Examen de licenti ~ 26 iunie 2019 Grita ne. 4 1. fn cazul contractului cu executare succesiva: a) efectele nulitatii contractului se produc numai pentru viitor; b) efectele ‘implinirii conditiei rezolutorii se produc intotdeauna numai pentru vitor; ¢) efectele neexecutirii, fara justificare, a obligatiilor unei dintre parti, care conduc la incetarea contractului, se produc numai pentru viitor. 2, Recunoasterea dreptului de cétre unul dintre codebitori, intervenité dup’ implinirea termenului de prescriptie extinetiva: a) produce efecte asupra tuturor codebitorilor; b) nu produce efecte asupra niciunui codebitor; ©) produce efecte asupra debitorilor solidari; 3. Termenul, ca modalitate a actului juridic civil: a) extinetiv implinit atrage dupa sine decaderea din drept a ereditorului; ) extinetiv are efeet rezolutoriu; €) poate fi convenit si in favoarca creditorului 4. Exceptia de compensatie legala este: a) prescriptibili sau imprescriptibilé, dupa cum este prescriptibila sau imprescriptibila actiunea corespunzatoare ei; b) imprescriptibila, daca creanta invocata nu era preserisa la data la care compensatia putea fi opusd; €) prescriptibila 5. Potrivit dispozitiilor generale ale Codului civil 2009, care reglementeaza efectele nulititi, nulitatea contractului initial atrage dupa sine, in conditile legii: a) anularea contractului subsecvent; b) nulitatea absolut a contractului subsecvent; ¢) desfiintarea contractului subsecvent. 6. Sarcina si conditia suspensiva, ca modalitati ale contractului, se aseamana prin aceea c: a) conduc de drept, in caz de neindeplinire, la desfiinfarea retroactiva a contractului; b) in caz de neindeplinire/nerealizare nu atrag nevalabilitatea contractului pe care il afecteaza; ¢) trebuie sa se indeplineasca/realizeze in mod obligatoriu, odata ce au fost previzute de catre parti in contract. 7. Impreviziunea: a) presupune cauze ulterioare incheierii contractului, care pun debitorul in imposibilitatea absoluta si definitiva a executirii obligatiei sale; b) este aplicabila, potrivit Codului civil, numai in cazul unor contracte speciale indicate limitativ de lege; €) permite ca instanta sesizatd sa aplice gi alte remedii in afara de desfiintarea contractului. 8, Spre deosebire de prescriptie, deciderea: a) nu permite aplicarea tuturor cazurilor de suspendare a termenului de prescriptie; b) nu permite niciodata stabilirea conventionala a termenului; ¢) este o sanctiune de drept civil. 9. Cauza actului juridic: a) trebuie probata pentru a putea fi considerata valabila, dar, odata facut proba ei, se prezuma a fi licité si moral; b) este ilicité, numai daca cealalta parte a cunoscut in mod efectiv scopul ilicit urmarit de etre parte; ¢) trebuie sf existe, sub sanctiunea anulabilitatii, daca actul nu poate fi calificat altfel. 10, Scoaterea prin lege a bunului din circuitul civil are semnificatia: a) instituirii unei incapacitati speciale de folosinta, ccare apasi asupra tuturor celor care au un drept asupra acelui bun; b) unei conditii de valabilitate a contractului prin care bbunul ar fi instriinat, sub sanctiunea nulitatii absolute, indiferent daca partile au fost de buna sau de rea credinti; ¢) unei conditii de valabilitate a contractului prin care bunul ar fi instrainat, dar numai daca ambele parti ar fi rea credintd 11, Nulitatea actului juridic: a) intervine atunci cdnd se incalca o conditie de validitate stabiliti de lege sau de catre partis b) este, de regula, partiala si relativa; e) este relativa dacd, la incheierea actului, partile au derogat de la 0 norm’ dispozitiva. 12. in materia coproprictajii obignuite pe cote-parfi: a) prezumtia de egalitate a cotelor este absolutd; b) pentna introducerea actiunii in revendicare contra unui tert este necesara respectarea regulii unanimitatii ; ¢) coproprietarii pot deroga-cu acordul tuturor- de la regulile legale prevazute de Codul civil privind incheierea de acte juridice de administrate si dispozitie cu privire la intregul bun. 13. Dispozitia juridic’ asupra unui bun proprietate public&: a) presupune constituirea de garantii avand ca obiect bunul; b) nu se poate manifesta prin niciun mecanism juridic sau act juridic, fiind in contradictie cu caracterul inalienabil al dreptului de proprietate public’; ¢) niciuna dintre cele doua variante nu este corect 14. Clauza de inalienabilitate cu privire la un bun imobil: a) produce efecte intre beneficiarul clauzei si destinatarul clauzei, independent de indeplinirea formalitatilor de publicitate; b) in caz de neindeplinire a formalitatilor de publicitate, clauza nu produce efecte nici fatd de tert, nici intre beneficiar si destinatarul clauzei; e) presupune conditii de validitate diferite fata de o clauzi de inalienabilitate cu privire la un bun mobil.Examen de licenta 26 iunie 2019 Grila ne 4 15. in domeniul apararii dreptului de proprietate: a) adevaratul proprietar poate formula exclusiv o actiune personalit ex contractu impotriva chiriasului cAruia i-a inchiriat bunul si care refuzi restituirea; b) actiunea in revendicare mobiliard este prescriptibild, spre deosebire de actiunea in revendicare imobiliaré ; c) niciuna dintre cele doud variante nu este corecti 16. In materia executirii prin echivalent a obligatilor : a) se pot acorda si daune interese reprezentnd repararea Prejudiciului nepatrimonial suferit de creditor prin neexecutarea obligatiei contractuale; b) creditorul are intotdeauna reptul doar la repararea prejudiciului previzibil, independent de forma vinovatiei debitorului; e) trebvie dovedita culpa debitorului contractual. 17. in materia gestiunii de afaceri: a) este indiferenta utilitatea gestiunii, pentru ca geratul sa fie obligat la restituirea Cheltuiclilor avansate de gerant cu prilejul gestiunii ; b) pentru a fi ratificatd, trebuie s& fie utili; ¢) niciuna dintre cele doua variante nu este corecti. 18, in ipoteza clauzei penale: a) partile Prejudiciului; €) alegerea dintre executarea si imaresc desfiintarea contractului ; b) creditorul este scutit de dovada clauza penalai apartine atat creditorului cat si debitorului, 19. in materia rezolutiunii: a) creditorul nu poate opta intre rezolutiune si executarea prin echivalent; ) contractul desfiinteazi doar pentru viitor; e) in cazul neindeplinirii ceringei referitoare la insemnatatea neexecutari, creditorul are dreptul la reducerea prestatiei, daca o asemenea masura este posibil 20. Executarea silitd in natura a obligatiilor: a) pentru a fi solicitata, trebuie expres stipulata in contract; 5b) presupune intotdeauna un titlu executoriu, conform Codului civil; ¢) poate fi solicitata intotdeauna de catre creditor, dacd o asemenea executare este posibila. 21. in cazul platii-nedatorate: a) este necesara cerinta erorii solvens-ului, in toate situatiile; ) in vederea restituirié se aplicd regulile de la repararea prejudiciului in materia raspunderii delictuale; e) niciuna dintre cele doua variante nu este corecti. 22. Caracterul absolut al dreptului de proprietate privat presupune ca: a) dreptul de proprictate privata nu este susceptibil de abuz de drept; b) dreptul de proprietate este imprescriptibil extinetiv, dar prescriptibil achizitiv; ¢) niciuna dintre cele doua variante nu este corecta. 23. Inconvenientele anormale aparute in starea de vecinatate a doua imobile : a) atrag automat rispunderea delictuala a proprietarului care le-a cauzat; b) se sanctioneaza prin intermediul abuzului de drept; ¢) reprezinta limite judiciare ale dreptului de proprietate, 24, In materia contractului de vanzare: a) garanfia contra viciilor bunului vandut este datorata chiar dact viciul sau cauza lui nu exista la data predarii bunului; b) vanzitorul este obligat si garanteze contra viciilor ascunse, chiar si atunci cand zu Ie-a cunoscut, orice stipulatie contrara find considerata nescrisd; ¢) in ipoteza in care cumparatorul solicita inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii, instanta poate dispune, la cererea vanzAtorului, inlturarea viciilor de cate vanzitor sau pe cheltuiala acestuia. 25. in cazul contractului de vanzare: a) vanzarea este pe incercate atunci end se incheie sub condifia rezolutorie ca, in urma inceredrii, bunul si corespunda criteriilor stabilite la incheierca contractului ori, in lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale; b) in ipoteza vanzarii in bloc gi pentru un pret unic si global, proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a tncheiat, chiar daca bunurile nu au fost individualizate; c) in cazul vanz&rii cu plata prejului in rate si cu rezerva proprietiii, riscul bunului este transferat cumparatorului de la momentul dobanditii de catre acesta a dreptului de proprietate asupra bunului. 26. in cazul in care la mostenirea defunctului X vin mama M, tatdl T, fratele bun F] si frafii uterini F2 si F3, atunci: a) M primeste mai putin decat F1; b) T primeste de doug ori mai mult decdt F2; ¢) F! primeste de trei ori mai mult decat F3. 27. in materia contractului de mandat: a) acceptarea mandatului poate rezulta b) mandantul nu poate revoca mandatul declarat de catre parti irevocabi ‘mandatarul este finut si execute mandatul cu diligenta unui bun proprietar. din executarea sa de citre mandatar; ; ¢) dac& mandatul este cu titlu gratuit,Examen de licenta—26 iunie 2019 Grita nr. 4 28. in cazul mostenirii lui X, daca (i) masa de calcul este de 480, (ii) mostenirea este acceptati de catre S, sojia supravietuitoare a defunctului, C, copilul defunctului gi al lui S, M si T, p&ringii defunctului gi F, fratele defunctului, iar Gil) C a fost dezmostenit direct gi total de c&tre defunct, atunci: a) S va primi 160; b) F va primi 90; ¢) C va primi 240. 29. in cazul in care mostenirea defunctului X a fost acceptati de ctre S (sotia supraviefuitoare a lui X), A (fiul lui C1, ‘cesta din urma fiind copilul lui X si al lui S i predecedat lui X), B gi C (fiii lui C2, acesta din urma fiind copilul lui X si al lui S si nedemn fafa de X) gi D (copitul lui C3, acesta din urma fiind tot copitul lui X si al lui S si care a renungat la ‘mostenirea lui X), atunci: a) A primeste de dowd ori mai mult decat B; b) D primeste aceeasi cota ca gi S; ¢) B si C primese fiecare céte 1/8 fiecare. 30. in cazul mostenirii lui X, dac& (i) masa de calcul este de 480, (ji) la data de 01.05.2013 X i-a donat fundatiei ¥ un bun in valoare de 180, (iii) prin testamentul intocmit la data de 03.02.2012 X i-a facut prietenului Z un legat in valoare de 60, (iv) prin testamentul intocmit la data de 04.05.2012 X ia facut prietenului W un legat in valoare de 20, (v) mostenirea este acceptatii de catre Z, W si C (C find descendentul defunctului), (vi) C solicit reductiunea liberalitatilor exce atunci: a) donatia ficutd fundatiei Y este supusi reductiunii intrucat este ulterioara legatelor; b) se va reduce mai inti legatul facut lui W, deoarece acesta este mai nou decat legatul lasat lui Z; e) legatul ficut lui W se reduce de Ia 20 la 15 31. La data de 07.03.2017 s-a deschis mostenirea lui X. Mostenirea este acceptata Ia data de 09.04.2017 de catre $ (sotia supravietuitoare a defunctului) si M (mama defunctului). F (fratele defunctului) a decedat la data de 10.07.2017, anterior lichidarii mostenirii lui X si fara sa fi acceptat mostenirea acestuia. A, sotia lui F: a) poate si accepte att mostenirea lui F, cét si mostenirea lui X numai pnd la data de 07.03.2018; b) va mosteni 1/4 din mostenirea Iui X in situatia in care vine la mostenire in concurs cu B (copilul lui F) si atét A, cat si B au acceptat in termen mostenirile lui F si X; €) nu poate veni la mostenirea lui X daca a renunfat la mostenirea lui F. 32. Strinepotul de frate al defunctului, spre deosebire de fratele tatflui defunctului: a) nu este tnlaturat de la mostenire de mama defunctului; b) nu este inlaturat dé la'inostenire'de cltre soful supravietuitor; ©) poate fi atét reprezentat, cat gi reprezentant, 33, in materia contractului de locatiune: a) chiria const in mod obligatoriu intr-o sum& de bani; b) locatorul poate fi obligat la despagubiri pentru prejudiciile pe care vicile aparente le cauzeaza vietii, sina sau integrititii corporale a locatarului; ¢) dacé bunul obiect al locatiunii este mobil, locatarul poate si cedeze locafiunea dac& aceasta facultate nu i-a fost interzis& in mod expres. 34, in materia contractului de vanzare: a) cei cArora le este interzis s4 cumpere ori si vnda pot si ceard anularea vinzarii in numele persoanei ocrotite; b) judecatorii pot cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instanfei judecatoresti jn a clrei circumscriptie isi desfaigoara activitatea in vederea indestularii unei creanfe a lor care s-a nascut inainte ca dreptul si fi devenitlitigios; e) incdlearea interdictiei mandatarului de a cumpara bunul pe care este insdrcinat si il vanda se sancfioneaza cu nulitates absolut 35. in materia contractului de vanzare: a) stipulatia prin care obligatia de garantic a vanzAtorului este restriinsd sau {nlaturata nu il exonereaza pe acesta de obligatia de a restitui pretul, chiar daca cumparatorul si-a asumat riscul producerii eviotiunii; b) in cazul garantiei contra evictiunii, vanzatorul este dator s& ramburseze cumparitorului si cheltuielile ficute de acesta din urma pentru efectuarea lucrarilor adaugate utile in legaturd cu bunul vandut, dar numai dae vanzatorul a cunoscut cauza evieliunii la data incheierii contractului; ©) garangia este datorata impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile vanzatorului, chiar daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii. 36. in coea ce priveste cererea de strimutare: a) daca prin hotiirdrea de admitere nu s-a dispus nimic cu privire la _actele indeplinite de instan{& inainte de strimutare, trebuie refficute numai actele de procedura si probele Indeplinite sau administrate dup& formularea cererii de strimutare; b) pentru binuiald legitima, aceasta se poate cere de catre partea interesatd in orice faz a procesului; e) hotdrdrea se d& fara motivare gi nu este supusi niciunei cai de atac. 37. Daca cererea de chemare in judecati este formulaté prin reprezentant, dar la dosar nu se afl inscrisul care atest mandatul judiciar si s-a depisit faza regularizarii cererii de chemare in judecati: a) instan{a nu poate invoca, din oficiu, nulitatea cererii de chemare in judecata, fiind o problema de ordine privata; b) nu se poate invoca exceptia nulita de chemare in judecata, deoarece cererea a indeplinit exigente formale din moment ce s-a depasit faza regular de chemare in judecata; e) daca se invoc& exceptia nulitatii cererii de chemare in judecata, instanta estd obligata si acorde un termen in vederea depunerii dovezii calitatii de reprezentant.Examen de licen ~ 26 iunie 2019 Gritu ne. 4 38. Tormenul de 25 de zile pentru depunerea intimpinsrii: a) este legal, imperativ iar nerespectarea lui atrage deciderea din dreptul de a mai propune probe gi a invoca exceptii relative, deciderea operand de drept; b) fiind stabilit prin lege, nu Poate fi modificat de instanta de judecata; e) este respectat atunci cand pardtul trimite intimpinarea in ultima 2i prin seriscare cu confirmare de primire, chiar daca aceasta se va inregistra la registratura instan{ei dupa trecerea termenului, dovada depunerii fiind recipisa oficiului postal 39. Cererea de chemare in judecata a altei persoane: a) se va comunica mumai chematului in judecati, iar nu si partii Potrivnice; b) poate fi formulata si de intervenientul principal, pana la terminarea cercetarii procesului in prima instan{as ©) presupune ci paratul va fi scos din proces numai daci declara in scris, cel mai tarziu pand la primul termen dupa admiterea in principiu, c& recunoaste datoria si cd vrea sa 0 execute fafi de cel care isi va stabili dreptul pe cale judecitoreasc8, consemnénd totodatai la dispozitia instanfei suma datorati, 40. in privinta cererilor implicand raporturile dintre un profesionist si un consumator: a) competenta teritoriali este alternativa, atunci cand cererea formulati de consumator impotriva profesionistului are ca obiect nulitatea absoluta a unei clauze contractuale; b) iar cererea este formulata de profesionist, nu este posibila incheierea unei conventii privind alegerea de competenta nici inainte si nici dupa inceperea procesului; e) nu se aplic& regulile de la competenta facultativa, chiar daca consumatorul are calitatea de grefier la instanja care este competenti si judece cauza. 41. Intre efectele nulititii absolute si cele ale peri sunt urmatoarele deosebiri: a) spre deosebire de nulitatea absoluta, Perimarea nu opereazé de drept; b) spre deosebire de nulitatea absoluta, perimarea produce efecte si asupra actelor anterjoare acesteia; ¢) spre deosebire de perimare, in cazul nulitatii nu existi o situafie in care probele administrate si oatdi fi folosite de alta instants. 42. Contestatia la executare: a) formulat de eatre un tert care invocd un drept real asupra bunurilor urmiérite poate fi formulata in termen de 15 zile de la Iuarea la cunostinta de primul act de executare; b) prin care se solicita Kimurirea intinderii gi intelesuluititlului executoriu se poate formula oricdnd; ¢) nu este supusa procedurii de regularizare prevazuta de art.200 NCPC. 43. Hotirarea privind plata obligatiei de intretinere datorata de parinte copilului : a) este executorie provizoriu numai dac& instanta stabileste acest caracter, la cererea parfii sau din oficiu; b) este susceptibila de a fi atacata numai cu apel; ¢) dacd este accesorie nei cereri de stabilire a paternitafii nu se bucura de executare provizorie, dar partea interesata poate cere incuviintarea unei executari provizorii judecdtoresti in privinta ambelor capete de cerere pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante, 4. in conformitate cu dispozitile legale in materie, poate fi atacaté cu contestafie in anulare: a) hotrarea dat& in recurs, daci aceasta a fost pronunfata cu incilearea normelor referitoare la alcatuirea instanfei si, desi se invocase exceptia ‘corespunzatoare, instanja de recurs a respins-o in mod gresit; b) hotdrdrea definitiva data de prima instant, daca aceasta a fost pronuntati de o instanja necompetenta absolut si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, prima instanga a omis sa Se pronunje asupra acesteia; ¢) hotérdrea data in recurs, daca instanfa de recurs nu s-a pronunfat asupra unuia dintre motivele de recurs, dar numai daca acesta (motivul de recurs) a fost formulat in termen de recurent. 45, Daca s-a solicitat revizuirea unei hotirri: a) de prima instanfa care a rimas definitiva prin neapelare, hotirirea ce se va pronunfa in revizuire nu este susceptibila de apel; b) a instanfei de apel care era susceptibila de recurs, indiferent dac& Fecursul a fost exercitat sau nu, hotirdrea ce s¢ va pronunja in revizuire poate fi atacaté pe calea recursului; c) pentru motivul referitor la existenfa unor hotirari definitive potrivnice, hotirdrea ce se va pronunfa in revizuire este susceptibila de apel daca hotirarea a c&rei anulare se cere putea fi atacata cu apel, potrivit leg 46. in procedura ordonantei pregedintiale: a) ordonanta presedintiald are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului; b) reclamantul poate transforma cererea de ordonanta presedintiald intr-o cerere de drept comun pand la inchiderea dezbaterilor in prima instanfi; ©) apelul impotriva hotirarii judecdtoresti se declara in termen de 5 zile de la pronuntare, indiferent daca judecata s-a ficut cu sau fara citarea partilor. 47. in ceca ce priveste autoritatea de lucru judecat: a) aceasta nu se aplica si incheierii prin care instanta a respins exceptia prescriptici dreptului la actiune invocata de parat; b) aceasta nu exist atunci cénd intre dowd procese exista identitate de parti, obiect si cauz, daca in al doilea proces reclamantul din primul proces are calitatea de parat; ¢) se poate refine efectul pozitiv al acesteia atunci cdind in primul proces s-a respins actiunea prin care s-a solicitat restituirea unui creanfe pentru inexistenta titlului, iar in al doilea proces s-a solicitat,intre aceleasi parti, dobinzi decurgand din aceeasi creanta.Examen de licen 26 junie 2019 Gril nr. 4 48, In cazul in care reclamantul, soliciténd dectararea nulititii absolute a unui act, a chemat in judecata numai pe una dintre parfile care au incheiat respectivul act juridie: a) oricare dintre pArti va putea formula o cerere de chemare in judecata a altei persoane pentru introducerea in cauzi a celuilalt cocontractant pentru ca hotirarea si fi fie opozabi ’) instanta, din oficiu, va pune in discutie necesitatea introducerii in cauzA a celuilalt cocontractant, aceasta fiind introdus in cauza la solicitarea reclamantului sau a paratului, tertul introdus astfel in cauzA putand cere readministrarea probelor sau administrarea de probe noi; ¢) instanta, din oficiu, va pune in discutie necesitatea introducerii in cauzi a celuilalt cocontractant, iar daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauzi a acestuia, va respinge cererea fli a analiza in fond, prin hotardre definitiva. in cazul in care, in cursul procesului, una dintre parti instraineaz& (transmitere cu titlu particular) dreptul dedus Judecatii: a) hotérdrea pronuntata impotriva instraindtorului va produce efecte fafi de dobinditor chiar dac& acesta nu participa la proces, in afara cazurilor prevazule de lege; b) introducerea in cauzA a dobanditorului antreneaza de drept scoaterea din proces a instraindtorului; e) introducerea in proces a terfului se va putea face numai pana la incheierca cercetirii procesului in fata prime instante. 80. Valoarea cererii de chemare in judecaté se va stabili: a) in cazul cererii privind executarea unui contract, se va lua in considerare valoarea obiectului acestui contact, indiferent de pretenfia concreté dedus& judecdtii; b) in cazul unei cereri privind constatarea nulitatii absolute a unui act juridic, se va lua in considerare valoarea obiectului actului juri respectiv numai daca parjile au cerut si repunerea pairjilor in situafia anterioar&; c) in cazul unei cereri privitoare la restituirea bunului arendat, valoarea cererii se calculeaz dupa arenda anual 51, Fapta comisi din culpa constituie infractiune: a) in cazul in care se sivargeste printr-o inactiune si legea nu cuprinde prevederi referitoare la forma de vinovatie; b) atét in cazul nei actiuni cat si a unei inactiuni, dar legea prevede in mod expres forma de vinovatie a culpei; ¢) in cazul in care se sivarseste printr-o actiune si legea nu cuprinde prevederi referitoare la forma de vinovatie 52. Raspunderea penali a persoanei juridice: a) se poate angaja in cazul unei institutii publice pentru o infractiune sivarsita in exercitarea unei activititi ce poate face obiectul domeniului privat; b) se poate angaja in cazul unei autoritati publice care a sivarsit infractiunea in exercitarea unei activitati ce poate face obiectul domeniului privat; ¢) exclude raspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte. 53. O conditie pentru existenta concursului de infractiuni este aceea ca: a) infractiunile s& fie de aceeasi naturd; ) infractiunile si fie pedepsite cu inchisoarea; ¢) pentru niciuna dintre infractiunile respective si nu se fi pronunfat hotirdre de condamnare definitiva. 54, Infractiunea continuaté se sivarseste: a) printr-o singur& actiune ce dureazi in timp; b) prin mai multe acte de executare; ¢) printr-o singur& actiune ce realizeaza continutul mai multor infractiuni. ‘55. Primul termen al recidivei poate consta: a) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an; a) intr-o ‘condamnare la pedeapsa cu inchisoarea de un an sau mai mare de un an; ¢) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea de un an pentru o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an. 56. Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuatl este judecat ulterior si pentru alte actiuni ce intra in continutul aceleiasi infractiuni, pedeapsa corespunzdtoare pentru infractiunea savarsita in intregul ei: a) va putea fi mai uusoara decdt cea pronuntata anterior; b) va putea fi mai grea decat cea pronunfata anterior; ©) va rimane in mod obligatoriu aceeasi cu cea stabilité initial deoarece actele de executare descoperite ulterior fac parte din confinutul aceleiasi infractiuni 57. in cazul pluralitatii intermediare de infractiuni, noua infractiune poate fi sivarsiti: a) mai inainte de pronuntarea unei condamniri definitive pentru o infractiune comisi anterior; b) dupa executarea pedepsei pronuntate pentru o infractiune comisa anterior; e) dupa inceperea executarii pedepsei pronunfate pentru o infractiune comisi anterior. 58. Este complice la sivargirea unei fapte prevazute de legea penala persoana care: a) promite in timpul sdvarsirii faptei c& il va favoriza pe autor; b) promite dupa sivarsirea faptei cd va tainui bunurile provenite din aceasta; ¢) promite dupa sivargirea faptei cd il va ajuta pe autor chiar daca aceasta promisiune nu este indeplinita. 59. in cazul sAvarsirii de catre un minor a unei infractiuni eu retinerea unei circumstante atenuante, acesta va putea fi sanctionat: a) cu 0 masuré educativa neprivativa ori privativa de libertate; b) numai cu o masuri educativa neprivativa de libertate; ¢) cu o maisura educativa neprivativa ori privativa de libertate, ale c&ror limite se reduc cu o treime, 5Examen de licenta ~ 26 iunie 2019 Grita nr 4 60. Dupa executarea a 5 luni de inchisoare dintr-o pedeapsa de un an, pronunfata pentru o infractiune intenfionatd, se Savarseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pentru ‘care se stabileste © pedeapsi cu inchisoarea de 6 luni. In acest caz pedeapsa rezultant’ se va aplica: a) prin adaugarea la Pedeapsa de 6 luni a restului de 7 luni din pedeapsa anterioars; b) prin contopirea pedepsei de 6 luni cu pedeapsa anterioara de un an potrivit dispozitiilor de la concursul de infraetiuni; c) prin contopirea pedepsei de 6 luni cu restul de 7 Juni din pedeapsa anterioara potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni. 61. Prescriptia executarii pedepsei: a) nu are efecte asupra pedepsclor complementare aplicate persoanei juridice; b) nu are efecte asupra pedepsei amenzii; ¢) nu are efecte asupra masurilor de sigurant 62. Masura de siguranta a intemérii medicale se poate lua: a) indiferent dact fiptuitorulu 'b) numai insofind o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin un an; ¢) numai insotind o pedeapsé. © aplicd ori nu o pedeapsd 63. in cazul sivargirii a doua infractiuni, dintre care una in timpul minoritatii pentru care s-a luat 0 masura educativa neprivativa de libertate, iar 0 alts infractiune savarsita dupa majorat pentru care s-a stabilit pedeapsa amenzii, instanta va dispune: a) executarea pedepsci amenzii ce va fi sporiti cu o patrime din cuantumul acesteia; b) executarea pedepsei amenzii; €) cumularea masurii educative neprivative de libertate cu pedeapsa amenzii 64. Revocarea suspendarii executaril pedepsei sub supraveghere se dispune, cu indeplinirea i altor condi, daca: a) pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a sivarsit 0 noua infractiune pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, dar care si fie mai mare de un an; b) pe parcursul termenului de supraveghere persoana Supravegheati a svérsit © noua infractiune pentru care s-a pronunfat condamnare, indiferent de pedeapsi; e) pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a sAvarsit o nowi inftacfiune pentru care s-a pronunfat o condamnare Ja pedeapsa inchisor 65. Dact pentru trei infractiuni concurente, judecate de instante diferite, s-au stabilit, pentru primele dou infractiuni pedepsele cu inchisoarea de | an si 2 ani, aplicdndu-se pedeapsa rezultanta de 2 ani si 4 luni, iar pentru cea de-a treia infractiune, judecata de citre o alti instanfi, inchisoarea de 3 ani, pedeapsa rezultanta pentru intreg concursul de infractiuni va fi de: a) 3 ani si 4 luni; b) 4 anis c) 5 ani gi 4 luni. 66. Obiectul juridic al infractiunii il care a fost vitimata valoarea social. constitui ) 0 valoare sociala ocrotité penal; b) o fapti materiala; ¢) mijlocul prin 67. Cand in lege pentru infractiunea savarsita sunt prevazute pedepse alternative, tentativa la o astfel de infractiune se sanctioneazi cu pedeapsa: a) maj usoara, cuprinsa intre limitele ei speciale; b) mai grava ale cirei limite se reduc la jumatate; c) aleas& dintre cele alternative ale carei limite se reduc la jumitate, 68. Faptuitorul (F) loveste vietima (V) cu un cufit in zona toraciea producandu-io leziune profunda. Transportata la spital, V este examinati si tratati superficial de medici, iar dupa citeva zile decedeaza. Expertiza medico-legala constata o culpa medicala, in lipsa cdrcia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de ingrijiri medicale. F va fi condamnat pentru infractiunea de: a) omor (art. 188 C.pen.); b) loviri sau vatdméri cauzatoare de moarte (art. 195 C.pen.); ¢) loviri sau alte violente (art. 193 C.pen.). 69. 1. a obligat-o sub ameninfarea unui cufit pe V. s& mearga in scara unui bloc aflat in apropiere unde a incercat si 0 violeze, Pentru cd V. a inceput si fipe I. i-a aplicat o lovitura de cugit in zona abdominala si a fugit. V. a avut nevoie de 40 zile ingrijiri medicale. Ce se va refine in sarcina lui 1.? a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de tentativi de viol si tentativa de omor; b) tentativa la omor calificat savargit pentru a inlesni sau ascunde sdvarsirea une infrae{iuni in concurs cu tentativa ta viol; ¢) infracfiunea de lipsire de libertate in concurs cu tentativa la omor calificat sivargit Pentru a inlesni sau ascunde savarsirea unei infractiuni in concurs cu tentativa la viol, 70. Lovirea din culpa a doua persoane si provocarea de vatimari pentru vindecarea cirora fiecare dintre persoane a necesitat cite 20 zile de ingrijiri medicale: a) reprezint& o singura infractiune de vitimare corporald din culpa, in varianta agravati prevazuta de art. 196 alin. (4) C.pen.; b) reprezinta doua infractiuni de vatimare corporald din culpa, in varianta tip prevazuta de art. 196 alin. (1) C.pen.; ¢) nu reprezinta infracfiune. 71. Imobilizarea victimei prin legarea mAinilor si constrangerea la intrefinerea unui raport sexual, reprezintA infracfiunea de: a) viol; b) viol in concurs cu lipsire de libertate; c) viol in varianté agravatd. 6 O55Examen de licenta~ 26 iunie 2019 Grita ne. 4 72. Infracfiunea de ameningare: a) poate privi o fapta pagubitoare indreptatd asupra unei persoane apropiate victimei; ) se refine in varianta agravati daca faiptuitorul urmareste obsinerea unui folos patrimonial; e) nu se poate svarsi si prin sms-uri 73. Fapta soferului de taxi care, desi observa ca partea vatamat coboara din masina fara s-si recupereze un bun depus pe bancheta din spate, nu o atenfioneaza, iar ulterior igi insuseste bunul respectiv, reprezinta infractiunea de: a) insusirea bunului gasit [art. 243 alin. (1) C.pen.; b) furt (art. 228 C.pen.); ¢) furt calificat [savargit intr-un mijloc de transport in ‘comun — art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen.}. 74. in cazul in care doi fAptuitori, dup o infelegere prealabila, atacd victima, unul sAvarsind acte de violenfa, iar celalalt sustrigind bunul de la victimd, se va putea refine: a) infractiunea de lovire sau alte violenfe pentru unul dintre faptuitori si infracfiunea de furt pentru celalalt; b) infractiunea de tentativa de talharie pentru cel ce a aplicat loviturile si infractiunea de talharie pentru celalalt feptuitor; e) coautorat la infracjiunea de talhacie. 75, Nu poate exista infractiunea de abuz de incredere (art. 238 C.pen.) in cazul in care faptuitorul isi insuseste: a) o sum’ de bani pe care avea obligatia si o depundi la C.E.C. pe numele proprietarului; b) o suma de bani care ii fusese data cu titlu de imprumut; ¢) 0 suma de bani care fi fusese inmanata pentru a procura platitorului anumite servicii (o excursie, un bilet la spectacol ete.) 76. Incendierea cu intentie de etre faptuitor a propriei case, aflat in preajma altor imobile, care ar fi putut la rndul lor si ia foc: a) reprezinta infractiunea de distrugere; b) nu reprezinta infractiune; ) reprezint& infractiunea de distrugere calificata. 77. Lovirea, in aceleasi imprejurdri, a doi functionari publici aflaji in exerciiul functiunii reprezinta: a) o singura infractiune de ultraj in varianta agravata; b) doud infractiuni de ultraj, aflate in concurs cu doua infracfiuni de lovire sau alte violenfe; e) doud infractiuni de ultraj aflate in concurs. 78. In cazul inducerii in eroare a organelor judiciare (art. 268 C.pen.) sesizarea penal: a) se poate referi la o fapt care ar expune persoana la 0 sancfiune disciplinara; b) se poate referi la sivarsirea unei contraventii; ©) se poate referi doar la sivarsirea unei fapte prevazute de legea penals. 79, Infractiunea de marturie mincinoasa: a) nu se poate savarsi printr-o inaciune; b) se referd la afirmafii mincinoase facute de martor in legitura cu imprejurarile esentiale despre care este intrebat in solufionarea unei cauze; e) se sivargeste si prin interpretarea personalai eronatd pe care, cu rea-credinf’, 0 da martorul unor imprejurari, de altfel corect prezentate de acesta. 80. B i-a cerut Jui A 1.000 lei sii-a primit, promiténd sil determine pe profesorul fiului lui A, pe care il cunostea, s& fi dea acestuia 0 nota de trecere la examen. Daca se dovedeste c& B era in relafii foarte apropiate cu profesorul, dar nu a remis acestuia nicio suma de bani si nu i-a vorbit de examenul fiului Ini A: a) in sarcina lui A se poate refine infractiunea de dare de mita; b) in sarcina lui B se poate retine infracfiunea de trafic de influenta; ¢) in sarcina lui A nu se poate refine infractiunea de cumparare de influent 81. in sarcina judecatorului care pretinde o suma de bani pentru a da o solufie favorabila intr-un dosar si care, in acelasi timp, promite & fi va convinge pe ceilalti membri ai completului de judecata si fie de acord cu respectiva soluie se va refine: a) infractiunea de luare de mita in concurs cu infractiunea de trafic de influenta; b) doar infractiunea de Iuare de ; €) doar infractiunea de trafic de influenta. 82. Fal inscris sub semnatur& privatd si folosirea lui de c&tre autorul falsului reprezinta: a) infractiunea de fals concurs cu infractiunea de uz de fals; }) infractiunea de uz. de fals; e) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnéturd privata. 83. Infractiunea de furt poate avea ca obiect material: a) bunurile care rman imobile (materialele separate in mod provizoriu de un imobil); b) lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius); ¢) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae), 84. Gratierea colectiva: a) nu are efecte asupra masurilor educative privative de libertate; b) nu are efecte asupra pedepselor principale privative de libertate; ¢) nu are efecte asupra pedepselor a cAror executare este suspend: sub supraveghere, in afari de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere 7Examen de licenta— 26 iunie 2019 Grila nr. 4 85. in cazul in care se descarci mai multe rafale de pistol automat asupra unui grup de persoane, fapta a avut ca urmare moartea acestora, incadrarea juridica va fi: a) omor simplu (art. 188 C.pen.); b) omor calificat comis asupra a doua sau mai multor persoane (art. 189 alin. (1) lit.) C.pen.J; e) mai multe infractiuni de omor simplu in concurs, in functie de numarul de persoane decedate. 86. Dreptul avocatului parjilor de a consulta dosarul in faza urmiririi penale: a) nu poate fi restricfionat in nici un mods ') poate fi restrictionat motivat ins numai pand la punerea in migcare a acfiunii penale si pentru cel mult 10 zile; c) in toate cazurile, acestuia nu fi poate fi restrictionat dreptul de a consulta declarafiile parfii pe care o asista sau o reprezinta. 87. in cazul dispunerii efectuarii perchezitiei domiciliare: a) aceasta nu poate fi inceputa in nici o situafie, inainte de ora 6,00; b) se emite de organul judiciar care a admis cerere de perchezijie un mandat de perchezitie, care cuprinde si ‘mentiunea c& mandatul poate fi folosit o singura dati; ¢) perchezifia domiciliara se efectueazé_numai de catre procuror, indiferent de faza procesuald in care se dispune. 88. in cursul urmaririi penale, masura preventiva a controlului judiciar: a) poate fi dispus’, in conditiile legii, atét de Procuror cat si de judecatorul de drepturi si libertati; b) se dispune cu indeplinirea acelorasi condifii ca si controlul Judiciar pe caufiune, ¢) se revoc’, in cazul in care procurorul a dispus elasarea cauzei. 89. Constituie caz de nulitate absolut: a) incalcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecaté; b) nerespectarea regulilor privind competenfa materiala si dup’ calitatea persoanei a instanfelor judecdtoresti, in toate cazurile; ¢) nerespectarea dispozitiilor privind prezenfa suspectului sau inculpatului la proces. 90. in cazul infractiunilor in care actiunea penal se pune in migcare la plangerea prealabila: a) pléngerea prealabila trebuie introdusa la organul judiciar competent in cel mult 3 luni din ziua in care persoana vitmata a cunoscut identitatea faptuitorului; b) plangerea prealabila gresit indreptata, se considera totusi valabild, daca a fost introdus& in termenul prevazut de lege, la organul judiciar necompetent; ¢) poate fi introdusé de persoana vatimata, prin mandatar, dar si de catre unul dintre sofi, pentru celalalt sot 91. in condifiile legii,continuarea_urmaririi penale cu privire la persoana : a) se dispune numai de catre procuror, prin ordonanfa motivata; b) poate fi dispusd si de organul de cercetare penalii, insa ordonanja de continuarea urméririi penale dispusd_de cAtre acesta este supusi potrivit legit confirmarii procurorului; €) poate fi dispusa de organul de cercetare penal numai in procedura extinderii urmaririé penale, conform disp. art. 31'1 opp; 92, Referitor la deliberarea hotirarii judecdtoresti: a) potrivit legii, deliberarea are loc in secret, i priveste mai intai chestiunile de drept, apoi chestiunile de fapt; b) la deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fafa céruia au avut loc dezbaterile; ©) daca in procedura deliberarii rezult mai mult decat dou pareri, decizia cu privire la solute, este luatd de presedintele completului 93. Pot declara apel: a) procurorul, inculpatul si persoana vatimata, referitor Ia latura penal; b) partea civila, partea responsabil& civilmente si persoana vatimata, referitor la latura civila; €) procurorul, inculpatul, persoana vatamata si partea civila, referitor la latura penala si latura civil. 94, Retragerea apelului: a) poate fi Ricut& personal de parte sau prin mandatar special, printr-o declarafie depusd la instanta a cdrei hotirdre se ataci; b) poate interveni numai pana la terminarea cercetirii judecdtoresti la judecata in apel; ©) apelul declarat de procuror nu poate fi retras. 95. Acordul de recunoasterea vinovafiei: a) se poate incheia in cursul urmaririi penale, numai la inifiativa inculpatului, chiar dac& acesta este minor; b) poate fi incheiat in tot cursul urmaririi penale, dac& pentru infractiunea svargita legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 15 ani; ¢) dup& sesizare, instanfa, analizand acordul de Fecunoasterea vinovatiei incheiat de mai multi inculpati, il poate admite numai cu privire la unii dintre inculpafi. 96. in cauzele cu inculpati minori: a) in cursul urmaririi penale organul de urmé penala este obligat s4 dispuna cefectuarea referatului de evaluarea minorului, intrucat este necesar solutionarii cauzei, b) in cursul judecatii, ascultarea inculpatul minor se va face o singura data, ascultarea din nou a acestuia fiind admisa de judecdtor, doar in cazuri temeinic Justificate; ¢) se citeazi de catre instanfi serviciul de probatiune si parinfii minorului, prezentarea acestora la judecarea cauzei fiind obligatorie.Examen de ticema ~ 26 iunie 2019 Grita nr. 4 97. in cazul amanarii executarii pedepsei inchisorii sau a detenfiunii pe viata: a) hotirdrea prin care instanfa competent dispune aménarea executarii pedepsei este executorie de la data pronuntarii; b) instanfa competenta si solufioneze cererea de aménare este instanja de executare sau instanja in a carei circumscriptie se afla locul de definere corespunzaitoare in ‘grad instanjei de executare; c) hotirdrea prin care instanfa competent& se pronunf& asupra améndrii cererii de amanarea executarii pedepsei poate fi atacatd cu apel, in conditile legii 98, Plingerea impotriva acelor si masurilor de urmarire penala dispuse de organul de cercetare penal : a) poate fi introdus& numai de parjile si persoana vatémati din cauza respectiva; b) se depune direct la procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penal, care 0 solujioneaza in cel mult 20 zile de la primire c) se solutioneazi de prim procurorul parchetului, care poate dispune suspendarea efectelor actului sau masurii, pana la sohutionarea plingerii 99. Referitor la procedura de reunirea cauzelor penale, reglementata de codul de procedura penala: a) reunirea cauzelor poate fi dispust numai daca acestea se afla in curs de solujionare in fafa primei instante de judecata: b) reunirea cauzelor se dispune de instanta competenta stabilita potrivit legii prin incheiere, care poate fi atacatd numai odata cu fondul cauzei; ©) reunirea nu poate fi dispusa pentru cauzele aflate pe rolul unor instante de natura diferita in sistemul judiciar, una fiind instanfa civil, iar cealalta, o instangé militara. 100, Cererea de strimutarea cauzelor penale: a) este solujionata de instanta competent printr-o sentinta,care nu este supusd cailor de atac; b) in caz de admitere, actele indeplinite in cauza penala de instanja de la care se striimuté cauza se ‘mentin, fara a putea fi anulate; ¢) hotirdrea de admiterea cererii, produce efecte juridice doar daca este pronunfata pind la solufionarea in prima instana a cauzei a cdrei stramutare se cere.