80% din cazuri este vorba de adenocarcinoame. Se vor exclude desigur "globul
vezical", fecaloamele, sindromul ocluziv (atenţie - în 50% din cazuri cancerul de ovar
avansat/ carcinomatoza peritoneală produce ea însăşi ocluzie intestinală), bolile hepatice (ciroza,
hepatoame) care se însoţesc de ascită. Diagnosticul diferenţial face apel la datele furnizate de
anamneză (grupele de risc), examenul clinic genital şi general, explorările paraclinice
ţintite pe particularităţile fiecărui caz.
9. EVOLUŢIE
Din datele expuse până acum reies câteva observaţii importante. Cancerul de ovar este
un cancer grav cu evoluţie rapidă chiar sub tratament complex (supravieţuire 15-35%).
Gravitatea şi evoluţia sunt dependente de mai mulţi factori: tipul histologic, gradingul
de malignitate, extensivitatea extraovariană, stadiul clinic al bolii. [3].
Formele rapide au evoluţia cea mai severă prognosticul fiind sumbru
(adenocarcinoamele seroase în special şi carcinomul nediferenţiat). Formele lente (border-line
tumors sau L.M.P. - low malignant potenţial) au prognostic bun. Depistarea precoce ar fi
soluţia optimă pentru evitarea cancerului de ovar, dar cu actualele posibilităţi tehnice şi
economice ea va rămâne încă multă vreme un deziderat. Adenocarcinoamele mucinoase chiar
dacă sunt mai rare decât cele seroase şi au un prognostic mai bun, constituie apanaj al femeilor
în postmenopauză spre deosebire de cele seroase, mai frecvente la femeia adultă şi în
premenopauză. Tumorile epiteliale comune maligne sunt prezente în special în perioadele
adultă şi perimenopauză comparativ cu tumorile germinate prezente la femeia foarte tânără.
10. TRATAMENT
PROFILACTIC
După anumiţi autori profilaxia cancerului de ovar este iluzorie. După alţii, accesul la
informaţie, educaţia sanitară, consultul genital periodic în tandem cu ecografia, contracepţia
hormonală reală ar reprezenta factori siguri de profilaxie şi totodată o posibilitate reală de
selecţionare şi supraveghere sistematică a grupelor de mare risc. [7]. La aceste grupe, examenul
18
clinic anual, ecografia de înaltă rezoluţie asociată cu doppler color şi power doppler,
puncţia ecoghidată, dozarea markerilor tumorali (CA-125; CA 19-9; oncogena BRCA-1
de pe cromozomul 17q), pelviscopia (chistoscopia per-pelviscopică) ar permite o depistare
precoce, o reducere a morbidităţii şi a mortalităţii prin cancer de ovar. Mai mult, la cazurile
înalt predispuse, în absenţa altor posibilităţi de preîntâmpinare a unui cancer de ovar s-ar
putea sugera, în scop profilactic după 35 de ani histerectomia totală cu anexectomie
bilaterală, pe cale clasică (celiotomie) sau modernă (pelviscopie). Nu este poate soluţia cea mai
bună dar în absenta altor mijloace sigure, eficiente ar permite reducerea mortalităţii prin cancer de
ovar cu cel puţin 20%. Ulterior, tratamentul tulburărilor de menopauză chirurgicală ar putea fi
susţinut prin actualele preparate existente în practică (tablete, ovule, fiolaje, patch-uri, spray-uri,
implante, unguente) în combaterea tulburărilor neurovegetative, a tulburărilor trombotice şi
aterosclerotice, a osteoporozei infarctului, uscăciunii vaginale etc.
CURATIV
Intră în discuţie: chirurgia (C), chimioterapia (C.T.), radioterapia (R.T.), imunoterapia (I.T.),
hormonoterapia (H.T.), alte tipuri de tratamente complementare sau adjuvante. Aceste tratamente se
stabilesc în colaborare (chirurg, oncolog, radioterapeut, anestezist-reanimator) în funcţie de
stadialitatea clinică, gradingul de malignitate, extensivitatea extraovariană, tipul histologic.
CHIRURGIA (C)
Tratamentul chirurgical rămâne mijlocul tehnic fundamental în tratamentul cancerului de
ovar. Este efectuat fie în "prima intenţie" (filiera: diagnostic clinic de mare probabilitate, intervenţie
chirurgicală cu examen histopatologic extemporaneu, continuarea intervenţiei, tratamente adjuvante
post-operatorii/chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, hormonoterapie, "second-look" la 6 luni),
fie în a "doua intenţie". Desigur că tratamentul chirurgical ca în orice cancer depinde de
stadialitatea preterapeutică TNM/FIGO.
CHIMIOTERAPIA (CI)
Chimioterapia este metoda care face apel la o asociere de droguri individual active
asupra cancerului de ovar. Dintre diferitele combinaţii acelea care conţin o sare de platină au
dat, se pare, cele mai bune rezultate (după nivelul de răspuns şi cel de supravieţuire). În
stadiile avansate, citotoxicele cele mai agresive dau însă rezultate decepţionante (media de
supravieţuire este de 30-32 luni).
A. Chimioterapia sistemică
a) Monoterapia citotoxică
Agenţii alkilanţi: Melphalan (Alkeran), Levophalan; Ciclofosfamida (Endoxan);
Clorambucil (Chlorarnino-phene; Stereocyt); Ifosfamida (Holoxan); Thiotepa.
19
Antimetaboliţi: 5 fluorouracil (Fluorouracile; Methotrexat (Methotrexate; Ledertrexate)
asociat cu Leucovorinîn leucopenie.
Antibiotice. Sunt reprezentate în special de anthracycline: Doxorubicin, 4 epi-doxorubicin,
THP-adriamicin (Adriblastine), actinomicina D, Bleomicina.
Derivaţi din plante (alcaloizi), Alcaloizi din pervenche (s'aschin; brebenoc/vinca
herbaceea) - preparatele Vinblastin şi Vincristin care dau niveluri de răspuns de circa 10%.
Taxolul (extras din coajă de "If de California - lemn de tisă - Taxus baccata; Taxus brevifolia).
Compuşi organo-metalici: Cisplatinum, Carboplatine.
Alţi agenţi citotoxici( Hexastat - hexametil-melamina).
b) Polichimioterapia (cis-piatin + ciclofosfamidă + adriamycina; recent cisplatin + carboplatin,
cis-platin + taxol).
B. Chimioterapia intraperitoneală
Calea intraperitoneală permite obţinerea unor concentraţii mult mai importante decât cele
obţinute pe cale sistemică. Numeroase studii din ultimul deceniu au permis să se definească atât
limitele, cât şi beneficiile potenţiale ale acestei căi.
Limite. Penetrarea agenţilor citotoxici în ţesutul tumoral este redusă la câteva straturi
celulare sau la maxim 1-3 mm. Din pricina septărilor, a aderenţelor penetraţia soluţiilor în cavitatea
peritoneală nu este uniformă/omogenă. Se disting două categorii de agenţi în funcţie de raportul
concentraţie peritoneală/efecte sistemice:
- Agenţi cu un raport mai mare de 100;
- Agenţi care au un raport moderat (10-20).
RADIOTERAPIA (R.T.)
Radioterapia externă. Rolul radioterapiei externe ca tratament de a doua intenţie în
cancerul de ovar este destul de limitat cu toate că tumorile epiteliale sunt în general
radiosensibile. Acest tratament nu este lipsit de riscuri (radio-ileite, radio-colite) la femei care au
suportat cei mai adesea două laparotomii. Iradierea externă este bine să fie aplicată în stadiile
precoce (I şi II) ca tratament complementar, să cuprindă pelvisul şi tot abdomenul până la
diafragm Ea trebuie să ţină cont de agresiunea asupra anselor intestinale.
Injectarea intraperitoneală de radioizotopi. Fosforul radioactiv se administrează
intraperitoneal în a doua intenţie în soluţie de ser fiziologic 500 ml timp de 2 ore. Are perioada de
înjumătăţire la 14,2 zile, eliberează numai radiaţii beta cu putere de penetraţie de 5 mm. Pacienta se va
mobiliza din 10 în 10 minute pentru a facilita difuzarea uniformă a soluţiei. Este utilizat predominant în
stadiul IB, IC fiind contraindicat în celelalte stadii (boală reziduală mai mare de 2 cm, metastaze).
ALTE TRATAMENTE COMPLEMENTARE
A. Chimioterapia CI. asociată cu homo-grefe medulare (H.M.).
B. Folosirea unor noi molecule. Actualmente există studii randomizate privind
folosirea de TAXOL, TAXOTERE, cât şi G-CSF ("Granulocite – Colonystimulating factor" permite
reducerea leucopeniilor dar nu şi a trombopeniilor) sau cu autogrefe de măduvă.
20
C. Imunoterapia nespecifică (vaccin BCG, Corynaebacterium parvum; Polidin), cât şi
aportul crescut de gamma globuline au fost utilizate pentru creşterea puterii de apărare a
organismului. Efectele sunt discutabile.
D. Hormonoterapia.
11. PROGNOSTIC
Tumorile borderline (LMP) - cancere cu evoluţie lentă diagnosticate şi extirpate în timp
util sunt perfect curabile (supravieţuire 100%). În privinţa tumorilor maligne epiteliale
(adenocarcinoame) factorii prognostici cei mai importanţi sunt: volumul rezidual, gradingul
de malignitate, stadialitatea clinică FIGO, tipul histologic, extensivitatea extraovariană. [1, 6].
Prognosticul este cu atât mai grav cu cât 90% din cancerele de ovar sunt adenocarcinoame şi
circa 75% dintre acestea sunt diagnosticate în stadii avansate (III şi IV). Volumul tumorii şi
ulterior volumul rezidual peste 1,5 cm, după chirurgia suboptimală, dau prognosticul cel mai
grav. Gradingul de malignitate II şi III sunt de asemenea factori prognostici de gravitate. La fel
stadiile III şi IV, tipurile histologice seroase slab diferenţiate şi nediferenţiate, formele
neclasificate. Chiar la laparotomia "second-look" pe prelevate histologice negative riscul
de recădere atinge 40%. Combaterea cancerului de ovar şi creşterea şanselor de
supravieţuire nu se poate face decât prin măsuri de depistare precoce a grupelor de mare risc
după vârsta de 30 de ani (examen clinic; ecografie; markeri tumorali; contracepţie hormonală
orală; intervenţie chirurgicală pelviscopică sau clasică; tratamente adjuvante).
12. CANCERELE OVARIENE SECUNDARE
TUMORA KRUKENBERG
Metastazarea cancerului gastric la nivelul ovarelor, realizează aspectul clasic al tumorii Krukenberg.
Tumora este bilaterală, solidă, încapsulată, de dimensiuni cel mai adesea nu prea mari. Incidenţă: 4-5%
din cancerele de ovar. Microscopia evidenţiază celulele mucipare "în inel cu pecete". Acestea sunt
mari, cu nucleul excentric, iar citoplasmă lor conţine câte o picătură de mucus dispusă în semilună.
Tratament. În cancerele genitale ale sânilor sau cancerele gastrice este indicată
anexectomia bilaterală în scop profilactic. Prezenţa tumorii Krukenberg reprezintă indicaţia
de histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, concomitent procedându-se şi la
tratarea cancerului primitiv. [1, 6].
TUMORILE OVARIENE MALIGNE ASOCIATE
CANCERULUI ENDOMETRIAL
Reprezintă o eventualitate relativ frecventă. S-a menţionat mai sus că un carcinom
endometrial poate metastaza în aproximativ 1/10 din cazuri în ovare. Tumora primitivă şi
21
metastatică prezintă o structură histologică identică. Propagarea ar avea loc mai degrabă pe
cale limfatică, decât canalicular, transtubar. Tecoamele şi tumorile cu celule de granuloasă ar
putea prin stimulare estrogenică excesivă a endometrului să favorizeze malignizarea acestuia
Asocierea este relativ frecventă. Existenţa simultană a două tumori distincte ovariană şi
endometrială este posibilă, în conformitate de altfel cu teoria multifocală a originii cancerului.
13. CANCERUL OVARIAN ÎN PERIOADA

INFANTILĂ ŞI ADOLESCENŢĂ
Incidenţa acestuia este redusă (1-2% din toate cancerele, în general). După tipul
histologic 90% din cancerele primitive de ovar sunt epiteliale (adenocarcinoame) şi circa 10%
provin din cordoanele sexuale, mezenchim şi celulele germinale. În perioada infantilă şi
adolescenţă predomină cancerele provenite din celulele germinale şi mezenchim, în perioada
adultă (după 35 de ani - chist-adenocarcinoamele seroase), în postmenopauză/ginopauză-
chist-adenocarcinoamele mucinoase. [4].
Manifestările clinice sunt reduse, simptomul constant fiind durerea Pot apare compresiuni
intestinale, vezicale (se confundă cu cistita, apendicita, sindroame dispeptice). Ecografia poate pune
în evidenţă masă anexială sau pelvi-abdominală heterogenă, predominant solidă.
Tratamentul este complex în funcţie de tipul histologic, gradingul de malignitate,
extensivitatea extraovariană, volumul tumorilor, stadialitate.
Chirurgia. Se practică anexectomia sau histerectomia totală cu anexectomie bilaterală.
În funcţie de extensivitate citoreducţia se poate extinde regional.
Chimioterapia intraperitoneală şi sistemică. Radioterapia externă.
Alte tratamente complementare (interferon gamma, T.N.F., interieukina II,
imunoterapia nespecifică).
Hormonoterapia de substituţie. Atunci când este cazul (estroprogestative după
anexectomia unilaterală; tratamentul estrogenic sub diverse forme în intervenţiile radicale).
Prognosticul este grav.
În continuare vom enumera câteva forme provenite din celulele germinale, mezenchim
şi cordoanele sexuale:
a) Mezonefromul;
b) Corioepiteliomul primitiv al ovarului;
c) Teratocarcinornul;
d) Tumora Burkitt;
e) Disgerminomul.
Tratament. Dată fiind malignitatea disgerminomului, majoritatea autorilor recomandă
practicarea histerectomiei totale cu anexectomie bilaterală. La fetiţe sau femei tinere în cazul
22
tumorilor bine încapsulate, tratamentul chirurgical se poate limita la simpla ablaţie sau
ooforectomie. În 80% din cazuri recidivează după intervenţiile conservatoare. Seminomul prezintă o
remarcabilă radio-sensibilitate. Radioterapia post-operatorie este indicată bineînţeles dacă nu s-a
practicat o intervenţie cu caracter conservator.
Tratamentul chirurgical asociat cu radioterapia asigură supravieţuiri la 5 ani în aproximativ
80% din cazuri.
PARTEA SPECIALĂ
II. INTRODUCERE
Simptomele neoplasmului ovarian şi semnele de manifestare
Simptomele neoplasmului ovarian şi semnele nu sunt întotdeauna evidente, iar
depistarea precoce a neoplasmului ovarian este mult prea rară. În fiecare an, multe femei mor
din cauza neoplasmului ovarian, neoplasmul ovarian este a cincea cauză de deces prin cancer
la femeile din întreaga lume. Fiind conştienţi de simptomele neoplasmului ovarian şi semnele
de manifestare a acestuia la femei pot creşte foarte mult şansele unei femei de a primi
tratament precoce şi sporire a şanselor de supravieţuire în tratamentul neoplasmului ovarian.
Este important pentru femei să fie conştiente de semnele şi simptomele care însoţesc
etapele timpurii ale neoplasmului ovarian. Din păcate, simptomele de neoplasm ovarian sunt
similare cu simptomele şi semnele altor probleme de sănătate şi, de multe ori, cancerul este
depistat în stadii avansate înainte de a se face un diagnostic precoce. Neoplasmul ovarian este
o boală malignă a ovarelor, care sunt organele de reproducere feminine.
Caracteristici ale simptomelor şi semnelor de manifestare a neoplasmului ovarian
Simptomele neoplasmului ovarian şi semnele de manifestare includ: balonare, dureri
pelviene, senzaţie de plin, pierderea poftei de mâncare, senzaţie de nevoie de a urina frecvent
sau brusc, indigestie, diaree sau constipaţie, scădere în greutate inexplicabilă sau câştig în
greutate, dureri în timpul actului sexual, sângerări vaginale anormale, oboseală şi mici dureri
de spate. Un medic ar trebui să fie consultat în cazul în care oricare dintre aceste simptome şi
semne de manifestare durează mai mult de 2 până la 3 săptămâni.
În timp ce multe dintre aceste simptome şi semne de neoplasm ovarian sunt probabil
legate de alte condiţii, mai inofensive, acestea ar trebui să fie însă monitorizate periodic. În
cazul în care simptomele persistă şi continuă să se agraveze, un medic specialist ar trebui să
fie consultat în cel mai scurt timp.
Cele mai multe cazuri de cancer ovarian apar în perioada de post-menopauză, de multe
ori la femeile de peste 60 de ani. Aceste femei, precum şi cele cu un istoric familial de cancer
23
ovarian, ar trebui să fie mai conştiente de simptomele neoplasmului ovarian şi semnele de
manifestare.
Experţii medicali prevăd o scădere a deceselor legate de cancerul ovarian, pe măsură
ce mai multe femei devin conştiente de simptomele cancerului ovarian şi semnele de
manifestare a acestuia şi caută un tratament medical precoce.
III. SCOPUL LUCRĂRII

Motto-ul care a stat la baza acestei lucrări este: „lucrare dedicată celor a căror viaţă este
ameninţată de cancerul ovarian şi celor care îşi consumă o mare parte a vieţii îngrijirii acestora”.
Având în vedere faptul că incidenţa cancerului ovarian poate surveni la orice femeie, în
diferitele etape ale vieţii, cu precădere după menopauză, în orice unitate medicală oncologică, toate
cadrele medicale (medici şi asistente) trebuie să poată recunoaşte manifestarea şi simptomatologia şi
să instituie cât mai repede măsurile terapeutice.
Nu trebuie să uităm, că timpul deţine un rol esenţial, fiind principalul inamic atât al echipei de
îngrijire cât şi al pacientelor.
Scopul acestei lucrări este:
- de a prezenta cele mai frecvente tumori care pot evolua sau nu în neoplasme ovariene;
- de a prezenta categoriile cu risc grupa femeilor după perioada de menopauză, femeile care
nu au născut niciodată, femeile care au în familie rude cu neoplasme ovariene;
- de a crea o imagine asupra simptomatologiei şi manifestării neoplasmului ovarian atât în
cazurile grave cât şi în cele mai uşoare;
- de a evidenţia măsurile terapeutice aplicate de echipa de îngrijire pentru satisfacerea nevoilor
pacientelor în perioada de spitalizare pentru tratament.
Este recomandat ca femeile după perioada de menopauză să îşi verifice periodic (măcar de 2
ori pe an), starea generală a sănătăţii cu o privire atentă asupra aparatului genital, fapt datorat
schimbărilor hormonale care au loc după menopauză.
Nu în ultimul rând, scopul acestei lucrări este de a evidenţia importanţa diagnosticării precoce
a tumorilor ovariene şi a instituirii măsurilor terapeutice de urgenţă, precum şi rolul asistentei medicale
în procesul de îngrijire al pacientelor cu tumori ovariene susceptibile a evolua în neoplasm ovarian
care se prezintă la medicul specialist oncolog.
Este bine de ştiut faptul că nu toate bolnavele cu tumori ovariene evoluează spre forme severe
de neoplasm ovarian, motiv pentru care voi prezenta câteva tehnici de îngrijire pentru această
24
categorie de paciente în ideea de a asigura îngrijirile necesare pentru confortul pacientelor şi pentru
prevenirea complicaţiilor.
Îngrijirea cancerului ovarian nu se poate face decât cu cunoştinţe considerabile, curaj
şi energie. Aceasta necesită o echipă de îngrijire şi o mobilizare pentru a oferi cele mai bune
servicii pacienţilor şi familiilor acestora.
Asistenta medicală cu pregătirea specială în nursing-ul oncologic trebuie să manifeste
un interes continuu pentru boala canceroasă şi trebuie să devină un agent eficace în această
schimbare de optică asupra îngrijirii pacientului oncologic.
IV. MATERIAL ŞI METODĂ
Lucrarea cu titlul ,,Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientelor cu neoplasm ovarian”
a fost efectuată în Clinica de Oncologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova.
Studiul a cuprins un număr de 304 paciente internate în perioada 2005-2010, cu
diagnosticul de neoplasm ovarian. Cazurile au fost tratate în Clinica de Oncologie a Spitalului
Judeţean de Urgenţă din Craiova.
Studiul personal cuprinde o primă parte a lucrării este reprezentată de o analiză
statistică a lotului de paciente cu diagnosticul de neoplasm ovarian.
Cea de-a doua parte cuprinde planurile nursing pentru 10 paciente la îngrijirea cărora
am luat parte alături de asistenţii medicali din Clinica de Oncologie. La patru paciente am
descris pe larg planurile nursing în cadrul lucrării. Pentru studiul clinico-statistic am folosit
următoarele date din foile de observaţie:
- vârsta
- mediul de provenienţă
- structura socio-profesională
- numărul de zile de internare
Toate datele obţinute au fost prelucrate la calculator. Rezultatele studiului fiind
prezentate în grafice şi tabele.
25
ANALIZA CAZUISTICĂ
CAZUL CLINIC NR. 1
CULEGEREA DATELOR
*Date de identificare:
Pacient: M.E.
Sex: femeiesc
Data naşterii: 12.03.1951
Vârsta: 59 ani
Domiciliu: rural
Ocupaţia: pensionară
Starea civilă: căsătorită
Religia: creştin-ortodoxă
Nr. F.O.: 2192 /2005 Clinica de Oncologie
Data internării: 08.07.2010 ora 1040 Clinica de Oncologie
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm de ovar drept
Data externării: 14.07.2010
Număr total zile de spitalizare: 6.
Diagnostic medical la externare: Neoplasm de ovar drept, Std. III (T3N0Mx)
*Motivele internării:
- pentru tratament chimioterapie
*Antecedente:
a) A.H.C. - fără importanţă
b) A.P.F. - menarha la 12 ani, 2 naşteri fiziologice, 3 avorturi, menopauza la 52 de ani
c) A.P.P. - H.T.A. gradul II (T.A. = 180/100 mm Hg)
* Factori de risc legaţi de modul de viaţă:
26
- nu consumă alcool sau cafea
- nu fumează
- consumă alimente grase, condimentate
*Istoricul bolii
Pacientă în vârstă de 59 de ani, operată de neoplasm ovarian drept. Se internează pentru
conduită terapeutică.
EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:
Talie: 1,56 m
Greutate: 70 kg
Tip constituţional: normostenic
Stare generală: bună
Facies: normal colorat
Tegumente: normal colorate
Mucoase: umede, normal colorate
Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, puncte
sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral,
vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV
intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 68 bătăi pe
minut, T.A.=180/100 mmHg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen moale,
suplu, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior, abdomen mobil cu respiraţia.
- vărsături: absente
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Ficat şi splină: în limite normale
Aparat urogenital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni fiziologice.
Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientată temporo-spaţial.
Glande endocrine: normal clinic
Examen local:
27
Abdomen suplu, moale, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior.
Rezultatele investigaţiilor paraclinice:
Radiografie toraco-pleuro-mediastino-pulmonară.
09.07.2010
Pulmon de aspect normal.
Cord în diametre normale.
Aortă derulată.
Spondiloză dorso-lombară deformantă.
Rezultatele analizelor de laborator:
10.07.2010
Glucoză: 120 mg/dl
Creatinină: 1,11 mg/dl
Fibrinogen: 611 mqy
Densitate urinară: 1027
V.S.H.: -1h-28 mm
-2h-55 mm
11.07.2010
Glucoză: 110 mg/dl
Timp de sângerare: 2'30"
Timp de coagulare: 5'45"
Tipul tratamentului:
Chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100 mg/mp).
PLAN NURSING LA PACIENTA M.E. LA INTERNARE
08.07.2010
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:
Grad de dependenţă: 2
• Diagnostic nursing: Problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie datorată bolii şi
evidenţiată prin polipnee şi valori crescute ale tensiunii arteriale.
Sursa de dificultate: dureri în etajul abdominal inferior, H.T.A.
T.A. = 180/100 mmHg
Puls: 68 bătăi pe minut
• Obiective: - diminuarea durerilor
- asigurarea unei respiraţii eficiente (menţinerea frecvenţei respiratorii 15-16 pe minut)
- îmbunătăţirea stării generale în vederea intervenţiei chirurgicale
28
• Intervenţii: - urmăresc şi înregistrez funcţiile vitale
- administrez antialgicele prescrise de medic: Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1.
- poziţionez pacienta într-o poziţie confortabilă care să permită o respiraţie fiziologică
- asigur un climat corespunzător: umidific aerul, aerisesc camera.
- sfătuiesc pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic prescris de medic: evită
efortul fizic intens şi păstrează un regim hiposodat.
2. Nevoia de a bea şi a mânca:
Grad de dependenţă: 3.
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată neoplasmului ovarian şi evidenţiată
prin repaus alimentar în vederea pregătirii pentru tratament.
Sursa de dificultate: pregătirea pentru tratamentul chimioterapie.
• Obiective: - asigurarea unui aport hidro-electrolitic şi caloric necesar pacientei
• Intervenţii: - asigur echilibrul hidro-electrolitic în funcţie de increta-excreta
- calculez necesarul caloric pe 24 de ore şi se stabileşte raţia alimentară
- asigur echilibrul între elementele energetice şi cele neenergetice
- respect calea de administrare indicată de medic
- discut cu pacienta în legătură cu regimul alimentar şi o informez despre
importanţa păstrării stricte a regimului hiposodat şi a repausului alimentar
necesar în vederea pregătirii pentru tratament.
3. Nevoia de a elimina:
• Diagnostic nursing: Problemă de a elimina datorată tratamentului cu chimioterapice şi
evidenţiată prin alternanţa diaree-constipaţie. Micţiuni fiziologice.
Sursa de dificultate: alternanţa diaree-constipaţie
• Obiective: - combaterea constipaţiei şi a diareei
- asigurarea unui aport hidro-electrolitic corespunzător
- menţinerea diurezei în limite normale: 1500-2000 ml/24 de ore
• Intervenţii: - monitorizez diureza şi numărul de scaune, consistenţa, culoarea şi le notez în F.O.
- administrez tratamentul prescris de medic
- hidratez bolnava corespunzător: 2-2,5 l/24 de ore
- monitorizez şi notez în F.O. ingesta şi excreta
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor din
etajul abdominal inferior şi evidenţiată prin adoptarea unei poziţii
antalgice cu tendinţa la imobilizare la pat.
29
Sursa de dificultate: durerile din etajul abdominal inferior şi nivelul redus de cunoştinţe,
spondiloza dorso-lombară deformantă
• Obiective: - calmarea durerilor
- pacienta să adopte o poziţie fiziologică şi să se mobilizeze
• Intervenţii: - administrez medicaţia antialgică prescrisă de medic: Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1.
- asigur un mediu confortabil
- îi explic bolnavei că mobilizarea are efecte benefice
- monitorizez starea generală a pacientei în timpul mobilizării: culoarea tegumentelor, puls,
respiraţii, oboseală, transpiraţii, dureri
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor din etajul abdominal
inferior şi anxietăţii şi evidenţiată prin oboseală, insomnie.
Sursa de dificultate: durerile, anxietatea, lipsa de cunoaştere
• Obiective: - ameliorarea durerilor
- îndepărtarea anxietăţii prin psihoterapie, antidepresive
- pacienta să se odihnească suficient, să aibă un somn liniştit, odihnitor
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiilor medicului: Algocalmin fiole 2,
Piafen fiolă 1, sedative: Fenobarbital fiolă 1.
- explic pacientei explorările ce urmează să i se efectueze precum şi intervenţia chirurgicală
- explic pacientei rolul odihnei şi al somnului în evoluţia favorabilă a bolii
- asigur condiţii de confort termic şi liniştea nocturnă necesare somnului
- aerisesc camera înaintea somnului
- planific îngrijirile şi intervenţiile delegate astfel încât să evit trezirea între orele 22-06.
- aplic măsurile prevăzute la nevoia de a se alimenta, a respira şi a avea o bună circulaţie, a
elimina, care vor satisface implicit şi nevoia de a se odihni
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca:
Nevoie satisfăcută independent de către pacientă.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale:
Pacienta îşi satisface independent această nevoie.
T = 36,9°C.
8. Nevoia de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele:
30
9. Nevoia de a evita pericolele:
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată neoplasmului ovarian şi evidenţiată prin
dureri în etajul abdominal inferior şi anxietate.
Sursa de dificultate: lipsa de cunoaştere, frica de incurabilitate
- supravegherea atentă a pacientei şi acordarea sprijinului necesar în mobilizare
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiei medicului: Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1.
- supraveghez pacienta şi o ajut să se mobilizeze
- explic pacientei rolul evitării pericolelor şi complicaţiile posibile: traumatismele
10. Nevoia de a comunica:
• Diagnostic nursing: Problemă de a comunica datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate,
dificultate în comunicare, atitudine refractară.
Sursa de dificultate: anxietatea, frica de incurabilitate, lipsa de cunoaştere
• Obiective: - psihoterapie, combaterea anxietăţii
- pacienta să fie liniştită şi convinsă de prezenţa personalului medical şi a
persoanelor semnificative din familie pe toată perioada internării
• Intervenţii: - preiau pacienta în momentul internării şi mă prezint cu numele, funcţia şi rolul
meu în echipa de îngrijire
- realizez un climat de calm, linişte asigurând pacienta de întreaga mea
disponibilitate în acordarea îngrijirilor pentru a creşte gradul de încredere
- îi explic pacientei că boala prezentă, deşi gravă, poate să se amelioreze şi să
aibă o evoluţie favorabilă, cu perioade lungi de remisie, dacă colaborează cu
personalul medical, respectă prescripţiile medicale, se prezintă la medic pentru
control şi terapie la intervalele stabilite
- am grijă să nu dau speranţe nejustificate pacientei
- mă adresez cu calm pacientei şi familiei asigurându-i că echipa de îngrijire va
face tot posibilul pentru o evoluţie bună
11. Nevoia de a-şi practica religia:
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi practica religia datorită spitalizării şi evidenţiată prin
dificultate în a acţiona după credinţă şi valori.
Sursa de dificultate: spitalizarea
31
• Obiective: - pacienta să aibă acces la practicarea religiei pe perioada spitalizării
• Intervenţii: - facilitez accesul parohului la patul pacientei
- facilitez accesul la cărţi, reviste, obiecte de cult
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată neoplasmului ovarian
şi evidenţiată prin anxietate, îngrijorare, nelinişte în privinţa viitorului.
Sursa de dificultate: anxietatea, frica de a nu cădea povară pentru familie
• Obiective: - psihoterapie
- înlăturarea anxietăţii
• Intervenţii: - asigur un climat psihologic adecvat, liniştit
- încurajez vizitele rudelor, prietenilor
- discut cu pacienta în legătură cu evoluţia favorabilă a bolii după intervenţia
chirurgicală şi despre metode de tratament şi recuperare, având grijă să nu dau
speranţe nejustificate
13. Nevoia de a se recrea:
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor şi anxietăţii şi evidenţiată
prin imposibilitatea de a îndeplini activităţi recreative.
Sursa de dificultate: durerile, anxietatea
• Obiective: - recăpătarea unei bune dispoziţii prin ameliorarea durerilor, îndepărtarea anxietăţii
- favorizarea unui climat favorabil, liniştit
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiei medicului: Algocalmin
fiole 2, Piafen fiolă 1.
- încurajez efectuarea de activităţi recreative: plimbări, citit, privit la televizor
- îi pun la dispoziţie pacientei cărţi, reviste, radio, televizor
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată lipsei de
cunoaştere şi evidenţiată prin carenţe în îngrijirea corporală, atitudine
refractară în ceea ce priveşte prezentarea la medic.
Sursa de dificultate: lipsă de cunoaştere în ceea ce priveşte boala, tratamentul, regimul de viaţă
32
• Obiective: - pacienta să înveţe cum să-şi păstreze sănătatea
- să se prezinte la medic precoce
• Intervenţii: - îi explic pacientei ce înseamnă starea de sănătate, boala şi cum poate preveni
îmbolnăvirile prin prezentarea precoce la medic, igienă adecvată
- îi explic şi îi pun la dispoziţie materiale cu informaţii despre boala sa
- îi explic rolul unei igiene adecvate
- o pun în contact cu alte persoane care suferă de aceeaşi boală şi care au evoluat favorabil
PREGĂTIREA PRETERAPEUTICĂ
I. Pregătirea generală:
Pregătirea pentru Cisplatin: înainte cu 24 de ore, pacienta trebuie perfuzată cu 500 ml soluţie de
glucoză 5% şi 500 ml soluţie de ser fiziologic 0,9%, urmat de 20 mg furosemid i.v.
Înainte de administrarea citostaticului, la o doză de 50 mg/mp se perfuzează 1000 ml soluţie
salinică 0,45% şi 1000 ml soluţie glucoză 5% (în 2 ore, cu 40 mg de furosemid).
PLAN NURSING LA PACIENTA M.E. ÎN PRIMA ZI DE TRATAMENT
• Diagnostic nursing: absent, deoarece pacienta îşi satisface independent această nevoie.
• Obiective: - pacienta să-şi menţină independenţa în realizarea acestei nevoi
• Intervenţii: - monitorizez frecvenţa respiratorie, puls, T.A. şi le notez în F.O.
- aerisesc camera
- favorizez respiraţia şi circulaţia imprimând pacientei o poziţie confortabilă
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată kimioterapicelor şi evidenţiată
prin intoleranţa tubului digestiv.
Sursa de dificultate: kimioterapia
• Obiective: - asigurarea unui aport hidro-electrolitic şi caloric adecvat
- calculez necesarul caloric pe 24 de ore
- administrez alimentaţia pe calea parenterală conform F.O.: ser fiziologic 1500 ml,
soluţie Ringer 500 ml, glucoză 10% 1500 ml.
• Diagnostic nursing: Problemă de a elimina datorată tratamentului şi evidenţiată prin
absenţa tranzitului intestinal.
Obiective: - reluarea tranzitului intestinal
33
- diureză fiziologică
• Intervenţii: - monitorizez diureza: 1500 ml
- aştept reluarea tranzitului intestinal - monitorizez eliminările
- hidratez pacienta corespunzător conform increta-excreta
- pansament bine îmbibat: 5 ml
Total pierderi: 1500 ml + 10 ml + 10 ml = 1520 ml.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată intervenţiei
chirurgicale şi evidenţiată prin imobilizare la pat şi efectuarea de mişcări
restrânse ca număr şi poziţie.
Sursa de dificultate: intervenţia chirurgicală
• Obiective: - mobilizarea cât mai precoce a pacientei
- evitarea complicaţiilor imobilizării prelungite
• Intervenţii: - schimb poziţia în pat la fiecare oră pentru a prevenii escarele, tromboza,
pneumonia de decubit etc.
- efectuez uşor masaj în zonele predispuse escarelor
- schimb lenjeria şi am grijă să nu rămână cute care ar putea leza tegumentele bolnavei
- mobilizarea se face treptat: pasiv apoi activ pentru a preveni tromboflebita.
Poziţionez pacienta în decubit dorsal, în poziţie Fowler, apoi încep mobilizarea
în pat în poziţie şezând, pacienta se va ajuta de agăţătoarele de la pat.
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni şi durerile după tratament şi
evidenţiată prin oboseală, insomnie, iritabilitate.
Sursa de dificultate: tratamentul, durerile
- reluarea programului obişnuit de somn al pacientei
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez medicaţia antialgică conform prescripţiei medicului: Algocalmin
fiole 2 şi sedative: Fenobarbital fiolă 1.
- aerisesc camera înainte de somn
- liniştesc pacienta explicându-i modul în care a decurs operaţia, îi explic că operaţia a fost
reuşită şi că evoluţia postoperatorie este bună, însă nu îi dau speranţe nejustificate
34
• Diagnostic nursing: Problemă de a se îmbrăca şi a se dezbrăca datorată intervenţiei chirurgicale şi
asteniei fizice şi evidenţiată prin imposibilitatea pacientei de a-şi schimba
singură ţinuta.
Sursa de dificultate: intervenţia chirurgicală, astenia fizică
• Obiective: - pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace singură
- păstrarea igienei
• Intervenţii: - ajut pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace
- ajut pacienta în efectuarea igienei personale
- îi sugerez pacientei să folosească îmbrăcăminte şi încălţăminte comodă
7. Nevoia de a-şi păstra temperatura în limite normale:
T = 36,5°C
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele datorată intervenţiei
chirurgicale şi evidenţiată prin imposibilitatea efectuării unei igiene
corporale corespunzătoare.
Sursa de dificultate: tratamentul.
• Obiective: - pacienta să aibă o igienă corporală corespunzătoare.
- igiena plăgii postoperatorii şi evoluţia favorabilă a acesteia.
- evitarea escarelor.
• Intervenţii: - ajut pacienta să-şi îndeplinească această nevoie ştergând cu un prosop curat
tegumentele de câte ori este nevoie.
- schimb poziţia cât mai des pentru a evita escarele.
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată intervenţiei chirurgicale,
asteniei fizice şi durerilor şi evidenţiată prin dezechilibru în
ortostatism, ameţeli.
Sursa de dificultate: tratamentul, astenia fizică, durerile.
• Obiective: - pacienta să se poată deplasa cu ajutor pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
35
- calmarea durerilor
• Intervenţii: - supraveghez aspectul general al pacientei şi monitorizez funcţiile vitale şi le notez în F.O.
- combat durerea prin administrare de antialgice conform prescripţiei medicului:
Algocalmin fiole 2.
- o sfătuiesc să poarte haine lejere şi încălţăminte comodă pentru a nu aluneca
- o ajut să se deplaseze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
• Diagnostic nursing: Problemă de a comunica datorată tratamentului şi evidenţiată prin anxietate.
Sursa de dificultate: lipsa de cunoaştere, anxietatea
- combaterea anxietăţii
- pacienta să fie liniştită, convinsă că personalul medical şi familia îi vor fi aproape pe toată
perioada spitalizării
• Intervenţii: - realizez un climat de calm şi linişte asigurând pacienta de întreaga mea disponibilitate în
acordarea îngrijirilor
- mă asigur că există chiar şi numai comunicare non-verbală şi că pacienta îşi poate arăta
nemulţumirea
- mângâi pacienta în timp ce mă adresez ei şi o asigur de prezenţa mea în momentele
dificile
- îi explic faptul că evoluţia este favorabilă după intervenţia chirurgicală şi tratament,
nedându-i însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi practica religia datorată spitalizării şi intervenţiei chirurgicale şi
evidenţiată prin imposibilitatea de a acţiona după credinţă şi valori.
Sursa de dificultate: tratamentul
• Obiective: - pacienta să aibă acces la practicarea religiei
• Intervenţii: - facilitez accesul parohului la patul bolnavei
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată tratamentului şi
evidenţiată prin anxietate, nelinişte în privinţa viitorului.
Sursa de dificultate: anxietatea
- îndepărtarea anxietăţii
36
• Intervenţii: - asigur un climat liniştit, calm
- încurajez vizita familiei, prietenilor
- discut cu pacienta despre intervenţia chirurgicală şi urmările acesteia, despre metodele de
tratament şi recuperare
- facilitez contactul cu alte persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au avut o
evoluţie favorabilă în urma tratamentului
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată tratamentelor şi durerilor şi evidenţiată prin
absenţa programului recreativ normal al pacientei.
Sursa de dificultate: durerile
• Obiective: - recăpătarea bunei dispoziţii
- ameliorarea durerilor
- favorizarea unui climat liniştit, calm
- psihoterapie
• Intervenţii: - ameliorez durerile prin administrarea de antialgice conform prescripţiei medicului:
Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1.
- încurajez vizitele familiei şi ale prietenilor
- încurajez activităţile recreative ca: privitul la televizor, citit, ascultat la radio, plimbări
- discut cu pacienta despre tratament, fără a-i da însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată intervenţiei chirurgicale
şi lipsei de cunoaştere şi evidenţiată prin carenţe în igiena corporală.
Sursa de dificultate: lipsa de cunoaştere, intervenţia chirurgicală
- pacienta să păstreze o igienă riguroasă la locul plăgii postoperatorii
• Intervenţii: - îi explic pacientei ce înseamnă starea de sănătate şi boala şi cum să prevină îmbolnăvirile
- îi explic pacientei rolul unei igiene riguroase la locul plăgii postoperatorii şi importanţa evitării
complicaţiilor
- o pun în contact cu alte persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au o evoluţie
favorabilă
- îi ofer material informativ despre boala sa şi o fac să conştientizeze importanţa igienei şi
prezentării la medic la intervalele fixate, precum şi respectarea tratamentului prescris
PLAN NURSING LA PACIENTA M.E. A TREIA ZI DE TRATAMENT
37
Nevoie satisfăcută independent de pacientă.
2. Nevoia de a mânca şi a bea:
• Diagnostic nursing: Problemă de a mânca şi a bea datorată tratamentului şi evidenţiată prin
impunerea unui regim alimentar prescris de medic.
• Obiective: - pacienta să respecte regimul igieno-dietetic prescris de medic
- psihoterapie
- pacienta să fie echilibrată hidro-electrolitic
• Intervenţii: - discut cu pacienta şi îi explic importanţa păstrării regimului igieno-dietetic
prescris de medic: dietă hidrică timp de o săptămână: ceai, supă strecurată,
după care se trece la alimente semisolide
- calculez necesarul caloric şi hidro-electrolitic pe 24 de ore
- pacienta se hrăneşte singură sau o ajut în caz de nevoie să se alimenteze
Micţiuni fiziologice: diureză 1800 ml.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor de la
tratament şi evidenţiată prin limitarea mişcărilor.
Sursa de dificultate: durerile de la tratament, spondiloza dorso-lombară deformantă
• Obiective: - pacienta să se mobilizeze precoce pentru a evita complicaţiile decubitului prelungit
- pacienta să se deplaseze singură pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacienta despre importanţa mobilizării precoce în evitarea complicaţiilor
decubitului prelungit: escare, tromboze etc.
- ajut pacienta să se mobilizeze treptat până când se va putea mobiliza fără ajutor
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor şi anxietăţii şi
evidenţiată prin oboseală, insomnie.
Sursa de dificultate: anxietatea, durerile
38
- pacienta să aibă un somn liniştit, odihnitor
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiei medicului: Algocalmin fiolă 1.

- administrez sedative uşoare la indicaţia medicului: Fenobarbital tabletă 1.
- liniştesc pacienta explicându-i că boala deşi gravă, poate să se amelioreze şi să
evolueze favorabil, cu perioade lungi de remisiuni, dacă colaborează cu
personalul medical, se prezintă la medic pentru control şi terapie la intervalele
stabilite. Am grijă să nu dau speranţe nejustificate pacientei.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:
Nevoie satisfăcută independent.
T = 36,8°C
Pacienta îşi satisface independent aceasta nevoie.
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată tratamentului şi evidenţiată prin ameţeli.
• Obiective: - pacienta să se deplaseze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
• Intervenţii: - supraveghez starea generală a bolnavei: culoarea tegumentelor, puls, respiraţie,
transpiraţii, oboseală
- o sfătuiesc să poarte haine lejere, comode, încălţăminte comodă care nu alunecă
- o sfătuiesc să se sprijine în deplasare de un baston pentru a evita pericolele
Pacienta este comunicativă cu personalul medical, cu familia, colegii de salon, se arată
interesată de boală şi de starea ei.
39
Pacienta acţionează conform propriilor credinţe şi valori spirituale, citeşte cărţi de rugăciuni,
ţine legătura cu parohul.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată tratamentului
şi evidenţiată prin anxietate, nelinişte în privinţa viitorului.
• Intervenţii: - asigurarea unui climat de linişte, calm
- încurajez vizita familiei şi a prietenilor
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii şi despre tratament şi recuperare
- o informez despre evoluţia bolii nedându-i însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor, spitalizării şi evidenţiată
prin absenţa programului recreativ normal al pacientei.
Sursa de dificultate: durerile, spitalizarea
- recăpătarea bunei dispoziţii
- psihoterapie
- favorizarea unui climat liniştit
• Intervenţii: - ameliorarea durerilor prin administrarea de antialgice conform prescripţiei
medicului: Algocalmin fiolă 1.
- încurajez vizitele familiei şi a prietenilor
- încurajez activităţile recreative: plimbatul, cititul, privitul la televizor
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii şi metode de tratament şi recuperare
cunoştinţe şi evidenţiată prin carenţe în igiena corporală.
Sursa de dificultate: lipsa de cunoaştere
• Obiective: - pacienta să înveţe să-şi păstreze sănătatea
- pacienta să păstreze o igienă riguroasă la nivelul plăgii postoperatorii
• Intervenţii: - îi explic pacientei rolul unei igiene riguroase la locul plăgii în evoluţia favorabilă a bolii
40
- îi explic ce înseamnă starea de sănătate şi de boală
- îi ofer material informativ despre boala sa şi o pun în contact cu alte persoane
care au suferit de aceeaşi boală şi au o evoluţie favorabilă
PLAN NURSING LA PACIENTA M.E. LA EXTERNARE

14.07.2010
• Obiective: - pacienta să respecte regimul alimentar prescris de medic
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacienta despre importanţa păstrării regimului igieno-dietetic
prescris de medic: dietă alimentară semisolidă, regim hiposodat
- calculez necesarul caloric pe 24 de ore - învăţ pacienta ce înseamnă un regim
alimentar echilibrat, dar care să ţină cont de restricţiile impuse de regimul
prescris de medic
Micţiuni fiziologice: diureza: 2300 ml.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată kimioterapicelor şi
spondilozei dorso-lombare deformante şi evidenţiată prin limitarea mişcărilor şi
evitarea efortului.
Sursa de dificultate: kimioterapeuticile, spondiloza dorso-lombară deformantă
• Obiective: - pacienta cunoaşte restricţiile legate de efortul fizic
- pacienta se poate deplasa singură cu ajutorul unui baston
41
- psihoterapie
• Intervenţii: - sfătuiesc pacienta să se mobilizeze treptat, fără a depune efort fizic intens
pentru a evita complicaţiile
- o sfătuiesc să se deplaseze cu ajutor pentru a evita pericolele
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată neoplasmului ovarian şi
evidenţiată prin anxietate şi nelinişte în privinţa viitorului.
• Intervenţii: - discut cu pacienta despre importanţa odihnei în evoluţia favorabilă a bolii
- liniştesc pacienta spunându-i că evoluţia bolii este favorabilă, nedându-i însă
speranţe nejustificate
- favorizez un climat de linişte şi calm
T = 36,9°C
Pacienta este comunicativă cu personalul medical, cu familia şi colegii de salon, este
interesată de starea sa de sănătate şi de evoluţia bolii.
42
Pacienta acţionează conform propriilor convingeri şi valori spirituale.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată neoplasmului
ovarian şi evidenţiată prin anxietate, nelinişte în privinţa viitorului.
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii şi metode de recuperare şi tratament
având grijă să nu-i dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată neoplasmului recto-sigmoidian şi
- psihoterapie
- favorizarea unui climat corespunzător
• Intervenţii: - încurajez vizitele familiei şi ale prietenilor
- favorizez un climat de linişte, calm
- încurajez activităţile recreative: plimbatul, cititul, privitul la televizor etc.
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii
- o pun în contact cu persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au avut o
evoluţie favorabilă
- îi pun la dispoziţie materiale informative despre boala sa
Pacienta a înţeles într-o măsură mulţumitoare regulile de igienă, faptul că trebuie să evite
efortul fizic intens, că trebuie să meargă zilnic în policlinică pentru efectuarea pansamentului,
că necesită dispensarizare prin cabinet oncologic.
A înţeles că trebuie să se prezinte la medic pentru orice modificare negativă în evoluţia bolii
pentru a preveni complicaţiile.
43
Tabelul nr. 3.
Tabelul gradelor de dependenţă
La Prima zi A III-a zi A IV-a zi La
NEVOIA
internare de tratament de tratament de tratament externare
1.respiraţie şi circulaţie
2 2 1 1 1
adecvată
2.a bea şi a mânca 3 4 2 2 2
3.a elimina 3 4 1 1 1
4.a se mişca şi a avea o bună
2 4 2 2 2
postură
5.a dormi şi a se odihni 3 3 3 3 2
6.a se îmbrăca 1 3 1 1 1
7.a menţine temperatura
1 1 1 1 1
corpului în limite normale
8.a fi curat, îngrijit 1 4 1 1 1
9.a evita pericolele 2 3 1 1 1
10.a comunica 2 2 1 1 1
11.a practica religia 2 2 2 2 2
12.a fi preocupat în vederea
2 3 2 2 2
realizării
13.a se recrea 2 3 2 2 2
14.a învăţa cum să păstreze
2 3 2 2 1
sănătatea
TOTAL valori dependenţe 28 44 22 22 20
Nivel de dependenţă 2 3 2 2 2
44
CAZUL CLINIC NR. 2
CULEGEREA DATELOR
Pacient: M.V.
Sex: F.
Vârsta: 64 ani
Domiciliu: urban
Nr. F.O.: 3553 /2002.
Data internării: 18.11.2010 ora 0945 Clinica de oncologie
Diagnosticul medical la internare: neoplasm ovarian stâng
Data externării: 24.11.2010.
Număr total zile de spitalizare: 5
Diagnostic medical la externare: 1. neoplasm ovarian stâng
2. insuficienţă renală
Motivele internării:
Pentru tratament chimioterapeutic
*Antecedente:
a) A.H.C. - nesemnificative
b) A.P.F. - menarha la 11 ani, 1 naştere fiziologică, 3 avorturi, menopauza la 53 de ani
c) A.P.P. - nesemnificative
*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:
- consumă alcool moderat
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Pacientă în vârstă de 64 de ani, se prezintă în serviciul de oncologie. Se internează pentru
conduită terapeutică.
45
Examen obiectiv:
Talie: 1,64 m.
Greutate: 45 kg.
Tip constituţional: normostenic.
Stare generală: bună.
Facies: normal colorat.
Tegumente: normal colorate.
Mucoase: umede, normal colorate.
Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat.
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional.
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil.
Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, puncte
sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral,
vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV
intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 78 bătăi pe
minut, T.A.=100/60 mm Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen
meteorizat, dureros difuz, abdomen mobil cu respiraţia.
- vărsături: alimentare
- tranzit: absent
- scaune: absente
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni fiziologice.
Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial.
Examen local:
Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în fosa iliacă stângă.
Examen ecografic:
18.11.2010
Ecografie abdominală fără procese înlocuitoare de spaţiu, dimensiuni normale.
Colecist voluminos, hipoton, în rest relaţii normale.
46
Radiografie abdominală:
18.11.2010
Imagini hidroaerice care se proiectează în etajul abdominal superior.
Imagine hidroaerică proiectată la nivelul mediastinului.
Aspect de ocluzie intestinală.
Hernie hiatală.
19.11.2010
Glucoză: 129 mg/dl
Fibrinogen: 555 mqy
Na: 144 mmol/l
K: 2,1 mmol/l
Ca: 1,08 mmol/l
V.S.H.: -1h-4 mm
-2h-7 mm
Glicozurie: 13 g%
G.P.T. 51,1 UI/l
B.T. 0,550 mg/dl
Timp de coagulare: 7'
Pentru tratament chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100
mg/mp i.v.), Carboplatin (300-400 mg/mp/zi i.v.).
PLAN NURSING LA PACIENTA M.V. LA INTERNARE
18.11.2010
• Diagnostic nursing: Problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie datorată sindromului
subocluziv şi evidenţiată prin polipnee.
Sursa de dificultate: dureri în etajul abdominal superior
T.A. = 120/60 mm Hg Puls: 78 bătăi pe minut
- îmbunătăţirea stării generale în vederea intervenţiei chirurgicale
47
- administrez antialgicele prescrise de medic: Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1.
- asigur un climat corespunzător: umidific aerul, aerisesc camera
- sfătuiesc pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic prescris de medic: evită
efortul fizic intens şi păstrează un regim hiposodat
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată sindromului subocluziv şi
evidenţiată prin greaţă, vărsături, abdomen meteorizat.
Sursa de dificultate: greaţa, vărsăturile
- îndepărtarea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor
- administrez tratamentul antiemetic conform prescripţiilor medicului:
Metoclopramid fiole 2.
• Diagnostic nursing: Problemă de a elimina datorată sindromului subocluziv şi evidenţiată prin
prezenţa vărsăturilor şi absenţa tranzitului intestinal. Micţiuni fiziologice.
Sursa de dificultate: absenţa tranzitului intestinal
• Obiective: - îndepărtarea cauzei
- combaterea vărsăturilor
- asigurarea uni aport hidro-electrolitic corespunzător
- obţinerea unui tranzit intestinal fiziologic
• Intervenţii: - monitorizez diureza şi numărul de vărsături, consistenţa, culoarea, miros,
cantitatea şi le notez în F.O.
- administrez tratamentul prescris de medic: Metoclopramid fiole 2.
- hidratez bolnava corespunzător: 2-2,5 l/24 de ore
48
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor din
etajul abdominal inferior şi evidenţiată prin adoptarea unei poziţii
antialgice cu tendinţă la imobilizare la pat.
Sursa de dificultate: durerile din etajul abdominal inferior, nivelul redus de cunoştinţe
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor din etajul abdominal inferior,
vărsăturilor şi anxietăţii şi evidenţiată prin oboseală, insomnie.
Sursa de dificultate: durerile, anxietatea, vărsăturile
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic şi antiemetic conform prescripţiilor medicului:
Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1, sedative: Fenobarbital fiolă 1, Metoclopramid fiole 2.
- explic pacientei explorările ce urmează să i se efectueze precum şi intervenţia chirurgicală
- aplic măsurile prevăzute la nevoia de a se alimenta, a respira şi a avea o bună circulaţie,
a elimina, care vor satisface implicit şi nevoia de a se odihni
49
T = 36,6°C.
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată asteniei fizice şi durerilor în etajul
abdominal inferior şi evidenţiată prin dezechilibru în ortostatism.
Sursa de dificultate: astenia fizică, durerile
- ameliorarea asteniei fizice
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic şi de întărire conform prescripţiei medicului:
Algocalmin fiole 2, Papaverină fiole 3, Scobutil fiole 3, vitaminele: A, E, C, B1, B6 câte
2 fiole.
- explic pacientei rolul evitării pericolelor şi complicaţiile posibile: traumatismele
• Diagnostic nursing: Problemă de a comunica datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate,
dificultate în comunicare, atitudine refractară.
- pacienta să fie liniştită şi convinsă de prezenţa personalului medical şi a
persoanelor semnificative din familie pe toată perioada internării
• Intervenţii: - preiau pacienta în momentul internării şi mă prezint cu numele, funcţia şi rolul
meu în echipa de îngrijire
- realizez un climat de calm, linişte asigurând pacienta de întreaga mea
disponibilitate în acordarea îngrijirilor pentru a creşte gradul de încredere
- îi explic pacientei că boala prezentă, deşi gravă, poate să se amelioreze şi să
aibă o evoluţie favorabilă, cu perioade lungi de remisie, dacă colaborează cu
personalul medical, respectă prescripţiile medicale, se prezintă la medic pentru
control şi terapie la intervalele stabilite
- mă adresez cu calm pacientei şi familiei asigurându-i că echipa de îngrijire va
face tot posibilul pentru o evoluţie bună
50
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi practica religia datorită spitalizării şi evidenţiată prin
dificultate în a acţiona după credinţă şi valori.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată bolii şi
evidenţiată prin: anxietate, îngrijorare, nelinişte în privinţa viitorului.
- discut cu pacienta în legătură cu evoluţia favorabilă a bolii după metodele de
tratament şi recuperare, având grijă să nu dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor şi anxietăţii şi evidenţiată
prin imposibilitatea de a îndeplini activităţi recreative.
• Obiective: - recăpătarea unei bune dispoziţii prin ameliorarea durerilor, îndepărtarea
anxietăţii, combaterea vărsăturilor
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic şi antiemetic conform prescripţiei medicului:
Algocalmin fiole 2, Papaverină fiole 3, Scobutil fiole 3, Metoclopramid fiole 2.
51
• Intervenţii: - îi explic pacientei ce înseamnă starea de sănătate, boala şi cum poate preveni
- o pun în contact cu alte persoane care suferă de aceeaşi boală şi care au
evoluat favorabil
PREGĂTIREA PRETERAPEUTICĂ:
Pregătirea pentru cisplatin:
Înainte de administrarea citostaticului la o doză de 50 mg/mp, se administrează: 1000 ml soluţie
salinică 0,45% şi 1000 ml soluţie glucoză 5% (în 2 ore cu 40 mg de furosemid).
Pacienta înainte cu 12 ore de administrarea cisplatinului, trebuie perfuzată cu 500 ml soluţie de
glucoză 5% şi 500 ml soluţie de ser fiziologic 0,9%, urmat de 20 mg furosemid i.v.
PLAN NURSING LA PACIENTA M.V. A DOUA ZI DE TRATAMENT
• Diagnostic nursing: absent, deoarece pacienta îşi satisface independent această nevoie.
- aerisesc camera
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată tratamentului şi evidenţiată prin
greţuri, vărsături.
glucoză 10% 1000 ml.
52
• Diagnostic nursing: Problemă de a elimina datorată tratamentului şi evidenţiată prin absenţa
tranzitului intestinal.
• Obiective: - reluarea tranzitului intestinal
• Intervenţii: - monitorizez diureza: 1500 ml
- aştept reluarea tranzitului intestinal
Total pierderi: 1500 ml + 50 ml + 20 ml + 50 ml = 1620 ml.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată tratamentului
şi evidenţiată prin imobilizare.
• Intervenţii: - schimb poziţia în pat la fiecare oră pentru a preveni escarele
- schimb lenjeria şi am grijă să nu rămână cute care ar putea leza tegumentele bolnavei
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată tratamentului şi evidenţiată
prin oboseală, insomnie, iritabilitate.
• Obiective: - reluarea programului obişnuit de somn al pacientei
- psihoterapie
• Intervenţii: - aerisesc camera înainte de somn
- liniştesc pacienta explicându-i modul în care a decurs tratamentul, îi explic că
evoluţia este bună, însă nu îi dau speranţe nejustificate.
Pacienta îşi satisface nevoia singură.
53
T = 36,7°C
Pacienta îşi satisface independent aceasta nevoie
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată tratamentului, asteniei fizice şi
evidenţiată prin dezechilibru în ortostatism, ameţeli.
Sursa de dificultate: tratamentul, astenia fizică
- pacienta să fie liniştită, convinsă că personalul medical şi familia îi vor fi
aproape pe toată perioada spitalizării
nemulţumirea
- mângâi pacienta în timp ce mă adresez ei şi o asigur de prezenţa mea în momentele dificile
- îi explic faptul că evoluţia este favorabilă după tratament nedându-i însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi practica religia datorată spitalizării şi tratamentului şi evidenţiată
prin imposibilitatea de a acţiona după credinţă şi valori.
54
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată bolii şi evidenţiată prin
anxietate, nelinişte în privinţa viitorului.
- discut cu pacienta despre tratament şi urmările acesteia
- facilitez contactul cu alte persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au avut o evoluţie
favorabilă după tratament
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată tratamentului şi durerilor şi evidenţiată prin absenţa
programului recreativ normal al pacientei.
- psihoterapie
- discut cu pacienta despre tratament fără a-i da însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată tratamentului şi lipsei de
cunoaştere şi evidenţiată prin carenţe în igiena corporală.
- pacienta să păstreze o igienă riguroasă
55
- îi explic pacientei rolul unei igiene riguroase la locul plăgii postoperatorii şi importanţa evitării
complicaţiilor
- o pun în contact cu alte persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au o evoluţie favorabilă
- îi ofer material informativ despre boala sa şi o fac să conştientizeze importanţa
igienei şi prezentării la medic la intervalele fixate, precum şi respectarea
tratamentului prescris
PLAN NURSING LA PACIENTA M.V. A PATRA ZI
• Obiective: - pacienta să respecte regimul igieno-dietetic prescris de medic
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacienta şi îi explic importanţa păstrării regimului igieno-dietetic
prescris de medic: dietă hidrică timp de o săptămână: ceai, supă strecurată,
după care se trece la alimente semisolide
Micţiuni fiziologice: diureză 3000 ml
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată tratamentului.
• Obiective: - pacienta să se mobilizeze
- psihoterapie
56
decubitului prelungit.
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată anxietăţii şi evidenţiată
prin oboseală, insomnie.
• Obiective: - reluarea programului obişnuit de somn al pacientei
• Intervenţii: - administrez sedative uşoare la indicaţia medicului: Fenobarbital tabletă 1.
- liniştesc pacienta explicându-i că boala deşi gravă, poate să se amelioreze şi să
evolueze favorabil, cu perioade lungi de remisiuni, dacă colaborează cu
personalul medical, se prezintă la medic pentru control şi terapie la intervalele
stabilite. Am grijă să nu dau speranţe nejustificate pacientei.
T = 36,6°C
Pacienta îşi satisface singura aceasta nevoie.
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată intervenţiei chirurgicale şi evidenţiată prin
ameţeli.
• Intervenţii: - supraveghez starea generală a bolnavei: culoarea tegumentelor, puls, respiraţie, transpiraţii,
oboseală
57
Pacienta este comunicativă cu personalul medical, cu familia, colegii de salon, se arată interesată de boală şi
de starea ei.
Pacienta acţionează conform propriilor credinţe şi valori spirituale, citeşte cărţi de rugăciuni, ţine legătura
cu parohul.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată tratamentului şi evidenţiată
prin anxietate, nelinişte în privinţa viitorului.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată anxietăţii, spitalizării şi evidenţiată prin absenţa
Sursa de dificultate: anxietatea , spitalizarea
- psihoterapie
• Intervenţii: - încurajez vizitele familiei şi a prietenilor
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii si despre tratament
cunoştinţe şi evidenţiată prin carenţe în igiena corporală.
58
• Intervenţii: - îi explic pacientei rolul unei igiene riguroase
- îi ofer material informativ despre boala sa şi o pun în contact cu alte persoane
care au suferit de aceeaşi boală şi au o evoluţie favorabilă
PLAN NURSING LA PACIENTA M.V. LA EXTERNARE
24.11.2010
Pacienta îşi satisface singură aceasta nevoie.
3.Nevoia de a elimina:
Micţiuni fiziologice: diureza: 2000 ml
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorata tratamentului
şi evidenţiată prin limitare evitarea efortului.
Sursa de dificultate tratamentul
- psihoterapie
- o sfătuiesc să se deplaseze uşor pentru a evita pericolele
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate şi
nelinişte în privinţa viitorului.
59
- liniştesc pacienta spunându-i că evoluţia bolii este favorabilă, nedându-i însă speranţe nejustificate
T = 36,9°C
Pacienta îşi satisface singura aceasta nevoie.
Pacienta este comunicativă cu personalul medical, cu familia şi colegii de salon, este interesată de starea sa
de sănătate şi de evoluţia bolii.
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii şi tratament având grijă să nu-i dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate, nelinişte în
privinţa viitorului.
- psihoterapie
60
- o pun în contact cu persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au avut o evoluţie favorabilă
Pacienta a înţeles într-o măsură mulţumitoare regulile de igienă, faptul că trebuie să evite efortul fizic
intens.
A înţeles că trebuie să se prezinte la medic pentru orice modificare negativă în evoluţia bolii pentru a
prevenii complicaţiile.
Tabelul nr. 4
Tabelul gradelor de dependenţe
NEVOIA
2 1 1 1 1
adecvată
3.a elimina 3 3 2 2 1
2 3 2 2 2
postură
1 1 1 1 1
10.a comunica 2 3 1 1 1
3 2 2 2 2
realizării
13.a se recrea 2 3 2 2 2
3 3 2 2 1
sănătatea
Nivelul de dependenţă 3 3 2 2 2
CAZUL CLINIC NR. 3

CULEGEREA DATELOR
61
Pacient: B. M.
Sex: F.
Vârsta: 59 ani
Domiciliu: urban
Ocupaţia: şomeră
Nr. F.O.: 233/2005 Clinica de oncologie
Data internării: 1.08.2010 ora 1030 Clinica de oncologie
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian
- pentru tratament chimioterapie
*Antecedente:
b) A.P.F. – menarha = 12 ani; naşteri = 0; avorturi = 0; menopauza = 51 ani.
c) A.P.P. - nu prezintă
- nu fumează
- nu lucrează în mediu cu noxe
*Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 59 ani, se prezintă la Clinica de Oncologie după intervenţia chirurgicală pentru
tratament chimioterapic.

Examen obiectiv:
Talie: 1,67 m
Greutate: 51 kg
62
Tip constituţional: subponderal
Facies: palid
Tegumente: palide
Mucoase: umede
Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat
Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, puncte sinusale, otice,
mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise,
murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng
pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 100 bătăi pe minut, T.A. = 130/70 mm
Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen mobil cu respiraţia,
suplu, moale, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior.
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Ficat şi splină: în limite normale.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni frecvente.
Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientat temporo-spaţial.
Examen local:
Abdomen mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior, suplu, moale.
Examen ORL:
2.08.2010
Catar cronic rinofaringian.
2.08.2010
Glucoză: 80,8 mg/dl
63
Proteine totale: 7,59 mg/dl
V.S.H.: -1h-23 mm
-2h-40 mm
Uree: 41,7 mg/dl
B.D.: 0 mg/dl
B.T.: 0,2 mg/dl
Fibrinogen: 555 mqy
Amilazemie: 16 mg/dl
Na: 138 mmol/l
K: 5,4 mmol/l
Ca: 1,31 mmol/l.
PLAN NURSING LA PACIENTUL B.M. LA INTERNARE
1.08.2010
Pacienta îşi satisface această nevoie singură.
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată neoplasmului ovarian şi vărsăturilor şi
evidenţiată prin repaus alimentar în vederea în vederea pregătirii pentru tratament.
Sursa de dificultate: pregătirea pentru tratament
• Obiective: - asigurarea unui aport hidro-electrolitic şi caloric necesar pacientului
- discut cu pacientul în legătură cu regimul alimentar şi îl informez despre importanţa
păstrării stricte a regimului hiposodat şi a repausului alimentar necesar în vederea pregătirii
pentru tratament.
Pacienta îşi satisface singură această nevoie.
64
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor de la
nivelul fosei iliace şi evidenţiată prin adoptarea unei poziţii antialgice
cu tendinţa la imobilizare la pat.
Sursa de dificultate: durerile de la nivelul fosei iliace
- pacientul să adopte o poziţie fiziologică şi să se mobilizeze
- îi explic bolnavului că mobilizarea are efecte benefice
- monitorizez starea generală a pacientului în timpul mobilizării: culoarea tegumentelor, puls,
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor de la nivelul fosei
iliace şi anxietăţii şi evidenţiată prin oboseală, insomnie.
- pacientul să se odihnească suficient, să aibă un somn liniştit, odihnitor
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiilor medicului:
Algocalmin fiole 2, Piafen fiolă 1, sedative: Fenobarbital fiolă 1.
- explic pacientului explorările ce urmează să i se efectueze
- explic pacientului rolul odihnei şi al somnului în evoluţia favorabilă a bolii
- planific îngrijirile şi intervenţiile delegate astfel încât să evit trezirea între
orele 22-06
- aplic măsurile prevăzute la nevoia de a se alimenta, a respira şi a avea o
bună circulaţie, a elimina, care vor satisface implicit şi nevoia de a se odihni
Nevoie satisfăcută independent de către pacient.
Pacientul îşi satisface independent această nevoie.
65
T = 36,9°C.
dureri în şi anxietate.
- supravegherea atentă a pacientului şi acordarea sprijinului necesar în mobilizare
- psihoterapie
- supraveghez pacientul şi îl ajut să se mobilizeze
- explic pacientului rolul evitării pericolelor şi complicaţiile posibile: traumatismele
• Diagnostic nursing: Problemă de a comunica datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate, dificultate în
comunicare, atitudine refractară.
- pacientul să fie liniştit şi convins de prezenţa personalului medical şi a persoanelor
semnificative din familie pe toată perioada internării
• Intervenţii: - preiau pacientul în momentul internării şi mă prezint cu numele, funcţia şi rolul meu în
echipa de îngrijire
- realizez un climat de calm, linişte asigurând pacientul de întreaga mea disponibilitate în
acordarea îngrijirilor pentru a creşte gradul de încredere
- îi explic pacientului că boala prezentă, deşi gravă, poate să se amelioreze şi să aibă o
evoluţie favorabilă, cu perioade lungi de remisie, dacă colaborează cu personalul medical,
respectă prescripţiile medicale, se prezintă la medic pentru control şi terapie la intervalele
stabilite.
- am grijă să nu dau speranţe nejustificate pacientului
- mă adresez cu calm pacientului şi familiei asigurându-i că echipa de îngrijire va face tot
posibilul pentru o evoluţie bună
11. Nevoia de a-şi practica religia;
Nevoie satisfăcută independent de pacient.
66
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată neoplasmului de ovar şi
evidenţiată prin anxietate, îngrijorare, nelinişte în privinţa viitorului.
- discut cu pacientul în legătură cu evoluţia favorabilă a bolii după tratament şi recuperare,
având grijă să nu dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor şi anxietăţii şi evidenţiată prin
imposibilitatea de a îndeplini activităţi recreative.
- psihoterapie
- îi pun la dispoziţie pacientului cărţi, reviste, radio, televizor
• Obiective: - pacientul să înveţe cum să-şi păstreze sănătatea
• Intervenţii: - îi explic pacientului ce înseamnă starea de sănătate, boala şi cum poate preveni
67
- îl pun în contact cu alte persoane care suferă de aceeaşi boală şi care au
evoluat favorabil.
PREGĂTIREA PRETERAPEUTICĂ:
La o doză de 50 mg/mp se perfuzează, înainte de administrarea citostaticului, 1000 ml
soluţie salinică 0,45% şi 1000 ml soluţie glucoză 5% (în 2 ore, cu 40 mg de furosemid).
Pregătirea pentru Cisplatin:
Înainte cu 12 ore de administrarea Cisplatinului pacienta trebuie perfuzată cu 500 ml soluţie de
glucoză 5% şi 500 ml soluţie de ser fiziologic 0,9%, urmat de 20 mg de furosemid i.v.
PLAN NURSING LA PACIENTA B.M. ÎN PRIMA ZI DE TRATAMENT
• Diagnostic nursing: absent, deoarece pacientul îşi satisface independent această nevoie.
• Obiective: - pacientul să-şi menţină independenţa în realizarea acestei nevoi
• Intervenţii: - monitorizez: frecvenţa respiratorie, puls, T.A. şi le notez în F.O.
- aerisesc camera
- favorizez respiraţia şi circulaţia imprimând pacientului o poziţie confortabilă
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată medicaţiei şi evidenţiată prin
intoleranţa tubului digestiv.
Sursa de dificultate: tratamentul chimioterapie.
Pacienta îşi satisface singura nevoia.
şi evidenţiată prin imobilizare la pat.
• Obiective: - mobilizarea cât mai precoce a pacientului
68
• Intervenţii: - schimb poziţia în pat la fiecare oră pentru a prevenii escarele.
- schimb lenjeria şi am grijă să nu rămână cute care ar putea leza tegumentele bolnavului
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată tratamentului şi evidenţiată
prin oboseală, insomnie, iritabilitate.
Sursa de dificultate: tratamentul chimioterapie
• Obiective: - reluarea programului obişnuit de somn al pacientului
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez medicaţia antialgică conform prescripţiei medicului: Algocalmin fiole 2 şi
sedative: Fenobarbital fiolă 1.
- liniştesc pacientul explicându-i modul în care a decurs tratamentul, că evoluţia
este bună, însă nu îi dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se îmbrăca şi a se dezbrăca datorată intervenţiei chirurgicale şi asteniei
fizice şi evidenţiată prin imposibilitatea pacientului de a-şi schimba singur ţinuta.
Sursa de dificultate: intervenţia chirurgicală, astenia fizică
• Obiective: - pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace singur
• Intervenţii: - ajut pacientul să se îmbrace şi să se dezbrace
- ajut pacientul în efectuarea igienei personale
- îi sugerez pacientului să folosească îmbrăcăminte şi încălţăminte comodă
T = 36,2°C
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele datorată tratamentului şi
evidenţiată prin imposibilitatea efectuării unei igiene corporale corespunzătoare.
Sursa de dificultate: tratamentul chimioterapeutic
• Obiective: - pacientul să aibă o igienă corporală corespunzătoare
- igiena post-terapeutic şi evoluţia favorabilă a acesteia
- evitarea escarelor
• Intervenţii: - ajut pacientul să-şi îndeplinească această nevoie ştergând cu un prosop curat tegumentele de
câte ori este nevoie
69
- schimb poziţia cât mai des pentru a evita escarele
- efectuez pansament steril la locul plăgii postoperatorii în condiţii de asepsie
- supraveghez permeabilitatea tuburilor de dren şi de aspiraţie
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată tratamentului chimioterapie, asteniei fizice
şi durerilor şi evidenţiată prin dezechilibru în ortostatism, ameţeli.
Sursa de dificultate: tratamentul, astenia fizică, durerile
• Obiective: - pacientul să se poată deplasa cu ajutor pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
• Intervenţii: - supraveghez aspectul general al pacientului şi monitorizez funcţiile vitale şi le notez în F.O.
- combat durerea prin administrare de antialgice conform prescripţiei medicului: Algocalmin
fiole 2.
- îl sfătuiesc să poarte haine lejere şi încălţăminte comodă pentru a nu aluneca
- îl ajut să se deplaseze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
- pacientul să fie liniştit, convins că personalul medical şi familia îi vor fi aproape pe toată
• Intervenţii: - realizez un climat de calm şi linişte asigurând pacientul de întreaga mea disponibilitate în
- mă asigur că există chiar şi numai comunicare non-verbală şi că pacientul îşi poate arăta nemulţumirea
- mângâi pacientul în timp ce mă adresez lui şi îl asigur de prezenţa mea în momentele dificile
- îi explic faptul că evoluţia este favorabilă după tratament, nedându-i însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată tratamentului şi evidenţiată
70
- discut cu pacientul despre intervenţia chirurgicală şi urmările acesteia, despre metodele de
tratament şi recuperare
favorabilă postoperator
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată tratamentului chimioterapeutic şi durerilor şi
evidenţiată prin absenţa programului recreativ normal al pacientului.
- psihoterapie
- discut cu pacientul despre tratament şi evoluţia bolii precum şi despre metodele de
recuperare şi tratament fără a-i da însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată tratamentului şi lipsei de
cunoaştere şi evidenţiată prin carenţe în igiena corporală.
Sursa de dificultate: lipsa de cunoaştere, tratamentul
• Obiective: - pacientul să înveţe cum să-şi păstreze sănătatea
- pacientul să păstreze o igienă riguroasă
• Intervenţii: - îi explic pacientului ce înseamnă starea de sănătate şi boala şi cum să prevină îmbolnăvirile
- îi explic pacientului rolul unei igiene riguroase şi importanţa evitării complicaţiilor
- îl pun în contact cu alte persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au o evoluţie favorabilă
- îi ofer material informativ despre boala sa şi îl fac să conştientizeze importanţa igienei şi
71
PLAN NURSING LA PACIENTA B.M. A TREIA ZI DE TRATAMENT
2. Nvevoia de a mânca şi a bea:
• Diagnostic nursing: Problemă de a mânca şi a bea datorată chimioterapicelor şi evidenţiată prin
• Obiective: - pacientul să respecte regimul igieno-dietetic prescris de medic
- psihoterapie
- pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic
• Intervenţii: - discut cu pacientul şi îi explic importanţa păstrării regimului igieno-dietetic prescris de
medic: dietă hidrică timp de o săptămână: ceai, supă strecurată, după care se trece la
alimente semisolide
- pacientul se hrăneşte singur sau îl ajut în caz de nevoie să se alimenteze
Pacientul îşi satisface independent această nevoie. Micţiuni fiziologice: diureză 1800 ml
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor şi evidenţiată
prin limitarea mişcărilor
Sursa de dificultate: durerile în urma chimioterapicelor
Obiective: - pacientul să se mobilizeze precoce pentru a evita complicaţiile.
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacientul despre importanţa mobilizării precoce în evitarea complicaţiilor
- ajut pacientul să se mobilizeze treptat până când se va putea mobiliza fără ajutor
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor şi anxietăţii şi evidenţiată prin
oboseală, insomnie.
72
- reluarea programului obişnuit de somn al pacientului
- pacientul să aibă un somn liniştit, odihnitor
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiei medicului: Algocalmin fiolă 1.
- liniştesc pacientul explicându-i că boala deşi gravă, poate să se amelioreze şi să evolueze
favorabil, cu perioade lungi de remisiuni, dacă colaborează cu personalul medical, se
prezintă la medic pentru control şi terapie la intervalele stabilite. Am grijă să nu dau speranţe
nejustificate pacientului.
T = 36,8°C
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele datorată intervenţiei chirurgicale
şi evidenţiată prin prezenţa pansamentului la nivelul plăgii postoperatorii.
Sursa de dificultate: plaga postoperatorie
• Obiective: - pacientul să cunoască regulile de igienă şi importanţa păstrării asepsiei
• Intervenţii: - discut cu pacientul în legătură cu importanţa păstrării asepsiei şi păstrarea regulilor generale
de asepsie
- monitorizez aspectul plăgii şi notez în F.O.
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată chimioterapiei şi evidenţiată prin ameţeli.
Sursa de dificultate: chimioterapia
• Obiective: - pacientul să se deplaseze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale
• Intervenţii: - supraveghez starea generală a bolnavului: culoarea tegumentelor, puls, respiraţie, transpiraţii,
oboseală
- îl sfătuiesc să poarte haine lejere, comode, încălţăminte comodă care nu alunecă
- îl sfătuiesc să se sprijine în deplasare de un baston pentru a evita pericolele
73
Pacientul este comunicativ cu personalul medical, cu familia, colegii de salon, se arată interesat de boală şi
de starea lui.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată neoplasmului şi evidenţiată
Sursa de dificultate: neoplasmul ovarian
- discut cu pacientul despre evoluţia bolii şi metode de tratament şi recuperare
- îl informez despre evoluţia bolii nedându-i însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor, spitalizării şi evidenţiată prin absenţa
programului recreativ normal al pacientului.
- psihoterapie
• Intervenţii: - ameliorarea durerilor prin administrarea de antialgice conform prescripţiei medicului:
Algocalmin fiolă 1.

• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată lipsei de cunoştinţe şi
evidenţiată prin carenţe în igiena corporală.
Sursa de dificultate:
• Obiective: - pacientul să înveţe să-şi păstreze sănătatea
74
- pacientul să păstreze o igienă riguroasă
• Intervenţii: - îi explic pacientului rolul unei igiene riguroase la locul plăgii în evoluţia favorabilă a bolii
- îi ofer material informativ despre boala sa şi îl pun în contact cu alte persoane care au suferit
de aceeaşi boală şi au o evoluţie favorabilă
PLAN NURSING LA PACIENTA B.M. A PATRA ZI
• Diagnostic nursing: Problemă de a mânca şi a bea datorată tratamentului chimioterapie şi evidenţiată
prin impunerea unui regim alimentar prescris de medic.
Sursa de dificultate: tratamentul chimioterapic
• Obiective: - pacientul să respecte regimul alimentar prescris de medic
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacientul despre importanţa păstrării regimului igieno-dietetic prescris de medic:
dietă alimentară semisolidă, regim hiposodat
- învăţ pacientul ce înseamnă un regim alimentar echilibrat, dar care să ţină cont de restricţiile
impuse de regimul prescris de medic
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată tratamentului şi durerilor
articulare şi evidenţiată prin limitarea mişcărilor şi evitarea efortului.
Sursa de dificultate: tratamentul si durerile articulare
• Obiective: - pacientul cunoaşte restricţiile legate de efortul fizic
- psihoterapie
• Intervenţii: - sfătuiesc pacientul să se mobilizeze treptat, fără a depune efort fizic intens pentru a evita complicaţiile
- îl sfătuiesc să se deplaseze cu ajutor pentru a evita pericolele
75
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată neoplasmului ovarian şi evidenţiată prin
anxietate şi nelinişte în privinţa viitorului.
• Intervenţii: - discut cu pacientul despre importanţa odihnei în evoluţia favorabilă a bolii
- liniştesc pacientul spunându-i că evoluţia bolii este favorabilă, nedându-i însă speranţe
nejustificate
T = 36,7°C
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele şi evidenţiată prin lipsă de
cunoaştere.
• Obiective: - pacientul cunoaşte regulile generale de igienă
- se prezintă în serviciul de oncologie din policlinică pentru efectuarea controlului
• Intervenţii: - învăţ pacientul să-şi păstreze o igienă riguroasă
Pacientul este comunicativ cu personalul medical, cu familia şi colegii de salon, este interesat de starea sa
76
- discut cu pacientul despre evoluţia bolii şi metode de recuperare şi tratament având grijă să
nu-i dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată neoplasmului de ovar şi evidenţiată prin anxietate,
- psihoterapie
- favorizează un climat de linişte, calm
- discut cu pacientul despre evoluţia bolii
- îl pun în contact cu persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au avut o evoluţie favorabilă
Pacientul a înţeles într-o măsură mulţumitoare regulile de igienă, este preocupat de starea sa de sănătate.
PLAN NURSING LA PACIENTA B.M. LA EXTERNARE
5.08.2010
• Obiective: - pacientul să respecte regimul alimentar prescris de medic
77
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacientul despre importanţa păstrării regimului igieno-dietetic prescris de medic:
dietă alimentară semisolidă, regim hiposodat
- învăţ pacientul ce înseamnă un regim alimentar echilibrat, dar care să ţină cont de
restricţiile impuse de regimul prescris de medic
Micţiuni fiziologice: diureza 2300 ml.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată tratamentului şi durerilor
articulare şi evidenţiată prin limitarea mişcărilor şi evitarea efortului.
Sursa de dificultate: plaga postoperatorie, durerile articulare
• Obiective: - pacientul cunoaşte restricţiile legate de efortul fizic
- psihoterapie
• Intervenţii: - sfătuiesc pacientul să se mobilizeze treptat, fără a depune efort fizic intens pentru a evita
complicaţiile (deschiderea plăgii postoperatorii)
- îl sfătuiesc să se deplaseze cu ajutor pentru a evita pericolele
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată neoplasmului de ovar şi evidenţiată prin
• Intervenţii: - discut cu pacientul despre importanţa odihnei în evoluţia favorabilă a bolii
- liniştesc pacientul spunându-i că evoluţia bolii este favorabilă, nedându-i însă speranţe
nejustificate
T = 36,9°C
• Diagnostic nursing: Pacientul îşi satisface independent aceasta nevoie
78
Pacientul este comunicativ cu personalul medical, cu familia şi colegii de salon, este interesat de starea sa
- discut cu pacientul despre evoluţia bolii şi metode de recuperare şi tratament având grijă să
nu-i dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Pacientul îşi satisface independent aceasta nevoie

Pacientul a înţeles într-o măsură mulţumitoare regulile de igienă, faptul că trebuie să evite efortul fizic
intens, că necesită dispensarizare prin cabinet oncologic.
A înţeles că trebuie să se prezinte la medic pentru orice modificare negativă în evoluţia bolii pentru a
preveni complicaţiile.
Tabelul nr. 5.
NEVOIA
1 1 1 1 1
adecvată
79
3.a elimina 1 1 1 1 1
4.a se mişca şi a avea o
2 4 2 2 2
bună postură
1 1 1 1 1
10.a comunica 2 3 1 1 1

2 2 2 2 2
realizării
13.a se recrea 2 3 2 2 1
2 3 2 1 1
sănătatea
CAZUL CLINIC NR. 4

CULEGEREA DATELOR
Pacientă alergică la Algocalmin.
Pacient: G.N.
Sex: F.
Data naşterii: 23.05.1944.
Vârsta: 66 ani
80
Domiciliu: urban
Nr. F.O.: 3074 Clinica de Oncologie Craiova
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian stâng, litiază biliară, diabet zaharat,
H.T.A. stadiul E (sub tratament).
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian Std. III (T4N1Mx)
- pentru tratament chimioterapic
*Antecedente:
a) A.H.C.- fără importanţă
b) A.P.F.- menarha la 13 ani, 1 naştere fiziologică, 3 avorturi, menopauza la 54 de ani.
c) A.P.P.- Diabet zaharat insulino-necesitant
- Litiază biliară
- H.T.A. stadiul E
- consumă alcool şi cafea moderat
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Pacientă în vârstă de 66 de ani, operată de cancer ovarian, se internează în serviciul de oncologie pentru
Talie: 1,76 m
Greutate: 67 kg
Facies: palid
Tegumente: palide
Mucoase: umede
81
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV intercostal stâng
pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 68 bătăi pe minut, T.A. = 140/70 mm Hg,
artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen moale, suplu, mobil cu respiraţia.
- vărsături: alimentare
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientată temporo-spaţial.
Examen local:
Abdomen suplu, moale, mobil cu respiraţia. Ficat, splină în limite normale.
Rezultatele investigaţiilor paraclinic:
08.10.2010
Glucoză: 154 mg/dl
V.S.H. -1h-50 mm
-2h-73 mm
Uree: 24,8 mg/dl
G.P.T.: 15,1 UI/l
B.D.: 0,272 mg/dl
B.T.: 0,389 mg/dl
Tipul tratamentului: chimioterapic cu Doxorubicina, Cisplatin
Post-terapeutic: evoluţie favorabilă
PLAN NURSING LA PACIENTA G.N. LA INTERNARE
07.10.2010
• Diagnostic nursing: Problemă de a respira şi a avea o bună circulaţie datorată bolii şi evidenţiată prin
polipnee şi valori crescute ale tensiunii arteriale.
Sursa de dificultate: dureri în hipocondrul drept şi epigastru, H.T.A.
T.A. = 165/80 mm Hg Puls: 112 bătăi pe minut
82
- îmbunătăţirea stării generale în vederea tratamentului
- administrez antialgicele prescrise de medic: Piafen fiolă 1.
- asigur un climat corespunzător: umidific aerul, aerisesc camera
- sfătuiesc pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic prescris de medic: evită efortul fizic
intens şi păstrează un regim hiposodat
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată chimioterapicelor şi evidenţiată prin repaus
alimentar în vederea pregătirii preterapeutice.
Sursa de dificultate: pregătirea pentru chimioterapie
- păstrarea regimurilor igeno-dietetice impuse
- calculez necesarul caloric pe 24 de ore şi se stabileşte raţia alimentară în funcţie de regimul
impus de diabet şi H.T.A.
- discut cu pacienta în legătură cu regimul alimentar şi o informez despre importanţa păstrării stricte
a regimului hiposodat şi a repausului alimentar necesar în vederea pregătirii pentru tratament.
• Diagnostic nursing: Problemă de a elimina datorată chimiostaticelor şi evidenţiată prin diaree, greaţă,
vărsături. Micţiuni fiziologice.
Sursa de dificultate: diareea, greaţă, vărsături
• Obiective: - combaterea diareei
- prevenirea anemiei
• Intervenţii: - monitorizez diureza şi numărul de scaune, culoarea şi le notez în F.O.
83
- administrez tratamentul prescris de medic
- hidratez bolnava corespunzător: 2-2,5 I/24 de ore
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor de la tratamentul
cu citostatice şi evidenţiată prin tendinţa de imobilizare la pat.
Sursa de dificultate: durerile de la citostatice şi nivelul redus de cunoştinţe
• Intervenţii: - administrez medicaţia antialgică prescrisă de medic: Piafen fiolă 1.
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor în urma citostaticelor şi
anxietăţii şi evidenţiată prin oboseală, insomnie.
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiilor medicului: Piafen fiolă 1, sedative:
Fenobarbital fiolă 1.
- explic pacientei explorările ce urmează să i se efectueze
- aplic măsurile prevăzute la nevoia de a se alimenta, a respira şi a avea o bună circulaţie, a
elimina, care vor satisface implicit şi nevoia de a se odihni
84
T = 36,5° C
anxietate.
- psihoterapie
• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiei medicului: Piafen fiolă 1.
- explic pacientei rolul evitării pericolelor şi complicaţiile posibile: traumatismele datorate
anemiei
• Diagnostic nursing: Problemă de a comunica datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate, dificultate în
comunicare, atitudine refractară.
- pacienta să fie liniştită şi convinsă de prezenţa personalului medical şi a persoanelor
semnificative din familie pe toată perioada internării
• Intervenţii: - preiau pacienta în momentul internării şi mă prezint cu numele, funcţia şi rolul meu în
echipa de îngrijire
- realizez un climat de calm, de linişte, asigurând pacienta de întreaga mea disponibilitate în
acordarea îngrijirilor pentru a creşte gradul de încredere
85
- îi explic pacientei că boala prezentă, deşi gravă, poate să se amelioreze şi să aibă o evoluţie
favorabilă, cu perioade lungi de remisie, dacă colaborează cu personalul medical, respectă
prescripţiile medicale, se prezintă la medic pentru control şi terapie la intervalele stabilite.
- mă adresez cu calm pacientei şi familiei asigurându-i că echipa de îngrijire va face tot
posibilul pentru o evoluţie bună
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi practica religia datorită spitalizării şi evidenţiată prin dificultate în a
acţiona după credinţă şi valori.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată neoplasmului ovarian şi
evidenţiată prin anxietate, îngrijorare, nelinişte în privinţa viitorului.
- discut cu pacienta în legătură cu evoluţia favorabilă a bolii după tratament şi metode de
tratament şi recuperare, având grijă să nu dau speranţe nejustificate.
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor şi anxietăţii şi evidenţiată prin
imposibilitatea de a îndeplini activităţi recreative.
- psihoterapie
86
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată lipsei de cunoaştere şi
evidenţiată prin carenţe în îngrijirea corporală, atitudine refractară în ceea ce
priveşte prezentarea la medic.
• Intervenţii: - îi explic pacientei ce înseamnă starea de sănătate, boala şi cum poate preveni îmbolnăvirile
prin prezentarea precoce la medic, igienă adecvată
- îi explic rolul unei igiene adecvate, mai ales atunci când are scaune diareice
- o pun în contact cu alte persoane care suferă de aceeaşi boală şi care au evoluat favorabil
PREGĂTIREA PRETERAPEUTICĂ
Înainte de administrarea citostaticelor, la o doză de 50 mg/mp se perfuzează 1000 ml soluţie salină
0,45% şi un 1000 ml soluţie glucoză 5% (în 2 ore cu 40 mg furosemid). Pregătirea pentru Cisplatin:
înainte cu 12 ore de administrarea cisplatinului pacienta trebuie perfuzată cu 500 ml soluţie glucoză
5% şi 500 ml soluţie de ser fiziologic 0,9% , urmat de 20 mg furosemid i.v.
PLAN NURSING LA PACIENTA G.N. ÎN A DOUA ZI PRETERAPEUTIC
• Diagnostic nursing: absent, deoarece pacienta îşi satisface independent această nevoie
- aerisesc camera
• Diagnostic nursing: Problemă de a bea şi a mânca datorată chimioterapicelor şi evidenţiată prin
intoleranţa tubului digestiv.
Sursa de dificultate: chimioterapia
87
• Diagnostic nursing: Problemă de a elimina datorată citostaticelor şi evidenţiată prin absenţa tranzitului intestinal.
• Obiective: - reluarea tranzitului intestinal
• Intervenţii: - monitorizez diureza: 1700 ml, notez aspectul macroscopic al urinei
- aştept reluarea tranzitului intestinal
- monitorizez eliminările
- scaun semiconsistent: 600 ml
Total pierderi: 1700 ml + 600 ml = 2100 ml
chimioterapie şi evidenţiată prin imobilizare la pat şi efectuarea de mişcări
restrânse ca număr şi poziţie.
• Intervenţii: - schimb poziţia în pat la fiecare oră pentru a preveni escarele, tromboza, pneumonia de
decubit etc.
- schimb lenjeria şi am grijă să nu rămână cute
- mobilizarea se face treptat: pasiv apoi activ pentru a preveni tromboflebita. Poziţionez
pacienta în decubit dorsal, în poziţie Fowler, apoi încep mobilizarea în pat în poziţie şezând,
pacienta se va ajuta de agăţătoarele de la pat.
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată tratamentului şi durerilor post terapeutic
şi evidenţiată prin oboseală, insomnie, iritabilitate.
- psihoterapie
88
• Intervenţii: - administrez medicaţia antialgică conform prescripţiei medicului: Piafen fiolă 1 şi sedative:
Fenobarbital fiolă 1.
- liniştesc pacienta explicându-i modul în care a decurs tratamentul şi că evoluţia
postoperatorie este bună, însă nu îi dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se îmbrăca şi a se dezbrăca datorată asteniei fizice şi evidenţiată prin
imposibilitatea pacientei de a-şi schimba singură ţinuta.
Sursa de dificultate: astenia fizică
• Obiective: - pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace singură
• Intervenţii: - ajut pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace
- ajut pacienta în efectuarea igienei personale
- îi sugerez pacientei să folosească îmbrăcăminte şi încălţăminte comodă
T = 36,8°C.
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată asteniei fizice şi durerilor şi evidenţiată prin
dezechilibru în ortostatism, ameţeli.
Sursa de dificultate: astenia fizică, durerile
- combat durerea prin administrare de antialgice conform prescripţiei medicului: Piafen fiole 2.
89
• Diagnostic nursing: Problemă de a comunica datorată bolii şi evidenţiată prin anxietate.
- pacienta să fie liniştită convinsă că personalul medical şi familia îi vor fi aproape pe toată
nemulţumirea
- mângâi pacienta în timp ce mă adresez ei şi o asigur de prezenţa mea în momentele dificile
- îi explic faptul că evoluţia este favorabilă după tratament nedându-i însă speranţe
nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a-şi practica religia datorată spitalizării şi evidenţiată prin
imposibilitatea de a acţiona după credinţă şi valori.
- discut cu pacienta despre boala şi urmările acesteia, despre tratament şi recuperare
favorabilă postterapeutic
90
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată tratamentului şi durerilor şi evidenţiată prin absenţa
- psihoterapie
• Intervenţii: - ameliorez durerile prin administrarea de antialgice conform prescripţiei medicului: Piafen fiole 2.
- discut cu pacienta despre tratament şi evoluţia bolii, fără a-i da însă speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată lipsei de cunoaştere şi
- îi explic pacientei rolul unei igiene riguroase şi importanţa evitării complicaţiilor
- o pun în contact cu alte persoane care au suferit de aceeaşi boală şi care au o evoluţie favorabilă
- îi ofer material informativ despre boala sa şi o fac să conştientizeze importanţa igienei şi
PLAN NURSING LA PACIENTA G.N. A TREIA ZI
91
Obiective: - pacienta să respecte regimul igieno-dietetic prescris de medic
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacienta şi îi explic importanţa păstrării regimului igieno-dietetic prescris de
medic: dietă hidrică timp de o săptămână: ceai, supă strecurată, după care se trece la
alimente semisolide
- calculez necesarul caloric şi hidro-electrolitic pe 24 de ore, ţinând cont de necesitatea
păstrării regimului pentru diabet şi H.T.A.
Micţiuni fiziologice: diureză 1700 ml
• Diagnostic nursing: Problemă de a se mişca şi a avea o bună postură datorată durerilor şi evidenţiată
prin limitarea mişcărilor, jenă dureroasă la mers.
• Obiective: - pacienta să se mobilizeze precoce pentru a evita complicaţiile decubitului prelungit
- psihoterapie
• Diagnostic nursing: Problemă de a dormi şi a se odihni datorată durerilor şi anxietăţii şi evidenţiată prin
oboseală, insomnie.
92
- liniştesc pacienta explicându-i că boala deşi gravă, poate să se amelioreze şi să evolueze
favorabil, cu perioade lungi de remisiuni, dacă colaborează cu personalul medical, se prezintă
la medic pentru control şi terapie la intervalele stabilite. Am grijă să nu dau speranţe
nejustificate pacientei.
T = 36,6°C
Nevoie satisfăcută independent de pacientă
• Diagnostic nursing: Problemă de a evita pericolele datorată chimioterapicelor şi evidenţiată prin ameţeli.
• Intervenţii: - supraveghez starea generală a bolnavei: culoarea tegumentelor, puls, respiraţie, transpiraţii, oboseală
- o sfătuiesc să se sprijine în deplasare de un baston pentru a evita pericolele
Pacienta este comunicativă cu personalul medical, cu familia, colegii de salon, se arată interesată de boală şi
de starea ei.
Pacienta acţionează conform propriilor credinţe şi valori spirituale, citeşte cărţi de rugăciuni, ţine legătura
cu parohul.
• Diagnostic nursing: Problemă de a fi preocupat în vederea realizării datorată cancerului ovarian şi
93
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii, de tratament şi recuperare
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată durerilor, spitalizării şi evidenţiată prin absenţa
- psihoterapie
• Intervenţii: - ameliorarea durerilor prin administrarea de antialgice conform prescripţiei medicului: Piafen fiolă 1.
• Diagnostic nursing: Problemă de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea datorată lipsei de cunoştinţe şi
• Intervenţii: - îi explic pacientei rolul unei igiene riguroase la locul plăgii în evoluţia favorabilă a bolii
- îi ofer material informativ despre boala sa şi o pun în contact cu alte persoane care au suferit
de aceeaşi boală şi au o evoluţie favorabilă
PLAN NURSING LA PACIENTA G.N. A PATRA ZI
94
• Diagnostic nursing: Problemă de a mânca şi a bea datorată tratamentului şi evidenţiată prin impunerea
unui regim alimentar prescris de medic.
Sursa de dificultate: tratamentul chimioterapic
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacienta despre importanţa păstrării regimului igieno-dietetic prescris de medic:
dietă alimentară semisolidă, regim hiposodat, regim pentru diabet şi H.T.A.
- învăţ pacienta ce înseamnă un regim alimentar echilibrat, dar care să ţină cont de restricţiile
chimioterapeutic şi evidenţiată prin limitarea mişcărilor şi evitarea efortului.
Sursa de dificultate: chimioterapicele
- psihoterapie
95
T = 36,5°C.
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii despre tratament având grijă să nu-i dau speranţe nejustificate
96
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată neoplasmului ovarian, evidenţiată prin anxietate,
- psihoterapie
Pacienta a înţeles într-o măsură mulţumitoare regulile de igienă şi este preocupată de starea sa de sănătate şi
evoluţia bolii.
PLAN NURSING LA PACIENTA G.N. LA EXTERNARE
13.10.2010
• Diagnostic nursing: Problemă de a mânca şi a bea datorată tratamentului şi evidenţiată prin impunerea
unui regim alimentar prescris de medic.
- psihoterapie
• Intervenţii: - discut cu pacienta despre importanţa păstrării regimului igieno-dietetic prescris de medic:
dietă alimentară semisolidă, regim hiposodat, regim pentru diabet
- învăţ pacienta ce înseamnă un regim alimentar echilibrat, dar care să ţină cont de restricţiile
97
Micţiuni fiziologice: diureza: 2400 ml.
chimioterapic şi evidenţiată prin limitarea mişcărilor şi evitarea efortului.
- psihoterapie
T = 36,2°C.
Pacienta îşi satisface independent aceasta nevoie
98
- discut cu pacienta despre evoluţia bolii despre recuperare şi tratament având grijă să nu-i
dau speranţe nejustificate
• Diagnostic nursing: Problemă de a se recrea datorată neoplasmului ovarian şi evidenţiată prin anxietate,
- psihoterapie
99
Pacienta a înţeles într-o măsură mulţumitoare regulile de igienă, faptul că trebuie să evite efortul fizic
intens. A înţeles că trebuie să se prezinte la medic pentru orice modificare negativă în evoluţia bolii pentru a
preveni complicaţiile.
Tabelul nr. 6.
Tabelul gradelor de dependente
NEVOIA
1.respiraţie şi circulaţie adecvată 2 1 1 1 1
3.a elimina 3 4 1 1 1
4.a se mişca şi a avea o bună postură 2 4 2 2 2
7.a menţine temperatura corpului în limite
1 1 1 1 1
normale
10.a comunica 2 3 1 1 1
12. a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 2
13.a se recrea 2 3 2 2 2
14.a învăţa cum să păstreze sănătatea 2 3 2 1 1
CAZUL CLINIC NR. 5

CULEGEREA DATELOR
Pacient: M.G.
Sex: F.
Vârsta: 54 ani
Domiciliu: urban
Religia: creştin ortodoxă
100
Data internării: 24.09.2010 ora 09.50 Clinica de Oncologie
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian stâng Std. III (T3N1M0)
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian stâng Std. III (T3N1M0)
- pentru tratament chimioterapeutic
*Antecedente:
b) A.P.F. - menarha la 11 ani, 1 naştere fiziologică, 3 avorturi, menopauza la 54 de ani.
c) A.P.P. - -
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Pacientă în vârstă de 54 de ani, operată de cancer ovarian stâng, se internează pentru tratament
chimioterapic.

Examen obiectiv:
Talie: 1,70 m
Greutate: 68 kg
Stare generală: medie
Facies: anemic
Tegumente: palide
Mucoase: umede
101
uşor destins de volum la nivelul flancului drept, dureros spontan şi la palpare la nivelul flancului drept.
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial.
Examen local:
Abdomen mobil, ficat si splină în limite normale.
25.09.2010
Glucoza: 91,8 mg/dl
Thymol: 2
V.S.H.: -1h-35 mm
-2h-52 mm
Uree: 36,6 mg/dl
G.P.T.: 20,3 UI/l
G.O.T.: 26,0 Ul/I
B.D.: 0,003 mg/dl
B.T.: 0,577 mg/dl
Hemoglobină: 8,42 g%
Tipul intervenţiei:
Tratament chimioterapic cu: Doxorubicina (35mg/m2 i.v.); Cisplatin (75-100mg/mp i.v.) şi Carboplatin
(300-400mg/mp/zi i.v.) .
Post-terapeutic: evoluţie favorabilă.
102
Tabelul nr. 7.
NEVOIA
1 1 1 1 1
adecvată
3.a elimina 1 1 1 1 1
2 4 2 2 2
postură
1 1 1 1 1
10.a comunica 2 3 1 1 1
2 2 2 2 2
realizării
13.a se recrea 2 3 2 2 1
2 3 2 1 1
sănătatea
CAZUL CLINIC NR. 6

CULEGEREA DATELOR
Pacient: B.F.
Sex: F.
Vârsta: 67 ani
Domiciliu: rural
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian drept
103
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian drept.
- pentru tratament chimioterapeutic
*Antecedente:
a) A.H.C.- fără importanţă
b) A.P.F. - -
c) A.P.P. - adenom de prostată
- fumează 1 pachet de ţigări pe zi
*Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 67 de ani, operată de cancer ovarian drept, se internează pentru tratament
chimioterapic.

Examen obiectiv:
Talie: 1,70 m
Greutate: 66 kg
Mucoase: umede
104
Aparat cardiovascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV intercostal stâng
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen mobil la palpare.
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă în partea stângă şi prezentă în partea
dreaptă, micţiuni întrerupte (adenom de prostată).
Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientat temporo-spaţial.
Examen local:
Abdomen mobil la palpare. Ficat, splină în limite normale.
24.11.2010
Thymol: 1
V.S.H.: -1h-20 mm
-2h-36 mm
Proteine totale: 6,87mg/dl
Uree: 14,4 mg/dl
Fibrinogen: 500 mqy
G.P.T.: 7,34 UI/l
B.D.: 0,347 mg/dl B.T.: 0,422 mg/dl
Tratament chimioterapic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.); Carboplatin (300-400 mg/mp/zi).
Tabelul nr. 8.
NEVOIA
105
3.a elimina 1 1 1 1 1
2 4 2 2 2
postură
1 1 1 1 1
10.a comunica 2 3 1 1 1
2 2 2 2 2
realizării
13.a se recrea 2 3 2 2 1
2 3 2 1 1
sănătatea
CAZUL CLINIC NR. 7

CULEGEREA DATELOR
Pacient: B.I.
Sex: F.
Vârsta: 61 ani
Domiciliu: urban
Data internării: 21.10.2010 ora 1145 Clinica de Chirurgie
Diagnosticul medical la internare: Cancer ovarian drept
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian drept, C.I.C.D., aritmie extrasistolică supraventriculară.
106
*Antecedente:
b) A.P.F. - menarha = 12 ani, avorturi = 2, naşteri = 1, menopauza = 50 de ani.
c) A.P.P. - în 2001-C.I.C.D.
- în 1943-hepatită virală A
- în 1938-apendicectomie
- în 1993-hernie inghinală dreaptă (operată)
- fumează 1 pachet de ţigări pe zi
*Istoricul bolii:
Anamneză dificilă din cauza tulburărilor de respiraţie.
Pacient în vârstă de 61 de ani, diagnosticat în urmă cu un an cu C.I.C.D. şi H.T.A şi operată de cancer
ovarian drept, se internează pentru tratament chimioterapic.
Examen obiectiv:
Talie: 1,65 m
Greutate: 65 kg
Mucoase: umede
Sistem osteo-articular: conform vârstei
Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace emfizematos, puncte sinusale, otice,
mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale transmise
diminuat, murmur vezicular diminuat bilateral, sonoritate pulmonară prezentă bilateral, crescută.
107
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu multiple lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen mobil cu
respiraţia, suplu, dureros difuz.
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Examen local:
Abdomen mobil cu respiraţia, dureros difuz, cu cicatrice retractilă în fosa iliacă dreaptă.
Ficat, splină în limite normale.
Ecografie abdominală:
23.10.2010
Nu se pot evidenţia mase tumorale pe ovar.
23.10.2010
Glucoză: 135 mg/dl
Thymol: 1.
V.S.H..-1h-15 mm
-2h-27 mm
Uree: 63,1 mg/dl
Fibrinogen: 777 mqy
G.P.T.: 20,1 UI/l
Tratamentul chimioterapic cu: Cisplatin (75-100 mg/mp i.v.), Carboplatin (300-400 mg/mp/zi).
Tabelul nr. 9.
NEVOIA
108
3.a elimina 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1
normale
10.a comunica 2 3 1 1 1
12.a fi preocupat în vederea realizării 2 2 2 2 2
13.a se recrea 2 3 2 2 1
CAZUL CLINIC NR. 8

CULEGEREA DATELOR
Pacient: B.M.
Sex: F.
Vârsta: 54 ani
Domiciliu: rural
Ocupaţia: casnică
Data internării: 16.02.2010, ora 0825 Clinica de Oncologie
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian stâng
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian stâng, diabet zaharat tip II.
- pentru tratament chimioterapic.
*Antecedente:
109
a) A.H.C. - fără importanţă.
b) A.P.F. - menstra = 12 ani, avorturi = 3, naşteri = 2.
c) A.P.P. - colecistită litiazică
- diabet zaharat tip II
- consumă alcool moderat
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 54 de ani, operată de cancer ovarian stâng, se internează pentru tratament
chimioterapic.

Examen obiectiv:
Talie: 1,65 m
Greutate: 48 kg
Tip constituţional: caşectic
Stare generală: medie
Facies: palid
Tegumente: palide
Mucoase: umede
mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale transmise
diminuat, murmur vezicular diminuat bilateral, hipersonoritate pulmonară.
Aparat cardiovascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV intercostal stâng
pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 79 bătăi pe minut, T.A.= 140/85 mm Hg,
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie, limbă saburală, faringe normal, abdomen mobil cu respiraţia, suplu,
dureros în etajul abdominal inferior spontan şi la palpare.
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
110
Ficatul şi splina: în limite normale
Glande endocrine: normal clinic.
Examen local:
Abdomen mobil cu respiraţia, dureros în etajul abdominal inferior.
Ficatul şi splina: în limite normale.
17.02.2010
Glucoză: 114 mg/dl
Thymol: 6.
V.S.H.: -1h-25 mm
-2h-48 mm
Uree: 94,2 mg/dl
G.P.T.: 30,8 UI/l
G.O.T.: 22,4 UI/l
Colesterol: 92,8 mg/dl
Chimioterapie cu: Cisplatin (75-100 mg/mp i.V.), Doxorubicin (35mg/mp i.v.)
Tabelul nr. 10.
NEVOIA
3.a elimina 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1
normale
111
10.a comunica 2 3 1 1 1
13.a se recrea 2 3 2 2 1
CAZUL CLINIC NR. 9

CULEGEREA DATELOR
Pacient: N.S.
Sex: F.
Vârsta: 66 ani
Domiciliu: urban
Nr. F.O.: 3353/2008 Clinica de Oncologie Craiova
Data internării: 7.02.2010
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian stâng Std. III (T3N1M0).
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian stâng Std. III (T3N1M0).
*Antecedente:
a) A.H.C. - tata şi mama A.V.C.
b) A.P.F. - menarha la 14 ani, 3 avorturi, o sarcină extrauterină, menopauza la 56 de ani.
c) A.P.P. - anemie feriprivă de 7-8 ani
112
- în 1958 apendicectomie
- în 1958 sarcină extrauterină
- nu fumează
*Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 66 de ani, operată de cancer ovarian stâng, se internează pentru
tratamentul chimioterapic.

Examen obiectiv:
Talie: 1,67 m
Greutate: 51 kg
Facies: palici
Tegumente: palide
Mucoase: umede
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientat temporo-spaţial.
113
Examen local:
Abdomen mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior, suplu, moale. Anus
iliac stâng pe baghetă pentru neoplasm recto-sigmoidian.
Tip constituţional: subponderală
Stare generală: uşor alterată
Facies: anemic
Tegumente: palide
Mucoase: umede
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul VI intercostal stâng
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă de aspect normal, faringe normal, abdomen mobil cu
respiraţia, suplu, dureros spontan şi la palpare în epigastru.
- tranzit: prezent
- scaune: 1 la 2 zile - constipaţie
Ficat şi splină: - ficat la 2 cm sub rebordul costal
- splina: nepalpabilă
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni frecvente, urini limpezi.
Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial. Tulburări neuro-vegetative: anxietate,
fatigabilitate, tetanie.
Examen local:
Ficat: cu marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal.
Splina nepalpabilă.
9.02.2010
V.S.H.: -1h-54 mm
-2h-88 mm
114
Uree: 16,4 mg/dl
G.P.T.: 25,3 UI/l
B.D.: 0,103 mg/dl
B.T.: 0,524 mg/dl
Hemoglobină: 9,07 g%
Acid uric: 3,74 mg%
Ca: 8,35 mmol/l
Chimioterapie cu: Cisplatin (75-100mg/mp i.v.); Doxorubicina (35 mg/mp i.v.)
Tabelul nr. 11.
NEVOIA
1 1 1 1 1
adecvată
3.a elimina 1 1 1 1 1
2 4 2 2 2
postură
1 1 1 1 1
10.a comunica 2 3 1 1 1
2 2 2 2 2
realizării
13.a se recrea 2 3 2 2 1
2 3 2 1 1
sănătatea
115
CAZUL CLINIC NR. 10
CULEGEREA DATELOR
Pacient: I.M.
Sex: F.
Vârsta: 59 ani
Domiciliu: rural
Ocupaţia: - casnică
Nr. F.O.: 5037/2008 Clinica de Oncologie Craiova
Data internării: 09.11.2010, ora 1220 Clinica de Oncologie
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian drept Std. III (T3N1M0).
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian drept Std. III (T3N1M0).
- pentru tratament.
*Antecedente:
b) A.P.F. - menarha 16 ani, avorturi = 0, naşteri=1, menopauza = 56 ani.
c) A.P.P. - la 20 de ani - apendicectomie
- la 55 de ani - litiază vezicală (operată)
- fumează 1 pachet de ţigări fără filtru pe zi
116
*Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 59 de ani, operată de neoplasm ovarian drept, se internează pentru

Examen obiectiv:
Talie: 1,67 m
Greutate: 51 kg
Facies: palid
Tegumente: palide
Mucoase: umede
Aparat cardiovascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe
linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 100 bătăi pe minut, T.A. = 130/70 mm Hg,
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Examen local:
Abdomen mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior, suplu, moale.
Examen ORL:
10.11.2010
Catar cronic rino-faringian.
117
11.08.2010
Cretinină: 0,360 mg/dl
V.S.H.: -1h-23 mm
-2h-40 mm
Timp de sângerare: 2' 45"
Uree: 41,7 mg/dl
B.D.: 0 mg/dl
B.T.: 0,2 mg/dl
Fibrinogen: 555 mqy
Amilazemie: 16 mg/dl
Na: 138 mmol/l K: 5,4 mmol/l
Ca: 1,31 mmol/l
Chimioterapic cu: Cisplatin (75-100 mg/mp i.v.); Carboplatin (300-400 mg/zi i.v.)
Tabelul nr. 12.
NEVOIA
3.a elimina 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1
normale
10.a comunica 2 3 1 1 1
13.a se recrea 2 3 2 2 1
118
V. REZULTATE OBŢINUTE
În perioada 2005-2010 în clinica de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă
din Craiova, s-au internat 304 paciente cu diagnosticul de neoplasm ovarian.
La acest lot de pacienţi am studiat următoarele variabile calitative şi cantitative:
- repartiţia pacientelor pe grupe de vârstă
- mediul de provenienţă
- nivelul socio-economic şi educaţional
- prezenţa sau absenţa unor antecedente semnificative personale patologice sistemice
- în funcţie de condiţii de viaţă şi muncă
- în funcţie de stadiul clinic TNM
- în funcţie de tipul tratamentului specific efectuat
- prezenţa sau absenţa patologiei benigne ovariene în antecedente
- prezenţa sau absenţa unor antecedente personale patologice
Incidenţa cancerului ovarian a înregistrat o creştere în cursul ultimilor 6 ani. Incidenţa
medie în intervalul 2005-2010 este de 15,81%oooo.
Tabelul nr. 13
Nr. cazuri de cancer ovarian
2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total

44 46 47 52 57 58 304
Tabelul nr. 14.
Incidenţa cancerului ovarian la 100.000 de locuitori
2005 2006 2007 2008 2009 2010 Media

Incidenţa la 100000 locuitori 11,72 12,27 12,58 14,06 15,55 15,81 13,67
Graficul nr. 1.
Incidenţa cancerului ovarian în judeţul Dolj în intervalul 2005-2010
119
În ceea ce priveşte repartiţia pacienţilor pe grupe de vârstă se remarcă predominanţa
cazurilor diagnosticate în decada a şasea de viaţă.
Tabelul nr. 15.
Repartiţia pacientelor pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Numărul de cazuri Procent

Sub 25 de ani 1 0,33%
25-29 4 1,32%
30-34 10 3,29%
35-39 17 5,59%
40-44 20 6,58%
45-49 30 9,87%
50-54 46 15,13%
55-59 52 17,11%
60-64 43 14,14%
65-69 33 10,86%
70-74 24 7,89%
75-79 20 6,58%
Peste 80 4 1,32%
Graficul nr. 2.
Repartiţia pacientelor pe grupe de vârstă
120
Studiind mediul de provenienţă între anii 2005-2010 se observă o creştere a numărului
de cazuri după cum urmează:
Tabelul nr. 16.
Repartiţia pacientelor în funcţie de mediul de provenienţă
Urban Rural TOTAL
2005 28 16 44
2006 31 15 46
2007 27 20 47
2008 37 15 52
2009 35 22 57
2010 43 15 58
Total cazuri 201 103 304
Graficul nr. 3.
Analizând repartiţia pacientelor în funcţie de mediul de provenienţă rezultă următorul tabel şi grafic:
Tabelul nr. 17.
121
Grupa de vârstă Numărul de cazuri
Rural Urban
> 25 de ani 1 0
25-29 2 2
30-34 5 5
35-39 8 9
40-44 14 6
45-49 20 10
50-54 35 11
55-59 37 15
60-64 22 21
65-69 21 12
70-74 17 7
75-79 15 5
> 80 4 0
Graficul nr. 4.
Repartiţia pacientelor în funcţie de nivelul de educaţie este arătată de următorul tabel şi grafic:
Tabelul nr. 18.
Repartiţia pacientelor în funcţie de nivelul de educaţie
Mediu
Nivel de educaţie
Urban Rural
Superior 117 23
Mediu 53 25
Inferior 31 55
Total 201 103
Graficul nr. 5.
Repartiţia pacientelor în funcţie de nivelul de educaţie
122
În funcţie de prezenţa sau absenţa unor antecedente personale patologice obţinem următoarele date:
La un număr de 25 de paciente reprezentând 8,2% din persoanele studiului există antecedente
personale patologice, pe când la 279 dintre paciente reprezentând 91,8% antecedentele lipsesc.
Tabelul nr. 19.
Repartiţia pacientelor în funcţie de prezenţa sau absenţa
unor antecedente personale patologice
Prezente Absente
Număr paciente 25 279
Procent 8,2% 91,8%
Graficul nr. 6.
unor antecedente personale patologice
Studiind repartiţia pacientelor în funcţie de prezenţa sau absenţa unor antecedente

semnificative personale patologice sistemice observăm următorii factori de risc prezenţi:
- boală inflamatorie intestinală – la 12 paciente reprezentând 5,1%
- hepatită cronică virală – la 22 paciente reprezentând 9,3%
- consum cronic de corticosteroizi – la 31 paciente reprezentând 13,15%
- ulcer gastro-duodenal – la 42 paciente reprezentând 17,75%
- diabet zaharat – la 58 paciente reprezentând 24,5%
- afecţiuni cardio-vasculare – la 72 paciente reprezentând 30,4%
Tabelul nr. 20.
Repartiţia pacientelor în funcţie de prezenţa sau absenţa unor
antecedente semnificative personale patologice sistemice
Factor de risc Număr paciente Procent
boală inflamatorie intestinală 12 5,1
hepatită cronică virală 22 9,3
consum cronic de corticosteroizi 31 13,1
ulcer gastro-duodenal 42 17,7
diabet zaharat 58 24,5
afecţiuni cardio-vasculare 72 30,4
123
Graficul nr. 7.
Factor de risc
Urmărind repartiţia pacientelor în funcţie de prezenţa sau absenţa patologiei benigne ovariene
în antecedente observăm că la 2.96% dintre paciente este prezentă, iar la 97,04% este absentă.
Tabelul nr. 21.
patologiei benigne ovariene în antecedente
Prezente Absente
Număr paciente 9 295
Procent 2,96% 97,04%
Graficul nr. 8.
Antecedente personale patologice ovariene
Analizând repartiţia pacientelor în funcţie de condiţiile de viaţă şi muncă observăm în

ce procente aceste condiţii influenţează boala: fumatul (26,97%), alcoolul (23,68%), dieta cu
grăsimi (41,12%), sedentarismul (50,00%) şi factorii de stress (66,12%).
Tabelul nr. 22.
Repartiţia pacientelor în funcţie de condiţiile de viaţă şi muncă
Număr paciente Procent
Fumat 82 26,97%
Alcool 72 23,68%
Dietă cu grăsimi 125 41,12%
Sedentarism 152 50,00%
124
Factori de stress 201 66,12%
Graficul nr. 9.
Repartiţia pacientelor în funcţie de condiţiile de viaţă şi muncă
Observând repartiţia pacientelor în funcţie de stadiul clinic TNM, se constată

următoarele: în stadiul I sunt 11 cazuri, în stadiul II sunt 62 cazuri, în stadiul III sunt 182
cazuri, în stadiul IV sunt 26 cazuri iar nestadializaţi 23 de cazuri.
Tabelul nr. 23.
Repartiţia pacientelor în funcţie de stadiul clinic TNM
Stadiul Nr. pacienţi
0 0
I 11
II 62
III 182
IV 26
nestadializaţi 23
Graficul nr. 10.

Repartiţia pacientelor în funcţie de stadiul clinic TNM
Se constată în funcţie de tipul de tratament specific efectuat că 57,57% fac

chimioterapie 40,03% intervenţie chirurgicală şi 2,40% nu beneficiază de tratament.
125
Tabelul nr. 24.
Repartiţia pacientelor în funcţie de tipul tratamentului specific efectuat
Tratament Nr. pacienţi Procent

Chimioterapie 292 57,57%
Intervenţie chirurgicală 175 40,03%
Fără tratament 12 2,40%
Graficul nr. 11.

Repartiţia pacienţilor în funcţie de tipul tratamentului specific efectuat
126
VI. DISCUŢII
Nevoile afectate în tratamentul şi evoluţia cancerului ovarian sunt următoarele [8, 9]:
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie [8, 9]:
La internare doar 2 pacienţi au prezentat independenţă, 8 pacienţi dependenţă moderată, nici
unui din cazuri dependenţă majoră, cauzele incriminate fiind polipneea secundară durerilor, anemiei,
afectărilor cardiace asociate (H.T.A., C.I.C.D.). În general, în cazul în care nu este asociat cu alte stări
morbide, cancerul de ovar , la internare prezintă grad de dependenţă moderat datorită durerilor.
Pentru această nevoie am monitorizat funcţiilor vitale: puls, alură ventriculară, tensiune
articulară, ritm respirator şi am identificat afecţiunile asociate care necesită îngrijiri speciale, am
administrat tratamentul medicamentos specific bolii asociate precum şi medicaţia antialgică conform
prescripţiei medicului. Cel mai frecvent am administrat: Algocalmin, Piafen, Papaverină, Scobutil în
dozele recomandate de medic.
La externare, toţi pacienţii au prezentat independenţă, ca urmare, intervenţia pentru această
nevoie a fost aplicată corect.
Nevoia de a bea şi a mânca [8, 9]:
La internare 9 pacienţi au prezentat dependenţă majoră şi 1 pacient dependenţă moderată, fapt
caracteristic pentru cancerul de ovar deoarece aceşti pacienţi prezintă la internare: vărsături, greaţă,
anorexie, prezintă dureri. În plus la o parte dintre aceştia se impune păstrarea unui regim specific
datorită afecţiunilor asociate cum ar fi: diabetul zaharat, H.T.A., litiaza biliară etc.
Pentru această nevoie, am instituit alimentaţia parenterală cu ser fiziologic, glucoza în funcţie
de indicaţiile medicului. Administrarea soluţiilor necesare hidratării şi alimentării a fost o funcţie
delegată, dar supravegherea atentă a perfuziei, a ritmului de administrare şi a eventualelor accidente
(embolie gazoasă, tromboflebită, injectare paravenoasă etc.) a fost o funcţie autonomă.
127
La externare, toţi pacienţii au prezentat dependenţă moderată, acest lucru fiind specific
bolnavilor cu cancer de ovar, deoarece acest lucru implică păstrarea unui regim alimentar riguros: se
vor administra alimente semisolide în prima săptămână, după care se va reveni treptat la o alimentaţie
de consistenţă normală. Se recomandă: carnea albă, legume şi fructe în cantităţi reduse pentru a nu da
o consistenţă scăzută scaunului, brânzeturi nefermentate etc. Hidratarea corectă a pacientului cu 1500-
2000 ml/zi a fost un alt obiectiv important de urmărit.
O funcţie independentă importantă este aceea de a verifica cunoştinţele legate de alimentaţie
ale pacienţilor şi aparţinătorilor, deoarece regimul alimentar trebuie menţinut şi la domiciliu.
Nevoia de a elimina [8, 9]:

La internare toţi pacienţii au prezentat dependenţă majoră, acest lucru fiind specific
bolnavilor cu cancer de ovar care se prezintă de obicei la medic cu greţuri, vărsături. Pentru aceasta,
am monitorizat eliminările şi le-am notat în foaia de observaţie, aceasta este o intervenţie deosebit de
importantă pentru această afecţiune, deoarece indică atât afecţiunea cât şi tipul de tratament ce trebuie
urmat. Astfel, am observat, cântărit şi notat: vărsăturile, scaunele, urina. Am insistat pe identificarea
aspectului vărsăturilor şi scaunului.
În prima zi postterapeutică toţi pacienţii au prezentat dependenţă majoră datorită
chimioterapicelor.
La externare 6 pacienţi au prezentat independenţă şi 4 au prezentat dependenţă moderată datorită
constipaţiei, ceea ce mă duce la concluzia că nu am insistat pe hidratarea suficientă a acestor pacienţi.
Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură [8, 9]:
La internare 6 pacienţi au prezentat dependenţă majoră şi 4 au prezentat dependenţă moderată,
datorită durerilor abdominale, anemiei, afecţiunilor asociate ca: spondiloză dorso-lombară deformantă,
dureri articulare; datorită conformaţiei specifice vârstei.
Am sfătuit pacienţii ca după externare să efectueze decât activităţi uşoare, fiind ajutaţi în
efectuarea activităţilor care îi solicită mai mult.
Consider că nu putem vorbi de independenţa acestei nevoi nici la externare, pacienţii fiind
nevoiţi să depună doar eforturi moderate .
Nevoia de a dormi şi a se odihni [8, 9]:
La internare doar 1 pacient a prezentat independenţă, 4 pacienţi au prezentat dependenţă moderată
şi 5 pacienţi dependenţă majoră, fapt la care mă aşteptam, deoarece, pacienţii prezintă dureri, probleme de a
elimina şi a mânca care influenţează direct această nevoie./ Pentru aceasta am administrat antialgicele
prescrise de medic şi medicaţia sedativă, dar am şi consiliat pacienţii, asigurându-i de întreaga mea
128
disponibilitate pe parcursul spitalizării, am creat un mediu ambiant propice. Concluzia personală este că
pentru realizarea acestui obiectiv este necesară colaborarea cu psihologul./
În prima zi postterapeutică 9 pacienţi au prezentat dependenţă majoră şi 1 pacient dependenţă
moderată, din cauza îngrijorării în privinţa evoluţiei bolii. Pentru aceasta am aplicat aceleaşi măsuri ca
şi la internare, dar am şi adus la cunoştinţă bolnavilor faptul că tratamentul a fost reuşit, nedându-le
însă speranţe nejustificate.
Specific pentru boala descrisă este dependenţa de gradul 2 sau 3 la toţi pacienţii internaţi, chiar
şi la externare, cauza fiind boala de bază, bolile asociate, dar şi starea psihică a pacientului care, în
general se teme de moarte. Pentru aceasta am aplicat tratamentul medicamentos antialgic şi sedativ,
dar am recurs şi la procedurile de psihoterapie.
Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca [8, 9]:
La internare 2 pacienţi au prezentat independenţă, 7 pacienţi au prezentat dependenţă
moderată şi 1 pacient dependenţă majoră datorită durerilor, asteniei fizice, afecţiunilor asociate. Pentru
aceasta, am administrat tratamentul antialgic şi de întărire prescris de medic şi autonom am ajutat în
caz de nevoie pacienţii în satisfacerea acestei nevoi.
La externare 7 pacienţi au prezentat independenţă şi 3 au prezentat dependenţă moderată,
datorită durerilor şi afecţiunilor asociate. Pentru aceasta, am administrat medicaţia antialgică şi am
sfătuit familia să ajute bolnavul în satisfacerea acestei nevoi.
Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale [8, 9]:
La internare 8 pacienţi au prezentat independenţă în satisfacerea acestei nevoi şi 2 pacienţi au
prezentat dependenţă moderată. Intervenţia a constat în realizarea unei hidratări adecvate şi în
administrarea medicaţiei antialgice şi antipiretice recomandate de medic, astfel, la externare toţi
pacienţii au prezentat independenţă în satisfacerea acestei nevoi.
Nevoia de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele [8, 9]:
La internare toţi pacienţii luaţi în studiu au prezentat independenţă în satisfacerea acestei nevoi.
În prima zi postterapeutică toţi pacienţii au prezentat dependenţă majoră, datorită chimioterapicelor.
O altă intervenţie pe care am considerat-o importantă, a fost explicarea pacienţilor şi a
aparţinătorilor, rolului igienei în evoluţia favorabilă a bolii, cum se realizează acest lucru, cum se
păstrează igiena, am oferit material informativ în această privinţă.
La externare am verificat dacă pacienţii şi aparţinătorii au înţeles rolul igienei şi modul cum
trebuie îngrijit un pacient. Am adus la cunoştinţă pacienţilor necesitatea prezentării în policlinică
pentru efectuarea de controale periodice.
Nevoia de a evita pericolele [8, 9]:
129
La internare doar 1 pacient a prezentat independenţă, 6 au prezentat dependenţă moderată şi 3
dependenţă majoră, datorită durerilor, asteniei fizice marcate, afectărilor asociate, modificărilor
fiziologice specifice îmbătrânirii.
Metodele aplicate se referă la toate îngrijirile acordate pentru celelalte nevoi în scopul
protejării bolnavului de a-şi menţine starea sa de boală sau de a evita posibilele complicaţii, accidente
ori incidente specifice aplicării metodelor terapeutice, dar în acelaşi timp am supravegheat activ la
siguranţa mediului înconjurător, am sfătuit pacienţii să poarte încălţăminte şi îmbrăcăminte comodă, să
evite alunecarea şi căderea, să se ajute de baston în mobilizare.
La externare 8 pacienţi au prezentat dependenţă moderată şi 2 au prezentat independenţă în
satisfacerea acestei nevoi. Pentru aceasta, am acordat aceleaşi îngrijiri ca şi pe perioada spitalizării, dar
m-am convins şi de faptul că pacientul şi aparţinătorii au înţeles acest lucru, deoarece pacientul va
avea nevoie de susţinere şi la domiciliu.
Nevoia de a comunica [8, 9]:
La internare 7 pacienţi au prezentat dependenţă moderată şi 3 au prezentat dependenţă majoră, datorită
stării generale alterate. Evoluţia gradelor de dependenţă a fost lent favorabilă - la externare 7 pacienţi au prezentat
independenţă în satisfacerea acestei nevoi şi 3 au prezentat dependenţă moderată. Am înregistrat o evoluţie bună,
spre independenţă, abia după a 7-a zi de spitalizare.
Ca intervenţie, am aplicat tehnicile de comunicare terapeutică, am înlesnit comunicarea dintre
pacienţi şi am încurajat vizitele familiei.
Nevoia de a-şi practica religia [8, 9]:
Ca urmare a acordării sprijinului preotului în satisfacerea acestei nevoi am obţinut
independenţa la toţi pacienţii.
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării [8, 9]:
Aşa cum era de aşteptat, nevoia a fost dependentă în toate cazurile, dintre care ia internare 7
pacienţi au prezentat dependenţă majoră, iar 3 dependenţă moderată, singura preocupare identificată şi
firească a bolnavilor fiind propria lor supravieţuire. Din discuţiile purtate, am constatat că la internare
pacienţii aveau puţine speranţe în ceea ce priveşte evoluţia bolii, dar cu susţinerea morală adecvată a
crescut nivelul de dependenţă moderată în comparaţie cu cea majoră, astfel că la externare dependenţa
majoră a fost prezentă doar la 2 pacienţi, iar cea moderată la 8 pacienţi. Totuşi, independenţa în acest
caz nu poate fi atinsă, dat fiind faptul că această boală evoluează spre exitus. Ca urmare, psihoterapia
şi susţinerea morală de către familie sunt intervenţii deosebit de importante pentru bolnav.
Nevoia de a se recrea [8, 9]:
La internare 8 pacienţi au prezentat dependenţă majoră şi 2 dependenţă moderată, dată fiind
afectarea de bază, pe parcursul spitalizării gradele de dependenţă s-au mai modificat, însă nici un
pacient nu a prezentat independenţă în satisfacerea acestei nevoi. Identificând cauzele generatoare de
130
dependenţă, am stabilit că cea mai importantă este boala de bază, care este generatoare de astenie,
insomnie, agitaţie şi nervozitate, anxietate.
Metodele utilizate cel mai frecvent au fost discuţiile cu pacientul pe subiecte comune cu
bolnavii din salon, plimbări, citit, vizitele rudelor, privitul la televizor şi ascultarea programelor de
radio. O eficienţă deosebită au avut-o vizitele din partea copiilor şi a nepoţilor.
Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea [8, 9]:
La internare nevoia a fost dependentă major la 3 pacienţi şi la 7 moderat, acest fapt se
datorează lipsei de cunoaştere şi lipsei resurselor financiare suficiente.
Intervenţia a constat în identificarea problemelor cu care se confruntă bolnavii în asigurarea
propriei îngrijiri, în majoritatea cazurilor problema principală fiind necunoaşterea motivelor pentru
care a apărut boala şi modul în care trebuie să evite complicaţiile. Bolnavii au fost cooperanţi şi
interesaţi în acest sens, motiv pentru care la externare 8 dintre aceştia au prezentat independenţă şi 2 au
prezentat dependenţă moderată.
Discuţiile despre cum trebuie păstrată sănătatea s-au desfăşurat în prezenţa bolnavilor şi a
aparţinătorilor pentru a mă asigura că atât bolnavii cât şi aparţinătorii primesc aceeaşi cantitate de
informaţii şi pentru a economisi timp.
Intervenţia a constat în explicarea succintă a motivelor pentru care a apărut boala şi informaţii
cu privire la felul în care trebuie să se prepare alimentele şi să se alimenteze, să se odihnească, să ia
tratamentul şi să se prezinte la medic la intervalele stabilite şi să anunţe atunci când apar complicaţii.
Dispensarizarea bolii are un rol hotărâtor în evoluţia acesteia, deoarece, aceşti bolnavi necesită de cele
mai multe ori tratament cu citostatice şi radioterapice.
Consider că ar fi necesară la pacienţii cu cancer de ovar asistenţa din partea unei nurse
comunitare care să-i ajute pe bolnavi în satisfacerea nevoilor dependente.
131
VII. CONCLUZII
Cancerul de ovar necesită îngrijiri complexe, atât pentru funcţiile biologice (respiraţie,
circulaţie, digestie) cât şi pentru treptele superioare ale piramidei lui Maslow.
De asemenea, pacienţii diagnosticaţi cu cancer de ovar necesită îngrijiri particulare:
Specifice vârstei:
Datorită modificărilor fiziologice care apar la vârstnici (scăderea acuităţii vizuale şi auditive,
deglutiţie dificilă datorată reducerii secreţiei salivare, reducerea masei şi forţei musculare, reducerea
amplitudinii mişcărilor articulare, scăderea capacităţii de reacţie la stimuli, scăderea memoriei etc.
aceşti pacienţi necesită îngrijiri speciale din partea nursei, deoarece au potenţial de accidentare foarte
mare, în acest sens, nursa va avea o acţiune didactică, explicând pacienţilor modificările care au
survenit odată cu vârsta şi cum trebuie evitate pericolele. În acelaşi timp, nursa va supraveghea atent
pacienţii pentru a evalua capacitatea lor de înţelegere şi îi va ajuta în mobilizare.
Specifice tratamentului chimioterapic:
Post-terapeutic apare durerea, imobilitatea, alimentaţia inadecvată în deficit, anxietatea, riscul
complicaţiilor: vărsături, evisceraţii, tromboflebita, complicaţii pulmonare etc.
Nursa are rolul de a administra medicaţia antialgică pentru calmarea durerilor, să asigure
echilibrul hidro-electrolitic, să ajute pacienţii să-şi recapete independenţa în mobilizare, să prevină
complicaţiile post-terapeutice şi să supravegheze vindecarea.
Specifice pacienţilor în faza terminală:
De mare importanţă la pacienţii diagnosticaţi cu cancer de ovar este psihoterapia. Aceşti
pacienţi trebuie consiliaţi şi ajutaţi să se adapteze noii situaţii. De aceea, printre calităţile nursei care
132
îngrijeşte un pacient cu cancer de ovar trebuie să se numere şi capacitatea de a oferi suport, de a fi un
bun psiholog.
Nursa are un rol important în promovarea bunăstării, menţinerea autonomiei, prevenirea
izolării, asigurarea reconfortării spirituale, precum şi asigurarea susţinerii familiei pacientului.
VIII. BIBLIOGRAFIE
1. Azamfirei, L., Juncu, D.N., Medicină intensivă, vol. 3, Ed. Prisma, Târgu-Mureş, pag. 511-512.
2. Benson, H.J., Gunstream, E.S., Talaro, A., Talaro, P.K., Anatomy and Physiology. Laboratory text
book, fifth edition, W.C.B. Braun Publishers, United States of America, 1992.
3. Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R, Critical care, J.B. Lipincott Company, Philadelphia,
1998, pag. 541-564.
4. Creager, J.G., Human anatomy and physiology, second edition, W.M.C. Brown Publishers,
1993, United States of America, pag. 684-693.
5. Papilian, V., Anatomia omului, vol. 2, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, pag. 110-
136.
6. Tehrman, W.E., Cancer, W.B. Saunders, Montreal, 1992, pag. 1192-1198.
7. Thorton, B., Cete 10 legi universale ale sănătăţii, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2003.
8. Titircă, L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Ed. Viaţa
Medicală Românească, 2001, pag. 73-76, 335-338, 364-365.
9. Titircă, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

fundamentale, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001, pag. 335-339.
133

Rosu I Dinulescu Liane Lucrare de Licenta Cu 10 Cazuri

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Rosu I Dinulescu Liane Lucrare de Licenta Cu 10 Cazuri

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ ,,VICTOR PAPILIAN”

ROLUL NURSEI ÎN ÎNGRIJIREA

Epitopul antigenic este adus de o glicoproteină circulantă. Există o producţie

13. CANCERUL OVARIAN ÎN PERIOADA

III. SCOPUL LUCRĂRII

EXAMEN CLINIC GENERAL

• Intervenţii: - administrez tratamentul antialgic conform prescripţiei medicului: Algocalmin fiolă 1.

PLAN NURSING LA PACIENTA M.E. LA EXTERNARE

CAZUL CLINIC NR. 3

EXAMEN CLINIC GENERAL

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:

12.a fi preocupat în vederea

TOTAL valori dependenţe 24 34 27 21 19

CAZUL CLINIC NR. 4

CAZUL CLINIC NR. 5

EXAMEN CLINIC GENERAL

CAZUL CLINIC NR. 6

EXAMEN CLINIC GENERAL

CAZUL CLINIC NR. 7

CAZUL CLINIC NR. 8

EXAMEN CLINIC GENERAL

CAZUL CLINIC NR. 9

EXAMEN CLINIC GENERAL

EXAMEN CLINIC GENERAL

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total

2005 2006 2007 2008 2009 2010 Media

Grupa de vârstă Numărul de cazuri Procent

Studiind repartiţia pacientelor în funcţie de prezenţa sau absenţa unor antecedente

Analizând repartiţia pacientelor în funcţie de condiţiile de viaţă şi muncă observăm în

Observând repartiţia pacientelor în funcţie de stadiul clinic TNM, se constată

Graficul nr. 10.

Se constată în funcţie de tipul de tratament specific efectuat că 57,57% fac

Tratament Nr. pacienţi Procent

Graficul nr. 11.

Nevoia de a elimina [8, 9]:

6. Tehrman, W.E., Cancer, W.B. Saunders, Montreal, 1992, pag. 1192-1198.

9. Titircă, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor

Potrebbero piacerti anche