Meteo PDF

AERODROMURI
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Feb 2009 © Dan Popa 1
STRUCTURA MODUL
 Definitii
 Aplicabilitate
 Certificarea Aerodromurilor
 Codul de referinta al aerodromului
Aerodromes
ICAO
 Annex 14, Volumes I and II
 Volume I — Aerodrome Design and Operations
 Volume II — Heliports
Aerodromes
ICAO
 Airport Services Manual (Doc 9137)
 Part 1 — Rescue and Fire Fighting
 Part 2 — Pavement Surface Conditions
 Part 3 — Bird Control and Reduction
 Part 5 — Removal of Disabled Aircraft
 Part 6 — Control of Obstacles
 Part 7 — Airport Emergency Planning
 Part 8 — Airport Operational Service
 Part 9 — Airport Maintenance Practices
Aerodromes
ICAO
 Aerodrome Design Manual (Doc 9157)
 Part 1 — Runways
 Part 2 — Taxiways, Aprons and Holding Bays
 Part 3 — Pavements
 Part 4 — Visual Aids
 Part 5 — Electrical Systems
Aerodromes
ICAO
 Airport Planning Manual (Doc 9184)
 Part 1 — Master Planning
 Part 2 — Land Use and Environmental Control
 Part 3 — Guidelines for Consultant/Construction
Services
Aerodromes
ICAO
 Heliport Manual (Doc 9261)
 Manual on the ICAO Bird Strike Information System

(IBIS) (Doc 9332)
 Manual of Surface Movement Guidance and Control

Systems (SMGCS) (Doc 9476)
Aerodromes
Definitii
 Aerodrome. A defined area on land or water
(including any buildings, installations, and equipment)
intended to be used either wholly or in part for the
arrival, departure and surface movement of aircraft.
 Aerodrome certificate. A certificate issued by the
appropriate authority under applicable regulations

for the operation of an aerodrome.
 Aerodrome elevation. The elevation of the
highest point of the landing area.
Aerodromes
Definitii
 Aerodrome identification sign. A sign placed on
an aerodrome to aid in identifying the aerodrome
from the air containing the name of it.
 Aerodrome reference point. The designated
geographical location of an aerodrome.
 Aerodrome traffic density.
a) Light. Where the number of movements in
the mean busy hour is not greater than 15 per
runway or typically less than 20 total
aerodrome movements.
Aerodromes
Definitii
b) Medium. Where the number of movements
in the mean busy hour is of the order of 16 to
25 per runway or typically between 20 to 35
total aerodrome movements.
c) Heavy. Where the number of movements in
the mean busy hour is of the order of 26 or
more per runway or typically more than 35 total
Aerodromes
Definitii
 Aeronautical ground light. Any light specially
provided as an aid to air navigation, other than a light
displayed on an aircraft.
 Aeroplane reference field length. The minimum
field length required for take-off at maximum
certificated take-off mass, sea level, standard
atmospheric conditions, still air and zero runway
slope, as shown in the appropriate aeroplane flight
manual prescribed by the certificating authority or
equivalent data from the aeroplane manufacturer.
Aerodromes
Definitii
 Aircraft classification number (ACN). A number
expressing the relative effect of an aircraft on
pavement for a specified standard subgrade
category.
 Aircraft stand. A designated area on an apron
intended to be used for parking an aircraft.
 Apron. A defined area, on a land aerodrome,
intended to accommodate aircraft for purposes of
loading or unloading passengers, mail or cargo,
fuelling, parking or maintenance.
Aerodromes
Definitii
 Barrette. Three or more aeronautical ground lights
closely spaced in a transverse line so that from a
distance they appear as a short bar of light.
 Certified aerodrome. An aerodrome whose operator
has been granted an aerodrome certificate.
 Clearway. A defined rectangular area on the ground
or water under the control of the appropriate
authority, selected or prepared as a suitable area
over which an aeroplane may make a portion of its
initial climb to a specified height.
Aerodromes
Definitii
 De-icing/anti-icing facility. A facility where frost, ice
or snow is removed (de-icing) from the aeroplane to
provide clean surfaces, and/or where clean surfaces
of the aeroplane receive protection (anti-icing)
against the formation of frost or ice and accumulation
of snow or slush for a limited period of time.
 Declared distances.
a) Take-off run available (TORA). The length of
runway declared available and suitable for the
ground run of an aeroplane taking off.
b) Take-off distance available (TODA). The length
of the take-off run available plus the length of the
clearway, if provided.
Aerodromes
Definitii
c) Accelerate-stop distance available (ASDA). The
length of the take-off run available plus the length
of the stopway, if provided.
d) Landing distance available (LDA). The length of
runway which is declared available and suitable
for the ground run of an aeroplane landing.
 Dependent parallel approaches. Simultaneous
approaches to parallel or near-parallel instrument
runways where radar separation minima between
aircraft on adjacent extended runway centre lines are
prescribed.
 Displaced threshold. A threshold not located at the
extremity of a runway.
Aerodromes
Definitii
 Frangible object. An object of low mass designed to
break,distort or yield on impact so as to present the
minimum hazard to aircraft.
 Heliport. An aerodrome or a defined area on a
structure intended to be used wholly or in part for the
arrival, departure and surface movement of
helicopters.
 Holding bay. A defined area where aircraft can be
held, or bypassed, to facilitate efficient surface
movement of aircraft.
Aerodromes
Definitii
 Holdover time. The estimated time the anti-icing
fluid (treatment) will prevent the formation of ice and
frost and the accumulation of snow on the protected
(treated) surfaces of an aeroplane.
 Independent parallel approaches. Simultaneous
not prescribed.
 Independent parallel departures. Simultaneous
departures from parallel or near-parallel instrument
runways.
Aerodromes
Definitii
 Instrument runway. One of the following types of
runways intended for the operation of aircraft using
instrument approach procedures:
a) Non-precision approach runway. An
instrument runway served by visual aids and a
non-visual aid providing at least directional
guidance adequate for a straight-in approach.
b) Precision approach runway, category I. An
instrument runway served by ILS and/or MLS and
visual aids intended for operations with a decision
height not lower than 60 m (200 ft) and either a
visibility not less than 800 m or a runway visual
range not less than 550 m.
Aerodromes
Definitii
c) Precision approach runway, category II. An
height lower than 60 m (200 ft) but not lower than
30 m (100 ft) and a runway visual range not less
than 350 m.
d) Precision approach runway, category III. An
instrument runway served by ILS and/or MLS to
and along the surface of the runway and:
A — intended for operations with a decision
height lower than 30 m (100 ft), or no decision
height and a runway visual range not less than
200 m.
Aerodromes
Definitii
B — intended for operations with a decision
height and a runway visual range less than 200
m but not less than 50 m.
C — intended for operations with no decision
height and no runway visual range limitations.
Aerodromes
Definitii
 Intermediate holding position. A designated
position intended for traffic control at which taxiing
aircraft and vehicles shall stop and hold until further
cleared to proceed, when so instructed by the
aerodrome control tower.
 Manoeuvring area. That part of an aerodrome to be
used forthe take-off, landing and taxiing of aircraft,
excluding aprons.
 Movement area. That part of an aerodrome to be
used for the take-off, landing and taxiing of aircraft,
consisting of the manoeuvring area and the apron(s).
Aerodromes
Definitii
 Near-parallel runways. Non-intersecting runways
whose extended centre lines have an angle of
convergence/ divergence of 15 degrees or less.
 Non-instrument runway. A runway intended for the
operation of aircraft using visual approach
procedures.
 Obstacle. All fixed (whether temporary or
permanent) and mobile objects, or parts thereof, that
are located on an area intended for the surface
movement of aircraft or that extend above a defined
surface intended to protect aircraft in flight.
Aerodromes
Definitii
 Obstacle free zone (OFZ). The airspace above the
inner approach surface, inner transitional surfaces,
and balked landing surface and that portion of the
strip bounded by these surfaces, which is not
penetrated by any fixed obstacle other than a low-
mass and frangibly mounted one required for air
navigation purposes.
 Pavement classification number (PCN). A number
expressing the bearing strength of a pavement for
unrestricted operations.
Aerodromes
Definitii
 Runway. A defined rectangular area on a land
aerodrome prepared for the landing and take-off of
aircraft.
 Runway end safety area (RESA). An area
symmetrical about the extended runway centre line
and adjacent to the end of the strip primarily intended
to reduce the risk of damage to an aeroplane
undershooting or overrunning the runway.
 Runway guard lights. A light system intended to
caution pilots or vehicle drivers that they are about to
enter an active runway.
Aerodromes
Definitii
 Runway-holding position. A designated position
intended to protect a runway, an obstacle limitation
surface, or an ILS/ MLS critical/sensitive area at
which taxiing aircraft and vehicles shall stop and
hold, unless otherwise authorized by the aerodrome
control tower.
 Runway strip. A defined area including the runway
and stopway, if provided, intended:
a) to reduce the risk of damage to aircraft running
off a runway; and
b) to protect aircraft flying over it during take-off or
landing operations.
Aerodromes
Definitii
 Runway visual range (RVR). The range over which
the pilot of an aircraft on the centre line of a runway
can see the runway surface markings or the lights
delineating the runway or identifying its centre line.
 Safety management system. A system for the
management of safety at aerodromes, including the
organizational structure, responsibilities, procedures,
processes and provisions for the implementation of
aerodrome safety policies by an aerodrome operator,
which provides for control of safety at, and the safe
use of, the aerodrome.
Aerodromes
Definitii
 Shoulder. An area adjacent to the edge of a
pavement so prepared as to provide a transition
between the pavement and the adjacent surface.
 Sign.
a) Fixed message sign. A sign presenting only
one message.
b) Variable message sign. A sign capable of
presenting several pre-determined messages or
no message, as applicable.
 Signal area. An area on an aerodrome used for the
display of ground signals.
Aerodromes
Definitii
 Slush. Water-saturated snow which with a heel-and-
toe slapdown motion against the ground will be
displaced with a splatter; specific gravity: 0.5 up to
0.8.
 Snow (on the ground).
a) Dry snow. Snow which can be blown if loose or,
if compacted by hand, will fall apart again upon
release; specific gravity: up to but not including
0.35.
b) Wet snow. Snow which, if compacted by hand,
will stick together and tend to or form a snowball;
specific gravity: 0.35 up to but not including 0.5.
Aerodromes
Definitii
c) Compacted snow. Snow which has been
compressed into a solid mass that resists further
compression and will hold together or break up
into lumps if picked up; specific gravity: 0.5 and
over.
 Stopway. A defined rectangular area on the ground
at the end of take-off run available prepared as a
suitable area in which an aircraft can be stopped in
the case of an abandoned take-off.
Aerodromes
Definitii
 Taxiway. A defined path on a land aerodrome
established for the taxiing of aircraft and intended to
provide a link between one part of the aerodrome
and another, including:
a) Aircraft stand taxilane. A portion of an
apron designated as a taxiway and intended to
provide access to aircraft stands only.
b) Apron taxiway. A portion of a taxiway system
located on an apron and intended to provide a
through taxi route across the apron.
Aerodromes
Definitii
c) Rapid exit taxiway. A taxiway connected to a
runway at an acute angle and designed to allow
landing aeroplanes to turn off at higher speeds
than are achieved on other exit taxiways thereby
minimizing runway occupancy times.
 Taxiway strip. An area including a taxiway intended
to protect an aircraft operating on the taxiway and to
reduce the risk of damage to an aircraft accidentally
running off the taxiway.
 Threshold. The beginning of that portion of the
runway usable for landing.
Aerodromes
Definitii
 Touchdown zone. The portion of a runway, beyond
the threshold, where it is intended landing aeroplanes
first contact the runway.
 Usability factor. The percentage of time during
which the use of a runway or system of runways is
not restricted because of the cross-wind component.
Aerodromes
Aplicabilitate
 Interpretarea unora dintre specificatiile standadelor
de aerodrom poate fi realizata NUMAI de CAA a
Statelor in a caror jurisdictie se afla aerodromul.
 Specificatiile standardelor de aerodrom trebuie
aplicate oricarui aerodrom deschis utilizarii publice
daca nu este specificat altfel in documente emise de
CAA si notificate ICAO.
 Specificatiile standardelor cuprinse in Anexa 14 ICAO
Volum I sunt aplicabile aerodromurilor declarate pe
sol ,heliporturilor atit cit acestea pot fi aplicabile
(tinind cont de specificul dimensional si functional al
acestora) si nu se aplica stolporturilor. (STOL)
Aerodromes
Certificarea Aerodromurilor
 Incepind din 23 Nov 2003 Statele membre ICAO
trebuie sa certifice aerodromurile deschise
transportului intrenational civil de pasagerisi marfuri
in conformitate cu prevedeile Anexei 14 ICAO si cu
alte documente ICAO relevante.
 Incepind din 24 Nov 2005 aerodromurile certificate

trebuie sa demonstreze functionalitatea unui sistem
de management al sigurantei (SMS)
Aerodromes
Codul de Referinta
 Codul de referinta al uni aerodrom este compus din
un numar de cod si o litera trebuie stabilit in din
considerente de proiectare a aerodromului si trebuie
determinat in functie de caracterisiticile tipului de
aeronave caruia aerodromul ii este destinat.
Aerodromes
Codul de Referinta
Aerodromes
Aerodromes
AERODROMURI
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Definitii
 Aplicabilitate
 Certificarea Aerodromurilor
 Codul de referinta al aerodromului
Aerodromes
ICAO
 Annex 14, Volumes I and II
 Volume I — Aerodrome Design and Operations
 Volume II — Heliports
Aerodromes
ICAO
 Airport Services Manual (Doc 9137)
 Part 1 — Rescue and Fire Fighting
 Part 2 — Pavement Surface Conditions
 Part 3 — Bird Control and Reduction
 Part 5 — Removal of Disabled Aircraft
 Part 6 — Control of Obstacles
 Part 7 — Airport Emergency Planning
 Part 8 — Airport Operational Service
 Part 9 — Airport Maintenance Practices
Aerodromes
ICAO
 Aerodrome Design Manual (Doc 9157)
 Part 1 — Runways
 Part 2 — Taxiways, Aprons and Holding Bays
 Part 3 — Pavements
 Part 4 — Visual Aids
 Part 5 — Electrical Systems
Aerodromes
ICAO
 Airport Planning Manual (Doc 9184)
 Part 1 — Master Planning
 Part 2 — Land Use and Environmental Control
 Part 3 — Guidelines for Consultant/Construction
Services
Aerodromes
ICAO
 Heliport Manual (Doc 9261)
 Manual on the ICAO Bird Strike Information System

(IBIS) (Doc 9332)
 Manual of Surface Movement Guidance and Control

Systems (SMGCS) (Doc 9476)
Aerodromes
Definitii
 Aerodrome. A defined area on land or water
(including any buildings, installations, and equipment)
intended to be used either wholly or in part for the
arrival, departure and surface movement of aircraft.
 Aerodrome certificate. A certificate issued by the
appropriate authority under applicable regulations

for the operation of an aerodrome.
 Aerodrome elevation. The elevation of the
highest point of the landing area.
Aerodromes
Definitii
 Aerodrome identification sign. A sign placed on
an aerodrome to aid in identifying the aerodrome
from the air containing the name of it.
 Aerodrome reference point. The designated
geographical location of an aerodrome.
 Aerodrome traffic density.
a) Light. Where the number of movements in
the mean busy hour is not greater than 15 per
runway or typically less than 20 total
Aerodromes
Definitii
b) Medium. Where the number of movements
in the mean busy hour is of the order of 16 to
25 per runway or typically between 20 to 35
total aerodrome movements.
c) Heavy. Where the number of movements in
the mean busy hour is of the order of 26 or
more per runway or typically more than 35 total
Aerodromes
Definitii
 Aeronautical ground light. Any light specially
provided as an aid to air navigation, other than a light
displayed on an aircraft.
 Aeroplane reference field length. The minimum
field length required for take-off at maximum
certificated take-off mass, sea level, standard
atmospheric conditions, still air and zero runway
slope, as shown in the appropriate aeroplane flight
manual prescribed by the certificating authority or
equivalent data from the aeroplane manufacturer.
Aerodromes
Definitii
 Aircraft classification number (ACN). A number
expressing the relative effect of an aircraft on
pavement for a specified standard subgrade
category.
 Aircraft stand. A designated area on an apron
intended to be used for parking an aircraft.
 Apron. A defined area, on a land aerodrome,
intended to accommodate aircraft for purposes of
loading or unloading passengers, mail or cargo,
fuelling, parking or maintenance.
Aerodromes
Definitii
 Barrette. Three or more aeronautical ground lights
closely spaced in a transverse line so that from a
distance they appear as a short bar of light.
 Certified aerodrome. An aerodrome whose operator
has been granted an aerodrome certificate.
 Clearway. A defined rectangular area on the ground
or water under the control of the appropriate
authority, selected or prepared as a suitable area
over which an aeroplane may make a portion of its
initial climb to a specified height.
Aerodromes
Definitii
 De-icing/anti-icing facility. A facility where frost, ice
or snow is removed (de-icing) from the aeroplane to
provide clean surfaces, and/or where clean surfaces
of the aeroplane receive protection (anti-icing)
against the formation of frost or ice and accumulation
of snow or slush for a limited period of time.
 Declared distances.
a) Take-off run available (TORA). The length of
runway declared available and suitable for the
ground run of an aeroplane taking off.
b) Take-off distance available (TODA). The length
of the take-off run available plus the length of the
clearway, if provided.
Aerodromes
Definitii
c) Accelerate-stop distance available (ASDA). The
length of the take-off run available plus the length
of the stopway, if provided.
d) Landing distance available (LDA). The length of
runway which is declared available and suitable
for the ground run of an aeroplane landing.
 Dependent parallel approaches. Simultaneous
prescribed.
 Displaced threshold. A threshold not located at the
extremity of a runway.
Aerodromes
Definitii
 Frangible object. An object of low mass designed to
break,distort or yield on impact so as to present the
minimum hazard to aircraft.
 Heliport. An aerodrome or a defined area on a
structure intended to be used wholly or in part for the
arrival, departure and surface movement of
helicopters.
 Holding bay. A defined area where aircraft can be
held, or bypassed, to facilitate efficient surface
movement of aircraft.
Aerodromes
Definitii
 Holdover time. The estimated time the anti-icing
fluid (treatment) will prevent the formation of ice and
frost and the accumulation of snow on the protected
(treated) surfaces of an aeroplane.
 Independent parallel approaches. Simultaneous
not prescribed.
 Independent parallel departures. Simultaneous
departures from parallel or near-parallel instrument
runways.
Aerodromes
Definitii
 Instrument runway. One of the following types of
runways intended for the operation of aircraft using
instrument approach procedures:
a) Non-precision approach runway. An
instrument runway served by visual aids and a
non-visual aid providing at least directional
guidance adequate for a straight-in approach.
b) Precision approach runway, category I. An
height not lower than 60 m (200 ft) and either a
visibility not less than 800 m or a runway visual
range not less than 550 m.
Aerodromes
Definitii
c) Precision approach runway, category II. An
height lower than 60 m (200 ft) but not lower than
30 m (100 ft) and a runway visual range not less
than 350 m.
d) Precision approach runway, category III. An
instrument runway served by ILS and/or MLS to
and along the surface of the runway and:
A — intended for operations with a decision
height and a runway visual range not less than
200 m.
Aerodromes
Definitii
B — intended for operations with a decision
height and a runway visual range less than 200
m but not less than 50 m.
C — intended for operations with no decision
height and no runway visual range limitations.
Aerodromes
Definitii
 Intermediate holding position. A designated
position intended for traffic control at which taxiing
aircraft and vehicles shall stop and hold until further
cleared to proceed, when so instructed by the
aerodrome control tower.
 Manoeuvring area. That part of an aerodrome to be
used forthe take-off, landing and taxiing of aircraft,
excluding aprons.
 Movement area. That part of an aerodrome to be
used for the take-off, landing and taxiing of aircraft,
consisting of the manoeuvring area and the apron(s).
Aerodromes
Definitii
 Near-parallel runways. Non-intersecting runways
whose extended centre lines have an angle of
convergence/ divergence of 15 degrees or less.
 Non-instrument runway. A runway intended for the
operation of aircraft using visual approach
procedures.
 Obstacle. All fixed (whether temporary or
permanent) and mobile objects, or parts thereof, that
are located on an area intended for the surface
movement of aircraft or that extend above a defined
surface intended to protect aircraft in flight.
Aerodromes
Definitii
 Obstacle free zone (OFZ). The airspace above the
inner approach surface, inner transitional surfaces,
and balked landing surface and that portion of the
strip bounded by these surfaces, which is not
penetrated by any fixed obstacle other than a low-
mass and frangibly mounted one required for air
navigation purposes.
 Pavement classification number (PCN). A number
expressing the bearing strength of a pavement for
unrestricted operations.
Aerodromes
Definitii
 Runway. A defined rectangular area on a land
aerodrome prepared for the landing and take-off of
aircraft.
 Runway end safety area (RESA). An area
symmetrical about the extended runway centre line
and adjacent to the end of the strip primarily intended
to reduce the risk of damage to an aeroplane
undershooting or overrunning the runway.
 Runway guard lights. A light system intended to
caution pilots or vehicle drivers that they are about to
enter an active runway.
Aerodromes
Definitii
 Runway-holding position. A designated position
intended to protect a runway, an obstacle limitation
surface, or an ILS/ MLS critical/sensitive area at
which taxiing aircraft and vehicles shall stop and
hold, unless otherwise authorized by the aerodrome
control tower.
 Runway strip. A defined area including the runway
and stopway, if provided, intended:
a) to reduce the risk of damage to aircraft running
off a runway; and
b) to protect aircraft flying over it during take-off or
landing operations.
Aerodromes
Definitii
 Runway visual range (RVR). The range over which
the pilot of an aircraft on the centre line of a runway
can see the runway surface markings or the lights
delineating the runway or identifying its centre line.
 Safety management system. A system for the
management of safety at aerodromes, including the
organizational structure, responsibilities, procedures,
processes and provisions for the implementation of
aerodrome safety policies by an aerodrome operator,
which provides for control of safety at, and the safe
use of, the aerodrome.
Aerodromes
Definitii
 Shoulder. An area adjacent to the edge of a
pavement so prepared as to provide a transition
between the pavement and the adjacent surface.
 Sign.
a) Fixed message sign. A sign presenting only
one message.
b) Variable message sign. A sign capable of
presenting several pre-determined messages or
no message, as applicable.
 Signal area. An area on an aerodrome used for the
display of ground signals.
Aerodromes
Definitii
 Slush. Water-saturated snow which with a heel-and-
toe slapdown motion against the ground will be
displaced with a splatter; specific gravity: 0.5 up to
0.8.
 Snow (on the ground).
a) Dry snow. Snow which can be blown if loose or,
if compacted by hand, will fall apart again upon
release; specific gravity: up to but not including
0.35.
b) Wet snow. Snow which, if compacted by hand,
will stick together and tend to or form a snowball;
specific gravity: 0.35 up to but not including 0.5.
Aerodromes
Definitii
c) Compacted snow. Snow which has been
compressed into a solid mass that resists further
compression and will hold together or break up
into lumps if picked up; specific gravity: 0.5 and
over.
 Stopway. A defined rectangular area on the ground
at the end of take-off run available prepared as a
suitable area in which an aircraft can be stopped in
the case of an abandoned take-off.
Aerodromes
Definitii
 Taxiway. A defined path on a land aerodrome
established for the taxiing of aircraft and intended to
provide a link between one part of the aerodrome
and another, including:
a) Aircraft stand taxilane. A portion of an
apron designated as a taxiway and intended to
provide access to aircraft stands only.
b) Apron taxiway. A portion of a taxiway system
located on an apron and intended to provide a
through taxi route across the apron.
Aerodromes
Definitii
c) Rapid exit taxiway. A taxiway connected to a
runway at an acute angle and designed to allow
landing aeroplanes to turn off at higher speeds
than are achieved on other exit taxiways thereby
minimizing runway occupancy times.
 Taxiway strip. An area including a taxiway intended
to protect an aircraft operating on the taxiway and to
reduce the risk of damage to an aircraft accidentally
running off the taxiway.
 Threshold. The beginning of that portion of the
runway usable for landing.
Aerodromes
Definitii
 Touchdown zone. The portion of a runway, beyond
the threshold, where it is intended landing aeroplanes
first contact the runway.
 Usability factor. The percentage of time during
which the use of a runway or system of runways is
not restricted because of the cross-wind component.
Aerodromes
Aplicabilitate
 Interpretarea unora dintre specificatiile standadelor
de aerodrom poate fi realizata NUMAI de CAA a
Statelor in a caror jurisdictie se afla aerodromul.
 Specificatiile standardelor de aerodrom trebuie
aplicate oricarui aerodrom deschis utilizarii publice
daca nu este specificat altfel in documente emise de
CAA si notificate ICAO.
 Specificatiile standardelor cuprinse in Anexa 14 ICAO
Volum I sunt aplicabile aerodromurilor declarate pe
sol ,heliporturilor atit cit acestea pot fi aplicabile
(tinind cont de specificul dimensional si functional al
acestora) si nu se aplica stolporturilor. (STOL)
Aerodromes
Certificarea Aerodromurilor
 Incepind din 23 Nov 2003 Statele membre ICAO
trebuie sa certifice aerodromurile deschise
transportului intrenational civil de pasagerisi marfuri
in conformitate cu prevedeile Anexei 14 ICAO si cu
alte documente ICAO relevante.
 Incepind din 24 Nov 2005 aerodromurile certificate

trebuie sa demonstreze functionalitatea unui sistem
de management al sigurantei (SMS)
Aerodromes
Codul de Referinta
 Codul de referinta al uni aerodrom este compus din
un numar de cod si o litera trebuie stabilit in din
considerente de proiectare a aerodromului si trebuie
determinat in functie de caracterisiticile tipului de
aeronave caruia aerodromul ii este destinat.
Aerodromes
Codul de Referinta
Aerodromes
Aerodromes
DATE PRIMARE
ALE INFRASTRUCTURII
DE AERODROM
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Date aeronautice
 Determinarea si raportarea datelor aeronautice
privind aerodromul trebuie sa respecte cerintele de
acuratete si integritate specificate in tabele 1-5
respectind procedurile de calitate ale sistemului.
 Cerintele de acuratete (precizie) pentru date
aeronautice trebuie sa se bazeze pe un nivel de
incredere de 95% iar din acest punct de vedere se
identifica urmatoarele tipuri de date pozitionale:
 Puncte supravegheate (ex. prag pista),
 Puncte calculate (calcul matematic al punctelor in

spatiu utilizind coordonatele punctelor)
 Puncte declarate (ex.puncte de delimitare a
regiunii de informare zbor(FIR)).
Aerodromes
Date aeronautice
 a) date critice,
 nivel de integritate 1 × 10-8:
 probabilitate mare de a pune in pericol zborul sau a duce la
catastrofa atunci cind sunt afectate de erori peste cele
admise.
 b) date esentiale,
 probabilitate mica de a pune in pericol zborul sau a duce la
catastrofa atunci cind sunt afectate de erori peste cele
admise.
 c) date de rutina,
 probabilitate extrem de mica de a pune in pericol zborul
sau a duce la catastrofa atunci cind sunt afectate de erori
peste cele admise.
Aerodromes
Date aeronautice
 Coordonatele geografice privind longitudinea si
latitudinea trbuie determinate si raportate in sistemul
World Geodetic System — 1984 (WGS-84)
 Se constituie din urmatoarele tipuri:
 Longitudine si Latitudine
 Inaltime a solului (elevatie) , inaltime de la sol
(obstacole) , altitudine (inaltime in spatiu)

 Declinatie magnetica
 Unghiuri
 Lungimi ,distante, dimensiuni

Aerodromes
Table 1.
Latitude and longitude
Date aeronautice
Latitude and longitude Accuracy Accuracy
Data type Integrity
30 m routine
Aerodrome reference point surveyed/calculated 1 × 10-3
3m essential
NAVAIDS located at the aerodrome surveyed 1 × 10-5
Obstacles in the circling area and 3m essential
at the aerodrome surveyed 1 × 10-5
Significant obstacles in the approach and 3m essential
take-off area surveyed 1 × 10-5
1m critical
Runway threshold surveyed 1 × 10-8
Runway end 1m critical
(flight path alignment point) surveyed 1 × 10-8
1m critical
Runway centre line points surveyed 1 × 10-8
0.5 m essential
Taxiway centre line points surveyed 1 × 10-5
0.5 m routine
Aircraft stand-points/INS check-points. surveyed 1 × 10-3
Aerodromes
Table 2
Elevation / Altitude / Height
Date aeronautice
Elevation / altitude / height Accuracy Classification
Data type Integrity
Aerodrome elevation 0.5 m or 1 ft essential
surveyed 1 × 10-5
WGS-84 geoid undulation at aerodrome 0.5 m or 1 ft essential

elevation position. surveyed 1 × 10-5
Runway threshold, non-precision 0.5 m or 1 ft essential
approaches. surveyed 1 × 10-5
WGS-84 geoid undulation at runway 0.5 m or 1 ft essential
threshold, non-precision approaches surveyed 1 × 10-5
0.25 m or 1 ft critical
Runway threshold, precision approaches surveyed 1 × 10-8
WGS-84 geoid undulation at runway 0.25 m or 1 ft critical
threshold, precision approaches surveyed 1 × 10-8
Obstacles in the approach and take-off 1 m or 1 ft essential
areas surveyed 1 × 10-5
1 m or 1 ft essential
Obstacles in the circling areas and
at the aerodrome surveyed 1 × 10-5
Distance measuring equipment/precision 3 m (10 ft) essential

(DME/P) surveyed 1 × 10-5
Aerodromes
Date aeronautice
Table 3.
Declination and magnetic variation
Declination / variation Accuracy Classification

Data type Integrity
1 degree essential
Aerodrome magnetic variation surveyed 1 × 10-5
1 degree essential
ILS localizer antenna magnetic variation surveyed 1 × 10-5
1 degree essential
MLS azimuth antenna magnetic variation surveyed 1 × 10-5
Aerodromes
Date aeronautice
Table 4.
Bearing
Accuracy Classification
Bearing Data type Integrity
ILS localizer alignment 1/100 degree essential
surveyed 1 × 10-5
MLS zero azimuth alignment 1/100 degree Essential
surveyed 1 × 10-5
Runway bearing 1/100 degree routine
surveyed 1 × 10-3
Aerodromes
Table 5.
Length / Distance / Dimension
Date aeronautice
Length/distance/dimension Accuracy Classification
Data type Integrity
1 m or 1 ft critical
Runway length. surveyed 1 × 10-8
Stopway length. surveyed 1 × 10-8
Landing distance available. surveyed 1 × 10-8
3 m (10 ft) routine
ILS localizer antenna-runway end, distance. calculated 1 × 10-3
ILS glide slope antenna-threshold, 3 m (10 ft) routine
distance along centre line calculated 1 × 10-3
3 m (10 ft) essential
ILS markers-threshold distance. calculated 1 × 10-5
ILS DME antenna-threshold, 3 m (10 ft) essential
3 m (10 ft) routine
MLS azimuth antenna-runway end, distance calculated 1 × 10-3
MLS elevation antenna-threshold, 3 m (10 ft) routine
MLS DME/P antenna-threshold, 3 m (10 ft) essential
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Dimensiuni la aerodrom si alte informatii
colaterale.
 Pista de decolare aterizare:
 azimutul pistei cu precizie de sutime de grad ,
 identificatorul de pista ,
 lungimea ,
 latimea ,
 amplasamentul pragului decalat cu precizie de
1m,
Aerodromes
Date de Aerodrom
 panta,
 tipul de pista ,
 si pentru pistele instrumentale de precizie
existena unei zone libere de obstacole acolo

unde este declarata.
 Banda de pista , RESA , SW
 Lungime
 Tip de suprafata
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Cai de rulare
 Identificatorul caii de rulare,
 Latime ,
 Tipul de suprafata;
 Platforme
 Tipul de suprafata
 Pozitiile de stationare (standuri)
 Delimitarile zonei asigurate cu control al traficului

aerian la aerodrom.
 Clearway
 Lungime cu precizie de 1 m
 Profilul solului.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Mijloace vizuale pentru procedura de apropiere
iluminare marcaje alte mijloace de ghidare si
control la cai de rulare si platforme inclusiv pozitii
de asteptare barete stop si amplasamentul
respectiv tipul VDGS (visual docking guiding
system)
 Amplasamenul si frecventa radio pentru fiecare
locatie a punctului de verificare VOR de aerodrom
 Amplasamentul si elementele de identificare
pentru fiecare ruta standard de utilizare a cailor de
rulare declarata.
 Locatia si coordonatele cu precizie de 1 m pentru
indicatorul de directie si de panta.(ILS) sau azimut
si elevate al antenei aferente pistei.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Punctul de referinta de aerodrom
 Este definit ca o localizare geografica
desemnata a aerodromului.
 Este situat in apropierea centrului geometric

initial sau prevazut al aerodromului
 Este masurat si comunicat autoritatii

responsabile cu Serviciile de informare
asutica
ide
se,minute
cunde
Aero
in gr
na
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Punctul de verificare a corectitudinii indicatiilor
altimetrului.
• Se amplaseaza de regula pe traseul de rulaj
inainte de decolare.
• Pot fi declarate unul sau mai multe puncte de

calare a altimetrului.
• Zone ale pistei sau ale platformei de stationare
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Altitudinea unui aerodrom
 Reprezinta cota cea mai inalta suprafetei de

aterizare a aerodromului
 Se masoara cu precizie de ½ m sau de ½ foot
si se communica serviciilor de informatii
aeronautice pentru piste non instrumentale.
 Precizia de masurare trebuie sa fie de ¼ m
pentru piste instrumentale.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Temperatura de referinta
 Reprezinta media lunara a temperaturilor maxime

zilnice ale lunii celei mai calde a anului.
 Se determina multianual.
 Se masoara in grade Celsius
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Capacitatea portanta a soselelor aeronautice.
 Rezistenta mecanica a PDA trebuie determinata si
raportata.
 Se aplica numai pentru piste destinate
aeronavelor cu MTOW >5700kG.

 Se caracterizeaza prin :
- a) numarul de clasificare al soselei (PCN);
- b) tip de sosea considerata pentru

determinarea numerelor(ACN-PCN);
 Flexibila (asfalt)
 Rigida (beton)
Aerodromes
Date de Aerodrom
- c) categoria de rezistenta a terenului de
baza
 Inalta rezistenta (A)
 Medie rezistenta (B)
 Rezistenta redusa (C)
 Rezistenta foarte redusa (D)
- d) presiunea maxim admisa in pneuri
- e) metoda tehnica de evaluare
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Numarul de clasificare al soselei aeronautice
semnifica faptul ca o aeronava (avind o anumita
valoare a ACN)PCN poate opera pe pista
caracterizata de acest coeficient (avind o anumita
valoare a PCN) cu conditia respectarii conditiilor
privind presiunea in pneuri respectiv greutatea
aeronavei.
 Raportarea PCN se face cu o precizie de +/- 10%
din valoarea totala a acesutia.
Aerodromes
Date de Aerodrom
Pavement type for ACN-PCN

Code
determination:
Rigid pavement R
Flexible pavement F
Aerodromes
Date de Aerodrom
Subgrade strength category: Code
High strength: characterised by a K value of 150 MN/m3 and
representing all K values above 120MN/m3 for rigid pavements,
and by CBR 15 and representing all CBR values above 13 for
flexible pavements. A
Medium strength: characterised by a K value of 80 MN/m3 and
representing a range in K of 60 to 120 MN/m3 for rigid pavements,
and by CBR 10 and representing a range in CBR of 8 to 13 for
flexible pavements. B
Low strength: characterised by a K value of 40 MN/m3 and
representing a range in K of 25 to 60 MN/m3 for rigid pavements,
and by CBR 6 and representing a range in CBR of 4 to 8 for
flexible pavements. C
Ultra low strength: characterised by a K value of 20 MN/m3 and
representing all K values below 25 MN/m3 for rigid pavements,
and by CBR 3 and representing all CBR values below 4 for flexible
pavements. D
Aerodromes
Date de Aerodrom
Maximum allowable tyre pressure category: Code

High: no pressure limit W
Medium: pressure limited to 1.50 MPa X
Low: pressure limited to 1.00 MPa Y1
Low: pressure limited to 0.80 MPa Y2
Very low: pressure limited to 0.50 MPa Z
Aerodromes
Date de Aerodrom
Evaluation method: Code

Technical evaluation: representing a specific study of the
pavement characteristics and application of pavement
behaviour technology. T
Using aircraft experience: representing knowledge of the
specific type and mass of aircraft satisfactorily being
supported under regular use. U
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Exemple:
 PCN 80/R/B/W/T
 PCN 50/F/A/Y/U
 PCN 40/F/B/0.80 MPa/T
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Numarul de Clasificare al Aeronavei (ACN) este
specific tipului de aeronava si variaza functie de tipul
soselei aeronautice (R/F) .Limitele de greutate ale
aeronavei (kg) sunt MTOW (maximum take-off weight)
si OWE (operating weight empty). TP reprezinta
valoarea presiunii de operare in pneuri. Configuratia
trenului principal poate fi :
 single (S)
 dual (D)
 dual tandem (DT)
 dual triplu (TT).
Aerodromes
Date de Aerodrom
ACN
Aircraft MTOW Flexible Pavement Subgrade Rigid Pavement Subgrade k in
Type /Main OWE CBR% MN/m3
wheel TP
A B C D A B C D
15 10 6 3 k150 k80 k40 k20
A300-B4 165900 47 52 63 82 42 50 60 69
DT 88505 21 22 26 34 19 21 25 29
1240
Aerodromes
Date de Aerodrom
ACN
wheel TP
A B C D A B C D
15 10 6 3 k150 k80 k40 k20
ATR 43-200 15770 7.1 8 9.3 10 8.6 9.1 9.6 10
D 9609 3.9 4.4 4.8 5.9 4.7 5.1 5.4 5.7
744
Aerodromes
Date de Aerodrom
ACN
wheel TP
A B C D A B C D
15 10 6 3 k150 k80 k40 k20
B737-200 53410 27 28 32 36 30 32 34 35
D 27290 12.6 12.7 13.8 16 14 15 15.5 16
1145
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Distante declarate
 distanta disponibila pentru rulare la decolare ;

(TORA)
 distanta disponibila de decolare ;(TODA)
 distanta disponibila de accelerare frinare;(ASDA)
 distanta disponibila de aterizare . (LDA)
 Distantele declarate reprezinta o combinatie dintre

lungimea efectiva a pistei si portiunile stopway (SW)
si clearway acolo unde sunt declarate (CW)
Aerodromes
Date de Aerodrom
 SW
 Prelungire suplimentara a pistei betonate utilizata
pentru oprirea din rulaj a aeronavei in procesul de
aterizare.
 CW
 Suprafata de teren continuta in banda de pista pe
care aeronava aflata in proces de decolare o
survoleaza pina la atingerea unei inaltimi de
35ft.(10,668m)
 Poate include SW.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 TORA
 Se defineste ca fiind lungimea pistei disponibile
unei aeronave pentru a rula pina in momentul

desprinderii de la sol.
 Reprezinta lungimea maxima a unei piste.
 Portiunile Clearway si Stopway nu sunt incluse.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 TODA
 Se defineste ca lungime disponibila a pistei
necesara decolarii din momentul inceperii rulajului
si pina la atingerea inaltimii de 35 ft (10,668m)
 Se compune din lungimea pistei la care se adauga
lungimea CW.
 Acolo unde nu este declarata CW TODA culrinde
lungimea totala a pistei la care se adauga
portiunea aferenta benzii de pista(pe directia de
decolare)
Aerodromes
Date de Aerodrom
 ASDA
 Se defineste ca lungimea disponibila pentru
decolare plus lungimea oricarei portiuni SW.

 Lungimea CW nu este inclusa.
 LDA
 Lungime a pistei disponibila pentru aterizarea
aeronavelor.
 Originea LDA se afla la pragul pistei.
 Nu cuprinde CW sau SW.
Aerodromes
Date de Aerodrom
Aerodromes
Date de Aerodrom
Aerodromes
Date de Aerodrom
Aerodromes
Date de Aerodrom
Aerodromes
Date de Aerodrom
TODA is only usable where the minimum obstacle-free gradient from the end
of the clearway is equal to or less than the climb performance of the aeroplane.
x % (acesta trebuie sa fie mai mic decit panta de decolare al

aeronavei)
Aerodromes
Date de Aerodrom
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Starea suprafetei de miscare si a facilitatilor
aferente acesteia.
 Informatiile privind starea suprafetei de miscare si
starea de operabilitate a facilitatilor aferente
acesteia trebuie transmise operativ ATC pentru a
se asigura informarea echipajelor aeronavelor ce
urmeaza sa decoleze sau sa aterizeze la
aerodrom.
 Informatiile trebuie mentinute “up to date” iar orice

schimbare trebuie raportata.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Principalele elemente ce fac obiectul acestei raportari
sunt:
 Lucrari de constructie sau intretinere pe suprafata
de miscare
 Degradari mecanice ( fisuri / sfarimari) pe pista
/cai de rulare / platforme.
 Zapada slush sau gheata pe pista /cai de rulare /
platforme.
 Apa pe pista /cai de rulare / platforme.
 Troiene de zapada in zona de siguranta a pista

/cai de rulare / platforme.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Lichide de degivrare / antigivrare pe pista /cai de
rulare / platforme.
 Alte pericole temportare inclusiv la pozitiile de
stationare ale aeronavelor.
 Defectarea sau operarea intermitenta a unor
componente sau in integralitatea sa a Sistemului
de Mijloace Vizuale la aerodrom.
 Defecte ale Sistemului Principal sau Secundar de
alimentare cu energie electrica.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Valoarea coeficientului minim de frinare
 Se vor asigura informatii privind valoarea efectiva
a coeficientului de frinare pe pista si tipul de
echipament cu care se realizeaza masurarea
acestei valori.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Salvare si stingere incendii
 Informatiile privind nivelul de protectie la incendii
al aerodromului trebuie raportate.
 Modificari ale nivelului de protectie se raporteaza
operativ.
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Sistemul vizual de indicare a pantei de aterizare
(PAPI / APAPI / VASIS)
 Vor fi raportate urmatoarele elemente:
 Indicativul capatului de pista asociat sistemului;
 Tipul de sistem vizual de indicare al pantei
 Locatia (stinga / dreapta)
Aerodromes
Date de Aerodrom
 Coordonarea intre autoritatea de aerodrom si si
(AIS) serviciile de informare aeronautica.
 Pentru a se asigura operativitatea veridicitatea si
mentinerea la zi a informatiilor privind datele de
aerodrom trebuie incheiate documente de
colaborare intre entitatile specificate in scopul
raportarii operative a :
 Conditiilor la aerodrom
 Starea de operativitate a aerodromului inclusiv
a facilitatilor aferente operarii.

 Orice alte informatii considerate oportune in
scopul orearii in siguranta a aeronavelor.

Aerodromes
Aerodromes
CARACTERISTICI FIZICE
ALE INFRASTRUCTURII
DE AERODROM
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
Piste de decolare aterizare
Acostamentul pistei
Suprafete de intoarcere pe pista
Banda de pista
Suprafete de siguranta la capatul pistei(RESA)
Clearways (CW)
Stopways (SW)
Zona de operare a radioaltimetrului
Cai de rulare
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
Acostamentul cailor de rulare
Banda caii de rulare
Distante de separare
Pozitii de astpetare
pentru intrare la pista ,
pozitii intremediare de asteptare
pozitii de astptare la cai de serviciu.
Platforme
Pozitia izolata de stationare
Facilitati de-icing / anti -icing
Aerodromes
Clasificare piste
Piste la vedre - Visual Runways
Piste Non Precizie - Non-precision instrument

runways
Piste de precizie - Precision instrument runways,
Aerodromes
Piste la vedre - Visual Runways
Sunt de regula piste naturale (inierbate) cu criblura ,
asfaltate sau betonate intilnite pe aerodromurile mici
Marcajele uzuale pentru aceste piste sunt:
cele de prag
Cele ale axului longitudinal al pistei
Cele ale identificatorului de pista.
Although there are usually no markings on a visual

runway they may have threshold markings,
designators, and centerlines.
Nu dispun de echipamente care a sustina proceduri
instrumentale de aterizare.
In mod uzual nu dispun de comunicatii sol aer.
Aerodromes
Piste Non Precizie - Non-
precision instrument runways
Sunt utilizate la aerodromuri mici sau medii.
Functie de tipul de suprafatat de rulare pot dispune
de :
Marcaje de prag
Marcaje de identificare pista
Marcaj al axului longitudinal al pistei
Marcaj al punctului de tinta ( 350 m sau 457 m de
prag)(1000 – 1500 ft)
Asigura informare privind pozitia orizontala a
aeronavei prin :
NDB Non directional beacon
VOR VHF omnidirectional range
GPS Global Positioning System
Aerodromes
Piste de precizie - Precision
instrument runways
Sunt intilnite la aerodromuri de dimensiuni medii sau
mari si in mod obisnuit dispun :
Ca elemente de infrastructura de :
Suprafete de oprire (Stopway)
Prelungiri de protectie la jetul motoarelor
Ca elemente de marcare de:
Marcaje de identificare a pistei
Marcaje de prag
Marcaje marginale si axiale
Marcaje ale punctului de tinta
Marcaje ale zonei de contact ( Touchdown )
Aerodromes
Piste de precizie - Precision
instrument runways
Pistele de precizie asigura informatii pentru
apropierea instrumentala :
ILS – Instrument Landing System
MLS Microwave Landing System
Aerodromes
Numarul si orientarea pistelor
Factori de influenta:
Factorul de uzabilitate detreminat de distributia
vinturilor predominante.
Alinierea pistei in scopul asigurarii condintiilor de
apropiere pentru aterizare ale aeronavelor
(suprafata de apropiere / obstacole)
In cazul pistelor instrumentale se acorda o atentie
deosebite suprafetei pe care o survoleaza
aeronavele in procedura de apropiere folosind
instrumente sau in cazul ratarii apropierii
instrumentale.
Aerodromes
Numarul si orientarea pistelor la un aerodrom
trebuie sa asigure un factor de uzabilitate de cel
putin 95 % pentru aeronavele de referinta de
operare.
Amplasamentul si orientarea pistelor la un
aerodrom trebuie sa tina cont de traiectul de
decolare si aterizare al aeronavelor astfel incit sa
se reduca interferenta cu zonele rezidentiale
existente si viitoare pentru a se diniminua nivelul
de poluarea sonora al acestora.
Aerodromes
Alegera orientarii pistei functie de maximum valorii
pemise pentru vintul lateral.
In stabilirea orientarii pistei trebuie sa se respecte
urmatoarele cerinte privind existenta vintului

lateral acesta ne trebuind sa depaseasca la
aterizare valori de :
37 km/h (20 kt) in cazul aeronavelor a caror
lungime a cimpului de referinta este mai mare

sau egala cu 1500 m, exceptie facind cazul
pistelor cu frinare slaba in care limita valorii
vintului lateral nu trebuie sa depaseasca 35
km/h(13kt) Aerodromes
24 km/h (13 kt) in cazul aeronavelor avind
lungimea cimplului de referinta de 1200 -1500
m
19 km/h (10 kt) in cazul aeronavelor avind
lungimea cimplului de referinta este mai mica
de 1200m
Aerodromes
Amplasamentul pragului pistei.
Pragul de pista se declara de regula la fiecare

extremitate a pistei daca din considerente de
operare nu este necesara o alta locatie.
Atunci cind se impune decalarea temporara sau

permanenta a unui prag de pista de la locatia
normala a acestuia se vor considera urmatoarele
elemente:
Aerodromes
Cind decalarea este impusa de scoaterea din
serviciu a unei portiuni de pista trebuie
asigurata o distanta de minim 60 m de la
acesta libera de orice obstacol si curata pina la
zona socasa din serviciu.
Suplimentar trebuie asigurata functionalitatea

suprafetei de siguranta la capat de pista
(RESA).
Aerodromes
Pista principala
Lungimea ce trebuie asigurata unei piste
principale trebuie:
sa raspunda cerintelor operationale ale
aeronavei de referinta si
nu trebuie sa fie mai scurta decit lungimea
determinata prin aplicarea corectiilor pentru

conditiile locale corespunzatoare asigurarii
opeabilitatii si performantelor aeronavelor
relevante.(alteledecit aeronava de referinta)
Aerodromes
Nota 1 – Specificatiile nu trebuie in mod obligatoriu
sa asigure conditii de operare ale aeronavei critice la
valoarea MTOW
Nota 2 - Ambele cerinte impuse de procesul de

decolare sau aterizare vor fi luate in considerare la
determinarea lungimii pistei considerindu-se
realizarea acestora in ambele directii de opoerare ale
pistei.
Aerodromes
Nota 3 – Conditiile locale care trebuie considerate in
determinarea lungimii pistei include:
Elevatia pistei
Temperatura
Panta pistei
Umiditatea
Caracteristicile suprafetei pistei.
Aerodromes
Pista secundara
Lungimea unei piste secundare se determina
similar cu cazul unei piste principale cu exceptia in

care aceasta este necesara pentru utilizare numai
de aeronave care au nevoie sa utilizeze aceasta
pista suplimentar altor piste existente in scopul
realizarii unei uzabilitati de minim 95 %
Aerodromes
Piste cu Stopway (SW) si Clearway(CW)
Acolo unde o pista este asociata cu prelungiri de
tipul SW sau CW lungimea mai mica a acesteia
decit cea determinata conform prevederilor
specificate anterior poate fi considerata
acceptabila dar in aceasta situatie orice
combinatie de lungimi intre cea a pistei cea a
stopway si cea a clearway trebuie sa permita
respectarea cerintelor de operare (decolare /
aterizare) ale tipurilor de aeronave pe care pista
urmeaza sa le deserveasca.
Aerodromes
Latimea pistei
Aerodromes
Distante minime intre pistele paralele.
Pentru piste paralele non instrumentale cu
utilizare simultana distanta dintre axele

longitudinale ale acestora trebuie sa fie de :
210 m acolo unde cel mai mare numar de cod
este 3 sau 4;
este 2;
este 1.
Aerodromes
Pentru piste paralele instrumentale cu utilizare
simultana distanta dintre axele longitudinale ale
acestora trebuie sa fie de :
1030 m pentru apropieri paralele independente;
915 m pentru apropieri paralele dependente;
760 m pentru decolari paralele independente.
760 m pemtru operatii paralele segregate
Aerodromes
Pante ale pistei
Pante longitudinale
Panta longitudinala medie a unei piste definite
prin impartirea diferentei dintre elevatia maxima

si minima de-a lungul axului longitudinal al
pistei si lungimea acesteia nu trebuie sa fie
mai mare de:
1 % daca cifra de cod a pistei este 3 sau 4
2 % daca cifra de cod a pistei este 1 sau 2
Aerodromes
Pante transversale
1,5 % acolo unde litera de cod este C ,D ,E F.
2 % acolo unde litera de cod este A,B.
Aerodromes
Acostamentul pistei
Acostamentul pistei
Reprezinta suprafete adiacente pistei de o parte si
de alta a acesteia pe toata lungimea sa.
Pentru piste cu litera de cod F latimea totala a
pistei inclusiv acostamentul nu trebuie sa fie mai
mica de 75 m
Pentru piste avind litera de cod D sau E latimea
totala a pistei inclusiv acostamentul nu trebuie sa
fie mai mica de 60 m
Aerodromes
Acostamentul pistei
Caracteristici :
Trebuie sa dispuna de latime egala pe ambele
laturi ale pistei.

Panta trebuie sa fie spre exteriorul pistei.
Trebuie sa reziste la eroziunea produsa de
efectul de jet al motoarelor

Trebuie sa suporte rulajul unei aeronave care
iese din pista

Trebuie sa asigure o racordare continua intre
spurafata sa si cea a pistei.

Aerodromes
Acostamentul pistei
Panta transversala a acostamentului nu trebuie sa fie
mai mare de 2,5 %
Aerodromes
Acolo unde capatul unei piste nu este deservit de o
cale de rulare iar litera de cod a acesteia este D , E
sau F trebuie prevazuta o suprafata de intoacere pe
pista.
Aerodromes
Distanta minima dintre roata extrioara a trenului
principal al aeronavei si conturul de delimitare al
suprafetei de introarcere functie de litera de cod a
pistei trebuie sa fie de:
* Daca suprafata de intoarcere va fi utilizata numai de aeronave avind

ecartament de max 18 m raza de intoarcere va fi de 3.0 m
Aerodromes
Banda de pista
O pista si suprafata de oprire asociata acesteia (SW)
trebuie inclusa centrat intr-o suprafata numita banda
de pista.
Aceasta suprafata (“zona de siguranta”) trebuie sa
asigure:
Protejarea aeronavei de coliziunea accidentala cu
alte obiecte pe timpul rulajului sau survolului pistei
Conditii de rezistenta a solului care sa permita
evolutia aeronavei in cazul iesirii accidentale din
pista.
Pista non instrumentala
Aerodromes
Banda de pista
Pista instrumentala
non precizie
Pista instrumentala
non precizie (CAT I , II , III.)
Aerodromes
Banda de pista
Suprafata de survol Suprafata prelucrata
(flyover area) (graded area)
Aerodromes
Banda de pista
Lungimea benzii de pista
Banda de pista se extinde in raport cu un prag al

unei piste si pina dupa capatul suprafetei Stopway al
acesteia pe o distanta de cel putin:
60 m acolo unde numarul de cod este 2,3 sau 4;
60 m acolo unde numarul de cod este 1 si pista
este instrumentala
30 m acolo unde numarul de cod este 1 si pista
este non instrumentala
Aerodromes
Banda de pista
Nici un obiect mobil nu trebuie sa se afle in
aceasta zona pe timpul decolarii sau aterizarii
aeronavelor.
Latimea benzii de pista
Piste instrumentale
Banda de pista se extinde simetric in raport cu

axul longitudinal al piste pe o distanta de minim
150 m acolo unde codul numeric este 3 sau 4;
75 m acolo unde codul numeric este 1 sau 2
to level off to a smooth horizontal or sloping surface

Aerodromes
Banda de pista
Piste non instrumentale
Banda de pista se extinde simetric in raport cu
axul longitudinal al piste pe o distanta de minim:
75 m acolo unde codul numeric este 3 sau 4;

40 m acolo unde codul numeric este 2
30 m acolo unde numarul de cod este 1
Suprafata benzii de pista trebuie sa asigure o

racordare lina cu toate portiunile de pista pe care
le inconjoara.
Aerodromes
Banda de pista
Distantele minime ale pozitiei de asteptare pentru
intrare la pista, ale pozitiei intermediare de asteptare
sau a pozitiei de asteptare pe calea de serviciu fata
de axul longitudinal al unei piste.
Aerodromes
Banda de pista
Portiunea benzii de pista pe o lungime de 30 m fata
de prag trebuie prelucrata astfel incit sa suporte
fenomenul de eroziune produs de jetul motoarelor.
Pante ale benzii de pista
Pante longitudinale
Valoarea pantei longitudinale nu trebuie sa
depaseasca valori de :
1.5 % acolo unde numarul de cod este 4;
1.75 % acolo unde numarul de cod 3;
2 % acolo unde numarul de cod este 1 sau 2.
Aerodromes
Banda de pista
Pante transversale
Pantele transversale trebuie sa nu permita
acumularea de ape pluviale pe suprafata sa
valorile pantei trebuind sa fie nu mai mari de:
2.5 % acolo unde numarul de cod este 3
sau 4; and
3 % acolo unde numarul de cod este 1 or 2;
cu exceptia unei portiuni de 3m fata de latura

lunga a pistei pe care se permite o panta de
pina la 5 % in scopul asigurarii scurgerii apei
de pe pista.
Aerodromes
Banda de pista
Suprafata prelucrata (graded area) a benzii de
pista.
Reprezinta suprafata prelucrata mecanic (tasata si
netezita si inspectata periodic) pentru a suporta
presiuna pneurilor unei aeronave la iesirea
accidentala a acesteia din pista.
Latimea suprafetei prelucrate se extinde simetric
in raport cu axul longitudinal al piste avind
valoarea de minim:
Aerodromes
Banda de pista
Obiecte pe banda de pista
Banda de pista trebuie sa fie libera de obstacole

cu exceptia mijloacelor vizuale necesare ghidarii
aeronavelor sau vehicolelor.
Toate obiectele fixe admise in banda de pista

trebuie sa fie de masa redusa si sa fie fixate pe
suporti frangibili.
Aerodromes
Suprafete de siguranta la capatul
pistei(RESA)
Suprafata de siguranta la capat de pista.(Runway
End Safety Areas)
Suprafata de siguranta la capat de pista isi are

originea la capatul benzii de pista si se declara
pentru ambele capete ale pistei in urmatoarele
conditii:
La piste cu numar de cod 3 sau 4

La piste cu numar de cod 1 sau 2 si pistele sunt
instrumentale.
Aerodromes
pistei(RESA)
Dimensiuni RESA
RESA se extinde de la captul benzii de pista si
trebuie sa dispuna de o lungime de minim 90 m.
Atit cit este posibil aceasta lungime este de dorit

sa fie de pina la :
240 m pentru piste avind numar de cod 3 sau 4
120 m pentru piste avind numar de cod 1 sau 2
Latimea RESA trebuie sa dispuna de o latime

minima egala cu dublul latimii pistei pe care o
deserveste.
Aerodromes
pistei(RESA)
Atit cit este posibil aceasta latime este de dorit sa fie
egala cu latimea surafetei prelucrate apartinind benzii
de pista.
RESA trebuie sa confere o suprafata prelucrata si

libera de obstacole pentru a se evita afectarea
majora a sigurantei unei aeronave in situatia unei
evolutii care sa depaseasca dimensiunile pistei.
Aerodromes
pistei(RESA)
Pante ale RESA
Pantele RESA nu trebuie sa intersecteze
suprafata pantei de apropiere pentru aterizare sau
suprafata pantei de decolare.
Pante longitudinale
Panta longitudinala a RESA nu trebuie sa
depaseasca 5 % evitindu-se treceri abrupte de

la o valoare la alta a pantei.
Aerodromes
pistei(RESA)
Pante transversale
Panta transversala a RESA nu trebuie sa
depaseasc 5 % .Tranzitia intre diverse valori

ale pantei rebuie sa fie cit mai lina cu putinta.
Rezistenta mecanica a RESA

RESA trebuie sa asigure prin prelucrare rezistenta
mecanica necesara unei iesiri accidentale din pista a
aeronavelor sau a interventiei mijloacelor de stingere
a incendiilor.
Aerodromes
Clearways
Clearway se poate fi considerat ca fiind spatiul
delimitat un plan inclinat de forma dreptungiulara liber
de obstacole care sa asigure evolutia in decolare a
aeronavei dupa desprinderea de la sol si pina la
atingerea altitudinii de 35 ft(10.7m) si un plan
orizontal care contine axul longitudinal al pistei.
Localizare
Originea Clearway trebuie sa se afle intotdeauna
la capatul TORA (Take Off Run Available)
Lungime
Lungimea Clearway nu trebuie sa depaseasca
jumatate din lungimea TORA.
Aerodromes
Clearways
Latime
Latimea Clearway trebuie sa fie de minim 75 m de
o pate si de alta a axului longitudinal a pistei.
Pante ale Clearway

Panta clearway trebuie sa fie de mimim 1.25 %
limita inferioara a acesteia fiind un plan orizontal
care:
Este perpendicular pe un plan vertical continind
axul longitudinal al pistei
Trece printr-un punct localizat la captul TORA.
Aerodromes
Clearways
Aerodromes
Clearways
Obiecte in Clearway
Clearway trebuie sa fie libera de obstacole cu
exceptia mijloacelor vizuale sau de navigatie

necesare ghidarii aeronavelor sau vehicolelor.
Toate obiectele fixe admise in zona Clearway
trebuie sa fie de masa redusa si sa fie fixate pe

suporti frangibili.
Aerodromes
Stopways
Stopway reprezinta o prelungire suplimentara a pistei
betonate utilizata pentru oprirea din rulaj a aeronavei
in procesul de aterizare.
Latimea Stopway
Latimea Stopway trebuie sa dispuna de aceeas
valoare cu cea a pistei careia ii este asociata.
Pantele Stopway
Pantele Stopway trebuie sa respecte cerintele
pentru cele ale pistei de decolare aterizare:
Aerodromes
Stopways
Pante longitudinale:
Valoarea pantei longitudinale nu trebuie sa

depaseasca valori de :
1.5 % acolo unde numarul de cod este 4;

1.75 % acolo unde numarul de cod 3;
2 % acolo unde numarul de cod este 1 sau
2.
Aerodromes
Stopways
Pante transversale
Pantele transversale trebuie sa nu permita
acumularea de ape pluviale pe suprafata sa
valorile pantei trebuind sa fie nu mai mari de:
2.5 % acolo unde numarul de cod este 3
sau 4; and
3 % acolo unde numarul de cod este 1 or 2;
cu exceptia unei portiuni de 3m fata de latura

lunga a SW pe care se permite o panta de pina
la 5 % in scopul asigurarii scurgerii apei de pe
pista.
Aerodromes
Stopways
Calitatea suprafetei SW
Coeficientul de frecare al SW trebuie sa fie
comparabil cu cel al pistei asociate.
Aerodromes
Suprafata de operare a
radioaltimetrului
Suprafata de operare a radioaltimetrului.
O suprafata de operare a radioaltimetrului se
declara in zona premergatoare pragului de pista
pe directia de apropiere a oricarei piste de
precizie.
Lungime
Lungimea acestei suprafete trebuie sa fie de
minim 300 m in raport cu pragul pistei in exteriorul
acesteia.
Aerodromes
Suprafata de operare a
radioaltimetrului
Latime
Latimea suprafetei se extinde lateral de ambele
parti ale axului longitudinal al pistei pe o distanta
de 60 m.
Acesata distanta poate fi redusa la 30 m in

conditiile in care studiile aeronautice
demonstreaza ca aceasta reducere nu afecteaza
siguranta zborului.
Aerodromes
Cai de rulare
Caile de rulare trebuie sa sigure deplasarea in
siguranta si cu operativitate a aeronavelor pe
suprafata de miscare a aerodromului.
Ele asigura legatura intre pista de decolare aterizare

si platforma de deservire / stationare a aeronavelor
pe aerodrom.
Aerodromes
Cai de rulare
Latimea cailor de rulare (latime minimain sectiune
transversala)
Aerodromes
Cai de rulare
Distanta dintre rotile exterioare ale trenului de
atreizare si si marginile laterale ale caii de rulare
Aerodromes
Cai de rulare
Raze de curbura
Orice schimbare a directiei unei cai de rulare
trebuie sa se realizeze printr-o curba a carei raze

minime de curbura se determina functie de viteza
de rulaj a aeronavei si nu trebuie sa fie mai mica
de:
Aerodromes
Cai de rulare
Aerodromes
Cai de rulare
Aerodromes
Cai de rulare
Pante longitudinale ale cailor de rulare
Panta longitudinala de-a lungul oricare portiuni a

unei cai de rulare nu trebuie sa fie mai mare de :
1.5 % pentru cai de rulare al caror cod este C,
D, E sau F
3 % daca litera de cod a caii de rulare este A
sau B.
Aerodromes
Cai de rulare
Pante transversale ale cailor de rulare
Panta transversala a oricarei parti a caii de rulare

nu trebuie sa fie mai mica de 1 % in scopul evitarii
acumularii de apa si nu mai mare de :
1.5 % pentru cai de rulare cod C, D, E sau F.
2 % pentru cai de rulare avind codul A sau B.
Aerodromes
Cai de rulare
Vizibilitatea de-a lungul caii de rulare
Vizibilitatea de-a lungul caii de rulare trebuie
asigurata in mod direct de la un punct amplasat

deasupra caii de rulare pe o distanta de minim:
Aerodromes
Caile de rulare avind codul C, D, E sau F utilizate de
aeronave propulsate reactiv trebuie sa fie prevazute
cu acostamente.
Latimea acostamentului.
Latimea acostamentului de fiecare parte a caii
de rulare nu trebuie sa fie mai mica de :
17.5 m pentru cai de rulare cod E/F
7.5 m pentru cai de rulare cod D
3.5 m pentru cai de rulare cod C
Aerodromes
In sectiunile de curbura ale cailor de rulare si la
racordarile acestora cu piste / cai de rulare /
platforme , in care latimea sectiunii este marita
latimea acostamentului nu trebuie sa fie diminuata.
Aerodromes
Caile de rulare trebuie continute in interiorul unor
benzi ale caii de rulare a caror portiuni interioare se
supun prelucrarii.
Latimea benzii caii de rulare de fiecare parte a
axului longitudinal al caii de rulare nu trebuie sa fie

mai mica de :
57.5 m pentru cai de rulare cod F
47.5 m pentru cai de rulare cod E
40.5 m pentru cai de rulare cod D
Aerodromes
26 m pentru cai de rulare cod C
21.5 m pentru cai de ulare cod B
16.23 m pentru cai de rulare cod A.
Aerodromes
Latimea portiunii prelucrate (graded area)a
benzii caii de rulare.
Latimea portiunii prelucrate a caii de rulare de
fiecare parte a axului longitudinal al caii de

rulare nu trebuie sa fie mai mica de :
30 m pentru cai de rulare cod F
22 m pentru cai de rulare cod E
19 m pentru cai de rulare cod D
12. 5 mpentru cai de rulare cod C sau B
11 m pentru cai de rulare cod A

Aerodromes
Obiecte pe banda caii de rulare.
Banda caii de rulare trebuie sa fie libera de
obstacole cu exceptia mijloacelor vizuale sau de
navigatie necesare ghidarii aeronavelor sau
vehicolelor.
Toate obiectele fixe admise in zona benzii caii de
rulare trebuie sa fie de masa redusa si sa fie
fixate pe suporti frangibili.
Inaltimea mijloacelor vizuale amplasate pe banda
caii de rulare trebie sa dispuna de o inaltime care
sa nu permita atigerea de catre palele elicilor.
Aerodromes
Distanta minima de separare
Distanta de separare dintre axul longitudinal al unei
cai de rulare si cel al :
unei piste
unei alte cai de rulare inclusiv al unei cai de rulare
inclusa intr-o platforma de deservire ,

axului longitudinal al unei cai de rulare paralele
structura unor cladiri vehicole ziduri aeronave
parcate cai de serviciu nu trebuie sa fie mai mica

decit valorile specificate in contiunuare.
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Pozitii de asteptare
Pozitia de asteptare pentru intrare la pista este este
amplasata pe calea de rulare si este destinata
realizarii accesului la PDA ;
Pozitia intermediara de asteptare este amplasata pe
calea de rulare si este destinata accesului la o alta
cale de rulare
Pozitia de asteptare pe calea de serviciu este
amplasata pe caile de acces special destinate
vehicolelor si are rolul de a permite oprirea acestora
inainte de intrarea pe o pista / cale de rulare / cale de
servicu.
Aerodromes
O pozitie de asteptare pentru intrare la pista se
declara :
Pe o cale de rulare la intersectia cu o pista de
decolare aterizare
La intrsectia unei piste de decolare aterizare cu o
alta pista.
O pozitie intermediara de asteptare se declara pe o
cale de rulare daca exista creinta CTA de asigurare a
opririi aeronavei in acea pozitie.
O pozitie de asteptare pe calea de serviciu se
declara la intersectia unei cai de serviciu cu o cale de
rulare.
Aerodromes
Distante de amplasare a pozitiilor de asteptare.
Aerodromes
Aceste distante pot fi modificate pentru evitarea
interferentei cu mijloacele de radio navigatie in
special cu indicatorul de panta si de directie (ILS /
MLS)
Aerodromes
Platforme
Amplasamentul platformelor
O platforma (desevire / stationare) trebuie
amplasata astfel incit aeronavele parcate sa nu
intersecteze suprafata de limitare a obstacolelor
sau suprafetele de tranzitie ale unei piste de
decolare aterizare.
Distante de separare la platforme
O pozitie de parcare a unei aeronave
(materializata prin axul longitudinal al pozitiei de
stationare) trebuie separata de orice obiect la o
distanta care sa nu puna in pericol manevrarea
aeronavei.
Aerodromes
Platforme
Acolo unde nu sunt declarate pozitii de stationare la

platforma distanta minima de separare intre planurile
aeronavelor trebuie sa fie de minim 10 m.
Aerodromes
Platforme
Pante ale platformei
Panta la o pozitie de stationare nu rebuie sa fie mai

mare de 1 %.
Panta oricarei alte parti a unei platforme trebuie sa
nu depaseasca 2 % si sa nu permita acumularea
apei.
Platrorma trebuie sa dispuna de elemente
constructive care sa permita drenajul apelor pluviale
sau scurgerile de petrol / lichide speciale.
Aerodromes
Platforme
Cai de seviciu la platforma
Pe o platforma care include o cale de servicu ce
permite deplasarea vehicolelor trebuie asigurata o
distanta de separare de minim 3 m de orice aeronava
parcata la pozitia de stationare.
Aerodromes
O pozitie izolata de stationare trebuie sa fie declarata
la orice aerodrom.
Aceasta pozitie este destinata parcarii aeronavelor
care se afla sub incidenta unui act de interventie
ilicita sau din considerente motivate trebuie izolata de
alte activitati ce se desfasoara la aerodrom.
Amplasamentul acestei pozitii trebuie sa fie cit mai
departe posibil de orice alte activitati la aerodrom dar
in nici un caz la o distanta mai mica de 100 m de
acestea (alte pozitii de stationare , cladiri ,alte
obiective de aerodrom)
Aerodromes
Aceasta pozitie nu trebuie amplasata deasupra unor
utilitati de aerodrom (magistrale gaze , conducte
petrol , cabluir de comunicatii / alimentare cu energie
electrica)
Aerodromes
Operarea in siguranta si de maniera eficienta a
aeronavelor reprezinta principalul considerent in
proiectarea si amplasarea platformelor si
echipamentelor de-icing / anti-icing.
Facilitati de-icing / anti-icing vor fi prevazute la

aerodromurile unde se considera probabile conditii
de formare a ghetii.
Aerodromes
Un factor esential in alegerea locatiei facilitatilor de-
icing / anti-icing il reprezinta asigurarea intervalului
de timp in care tratamentul de-icing / anti-icing isi
mentine eficienta (holdover time) si anume din
momentul incheierii operatiunilor de degivrare si pina
in momentul in care aeronava a decolat.
Amplasamentul locatiei pentru operatiuni de-
icing/anti-icing nu trebuie sa afecteze distantele
minime de separatie la platforma sau echipamentele
de radio navigatie si trebuie sa fie obsrevabil din
turnul de control al aerodromului.
Aerodromes
Facilitati de-icing / anti-icing
Dimensiunile si numarul platformelor/ pozitiilor
de-icing/anti-icing.
O pozitie de degivrare se compune din:
Suprafata interioara in care se pozitioneaza
aeronava,
Suprafata extreioara care sa permita
deplasarea a doua sau mai multe echipamente

de degivrare.
Aerodromes
Dimensiunile pozitiei sunt date de spatiul necesar
pozitionarii in conditii de siguranta a aeronavei la
care se adauga un spatiu cu latime de minim 3.8
m care sa inconjoare aeronava , necesatr
manevrarii echipamentelor de degivrare.
Pante la platformele de degivrare
Panta platformei de degivrare trebuie sa nu
pemita acumulare de lichide de degivrare pe

aceasta.
Aerodromes
Aerodromes
Considerente de protectie a mediului.
Reziduurile operatiunii de degivrare prezinta risc
de contaminare a mediului (ape pluviale / sol) si

de reducere a caracteristicilor de frinare pe
suprafetele de rulaj. de frinare.
Colectarea acestor reziduuri se va face separt de
apele pluviale.
Aerodromes
Aerodromes
CONTROLUL
OBSTACOLELOR
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Controlul obstacolelor
 Suprafete de limitare a obstacolelor (OLS)
 Metode de limitare a obstacolelor
 Obstacole in afara OLS
 Harti de obstacolare
Aerodromes
CONTROLUL OBSTACOLELOR
 Obiectivul acestui modul este:
 de a defini limitele unui spatiu aerian protejat
desupra aerodromului
 de a identifica modalitati de protectie a acestuia
impotriva aparitiei oricaror obstacole astfel incit
 sa fie asigurate conditiile unei operari sigure a
aeronavelor in zona de aerodrom si la sol.
 Acest obiectiv se realizeza prin stabilirea unor
suprafete de limitare a obstacolelor (OLS) care
definesc limitele pina la care obstacolele pot
patrunde in spatiul aerian protejat la aerodrom.
Aerodromes
CONTROLUL OBSTACOLELOR
 Un obstacol poate fi definit ca :
 Orice obiect care se afla pe sau deasupra unei

suprafete de limitare a obstacolelor aferenta unei
benzi de pista ,suprafete de siguranta la capat de
pista , clearway sau benzi a caii de rulare
 Orice obiect care patrunde in suprafetele de

limitare a obstacolelor (OLS) ,o serie de suprafete
ce determina limita maxima a inaltimii obiectelor la
aerodrom.
Aerodromes
SUPRAFETE DE LIMITARE A
OBSTACOLELEOR
 Suprafata de limitare a obstacolelor (Obstacle
Limitation Surfaces (OLS)) (acesta este termenul
uzual in limba romana desi discutam de mai multe
suprfete distincte):
 reprezinta un sumum de suprafete imaginare
(conceptuale)
 asociate unei piste de decolare aterizare care
 identifica limitele inferioare ale spatiului aerian la

aerodrom
 peste care obiectele ce depasesc aceste limite
devin obstacole si se raporteaza autoritatii
aeronautice.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Punctul de referinta al OLS
 Ansamblul de suprafete care constituie OLS pentru a
fi definit trebuie sa dispuna de un punct de referinta
in coordonate in plan (x, y) si in elevatie (z).Acesta
poate fi:
 Coordonate in plan (x,y):ARP (Airport Reference
Point)
 Elevatia (z) : Media elevatiei capetelor de pista
 (Valorile elevatei vor fi rotunjite la ½ m).
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafetele de limitare a obstacolelor specifice
pistelor non instrumentale si non precizie sunt:
 Suprafata conica;
 Suprafata interioara orizontala;
 Suprafata de apropiere;
 Suprafetele de tranzitie
 Suprafata de decolare.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafetele de limitare a obstacolelor specifice
pistelor de precizie sunt:
 Suprafata orizontala exterioara;
 Suprafate conica;
 Suprafata orizontala interioara;
 Suprafata de apropiere;
 Suprafata interioara de apropiere;
 Suprafete de tranzitie;
 Suprafete interioare de tranzitie;
 Suprafata protejata de aterizare
 Suprafata de decolare.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata extrioara orizontala(Outer Horizontal
Surface)
 Reprezinta un plan orizontal amplasat la 150 m
fata de elevatia ARP extinzindu-se de la muchia
superioara a suprafetei conice pe o raza de 15000
m
 Suprafata conica.(Conical Surface)
 Cuprinde elemente drepte si curbe care se inalta
si se extind spre exterior de la muchia suprafetei
orizontale interioare pina la o anumita distanta
deasupra acesteia.
 Panta suprafetei conice se masoara in plan
vertical.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata interioara orizontala.(Inner Horizontal
Surface)
 Suprafata interioara orizontala reprezinta un plan

amplasat la o anumita inaltime in raport cu
elevatia ARP
 In cazul unei singure piste aceasta suprafat
consta din curbe semi circulare avind o anumita
raza cu centrul in mijlocul fiecarui capat al benzii
de pista si jonctionata tangential prin linii drepte
caralele cu axul longitudinal al pistei
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata de apropiere(Approach Surface)
 Reprezinta un plan inclinat sau o combinatie de
plane cu originea in muchia interioara asociata

fiecarui prag de pista cu doua muchii avind
originea la capetele muchiei interioare.
 Muchia interioara se afla la o anumita inaltime si
este amplasata orizontal si perpendicular pe axul

longitudinal a pistei la oa numita distanta de prag.
 Cele doua muchii lterale au o divergenta uniforma
cu o anumita valoare in raport cu directia xului

longitudinal al pistei.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprfata de apropiere poate fi inpartita in trei
sectiuni distincte.
 Elevatia punctului median al pragului reprezinta si

elevatia muchiei interioare.
 Panta fiecarei sectiuni a suprafetei de apropiere

are valori diferite si se masoara in plan vertical
care contine axul longitudinal al pistei.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafete de tranzitie (Transitional Surface)
 Suprafetele de tranzitie sunt constituite din plane

inclinate divergente avind originea pe muchiile
inferioare a laturilor lungi a benzii de pista si
capetele pe suprafata orizontala interioara.
 Pantele suprafetelor de tranzitie au o anumita

valoare si se masoara in raport cu planul vertical
ce contine axul longitudinal al pistei.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Elevatia unui punct pe muchia inferioara a
suprafetei de tranzitie poate fi:
 De-a lungul laturii suprafetei de apropiere ,

egala cu elevatia suprafetei de apropiere in
acel punct.
 De-a lungul benzii de pista , egala cu cel mai
apropiat punct al axului longitudinal al pistei
sau al suprafetei stopway.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata interioara de apropiere.(Inner Approach
Surface)
 Suprafata interioara de apropiere reprezinta o
portiune rectangulara a suprafetei de apropiere
amplasata imediat inaintea pragului pistei.
 Suprafata interioara de apropiere porneste de la o
muchie interioara avind o anumita lungime avind
aceeas locatie cu muchia interioara a suprafetei
de apropiere si extinzindu-de pe doua directii
paralele cu planul vertical ce contine axul
longitudinal al pistei catre o muchie extreioara
aflata la o distanta specifica fata de muchia
interioara si paralelea cu aceasta.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata interioara de tranzitie.(Inner
Transitional Surface)
 Suprafata interioara de tranzitie este similara cu
suprafata de tranzitie a pistei dar mult mai

apropiata de pista.
 Suprafata interioara de tranzitie este utilizata in
realizarea controlului inaltimii mijloacelor de

navigatie , a vehicolelor ,aeronavelor aflate la
pozitii de asteptare in vecinatatea pistei.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata protejata de aterizare.(Baulked Landing
Surface)
 Suprafata protejata de apropiere reprezinta un
plan inclinat cu originea la o anumita distanta
dupa pragul pistei si se extinde intre suprafetele
interioare de tranzitie.
 Limita superioara a acestei suprafete este muchia
continuta in suprafata interioara orizontala si este
ca si muchia de origine perpendiculara pe axul
longitudinal al pistei.
 Elevatia celor doua muchii se masoara in raport
cu planul vertical care include axul longitudinal al
pistei.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
 Suprafata de decolare(Take-Off Climb Surface)
 Se constituie dintr-un plan inclinat cu originea la o

anumita distanta fata de capatul pistei in zona
terminala a pistei sau a suprafetei clearway.
 Panta acestei suprafete se masoara in plan

vertical continind axul pistei de decolare aterizare.
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
OBSTACOLELEOR
Aerodromes
METODE DE LIMITARE A
OBSTACOLELOR
 Operatorul aerodromului (administrator) trebuie sa
supravegheze continuu OLS aplicabila aerodromului
si sa raporteze autoritatii aeronautice orice abatere
sau potentiala abatere de la configuratia OLS
declarate.
 Operatorul aerodromului trebuie sa dispuna de
mijloace eficiente de comunicare cu institutiile care
autorizeaza noi constructii in vecinatatea
aerodromului.
 Competente si suport legislativ :
 AACR
 RACR-SACZ – “Stabilirea servituţilor aeronautice

civile şi a zonelor cu servituţi aeronautice civile”
Aerodromes
METODE DE LIMITARE A
OBSTACOLELOR
 Aparitia unui nou obstacol la aerodrom trebuie
notificata Serviciului de Informare Aeronautica
(AACR) prin NOTAM (Notice To Airman)
 Informatiile privind un nou obstacol trebuie sa
includa:
 Natura obstacolului – de exempu cladire sau utilaj
mecanic;
 Distanta si suprafata obstacolului fata de
suprafata de decolare daca acesta se afla in
interiorul acesteia.
 Inaltimea obstacolului in raport cu elevatia ARP
 Daca este un obstacol temporar –durata in timp a

prezentei acestuia.
Aerodromes
OBSTACOLE IN AFARA OLS
 In zone adiacente limitelor OLS acele obiecte a caror
inaltime depaseste 150 m fata de elevatia solului
trebuie tratate ca obstacole cu exceptia cazului in
care acestea nu sunt considerate ca fiind periculoase
pentru activitatea de aviatie civila in baza studiilor
aeronautice.
Aerodromes
HARTI DE OBSTACOLARE
 Harti de tip A
 Harta de tip A este conforma cerintelor ICAO (Annex
4) si identifica informatii privind toate obstacolele
semnificative in suprafata de decolare a unui
aerodrom pe o distanta de 10 km de la capatul pistei.
 Se elaboreaza in mod obligatoriu pentru orice pista

de decolare aterizare utilizata in zboruri
internationale.
Aerodromes
 Harti de tip B
 Harta de tip B cuprinde date privind obstacolele din
jurul aerodromului.
 Se elaboreaza conform standardelor si procedurilor

specificate in Annex 4 ICAO.
 Reprezinta o recomandare nefiind obligatoriu a fi

elaborate.
Aerodromes
 Harti de tip C
 Harta de tip C cuprinde informatii privind obstacolele

localizate intr-un cerc cu o raza de 45 km fata de
aerodrom. Se recomnda elaborarea conform
standardelor si procedurilor Annex 4 ICAO
Aerodromes
Marcarea obstacolelor
 Marcarea obstacolelor are drept scop reducerea
riscului de impact al aeronavelor care opereaza la
mica inaltime sau evolueaza la sol.
 Obstacolele aflate in zona de operatiuni aeriene

trebuie asigurate cu sisteme de iluminare de
siguranta care sa permita reducerea riscului de
impact al aeronavelor care opereaza la mica inaltime
sau evolueaza la sol pe timp de noapte sau in conditii
LVO.
Aerodromes
Aerodromes
Dimensiuni recomandate ale marcajelor

Aerodromes
Aerodromes
Iluminarea obstacolelor
Iluminare Superioara
Iluminare intermediara Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
MIJLOACE VIZUALE
DE AERODROM
Introducere
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Indicatoare si dispozitive de semnalizare
 Indicatorul de directie a vintului
 Indicatorul directiei de aterizare
 Proiectorul de semnale
 Suprafata pentru semnale la sol
 Marcaje
 Pista
 Marcajul de identificare al pistei
 Marcajul axial
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Marcajul de prag
 Marcajul punctului de tinta
 Marcajul zonei de contact
 Marcajul lateral al pistei
 Cai de rulare
 Marcajul axial al caii de rulare
 Marcajul de intoarcere la buzunar
 Marcajul pozitiei de asteptare pentru intrare la
pista
 Marcajul pozitiei intermediare de asteptare
 Platforme
 Marcajul de control al VOR
 Marcaje de stand
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Marcajul pozitiei de asteptare pe caile de servicu
 Marcaje de obligare / linii de siguranta
 Marcaje de informare
 Sistemul de iluminare de aerodrom

 Iluminare de urgenta
 Faruri aeronautice
 Sistemul luminos de apropiere (ALS)
 Sistemul vizual al indicatorului de panta
 Circling guidance lights?
 Lumini de intrare la pista (Runway lead-in lighting

systems)
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Lumini de identificare a pragului de pista
 Lumini de identificare a marginilor pistei (Runway
edge lights)
 Lumini de prag si barete de prag (Runway
threshold and wing bar lights)
 Lumini de capat ale pistei (Runway end lights)
 Lumini ale axului longitudinal (Runway centre line
lights)
 Lumini ale zonei de contact (Runway touchdown
zone lights)
 Lumini pentru degajare rapida de pe pista (Rapid
exit taxiway indicator lights)
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Lumini ale suprafetei de oprire (Stopway lights )
 Lumini ale axului longitudinal al caii de rulare
(Taxiway centre line lights)
 Lumini ale marginilor pistei (Runway edge lights)
 Lumini de intoarcere in buzunar (Runway turn pad
lights)
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Barete stop (Stop bars)
 Lumini ale pozitiei intermediare de asteptare
(Intermediate holding position lights)
 Lumini de iesire de la facilitatile de degivrare (De-
icing/anti-icing facility exit lights)
 Lumini de supraveghere la pista (Runway guard
lights)
 Iluminarea platformei
 Sistemul vizual de ghidare la stand (Visual
docking guidance system)
 Lumini de ghidare pentru manevre la stand
(Aircraft stand manoeuvring guidance lights)
 Lumini ale pozitiei de asteptare pe caile de
serviciu (Road-holding position light)
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Panouri de semnalizare (Signs)
 Panouri de obligare (Mandatory instruction signs)

 Panouri de informare (Information signs)
 Panoul de control VOR
 Panoul de identificare aerodrom
 Panouri de identificare stand
 Panouri la pozitia de asteprare pe caile de serviciu
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Markere
 Markere ale marginilor pistelor naturale (Unpaved
runway edge markers)
 Markere ale marginilor suprafetei Stopway
(Stopway edge markers)
 Markere ale marginilor pistei acoperite cu zapada
 Markere ale marginilor caii de rulare
 Markere ale axului caii de rulare (Taxiway centre

line markers)
 Markere ale marginilor caii de rulare naturale
(Unpaved taxiway edge markers)
 Markere de delimitare (Boundary markers)
Aerodromes
STRUCTURA MODUL
 Mijloace vizuale pentru obstacole
 Obstacole ce necesita marcare / iluminare.
 Marcarea obstacolelor
 Iluminarea obstacolelor
 Mijloace vizuale pentru zone restrictionate la utilizare

 Piste / cai de rulare inchise total sau partial
 Suprafete cu rezistenta mecanica redusa (Non-

load-bearing surfaces)
 Suprafete inainte de prag (Pre-threshold area)
 Suprafete scoase din serviciu. (Unserviceable

areas)
Aerodromes
Introducere
 Acest modul prezinta standarde si recomandari
privind Markere , Marcaje , Panouri de semnalizare ,
Semnale la sol si Sisteme de Iluminare utilizate la un
aerodrom.
 Aerodrom inchis
 Toate markerele marcajele si panourile de
semnalizare pe un aerodrom inchis partial sau
total trebuie demontate sau acoperite pe portiunile
scoase din serviciu.
 Culori
 Culorile utilizate in vopsirea mijloacelor vizuale de
aerodrom (conform standard AS 2700-1996) sunt :
Aerodromes
Introducere
Aerodromes
Introducere
 Vizibilitate
 Toate Mijloacele Vizuale de Aerodrom trebuie sa
fie perfect vizibile in raport cu fundalul pe care
acestea sunt amplasate ; in scopul realizarii
contrastului marcajelor fata de fondul de
amplasare se pot utiliza culori contrastante pentru
conturul marcajului.
 Latimea conturului de contrast nu trebuie sa

depaseasc latimea marcajului propriuzis.
Aerodromes
Indicatoare si dispozitive de
semnalizare
 Indicatorul de directie a vintului
 Fiecare aerodrom trebuie sa dispuna de cel putin
un indicator al directiei vintului (iluminat pe timp de
noapte).
 Amplasarea acestuia se alege in vecinatatea
pragului pistei respectind urmatoarele cerintede
amplasament:
 In partea stinga fata de directia de aterizare.
 In afara benzii de pista
 In exteriorul suprafetei de tranzitie de limitare a

obstacolelor.
 La 100 m in fata pragului pistei.
 La minim 3 m fata de sol
Aerodromes
semnalizare
 Aceasta cerinta nu se aplica in cazul
transmiterii catre pilot a informatiilor privind
directia vintului la sol:
 In mod automat prin intermediul sistemelor

de observare meteorologica autorizate
 Prin intermediul statiei radio de informare
meteo a aerodromului
 Prin intermediul unui observator autorizat
care detine legatura radio cu pilotul.an
automatic weather observing system that:
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
 Indicatorul directiei de aterizare
 Are forma literei T
 Se amplseaza cu latura lunga paralelel cu axul
longitudinal al pistei
 Se amplaseaza in partea stinga a pragului in
raport cu directia de aterizare

 Se confectioneaza din material textil
 Culoarea (alb sau portocaliu) trebuie sa
contrasteze cu fundalul pe care este aplicat.

 Se utilizeaza in cazul pistelor naturale.
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
 Proiectorul pentru semnale
 In turnul de control al aerodromului trebuie sa se
afle un proiector de semnalizare.

 Proiectorul trebuie sa produca fascicole luminoase
de culoare rosie verde si alba si :

 Sa poata fi orientat manual in directia tintei
(aeronava in evolutie in zona de aerodrom)
Aerodromes
semnalizare
 Sa poata transmite semnale in secvente si de
culori diferite
 Sa poata transmite semnale Morse in oricare
din culorile disponibile cu o viteza de minim 4
cuvinte / minut.
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
Aerodromes
semnalizare
 Suprafata pentru semnale la sol
 Suprafata pentru semnale trebuie amplasata

pentru a se asigura vizibilitate pentru unghiuri de
azimut de peste 10 grade in raport cu orizontala
de la o inaltime de 300 m.
 Suprafata pentru semnale trebuie sa dispuna de o
arie de minim 9 m2 .
Aerodromes
semnalizare
Aerodrom inchis
Aerodromes
semnalizare
Restrictii de operare
Aerodromes
semnalizare
Operare planoare
Aerodromes
Aerodromes
MIJLOACE VIZUALE
DE AERODROM
Marcaje - Runway
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Marcaje
Cod culori marcaje
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Pista de decolare aterizare
 Marcajele pistei sunt de culoare alba.
 Marcaje inaintea pragului de pista
 Se aplica atunci cind pista este prelungita cu
portiuni avind rezistenta mecanica mai mica

decit restul acesteia.
 Prelungirile pot indeplini rolul de protectie a
solului impotriva eroziunii produse de jetul

aeronavelor.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul de identificare al pistei
 Orice pista betonata / asfalatata trebuie sa

dispuna de un marcaj de identificare al pistei.
 In limita posibilitatilor un astfel de marcaj este
recomadabil si pentru pistele naturale.
 Marcajul de identificare al pistei consta dintr-un
numar intreg compus din doua cifre rotunjit la a
doua zecimala a orientarii axului longitudinal al
pistei in raport cu Nordul magnetic privind din
directia de apropiere pentru aterizare.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Atunci cind numarul corespunzator azimutului
se compune dintr-o singura cifra aceasta va fi
precedata de cifra “0”
 In cazul pistelor paralele (doua sau trei)
marcajul de identificare cuprinde si literele
L,R,C, functie de pozitia acestora in raport cu
directia de apropiere la aterizare.
 In cazul a mai mult de 4 piste paralele
identificatorul de pista va fi identic cu cel al
azimutului pistelor pentru primul grup de 2 piste
si mai mic cu o unitate pentru al doilea grup
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Exemplu:
 Pentru doua piste paralele: “08 L” “08 R”;
 Pentru trei piste paralele: “08 L” “08 C” “08

R”;
 Pentru patru piste paralele : “08 L” “08 R”
“07 L” “07 R”;
 Pentru cinci piste paralele: “08 L” “08 C” “08
R” “07 L” “07 R” sau “07 L” “07 R” “07 L” “08
C” “08 R”; and
 Pentru sase piste paralele : “08 L” “08 C”
“08 R” “07 L” “07 C” “07 R”.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
CAT I / II / III
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul axial al pistei
 Marcajul axial al pistei este obligatoriu pe
pistele betonate / asfaltate.
 Marcajul axial al pistei se compune dintr-o serie
de linii si spatii uniform amplasate care se
suprapun pe axul longitudinal al pistei intre
marcajele de identificare de pista.
 Lungimea unei benzi plus a unui spatiu nu
trebuie sa fie mai mica de 50 m sau mai mare
de 75 m.
 Lungimea unei benzi trebuie sa fie cel putin
egala cu cea a unui spatiu.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Latimea unei benzi trebuie sa fie nu mai mica de:

 0.9 m pentru piste cu apropiere de precizie CAT II
sau III
 0.45 m pentru piste non precizie ale caror cod
este 3 sau 4 si pentru piste de precizie CAT I
 0.30 m pentru piste non precizie cod 2 sau 3 si
pentru piste non instrumentale.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul de prag
 Marcajul de prag consta din o serie de benzi
longitudinale paralele cu axul longitudinal al

pistei dispuse simetric fata de aceasta.
 Marcajul de prag este obligatoriu pentru pistelel
instrumentale pavate / asfaltate si pentru

pistele non instrumentale ale caror coduri sunt
3 sau 4 si pistele sunt deschise operarii
transportului aerian comercial international.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Benzile care compun marcajul trebuie aplicate
la o distanta de 6 m fata de pragul fizic al pistei.
 Numarul de benzi este corespunzator latimii
pistei.
 Benzile trebuie sa fie de minim 30 m lungime si
aproximativ 1.80 m latime distanta dintre
acestea fiind de pina la 1.80 m.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul de prag decalat
 Atunci cind un prag al pistei este decalat
temporar se impune reconfigurarea sistemului

de mijloace vizuale aferente pragului
decalat.(marcaje noi , acoperirea marcajelor
vechiului prag , si utilizarea lampilor de
identificare a pragului (Runway Threshold
Identification Lights (RTILs)).
 Cind decalarea de prag este mai mica de 300
m fata de pragul fizic al pistei nu este necesara

reconsiderarea obstacolarii pistei.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Atunci cind decalarea de prag se realizeaza
pentru o perioada mai mare de 30 zile marcajul
de prag decalat consta dintr-o linie continua
transversala care se intinde pe toata latimea
pistei avind latimea de 1.2 m si virfuri de sageti
avind 10 m lungime cu latimea segmentelor de
1 m.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Atunci cind decalarea de prag se realizeaza
permanent atunci in fata marcajelor specifice
de prag se vor amplasa de-alungul axului
longitudinal al pistei linii de marcare dispunind
de virfuri de sageta avind dimensiuni si
amplasament conforme imaginii urmatoare .
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul punctului de tinta (Aiming point
marking)
 Marcajul puntului de tinta se aplica pistelor

pavate / asfaltate instrumentale avind codul de
referinta 2, 3 sau 4.
 Marcajul punctului de tinta consta din doua

benzi de culoare alba amplasate simetric in
raport cu axul longitudinal al pistei.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Distantele de aplicare a acestui marcaj in raport cu
pragul pistei sunt dependente de lungimea pistei si
sunt prezentate in continuare concomitent cu
caracteristicile dimensionale ale acestora.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 In cazul pistelor echipate cu sisteme vizuale de
indicare a pantei de aterizare (PAPI / VASIS)
inceputul marcajului trebuie sa corespunda cu
amplasamentul acestui sistem in raport cu
pragul pistei.
 Acolo unde pista este prevazuta cu marcaje ale
zonei de touchdown distanta laterala dintre
benzile marcajului punctului de tinta vor fi egale
cu distanta laterala dintre benzile ce semnifica
marcajul zonei touchdown.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul zonei de contact (touchdown)
 Marcajul zonei de contact este obligatoriu
pentru pistele de precizie avind codul de
referinta 2 , 3 sau 4.
 Marcajul consta din perechi de benzi
rectangulare amplasate simetric fata de axul
longitudinal al pistei numarul perechilor de
marcaje fiind proportional cu lungimea LDA.
 Acolo unde marcajele se aplica ambelor directii
de apropiere distanta fata de prag where the
marking is to be displayed at both the approach
directions of a runway, the distance between
the thresholds, as follows:
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Lungime LDA Numar de perechi de

marcaje
Pina la 900 m 1
900 – 1200 m 2
1200 – 1500 m 3
1500 – 2400 m 4
Peste 2400 m 6
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
 Marcajul de delimitare al pistei (longitudinal /
transversal)
 Marcajul de delimitareal pistei se realizeza
pentru piste betonate / asfaltate acolo unde

contrastul cu terenul inconjurator nu permite
identificarea acestuia.
 Acesta consta dintr-o banda continua
(intrerupta in zona de jonctiune cu caile de

rulare) avind aculoarea alba si acceas latime cu
cea a marcajului axial al pistei.
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Marcaje (Runway)
Aerodromes
Aerodromes
MIJLOACE VIZUALE
DE AERODROM
Marcaje Taxiway
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Marcaje ale cailor de rulare.
 Marcajele cailor de rulare trebuie sa fie aplicate pe
caile de rulare din beton / asfalt si au culoare
galbena.
 Macajul axial (Taxiway centre line marking)
 Acest marcaj mai este numit si marcaj de
ghidare al caii de rulare (Taxi Guideline

Markings)
 Marcajul se aplica cailor de rulare, platformelor
de degivrare / antigivrare / stationare pentru a

asigura ghidarea aeronavelor la pozitiile de
stationare la aerodromuri avind cifra codului de
referinta 3 sau 4.
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Marcajul de ghidare nu trebuie sa se
intersecteze cu marcajul axial al pistei .
 Acesta trebuie sa fie paralel cu marcajul axial al
pistei pe o distanta “ D” de 60 m pentru piste
avind codul de referinta 3 sau 4 respectiv 30 m
pentru codul de referinta 1 sau 2.
 Distanta dintre portiunile paralele ale marcajului
de ghidare si marcajul axial al pistei va fi de
0.9 m
 Latimea marcajului trebuie sa fie de minim
0.15 m
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Marcajul lateral al caii de rulare (Taxiway edge
markings)
 Se aplica cailor de rulare betonate / asfaltate la
care nu se poate identifica vizual limita laterala

pina la care acestea dispun de rezistenta
mecanica necesara realizarii rulajului
aeronavei.
 Se constituie din doua linii continue avind
latime de 0.15 m si distanta dintre acestea tot

de 0.15 m.
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Marcaje ale pozitiei de asteptare pentru intrare
la pista (Runway Holding Position Markings)
 Aceste marcaje se aplica tuturor cailor de
rulare betonate / asfaltate la intersectia cailor
de rulare cu pistele.
 Standardele de amplasament ale pozitiilor de
asteptare sunt prezentate in Modulul 3
“Caracteistici fizice ale infrastructurii de
aerodrom” – Latimea benzii de pista.
 Pozitia de asteptare pentru intrare la pista
dispune de doua modele de marcaj :
 Marcaj tip A
 Marcaj tip B.
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Tipul A este utilizat la intersectia unei cai de
rulare cu piste:
 non instrumentale
 instrumentale non precizie
 Instrumentale de precizie
 Tipul B este utilizat la intersectia unei cai de

rulare cu piste instrumentale de precizie.
 Marcajul de tip A va fi intotdeauna cel mai
apropiat fata de marcajul axului longitudinal al
pistei
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Semnificatii
 Marcajul tip A prin amplasament semnifica
asigurarea protectiei benzii de pista pentru

piste non instrumentale sau non precizie.
 Marcajul tip B prin amplasament semnifica

asigurarea protectiei zonei critice a ILS
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Distante minime ale pozitiei de asteptare pentru
intrare la pista, ale pozitiei intermediare de asteptare
sau a pozitiei de asteptare pe calea de serviciu fata
de axul longitudinal al unei piste.
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Marcajul pozitiei intermediare de asteptare
(Intermediate Holding Position Markings)
 Pozitia intermediara de asteptare se declara la
intersectia oricaror cai de rulare asfaltate /

betonate sau oriunde ATC considera necesara
oprirea unei aeronave in scopul controlarii
miscarii la sol a aeronavelor.
 Amplasamentul marcajului se va realiza la
limita de demarcatie a bezilor cailor de rulare

ce se intersecteaza
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
 Marcajul este orientat perpendicular pe cel
axial (de ghidare) al caii de rulare
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway /Runway)
Aerodromes
Marcaje (Taxiway /Runway)
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
MIJLOACE VIZUALE
DE AERODROM
Marcaje Apron
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Marcaje la platforma (Apron
Markings)
 Platformele ce deservesc aeronave avind MTOW
5700 Kg sau mai mult trebuie sa dispuna de marcaje
de ghidare si marcaje ale poztiilor de stationare.
 Atunci cind platforma este utilizata simultan si de
aeronave mai usoare operatorul aeroportuar trebuie
sa declare pozitii secundare de stationare pentru
aceste tipuri de aeronave.
 In situatia in care platforma deserveste numai
aeronave avind MTOW mai mic de 5700 kg
declararea de marcaje de ghidare si de stationare
este la latitudinea operatorului aeroportuar.
Aerodromes
Markings)
 Proiecatarea sistemului de marcaje la platforma de
deservire aeronave trebuie sa asigure:
 respectarea standardelor privind distante de
separare ,
 sa nu produca confuzii de interpretare
 sa nu cuprinda suprapuneri de marcaje si
 sa permita manevrarea sigura si precisa a
aeronavei la pozitia de stationare.
Aerodromes
Markings)
 Marcajul pozitiei de asteptare pe calea de serviciu
(Road-holding position marking)
 Marcajul pozitiei de asteptare pe calea de serviciu
va fi amplasat la orice intersectie a unei cai de

serviciu cu o pista o cale de rulare sau la
intersectia a doua cai de serviciu , perpendicular
pe directia caii de serviciu.
 Modul de marcare se stabileste si declara de
autoritatea aeroportuara conform reglementarilor

locale de circulatie la aerodrom.
Aerodromes
Markings)
 Marcajul de verificare al VOR la aerodrom (VOR
aerodrome check-point marking)(VOR - VHF Omni-
directional Radio Range)
 La aerodromurile la care este declarat un punct de
verificare al VOR acesta trebuie indicat prin

marcaj si panou de semnalizare.
 Acest punct trebuie sa fie continut in fascicolul
emis de VOR astfel incit aeronava stationind in

aceasta locatie sa poata receptiona corect acest
semnal.
Aerodromes
Markings)
 Marcajul consta din un cerc de culoare alba cu
diametru de 6 m cu latimea liniei de marcare 15
cm.
 Este preferabila indicarea directiei de orientare a
aeronavei prin intermediul unei linii de diametru
continuata cu o sageata.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Linii de siguranta la platforma (Apron safety lines)
 Liniile de siguranta la platforma trebuie sa
defineasca precis spatiul destinat exclusiv

vehicolelor si echipamentelor de deservire a
aeronavei astfel incit sa realizare separarea sigura
(safe) a acestora de aeronave.
 Liniile de siguranta la platforma trebuie sa fie
continue cu o latime de minim 10 cm
Aerodromes
Markings)
 Marcaje de ghidare la platforma (Apron Taxi
Guideline Markings)
 Marcajele de ghidare la platforma trebuie sa
respecte standardele impuse pentru marcahele de
ghidare ale cailor de rulare.
 Configuratia acestor marcaje depinde de modul de
“ dirijare “ al aeronavei la platforma si anume:
 De catre pilot
 De personalul de dirijare la platforma

(marshaller)
Aerodromes
Markings)
 Cind aeronava este “dirijata” de personalul de
dirijare la platforma se aplica “principiul pozitiei
rotii de bot” :
 Marcajul de ghidare la platforma este proiectat
astfel incit atunci cind roata de bit urmeaza
trseul marcajului de ghidare se asigura toate
cerintele de separare de siguranta.
 Cind aeronava este “dirijata” de pilot se aplica
“principiul pozitiei cabinei” :
 Marcajul de ghidare la platforma este proiectat
astfel incit atunci cind punctul median al
distantei dintre scaunele pilotului si co pilotului
urmareste traseul marcajului de ghidare se
Aerodromes
Markings)
asigura toate cerintele de separare de siguranta.
 Atunci cind se transfera responsbilitatea “dirijarii
aeronavei intre pilot si personalul de dirijare la
platforma marcajul de ghidare trebuie sa treaca
aplicarea principiului pozitiei cabinei la cel al
pozitiei rotii de bot.
Aerodromes
Markings)
 Marcajul marginal al platformei (Apron Edge
Markings)
 Se realizeaza in scopul delimitarii vizibile a
suprafetei dispunind de caracteristici de rezistenta
corespunzatoare utilizarii de catre aeronave.
 Consta din doua linii continue de culoare galbena
avind latime de 0.15 m si distanta dintre ele de 0.15
m.
 In cazul platformelor naturale marcajul se realizeaza
prin conuri amplasate la distanta de 60 m intre ele de
culoare galbena.
 Pentru heliporturi culoarea este albastra.
Aerodromes
Markings)
 Linii de siguranta la pozitia de stationare (Parking
Clearance Line)
 Linii de siguranta la pozitia de stationare pot fi
asigurate la pozitia de stationare a unei aeronave
pentru a asigura demarcarea suprafetei care
trebuie sa fie libere de personal vehicole sau
echipamente atunci cind aeronava ruleaza pe
motoare sau este tractata la / de la pozitia de
stationare.
 Linia de siguranta la pozitia de stationara este
continua , de culoare rosie cu latime de 0.1 – 0.2
m.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Linii de limitare a tipului de aeronava (Aircraft
Type Limit Line)
 Atunci cind platforma are caracteristici de
rezistenta diferite pe diverse portiuni si nu permite
accesul anumitor tipuri de aeronave se utilizeza
linii de limitare a tipului de aeronava.
 Marcajul consta din line intrerupta de culoare
galbena si inscriptionarea tipului de aeronava
interzise la acces.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Linii de limitare a greutatii (Parking Weight Limit
Line)
 Atunci cind platforma are caracteristici de
rezistenta diferite pe diverse portiuni si nu permite
accesul anumitor tipuri de aeronave se utilizeza
linii de limitare a greutatii.
 Marcajul consta din line intrerupta de culoare
galbena si inscriptionarea greutatii maxime
autorizate.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Linii de siguranta pentru echipamente
(Equipment Clearance Line)
 Liniile de siguranta pentru echipamente trebuie
utilizate acolo unde volumul activitatilor pe
platforma de deservire este sporit in scopul
protejarii suprafetelor de manevra ale aeronavelor.
 Aceste marcaje se constiuie din benzi de culoare
rosie avind lungimea de 1m si latimea de 0,15m
separate de goluri avind lungimea de 1m.
 Pe portiunea destinata stationarii echipamentelor
se recomanda inscrierea inscriptiei “ZONA DE
SIGURANTA ECHIPAMENTE” astfel incit aceasta
sa poata fi citita din interiorul suprafetei de
stationare a echipamentelor repetata din 30 in 30
m.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Marcaje pentru zonele de stationare echipamente
(Equipment Storage Markings)
 Marcajele de delimitare a zonelor de stationare a
echipamentelor se constituie dintr-o linie continua
de culoare rosie cu grosime de 0.15m.
 Se recomanda utilizarea inscriptiei STATIONARE
ECHIPAMENTE (EQUIPMENT STORAGE) in
interiorul suprafetei dedicate repetate din 50 in 50
m.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Marcaje ale cailor de serviciu la platforma(Apron
Service Road Markings)
 Marcajul cailor de serviciu indeplineste rolul de a
separa traficul vehicolelor de cel al aeronavelor si
poate fi intilnit pe platforme sau cai de rulare.
 Latimea cailor de serviciu trebuie sa permita
accesul celor mai late vehicole utilizabile la
aerodrom (mijloacele de stingere a incendiilor,
echipamente deservire aeronave)
 Marcajul lateral consta din linii de culoare alba
continua cu latime de 0.1 m.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Markings)
 Acolo unde o cale de serviciu se invecineaza cu o
cale de rulare marcajul de delimitre al caii de
serviciu se realizeaza din linie dubla continua pe
toata lungimea de invecinare.
 Latime liniilor de marcare trebuie sa fie de 0.1m cu

distanta intre ele de minim 0.05m.
Aerodromes
Markings)
Aerodromes
Marcaje ale pozitiilor de
stationare(Aircraft Parking Position
Markings)
 Pozitiile de stationare se marcheaza pentru aeronave
avind MTOW peste 5700kg si platforma este
asfaltata sau betonata.
 Pozitiile de stationare se clasifica in :
 Pozitii principale
 Pozitii secundare
 Pozitiile principale sunt destinate solicitarii normale a

acestora.
 Pozitiile secundare fiind utilizate ca situatii de
exceptie permitind parcarea mai multor aeronave de
mici dimensiuni.
Aerodromes
Markings)
 Marcajele pozitiilor de stationare cuprind:
 Marcaje de intrare la pozitia de stationare ,
 Marcaje ale pozitiei principale de stationare
 Marcaje ale pozitiilor secundare de stationare ,
 Marcaje de iesire de la pozitia de stationare.
Aerodromes
Markings)
 Marcaje de intrare la pozitia de stationare
 Culoare galbena
 Latime 0,15 m
 Forma continua
Aerodromes
Marcaje de intrare la pozitia de
stationare
Aerodromes
stationare
Aerodromes
stationare
Aerodromes
Marcaje ale pozitiei principale de
stationare
 Marshaller Stop Line
 Linia Stop este amplasata acolo unde trebuie sa
se opreasca roata de bot a aeronavei la unghi
drept si in partea dreapta privind din fata
aeronavei care ruleaza la pozitie.
 Culoare galbena
 Lungime 6 m
 Latime 0,15m
Aerodromes
stationare
Aerodromes
stationare
 Pilot Stop Line
 Linia Stop pentru Pilot este amplasata astfel incit
atunci cind aeronava se opreste aceasta sa fie

imediat in stingas pilotului.
 Lungime 6 m
Aerodromes
stationare
X distanta de la marcajul de intrare la pozitie si pina la

punctul de inceput al liniei Stop Pilot
Aerodromes
stationare
 Marcaje de aliniere
 Marcajul de aliniere se extinde de la locatia rotii de
bot in pozitie parcata sub fuselajul aeronavei pe
distanta “ X”
 Marcajul se continua si in exterior plecind de la
distanta de 3 m fata de pozitia rotii de bot pe
lungimea “Y”
 Un marcaj cu lungime de 1 m se aplica centrat in
spatiul liber de 3 m.
Aerodromes
stationare
Aerodromes
Marcaje ale pozitiilor secundare
de stationare
 Reprezinta solutii alternative folosite in circumstante
speciale pentru a se permite unui numar mai mare de
aeronave de dimensiuni mai mici sa fie parcate.
 Marcajele pozitiilor secundare de stationare sunt

materializate prin cercuri sau triunghiuri la capatul
marcajului de intrare la pozitia de stationare.
Aerodromes
de stationare
Aerodromes
de stationare
Aerodromes
Marcaje de iesire de la pozitia de
stationare
 Se constituie dintr-o linie intrerupta compusa din
segmente avind lungimea de 1 m distanta de 1 m
intre capete si latime de 0,15 m de culoare galbena.
 Marcajul de iesire (Lead Out) incepe de la 3 m in

raport cu pozitia marcajului de oprire a rotii de bot.
Aerodromes
Marcaje de iesire de la pozitia de
stationare
Aerodromes
Marcaje de identificare a pozitiei
de stationare
 Marcajele de identificare pe platforma de stationare
se aplica ca element suplimentar de informare acolo
unde exista mai mult de o pozitie de stationare.
 Pozitiile principale sunt numerotate cu cifre.
 Pozitiile suplimentare sunt marcate cu cifre cle

coresounzatoare pozitiilor principale la care se
adauga un sufix alfabetic ( litera dupa cifra)
Aerodromes
de stationare
Aerodromes
de stationare
Aerodromes
Aircraft Parking Position
Markings
Aerodromes
Aerodromes
MIJLOACE VIZUALE
DE AERODROM
Panouri de Semnalizare
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Panouri de semnalizare
 Panouri de semnalizare
 De obligativitate
 (Runway Taxi Holding Positions)
 Operare La vedere si Cat I
 Cat II
 Cat III
 De interzicere a accesului
 De prioritate (Intermediate Taxi Holding
Position)
Aerodromes
 De informare:
 De localizare
 De directie / destinatie
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Visual Docking Guidance System
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
MIJLOACE VIZUALE
DE AERODROM
Airport Lighting System
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Aerodromes
Airport Groung Lighting System
Aerodromes
Sistemul de iluminare al pistei
 Sistemul de iluminare al pistei si cailor de rulare
 Luminile marginale ale pistei
 Luminile pragului pistei
 Luminile de extremitate ale pistei
 Luminile axului pistei
 Luminile zonei de contact ale pistei
Aerodromes
Lumini axiale ale pistei
APLICARE
Pistele cu apropiere de precizie de categoriile II/III
vor fi dotate cu lumini axiale.
AMPLASARE
Luminile axiale vor fi dispuse pe axul pistei la
intervale de aproximativ:
- 7,5 m sau 15 m pentru o pista cu apropiere de
precizie de categoria III
- 7,5 m, 15 m sau 30 m pentru o pista de precizie de
categoria II.
Aerodromes
Lumini axiale ale pistei
CARACTERISTICI
Luminile balizajului axial al pistei vor fi lumini fixe cu
intensitate variabila si avand urmatoarele culori:
- alba : intre prag si un punct situat la 900 m de
extremitatea pistei
- rosu/alb : intre punctul situat la 900 m si un alt
punct situat la 300 m de extremitatea pistei
- rosie : pe ultimii 300 m ai pistei
Aerodromes
Lumini marginale ale pistei
APLICARE
Luminile marginale ale pistei vor fi dispuse pe pistele
destinate a fi utilizate noaptea sau pe pistele de
apropiere de precizie destinate a fi utilizate atat pe
timp de zi cat si pe timp de noapte.
AMPLASARE
Luminile marginale ale pistei vor fi dispuse pe toata
lungimea acesteia, in doua siruri paralele,
echidistante fata de axul pistei.
Pe fiecare rand, luminile vor fi dispuse la intervale
regulate de cel mult 60 m pentru o pista
instrumentala, si de cel mult 100 m pentru o pista la
vedere. Aerodromes
Lumini marginale ale pistei
CARACTERISTICI
Luminile marginale ale pistei vor fi lumini fixe, albe,
de intensitate variabila.
In cazul pistelor cu prag decalat, luminile plasate intre
intrarea pe pista si prag vor fi rosii.
La extremitatea opusa celei de unde incepe rularea
pentru decolare, luminile sunt galbene pe o distanta
de 600 m sau pe o treime a pistei daca aceasta
treime e mai mica de 600 m.
Aerodromes
Luminile pragului pistei
 A) LUMINILE PRAGULUI PISTEI, vor fi instalate pe o
pista dotata cu lumini marginale, cu exceptia unei
piste la vedere sau a unei piste cu apropiere clasica
in cazul in care pragul este decalat si sunt utilizate
bare de flanc.
AMPLASARE
Luminile pragului pistei se amplaseaza sub forma
unui sir perpendicular pe ax.
Balizajul luminos al pragului va cuprinde:
-cel putin sase lumini, pe o pista la vedere sau pe o
pista cu apropiere clasica
Aerodromes
Luminile pragului pistei
-cel putin numarul de lumini considerat necesar, pe o
pista cu apropiere de precizie de categoria I, daca
aceste lumini vor fi dispuse la intervale
regulate de 3 m intre sirurile luminilor marginale.
-lumini dispuse la intervale regulate de cel mult 3 m

intre sirurile luminilor marginale, pe o pista cu
apropiere de precizie de categoria II si III.
Aerodromes
Luminile pragului apropiat
B) LUMINILE BAREI DE FLANC sunt dispuse simetric
in raport cu axul pistei. Fiecare bara de flanc va fi
compusa din cel putin 5 lumini care se vor intinde pe
cel putin 10 m spre exterior si vor fi dispuse
perpendicular pe linia luminilor marginale ale pistei.
CARACTERISTICI
Luminile pragului si ale barei de flanc vor fi lumini
fixe, unidirectionale si de culoare verde, vizibile din
directia de apropiere, intensitatea fiind variabila.
Aerodromes
Luminile pragului indeparat
AMPLASARE
Vor fi dispuse sub forma unei linii perpendiculare pe
axul pistei cat mai aproape posibil de
extremitatea pistei.
Este recomandat ca balizajul luminos al extremitatii
pistei sa cuprinda cel putin 6 lumini.
CARACTERISTICI
Luminile extremitatilor pistei vor fi lumini fixe,
unidirectionale, emitand un fascicol de culoare rosie
in directia pistei.
Aerodromes
Luminile zonei de contact
APLICARE
Luminile zonei de contact al rotilor vor fi instalate pe
piste cu apropiere de precizie de categoriile II sau III.
AMPLASARE
Luminile zonei de contact vor incepe de la prag si se
vor intinde pe o lungime de 900 m. Luminile vor fi
dispuse in perechi de barete plasate simetric in raport
cu axul pistei.Distanta longitudinala intre perechile de
barete va fi de 30 m sau 60 m.
Aerodromes
Luminile zonei de contact
O bareta va fi compusa din cel putin 3 lumini aflate la
un interval ce nu trebuie sa depaseasca 1,5 m.
CARACTERISTICI
Luminile zonei de contact al rotilor vor fi lumini fixe,
unidirectionale, de culoare alba si cu intensitate
variabila.
Aerodromes
Luminile prelungirii de oprire
AMPLASARE
Luminile vor fi dispuse pe toata lungimea prelungirii
de oprire, pe doua randuri paralele, echidistate fata
de ax si in prelungirea sirurilor de lumini marginale
ale pistei.
Luminile transversale ale prelungirii de oprire vor fi
egal dispuse la extremitatea prelungirii, perpendicular
pe ax si cat mai aproape de capatul prelungirii de
oprire.
CARACTERISTICI
Luminile prelungirii de oprire vor fi lumini fixe,
unidirectionale, de culoare rosie si vizibile din directia
pistei.
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Luminile marginale ale pistei
Aerodromes
Luminile de identificare a
capetelor pistei (REIL)
Aerodromes
REIL
 REIL (Runway End Identifier Lights) asigura
identificarea pozitiva rapida a capatului de pista.
 Sistemul se compune din doua lampi sincronizate
unidirectionale sau omnidirectionale .

 Lampile unidirectionale asigura un ungi de vedere
de 10 – 15 grade si sunt orientate spre suprafata

de apropiere.
 REIL asigura trei nivele de intensitate luminoasa si
asigura o vizibilitate de pina la 3,5 Km pe timp de

zi si 28 Km pe timp de noapte.
Aerodromes
Luminile cailor de rulare
 Lumini axiale ale cailor de rulare
 Lumini marginale ale cailor de rulare
 Barete Stop
 Lumini de intersectie a cailor derulare
 Lumini de protectie a pistei

Aerodromes
Lumini axiale ale cailor de rulare
APLICARE
Luminile axiale ale cailor de rulare vor fi instalate pe
caile de iesire de pe pista, caile de rulare si pe
suprafetele de trafic, destinate a fi utilizate in gama
de valori ale razei de vizibilitate in lungul pistei mai
mica de 350 m.
CARACTERISTICI
Luminile axiale instalate pe caile de rulare, altele
decat caile de iesire de pe pista, vor fi lumini fixe, de
culoare verde.
Aerodromes
Luminile axiale ale cailor de iesire din pista vor fi
lumini fixe, de culoare verde/galbena si se vor intinde
de la pozitia initiala, din imediata apropiere a axului
pana in perimetrul zonei critice/sensibile ILS/MLS.
Daca aeronavele pot urma aceeasi linie axiala in

ambele directii, atunci luminile axiale vor aparea de
culoare verde pentru aeronavele care se apropie de
pista.
Aerodromes
Rapid Exit Taxiway Indicator Lights

Aerodromes
Lumini marginale ale cailor de rulare
APLICARE
Luminile marginale ale cailor de rulare vor fi instalate
pe suprafetele de asteptare, de trafic si alte suprafete
destinate a fi utilizate pe timpul noptii, precum si pe
caile de rulare care nu sunt dotate cu lumini axiale,
dar care sunt destinate a fi utilizate pe timpul noptii.
CARACTERISTICI
Luminile marginale ale unei cai de rulare vor fi lumini
fixe, de culoare albastra. Ele vor fi vizibile pana la cel
putin 30 grade deasupra orizontului, din toate
azimuturile necesare dirijarii aeronavei de catre pilot.
Aerodromes
Lumini marginale ale cailor de rulare
AMPLASARE
Dispunerea in teren se face la intervale regulate de
maxim 60 m. In curbe, intervalul dintre lumini trebuie
sa fie mai mic de 60 m, astfel incat virajul sa fie
indicat clar.
Aerodromes
Barete Stop
AMPLASARE
Barele de oprire vor fi plasate transversal fata de
calea de rulare in punctul in care se doreste oprirea
circulatiei.
CARACTERISTICI
Barele de oprire vor fi compuse din lumini de culoare
rosie aflate la o distanta transversala de 3 m fata de
marginea caii de rulare si vizibile pe directia sau
directiile pe care trebuie sa le urmeze aeronavele
care se apropie de intersectie sau de punctul de
asteptare.
Aerodromes
Barete Stop
Daca luminile normale ale unei bare de oprire risca
sa fie ascunse privirii pilotilor din cauza zapezii sau a
ploii este recomandata adaugarea unor perechi de
lumini situate deasupra solului, la fiecare extremitate
a barei de oprire.
Aerodromes
Lumini de intersectie a cailor derulare
AMPLASARE
Luminile de intersectie a cailor de rulare vor fi plasate
intr-un punct aflat la o distanta intre 30 si 60 m de
marginea cea mai apropiata a caii de rulare secante.
CARACTERISTICI
Aceste lumini vor fi compuse din cel putin 3 lumini
unidirectionale fixe de culoare galbena, vizibile din
sensul de apropiere de intersectie.
Aerodromes
Luminile cailor derulare
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Barete Stop
Aerodromes
Faruri aeronautice
 Unde este necesar din punct de vedere operational
un far de aerodrom sau far de identificare este
asigurat unde se preconizeaza ca aerodromul sa fie
folosit pe timpul noptii .
 Un far de aerodrom emite fie flasuri colorate

alternand cu flasuri albe , sau numai flasuri albe
.Frecventa flasurilor va fi de la 20 la 30 pe minut .
Aerodromes
Faruri aeronautice
 In cazul unui aerodrom combinat ,pe uscat si apa ,
flasurile colorate daca sunt folosite ,vor avea
culoarea caracteristica a partii aerodromului care
este desemnata ca fiind principala.
 Caracterele de identificare vor fi transmise in codul

Morse international .Viteza de trasmitere va fi intre 6
si 8 cuvinte pe minut , rata corespunzatoare de
durata a punctelor Morse fiind de la 0,15 la 0,2
secunde pe minut .
Aerodromes
Faruri aeronautice
Aerodromes
Baliza
sursa
omnidirectionala
Aerodromes
Lampa
Incastarta
cu intensitate
variabila
Aerodromes
Lampa
Incastarta
unidirectionala
Aerodromes
Lampa
Incastarta
bidirectionala
Aerodromes
Lampa
Incastarta
omnidirectionala
Aerodromes
Sursa fir director
Aerodromes
Baliza unidirectionala Baliza

de identificare omnidirectionala
capat de pista de prag
Aerodromes
Approach Lighting System
 Sistemul apare urmare a necesitatii rezolvarii
problemelor de tranzitie intre etapa de apropiere a
avionului utilizind echipamente radio instrumentale di
apropierea finala vizuala pe timpul noptii.
 Au fost dezvoltate diverse sisteme de iluminare de

apropiere care sa usureze tranzitia de la zborul
instrumental la zborul vizual.
Aerodromes
 In 1949 se aflau in competitie trei solutii:
 Solutia britanica (Calvert)British one (the Calvert
system),
 Solutia franceza (o forma deplasata a sistemului
Calvert)
 Solutia americana (ALPA ATA).
 ICAO a recomandat aplicarea oricarei din cele trei

solutii.
Aerodromes
Aerodromes
Sistemul simplificat de apropiere
 AMPLASARE
 Un sistem luminos de apropiere simplificat este
constituit dintr-un sir de lumini, dispus in
prelungirea axului pistei, care se intinde pe o
distanta de cel putin 420 m de la prag si dintr-o
bareta luminoasa transversala de 18 m sau 30 m
lungime, situata la 300 m fata de prag.
 Amplasarea in plan longitudinal a luminilor se va

face pastrand o distanta de 60 m intre ele. Pentru
imbunatatirea conditiilor de observare distanta
poate fi redusa la 30 m.
Aerodromes
 CARACTERISTICI
 Luminile acestui sistem vor fi lumini fixe a caror
culoare sa permita distingerea cu usurinta a
dispozitivului fata de celelalte lumini aeronautice
de suprafata sau alte lumini.
 Fiecare lumina a liniei axiale va cuprinde:

 O SURSA LUMINOASA PUNCTIFORMA sau
 O BARETA DE SURSE LUMINOASE DE CEL
PUTIN 3 M LUNGIME.
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
ALS Piste de precizie CAT I
 AMPLASARE
Un sistem luminos de apropiere de precizie de
categoria I este constituit dintr-o insiruire de lumini
dispuse in prelungirea axului pistei pe o distanta de
900 m de la pragul pistei si dintr-o bareta luminoasa
transversala cu o lungime de 30 m, situata la o
distanta de 30 m intre ele, prima lumina fiind
amplasata la 30 m de prag.
Aerodromes
 CARACTERISTICI
Sistemul luminos de apropiere de precizie de
categoria I poate fi realizat in urmatoarele
configuratii:
a) SISTEM ALPA-ATA
b) SISTEM CALVERT.
Luminile sistemului de apropiere de categoria I au
intensitate variabila si sunt de culoare alba.
Aerodromes
 A.) SISTEM ALPA-ATA
In plan longitudinal, pe lungimea de 900 m, vor fi
amplasate barete luminoase de cel putin 4 m
lungime, pastrand distanta de 30 m intre ele (pentru
sistem ALPA-ATA se vor amplasa 30 de barete
luminoase ), iar in plan transversal se va amplasa o
bareta de 30 m lungime la 300 m fata de pragul
pistei.
Aerodromes
 B.) SISTEM CALVERT
In plan longitudinal, pastrand distanta de 30 m intre
lumini, pe primii 300 m de la prag se vor amplasa
surse luminoase punctiforme, pe urmatorii 300 m se
vor amplasa surse luminoase duble, iar pe ultimii 300
m sursele de lumina vor fi triple.
In plan transversal se vor instala barete luminoase la
distanta de: 150 m, 300 m, 450 m, 600 m, 750 m,
fata de prag, barete de lungimi diferite dar care
produc un efect de linii luminoase care converg catre
pista.
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
ALS Piste de precizie CAT II / III
 AMPLASARE
Sistemul se compune dintr-un dispozitiv de apropiere
de precizie de categoria I (ALPA-ATA sau CALVERT)
la care se adauga in plan longitudinal un sir de barete
de culoare rosie de o parte si de cealalta a axului pe
o lungime de 270 m, avand o distanta de 30 m intre
ele, iar in plan transversal o bareta luminoasa situata
la 150 m de pragul pistei.
Aerodromes
ALS Piste de precizie CAT II / III
 CARACTERISTICI
Lungimea unei barete rosii trebuie sa fie egala cu
lungimea baretei luminilor de contact al rotilor.
Aerodromes
Aerodromes
 MALSR: Medium-intensity approach light system with
Runway Alignment Indicator Lights
 MALSF: Medium-intensity approach light system with
Sequenced Flashing lights
 SALS: Short approach light system
 SSALS: Simplified Short approach light system
 SSALR: Simplified Short approach light system with
Runway Alignment Indicator Lights
 SSALF: Simplified Short approach light system with
Sequenced Flashing Lights
Aerodromes
 ODALS: Omnidirectional approach light system
 ALSF-1: Approach light system with Sequenced
Flashing Lights configuration 1
 ALSF-2: Approach light system with Sequenced
Flashing Lights configuration 2
 CALVERT I/ICAO-1: ICAO-compliant configuration 1
 CALVERT II/ICAO-2: ICAO-compliant configuration 2
 REIL: Runway Edge Identifier Lights
 High Intensity Runway Lights (HIRL)
 Medium Intensity Runway Lights (MIRL)
 Low Intensity Runway Lights (LIRL)
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Approach Lighting System CAT I
 ALSF I (Approach Lighting System with Sequenced
Flashing Lights) este utilizat la pistele CAT I pe timpul
apropierii instrumentale pentru a permite alinierea
aeronavei cu axul longitudinal al pistei si pentru a
stabili orientarea verticala.
 Pina la 21 lampi strobiscopice reeaza o secventa

luminoasa care se deplaseaza catre pragul pistei.
Aerodromes
CAT II / III
 Sistemul dual ALSF II/SSALR deserveste pistele
CAT II si permite utilizarea in regim ALSF II sau
SSALR functie de conditiile meteorologice de
apropiere.
 ALSF II (Approach Lighting System with Sequenced

Flashing Lights) este utilizat la pistele CAT II pe
timpul apropierii instrumentale pentru a permite
alinierea aeronavei cu axul longitudinal al pistei si
pentru a stabili orientarea verticala.
Aerodromes
CAT II / III
Aerodromes
CAT II / III
Aerodromes
CALVERT II & PAPI Aerodromes
Aerodromes
Decision bar
 Decision bar
 Un element esential al ALS il reprezinta bara /
bareta de decizie
 Aceasta este intotdeauna amplasata la 1000’ fata
de pragul pistei si materializeaza orizontul vizibil
care sa permita tranzitia de la zborul instrumental
la zborul “la vedere”.
 De asemenea amplasamentul acesteia este astfel
ales incit la atingerea “Inaltimii de decizie” bareta
de decizie sa treaca exact pe sub partea
anterioara vizibila din cabina a fuselajului.
Aerodromes
Decision bar
Aerodromes
Runway Alignment Indicator
Lights
Aerodromes
Medium-Intensity Approach
Lighting System
MALSR
Aerodromes
Aerodromes
Suport frangibil de sustinere (LIR – Low Impact Resistence)
Aerodromes
Path / Slope
Aerodromes
PAPI
Aerodromes
Precision Approach Path
Indicator
Aerodromes
PAPI
Aerodromes
PAPI
Aerodromes
PAPI
Aerodromes
PAPI
Aerodromes
PAPI
Sistem PAPI
Aerodromes
PAPI
Lampi PAPI
Aerodromes
PAPI
Lampa PAPI
Aerodromes
Visual Approach Slope Indicator
Aerodromes
T VASI
Aerodromes
VASI
ALS
&
T-VASI
Aerodromes
Procentul minim de lampi functionale
Aerodromes
Radio Markere
Aerodromes
ILS
Aerodromes
Aerodromes
ECHIPAMENTE SI INSTALATII
DE AERODROM
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
Echipamente si instalatii de
aerodrom
 Echipamente de salvare si stingere incendii.
 Sursa secundara de energie electrica pentru facilitati

de navigatie aeriana.
 Gardul de perimetru
 Sistemul de iluminare de siguranta si de securitate.
Aerodromes
Echipamente si instalatii de
aerodrom
 Echipamente si instalatii in Zona de operatiuni
aeriene
 ICAOAerodrome Design Manual, Part 6.
 Sistemul de ghidare si control al miscarilor la

aerodrom (SMGCS)
 ICAO Manual of Surface Movement Guidance and
Control Systems (SMGCS).
 Circulatia vehicolelor la aerodrom
Aerodromes
Echipamente de salvare si
stingere incendii.
 ICAO Airport Services Manual Part 1 - Rescue and
Fire Fighting
 Serviciul de Salvare si Stingere incendii (RFF) timp

de raspuns – 2 (max 3) min
Aerodromes
Servicii de urgenta la aeroport
Aerodromes
Echipamente de salvare si stingere
incendii.
Aerodromes
Echipamente de salvare si stingere
incendii.
Aerodromes
stingere incendii.
Aerodromes
stingere incendii.
Covorul de spuma este definit de

tipul de eveniment si caracteristici aeronava
Aerodromes
stingere incendii.
Aerodromes
stingere incendii.
Aerodromes
stingere incendii.
Aerodromes
stingere incendii.
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Sursa secundara de energie
electrica.
 O sursa secundara de energie electrica la aerodrom
trebuie asigurata astfel incit sa poata asigura
alimentarea a cel putin urmatoarelor :
 Lampile de semnalizare si iluminatul minim

necesar personalului ATC sa-si desfasoare
activitatea.
 Toate lampile de obstacolare care sunt esentiale

in asigurarea operarii in siguranta a aeronavelor.
Aerodromes
electrica.
 Lampile sistemului luminos de propiere (ALS) ale
pistelor si ale cailor de rulare.
 Echipamentele meteorologice;
 Iluminatul de securitate la punctele critice de

control de securitate.
Aerodromes
electrica.
 Echipamentele esentiale pentru aerodrom ,

serviciile de urgenta ale aerodromului.
 Iluminarea poxitiei izolate de stationare.
Aerodromes
electrica.
 Timpul maxim admis de comutare este de doua
minute pentru toti consumatorii exceptie facin
mijloacele vizuale pentru pistele instrumentale (non
precizie / precizie)
Aerodromes
electrica.
Non precizie
Aerodromes
electrica.
Precizie CAT I
Aerodromes
electrica.
Precizie CAT II / III
Aerodromes
electrica.
Piste destinate decolarii la RVR sub 800m
Aerodromes
Gardul de perimetru
 Intrarea in Zona de Operatiuni aeriene a animalelor
ce pot pune in pericol operarea aeronavelor trebuie
prevenita prin amplasaea gardului de perimetru sau a
altor tipuri de bariere.
 Intrarea in Zona de Operatiuni aeriene a persoanelor

neautorizate ce pot pune in pericol operarea
aeronavelor trebuie prevenita prin amplasaea
gardului de perimetru sau a altor tipuri de bariere.
Aerodromes
Gardul de perimetru
 Prevenire patrunderii neautorizate in zona de
opertiuni aeriene se poate realiza prin :
 Bariere artificiale ( gard)
 Bariere naturale (curs de apa , denivelari

pronuntate ale terenului ce pot impiedica
traversarea , viaducte etc)
Aerodromes
Iluminatul de securitate
 La aerodromurile unde este absolut necesar din
considerente de securitate gardul si su barierele de
protectie ale activitatii internationale de aviatie civila
trebuie iluminate la un nivel minim necesar.
 Cu precadere se va asigura iluminarea de ambele

parti ale gardului de perimetru si in mod special a
punctelor de acces in Zona de Operatiuni Aeriene.
Aerodromes
Sisteme de fixare frangibile
 Panourile , sursele luminoase si orice alte elemente
(mineca de vint,portiuni ale grdului de perimetru , etc)
fixate la sol si amplasate in zonele de siguranta ale
pistelor / cailor de rulare trebuie construite din
elemnte frangibile.
Aerodromes
Echipamente in zonele de
siguranta
 Amplasamentul echipamentelor de protectie a
navigtiei aeriene in zonele de siguranta ale pistelor
de decolare aterizare se face numai cu respectarea
cerintelor specificate in Anexa 14 ICAO Vol 1 Cap.
8.7
 La amplasarea acestor echipamente se are in vedere
cel putin :
 Tipul pistei (instrumentale / precizie / non
precizie)
 Existenta si dimensiunile benzii de pista si
 Existenta si dimensiunile zonei clearway.
Aerodromes
Circulatia vehicolelor
 Trebuie reglementata prin “Proceduri de circulatie a
vehicolelor in zona de operatiuni aeriene”.
 Trebuie asigurat continuu legatura radio cu TWR
 Trebuie respectata viteza legala ( Max 20 km /h) cu
exceptia situatiilor de urgenta (Salvare Pompieri
Securitate)
Aerodromes
Sistemul de ghidare si control al
miscarilor la aerodrom/SMGCS
 Asigura in principal o corelare a comenzilor de
activare a sistemelor de iluminare afrente cailor de
rulare (axial / marginal) inclusiv a baretelor pozitiilor
de asteptare.
 La alegerea SMGCS se au in vedere urmatoarele
considerente:
 Densitatea traficului aerian;
 Conditiile de vizibilitate in care se intentioneaza
operarea aeronavelor;
Aerodromes
Sistemul de ghidare si control al
miscarilor la aerodrom/SMGCS
 Nevoia de orientre a pilotilor;
 Complexitatea configuratiei infrastrucvturii de
aerodrom.
 Volumul de miscari ale vehicolelor la aerodrom.
Aerodromes
Aerodromes
SITUATII DE URGENTA
MODERATOR DAN POPA
Aerodromes
STRUCTURA MODULULUI

Suportul de reglementare in rezolvarea urgentelor.
Scopul Planului pentru Situatii de Urgenta.
Procesul de reactie si functiile Centrului pentru
Situatii de Urgenta (Emergency Operations Centre).
Pericole in operarea aeronavelor la aerodrom
Aerodromes
Serviciul de Salvare si Stingere incendii (RFF) timp
de raspuns – 2 (max 3) min
Serviciul medical de urgenta de aeroport.
Politia aeroportului
Serviciul de Securitate al aeroportului
Aerodromes
Planul pentru degajarea pistei de aeronave avariate.
Controlul riscurilor privind prezenta vietatilor salbatice
la aerodrom.
Planul pentru situatii de urgenta la aeroport.
Controlul miscarilor la sol a aeronavelor.
Sursa secundara de energie electrica – timp maxim
de comutare.
Echipamente de dezapezire.
Aerodromes
ICAO Airport Services Manual Part 1 - Rescue and
Fire Fighting
ICAO Airport Services Manual Part 7 Airport

Emergency Planning Appendix 3 (Airport Medical
Services).
Aerodromes
Suportul de reglementare
Anexa 14 ICAO cap 9 : Urgentele si alte servicii.
Statele sunt responsabile de elaborarea propriilor

standarde si reglementari.
Referinta :ICAO Airport Services Manual Doc: 9137

Part 7 Airport Emergency Planing
Aerodromes
Obligatiile Statului
Sa dispuna de un plan dimensionat proportional cu
volumul de operatiuni ale aeronavelor si cu celelalte
activitati.
Sa asigure coordonarea actiunilor de reducere a
urmarilor.
Sa realizeze coordonarea raspunsului diverselor
agentii care pot acorda asistenta pentru situatii de
urgenta.
Sa asigure verificarea periodica prin exercitii a
modului de aplicare a planurilor de rezolvare a
Situatiilor de urgenta.
Aerodromes
Urgenta Dezastru Criza
Eveniment care prezinta o amenintare si necesita
actiune imediata pentru salvarea de vieti omenesti
protejarea sanatatii publice sau a proprietatii.
Eveniment accidental rezultat al naturii sau erorii
umane.
Eveniment provocat in mod intentionat.
Rezultatul unui cumul de factori externi.
Aerodromes
Urgenta poate fi evitata?
Urgentele pot apare idependent de masurile de
siguranta si securitate ce sunt integrate si aplicate in
starea normala de operare si indiferent de tipul de
mediu in care se desfasoara operarea aeronavelor.
Evaluarea riguroasa si realista a nevoilor specifice

este cruciala in reducerea probabilitatii dezvoltarii
unei situatii de urgenta.
Aerodromes
Responsabilitatea pregatirii
pentru situatii de urgenta
Una principalele responsabilitati ce rezida din

Standardele ICAO adresata Autoritatilor Aeronautice
si organizatiilor implicate in operarea aeronavelor,
este accea de a elabora si de a pune in aplicare un
plan detaliat pentru situatii de urgenta in care aceste
structuri sa joace un rol important in rezolvarea cu
succes a urgentelor.
Aerodromes
Responsabilitatea pregatirii
pentru situatii de urgenta
Incapacitatea de intelegere a nevoii de pregatire
pentru a gestiona urgentele poate duce la:
Suferinte inutile
Raniri sau pierderi de vieti omenesti
Rabufniri sociale
Distrugerea imaginii organizatiei
Oprobiul public
Cheltuieli imense cu plata de daune
Efecte psihologice la nivelul comunitatii.
Aerodromes
Complexitatea mediului in care
se produce urgenta
Aeroporturile si mediul acestora difera in
complexitate (urban, rezidential, comercial,
industrial,metropolitan)
Fiecare aeroport poate fi caracterizat prin aspecte

specifice necesitind consideratii specifice.(teren
accidentat , formatini muntoase, intinderi de apa..)
Aerodromes
Principii de abordare.
Identificati vulnerabilitatile si resursele disponibile.
Elaborati si inventariati :
Suportul procedural.
Elementele logistice.
Elementele de protectie fizica.
Echipamente.
Facilitati
Aerodromes
Principii de abordare.
Elaborati planuri de contingenta pentru :
Repararea
Inlocuirea
Sau utilizarea alternativa
a echipamentelor si facilitatilor alocate prin plan.

Diseminati prevederile planului si asigurati instruirea
personalului.
Asigurati antrenarea personalului in aplicarea
planului.
Aerodromes
Caracteristicile urgentei
Se poate produce oricind:
In orice faza de operare.
In orice conditii de mediu.
Avind diverse grade de magnitudine.
Se poate produce instantaneu sau

Poate evolua progresiv.
Poate avea o durata redusa in timp.
Se poate intinde pe durate de timp considerabile.
Aerodromes
Caracteristicile urgentei
Este greu previzibila dar poate fi anticipata prin
scenarii iar reactia trebuie pregatita corespunzator.
Urgentele de acelas tip difera de regula in severitate

depinzind de avertizare durata si circumstante.
Urgentele gestionate inadecvat pot produce

consecinte devastatoare.
Evolutia poate fi rapida si drastica.
Aerodromes
Pregatire
Responsabilitatea legala pentru asigurarea protectiei
persoanelor si bunurilor de consecinteleurgentelor si
dezastrelor.
Anticiparea posibilelor tipuri de urgenta si dezvoltarea

de Planuri pentru Situatii de Urgenta bazate pe
analiza de risc palnuri de contingenta si proceduri de
aplicare.
Aerodromes
Pregatire
Pregatirea in conditii normale pentru dezastre
permite o abordare sistematica si sistemica a
procesului de planificare pentru situatii de urgenta.
Fiecare faza de pregatire implica procese specifice
care reprezinta suportul pentru urmatoarele faze :
Prevenire.
Pregatire.
Reactie.
Recuperare.
Aerodromes
Faza de Prevenire
Set de actiuni in scopul reducerii diminuarii sau
controlului potentialelor efecte a unui dezastru:
Educatia publica.
Regularizarea si zonarea.
Norme specifice de constructie.
Aerodromes
Faza de Pregatire
Actiuni menite sa imbunatateasca capabilitatile de
raspuns la o situatie de urgenta:
Planuri de Urgenta si de Contingenta

Instruire adcvata.
Exercitii practice aplicatii extinse ale planului.
Cercetare.
Apelarea la Expertiza.
Aerodromes
Faza de Raspuns
Faza critica in raport cu durata prin care se
actioneaza pentru salvarea de vieti omenesti
protectia sanatatii publice si a proprietatii reducerea
pagubelor si activarea resurselor pentru marirea
capabilitatii de revenire la situatia normala de
operare.
Presupune:
Mobilizarea de personal si resurse.
Alertarea.
Evacuarea.
Cautare si salvare. Aerodromes

Faza de recuperare
Actiuni de readucere a activitatilor la un mod normal
de desfasurare , de revenire la situatia de operare
anterioara crizei:
Consultarea post criza.
Reabilitarea (repunerea in functiune).
Inspectia.
Reconstructia.
Comunicatii.
Aerodromes
Recomandari
Planul pentru Situatii de Urgenta trebuie sa permita
rezolvarea de evenimente ce pot avea impact direct
asupra ativitatilor sau teritoriului unui aeroport sau
care pot prezenta un pericol pentru comunitate
datorita proximitatii sau a naturii evenimentului.
Utilizarea experientei colective si a resurselor in

beneficiul reciproc al tuturor componentelor
comunitatii.
Aerodromes
Obiective
Principalul obiectiv al Planului pentru Situatii de

Urgenta este minimizarea efectelor oricarui tip de
urgenta in mod deosebit prin salvarea vietilor
omenesti si mentinerea operarii aeronavelor.
Aerodromes
Scop
Planul pentru Situatii de Urgenta stabileste proceduri

de coordonare a actiunilor intre diferite aeroporturi si
comunitati locale agentii de stat si servicii care pot
oferi asistenta in ca raspuns la o urgenta.
Aerodromes
Planul pentru Situatii de Urgenta
Stabileste responsabilitati organizatiilor agentiilor

departamentelor grupurilor de persoane sau unor
persoane in mod individual.
Stabileste masurile si procedurile ce trebuie aplicate

in ordinea secventelor si corelate ca timpi de
desfasurare in raport cu circumstantele.
Aerodromes
Planul pentru Situatii de Urgenta
Clarifica relatiile organizationale si stabileste ierarhia
de autoritate.
Identifica resursele interne sau externe necesre

implementarii fiecarei proceduri in parte.
Asigura suportul pentru trecerea la starea normala

de operare si si evaluarea post urgenta.
Aerodromes
Integrarea planurilor
Evaluarea planurilor individuale ale organizatiilor ce
concura la rezolvarea urgentelor pentru a identifica
sprijinul reciproc al acestora.
Solicitarea recunoasterii scrise privind asumarea
unor responsabilitati de catre organizatii , agentii care
sunt prevazute in Planul pentru Situatii de Urgenta al
aeroportului.
Incheierea de documente tip Protocol de cooperare
intre organizatiile agentiile participante si aeroport.
Aerodromes
Tipuri de urgente
Urgente implicind aeronave

Sabotaje inclusiv amenintari cu bomba
Deturnarea aeronavei
Evenimente implicind bunuri periculoase
Incendii
Dezastre naturale
Scurgeri majore de combustibil.
Aerodromes
Continutul unui plan
Tipurile de urgente pentru care planul este aplicabil
Organizatiile agentiile implicate in plan
Responsabilitatile si rolul fiecarei organizatii pentru
fiecare tip de urgenta tratata in plan
Lista cu nume si telefoane de contact pentru situatii
de urgenta
Mapa cu caroiaj pentru aeroport si imprejurimi (pe o
raza de 10 km).
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Alocarea resurselor
Personal
Echipamente
Facilitati
Provizii
Servicii
Fonduri financiare
Aerodromes
Lista de contact pentru urgente
Servicii de Trafic Aerian Agentia de mediu
Servicii de urgenta Autoritati civile
Pompieri statia Companii de utilitati
aeroportului Operatori aerieni
Ambulante Agenti de handling
Spitale Echipa pirotehnica
Managementul Altii
aeroportului
Aerodromes
Organizarea exercitiilor
Exercitii complete se organizeaza la fiecare doi ani
pentru aeroporturile internationale.
In intervalul dintre exercitiile complete se organizeaza

exercitii partiale practice sau la sala.
Organizarea exercitiilor complete se notifica

Autoritatii Aeronautice cu 60 zile inainte de data
desfasurarii.
Aerodromes
Monitorizare :
Se identifica deficientele.
Se notifica fiecarui participant(organizatie ,
agentie, etc)
Se intervine pentru corectare in timpul
desfasurarii exercitiului.
Se actioneaza (daca este cazul )pentru
modificarea planurilor.
Se stabilesc exercitii partiale pentru imbunatatirea
deprinderilor pe secventele de derulare.

Aerodromes
Gestionarea situatiilor neprevazute necesita pregatire
si instruire.
Anticiparea problemelor se realieza prin elaborarea
de planuri de contingenta si a procedurilor de
raspuns.
Fiecare din cei implicati trebuie sa studieze si sa
cunoasca perfect propriul rol.
Aerodromes
Scopul exercitiilor
Testarea si instruirea sunt cruciale .

Exercitiul practic :
Va identifica deficientele planului.
Va confirma ca solutiile alese sunt functionale si
Va confirma cunoastera de catre fiecare participant a
rolului asumat prin plan intr-o situatie de urgenta.
Aerodromes
Obiectivele exercitiilor
Exersarea diferitelor proceduri stabilite prin plan
pentru diverse tipuri de urgente.
Testarea echipamentelor sistemelor si a facilitatilor.
Familiarizarea diverselor agentii cu locul caile de
acces si rolurile specifice.
Evaluarea coordonarii intre participanti.
Evaluarea eficientei raspunsului.
Aerodromes
Evaluarea exercitiilor
Investigarea cauzelor ce au produs disfunctionalitati
de aplicare.
Debriefing.
Diseminarea informatiilor.
Initierea de actiuni corective.
Modificarea planului (in raport de circumstante)
Diseminarea modificarilor.
Aerodromes
Alte consideratii
Planul ce comunicare
Centrul de presa al aeroportului.
Controlul accesului – Punctele de intilnire.
Agentii de investigatie ale accidentului.
Consevarea probelor.
Aspecte de mediu.
Suport pentru familiile persoanelor afectate de
urgenta.
Aerodromes
Alte consideratii
Asigurarea cu sisteme de comunicatii.

Activarea Centrului pentru Situatii de
Urgenta(Emergency Operations Centre) si a Postului
de comanda mobil (Mobile Command Post).
Prgatirea spatiilor(in cladiri) si locatiilor(in teren) de
primire ale agentiilor suport.
Aerodromes
Urgenta
Airport security
Pompieri
ATC
Cautare si salvare
Ambulante
EOC
EOC
Politia
Servicii publice Spitale
Director Aeroport
Operator aerian Alte agentii
Aerodromes
Centre de Comanda si Control
Punctul inaintat de comanda (Forward Control Point)

Centrul pentru Situatii de Urgenta (EOC)
Centrul National de Comanda si Control
Centrul de Management al Crizei (operator aerian)
Aerodromes
Centre de comanda si control
Aerodromes
Circumstantele producerii
evenimentului
In general accidentele nu se produc in conditii
meteorologice normale la momente de timp
convenabile si in zone usor accesibile.
Se vor lua in considerare (plan si exercitii):
Conditiile meteorologice.
In afara programului normal de lucru.
In locuri greu accesibile.
Aerodromes
Caracteristici de eficienta a
raspunsului
Prevenirea evolutiei urgentei spre dezastru sau

catastrofa.
Izolarea zonei – realizata operativ
Comunicatii - asigurarea functionarii
Coordonare – realizare efectiva
Strategie – dezvoltata in avans
EVITAREA PANICII
Aerodromes
Functiile Centrului pentru Situatii
de Urgenta (EOC)
Asigura suportul pentru Postul de Comanda la locul
incidentului sau Postului Mobil de Comanda.
Monitorizeaza evolutia situatiei de urgenta.
Culege continuu informatii de la structurile de
interventie.
Analizeaza si transmite informatiile necesare
continuarii actiunii.
Coordoneaza raspunsul global.
Aerodromes
Postul de comanda
Pompieri Ambulante
EOC
Politia Spitale
Operator aerian
Aerodromes
LOCUL ACCIDENTULUI
Comandantul la
locul incidentului
ECHIPA DE INVESTIGARE
A ACCIDENTULUI
POSTUL DE
COMANDA
Coordonatori :
• Seful politiei
• Reprezentantul
operatorului aerian
• Coordonatorul
medical
ZONA IZOLATA
Aerodromes
Elemnte de identificare a
personalului
ROSU Seful pompierilor

ALBASTRU Seful politiei
ALB Coordonatorul medical
PORTOCALIU Autoritatea aeroportuara
VERDE Responsabilul pentru transport
MARON Seful investigatorilor
Aerodromes
Centrul pentu Situatii de Urgenta
Coordonare
Seful Coordonator pentru Urgenta
Seful Servicului Salvare Stingere Incendii – aeroport
Reprezentant Politie
Reprezentant Stingere Incendii – municipalitate
Reprezentat Operator Aerian
Coordonator Ambulanta
Reprezentant Servicii Medicale
Aerodromes
Centrul pentru situatii de urgenta
TV
CCTV
RADIO
Membrii echipei FAX
Tabla
PC
Ecran proiectie
PRINTER
TEL FIX
CEASURI
RADIO TEL
Coordonator Masa ; prize;tel; TEL MOBIL
ECHIP.INRE
GISTRARE
COM.
Membrii echipei
Biblioteca:Planul pentru Situatii de Urgenta ;Reglementari;Rroceduri;Harti
Aerodromes
Functii suport
Echipamente materiale facilitati – asigurare materiala
Vehicule - transport
Circulatie si acces – control dirijare
Zona de triere( raniti / valizi ) – prim ajutor
Identificare personal / vehicule - securitate
Echipamente degajare rapida
Inspectii - procese
Aerodromes
Agentii suport
Refuelling
Catering
Intretinere aeronave
Handling aeronava
Handlinfg pasageri
Servicii bagaje
Piloti ai tipului de aeronava
Managementul operatorului aerian
Aerodromes
Trecerea la starea normala de
operare
Situatie
Situatiede
de
urgenta
urgenta
• Inspectie
• Informare Coordonare
• Comunicatii
Operare • Proces de tranzitie
Operare
normala
normala
Aerodromes
Concluzii
Situatia de urgenta este foarte diferita de conditiile
normale.
Presiune pshica creste la valori maxime.
Timpul de decizie este foarte redus.
Pregatirea individuala ca si cea organizationala
reprezinta cheia rezolvarii cu succes a situatiei de
urgenta.
Planificarea de urgenta trebuie sa salveze vieti.
Singura modalitate eficienta de a gestiona urgenta
este:
UN BUN PLAN PENTRU SITUATII DE URGENTA

Aerodromes
Pericole in operarea aeronavelor
la aerodrom
Pericolul aviar – prezenta pasarilor si a animalelor
mici (Wildlife control)
Operarea in conditii de vizibilitate redusa
Incursiuni pe pista
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Aerodromes
Controlul faunei la aerodrom
Controlul Pericolelor datorat vietatilor salbatice
Scurt istoric
Prima ciocnire cu o pasare a fost raportata de
Orville Wright in 1908, exact la 5 ani dupa primul

sau zbor.
Primul accident mortal datorat unei coliziuni cu o
pasare a avut loc in 1912. Cal Rogers, primul om

care a incercat traverseze in zbor Statele Unite a
cazut in ocean dupa ce un pescarus a blocat
dispozitivul de control al aeronavei.
Aerodromes
Coliziuni cu pasari ale aeronavelor civile
Statisticile arata ca incepand cu 1912 mai mult de
223 persoane au fost ucise in lume in cel putin 37

de accidente aviatice civile legate de coliziuni cu
pasari.
Coliziuni cu pasari ale aeronavelor militatre

Din 1950, 353 aeronave distruse cu 165 victime
Aerodromes
Raport de impact (1990-2001)
8
01 5.547
137
2
00 5.820
135
1
99 4.980
96
7
98 3.648
109
15
97 3.340
92
3
96 2.682
92
8 Pájaros
95 2.485 73 Mamíferos
1 Reptiles
94 2.313
74
0
93 2.271
59
1
92 2.252
57
0
91 2.120
39
0
90 1.719
20
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000
Aerodromes
Surse de raportare
1.401
Otros
2.822
Operaciones Aeropuerto
3.882
Restos recuperados
5.604
Torre
7.252
Operaciones Aerolínea
8.916
Pilotos
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000
Aerodromes
Tipuri de transport aerian afectat
177
Gobierno
1.347
Privado
4.422
Negocios
29.344
Comercial
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000
Aerodromes
Stadiul evolutiei aeronavelor
Aves Mamíferos
407
5.081
Aterrizaje
63
Aproximación
11.789
2
1.142
Descenso
1
1.019
En ruta
19
5.807
Ascenso
262
6.183
Despegue
22
Rodaje 138
0
Estacionada 18
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000
Aerodromes
Altitudine
30000 1
12
10000-19999 263
1.033
4000-4999 505
821
2500-2999 424
770
1500-1999 894
1.328
Altitud
900-999 155
409
700-799 216
278
500-599 953
514
300-399 842
1.166
100-199 1.796
4.001
0 11.443
0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000
Aerodromes
Frecventa lunara
63
Dic 1.868
141
Nov 3.133
139
Oct 5.146
121
Sep 5.325
109
Ago 5.269
88
jul 4.274
Mamíferos
71
Jun 2.818 Aves
50
May 3.526
56
Abr 2.695
58
Mzo 2.159
39
Feb 1.446
48
Ene 1.518
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000
Aerodromes
Frecventa diurna
Aves Mamíferos
429
Noche 7.574
64
Crepúsculo 1.500
165
18.214
Día
18
Amanecer 1.206
0 5.000 10.000 15.000 20.000
Aerodromes
Pasarile constituie o amenitare pentru aeronave cu
aripa fixa si pentru elicoptere.
Este importanta masa totala a pasarilor care lovesc

aeronava.
O pasare mare este la fel de priculoasa, putand

produce o catastrofa.
Graurii sunt un pericol la fel de mare ca si un stol de

pasari.
Pasarile cu masa mare, cum ar fi gastele care

formeaza si stoluri, sunt deosebit de periculoase
pentru aeronave Aerodromes
Unele aeroporturi folosesc acum radarele ca sa
deosebeasca gastele de alte pasari mari.
Accidentele din cadrul flotei militare SUA, produse de

pasari, s-au redus cu 70% prin utilizarea radarului.
Pasarile nu costituie singurul pericol pentru

aeronave: mamiferele sunt la fel de periculoase, in
special coliziunile cu liliecii. Iepurii apar deseori pe
aerodromuri. Alte mamifere, cum ar fi cainii, pot
constitui un pericol, pentru aeronave.
Aerodromes
Decizia Curtii din ianuarie 2005 a costat guvernul
francez 3 milioane de euro.
Pe 22 martie 1998, un Air France A320 a inceput
decolarea de pe aeropportul Marsilia, Franta. Mai
departe, pe pista se afla cadavrul unui arici, care a
atras un stol de 20 de pescarusi. Pescarusii au
fost atrasi de motoarele de pe aripa dreapta a
A320 fortand anularea decolarii. Curtea a decis ca
un numar atat de mare de pasari trebuia sa atraga
atentia autoritatilor aeroportului ca acestea sa ia
masuri. Astfel Curtea a decis ca Air France sa
primeasca 3milioane Euro.
Aerodromes
British Airways B737, plecare din Manchester,
Gatwick. In timpul rulajului pentru decolare, capitanul
a observat o diferenta de presiune la indicatorul de
viteza. Aeronava a anulat decolarea. O albina ar fi
putut sa fie cauza unui accident!
Aeroporturile nu isi pot permita sa fie indiferente in

ceea ce priveste managementul pericolelor datorat
pasarilor.
Aerodromes
Raportarea accidentelor produse de pasari si
fiinte salbatice
Nu exista standarde internationale unitare.

Raportarea accidentelor produse de fiinte salbatice
nu este obligatorie in toate tarile.
Unele tari se implica, devin interesate, daca se
publica asemenea statistici.
Obligatia, este perceputa negativist:
siguranta zborului,
atentia
media
Aerodromes
Ex.: un AN8 s-a avariat la decolare , la Pepa, Congo,
dupa o coliziune cu pasarile-21 persoane au fost
ucise. Speciile de pasari nu s-au raportat sau nu au
fost cunoscute. Congo nu are nici fondurile, nici
experienta pentru asemenea investigatii
80% din coliziunile cu pasari nu sunt raportate
Este imporant ca fiecare aerodrom in parte sa tina o
evidenta a coliziunilor cu pasari , in scopul
monitorizarii mediului si a luarii de masuri
corespunzatoare unde se poate, ca raspuns la
modificarile de specii de pasari si a numarului
acestora
Aerodromes
La nivel national, se pot identifica tendintele si se pot
dezvoltacele mai bune practici, masuri de protectie.
Protejarea mediului la nivel local de amenintarea
pasarilor este de asemenea importanta.
Aerodromes
Metode de control ale prezentei pasarilor
Metode directe ce pot fi utilizate pe un aerodrom
Cartuse pentru speriat pasarile
Folosirea benzilor imprimate cu zgomote care
streseaza pasarile pot fi folosite in cazul pasarilor

care zboara in stoluri
Tunuri statice pentru sperierea pasarilor-pasarile
se pot obisnui, lipsa controlului directiei cand se

trage
Aerodromes
Capcane
Soimi – Introducerea unor noi pericole?
Sunt necesare un numar de pasari
Sunt eficienti cand pasarile sunt in zbor
Care este efectul rezidual?
Utilizarea cainilor – o noua idee imbratisata de

ICAO
Programul de Control al coliziunilor datorate
pasarilor
Si citeva metode obscure:
Pasari papusi puse in varful unor pari – nu pot
pacali multe pasari.

Aerodromes
Mijloace de protectie
Aerodromes
Mijloace de protectie
Aerodromes
Sperietoarea de pasari din Beijing probabil mai

eficienta in cazul oamenilor.

Managementul habitatului – Aerodromul sa fie mai
putin atractiv pentru pasari.
Lasarea tufele sa creasca de-alungul pistelor
nu numai ca incurajeaza pasarile si animalele

salbatice dar pot constitui si un pericol penru
aeronave (pot fi aspirate de motoare)
Cladirile si hangarele asigura locul ideal pentru
pasari, cuiburi in special pentru porumbei

Singura optiune valabila ramane prinderea
/strangerea/exterminarea lor
Aerodromes
Iazurile si cursurile de apa atrag pasari de apa
Pasarile de apa sunt pasari masive, si ele
singure pot produce catastrofe
Este important ca acolo unde este posibil sa se
previna inmultirea in imediata vecinatate a
aerodromului
Plase montate deasupra apei impiedica
aterizarea pasarilor
Este important sa se asigure ca orice plasa is
correct intretinuta pentru a fi eficienta; in caz
contrar plasele pot face zona si mai atractiva
furnizand locuri ideale pentru cuibare
Aerodromes
Pecarusii sunt o problema pentru multe
aerodromuri, ei utilizand aerodromurile ca
locuri convenabile de odihna, intre zonele de
cuibare si cele de hrana
Alternativ ei pot gasi zone atractive cu hrana pe
aerodrom
Este imporant pentru INTREG personalul sa
inteleaga amenintarea pasarilor si sa se
asigure ca resturile de mancare nu sunt
aruncate oriunde
Aerodromes
Factori de risc
Aerodromes
Factori de risc
Aerodromes
Factori de risc
Aerodromes
Factori de risc
Aerodromes
Factori de risc
Aerodromes
Factori de risc
Aerodromes
La Minneapolis St. Paul, Operatorul de
Aeroport a desfiintat 6 dispozitive de hranit
pasaripe care personalul de la Northwest
Airlines le plasera pe jetway
Politica privind lunigimea ierbii 6”-8” 15-20 cm
Flora unica si mica diversitate - utilizara
ierbicidelor pentru distrugerea buruienilor, sursa
de hrana pentru pasari
Terenurile cu iarba din incinta aerodromurilor pot
deveni repede sursa de hrana si adapost pentru
pasari si mici mamifere daca iarba este prea
mare
Aerodromes
Mamiferele sunt o sursa de hrana pentru
unele pasari
Similar , folosirea insecticidelor poate fi
necesara ca sa inlature infestatia de
gaze-sursa de hrana pentru pasari
Iarba scurta pe un aerodrom le permite
pasarilor sa se hraneasca usor,
permitandu-le in acelasi timp sa vada din
timpa apropierea potentialilor pradatori
Aerodromes
O infestare cu iepuri pastreaza iarba
scurta (“o pasune”) aragand astfel
pasarile
Este de asemenea important sa se
controleze populatia de iepuri
Iarba pe un aerodrom
Replantarea este necesara dupa
efectuarea reparatiilor la o pista
Politica de iarba lunga nu este
intotdeauna posibila: ex. Dubai-zona
desertica
Aerodromes
Multe pasari sunt atrase de
nevertebrate: viermi
In anotimpuri umede, pasarile pot fi
atrase de viermi crescand astfel riscul
coliziunilor cu pasarile
Se recomanda maturarea si aplicarea de
viermicide pentru distrugerea
nevertebratelor
Daca nu da rezultate, atunci este
necesara exterminarea pasarilor pentru
imbunatatirea mediului.
Aerodromes
Aceasta ar trebui sa fie ultima masura. Cerintele
legale nationale difera de la stat la stat, si ele trebuie
respectate.
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Consecinte
Aerodromes
Vizibilitate redusa
Aerodromes
Vizibilitate redusa
Aerodromes
Vizibilitate redusa
Aerodromes
Operarea in conditii de vizibilitate
redusa (LVP)
Autorizarea Operatiunilor Aeriene in timpul conditiilor
de vizibilitate redusa (LVC) este conditionata de :
Calificarea echipajului de zbor (minima de
operare)
Calificarea aerodromului
Mijloace non vizuale (ILS MLS)
Mijloace vizuale (marcaje panouri iluminare )
Proceduri LVP la sol
Nivelul de echipare cu mijloace de radionavigatie

al aeronavei.
Aerodromes
redusa (LVP)
CAT I
Inaltime de decizie nu mai joasa de 200 ft si cu
RVR nu mai mica de 550 m.

CAT II
Inaltime de decizie mai joasa de 200 ft , dar nu
mai joasa de 100ft. si cu un RVR de minim 350m.
Aerodromes
redusa (LVP)
CAT III A
Inaltime de decizie mai joasa de 100 ft , dar nu
mai joasa de 50 ft. si cu un RVR nu mai mic de

200m.
CAT III B
Inaltime de decizie mai joasa de 50 ft , dar nu mai
joasa de 100ft. si cu un RVR mai mic de 200m,

dar nu mai mic de 50m.
CAT III C
Inaltime de decizie 0 ft RVR 0 m.
Aerodromes
Minime generale de operare
Aerodromes
redusa (LVP)
Operarea LVP este aplicabila pentru :
Operatiuni de rulaj si decolare avind valori ale
RVR mai mici sau egale cu de 550 m

Operatiuni de apropiere si aterizare in conditii
meteorologice de operare corespunzatoare CAT II

si III.
Aerodromes
redusa (LVP)
Initierea la sol a fazei de pregatire necesare
operarii in conditii de vizibilitate redusa se realizeaza
in baza procedurii standard de operare si poate fi
declansata de :
Administratorul aerodromului.
CTA de aerodrom.
Procedura Standard de Operare LVP va cuprinde

cel putin:
Declararea functiei responsabila de declansarea
procedurii la aerodrom.
Modalitati si parteneri de comunicare(CTA
Handling ARFF Airport Security etc)
Metoda de evaluare a situatiei.
Aerodromes
redusa (LVP)
Conditiile de declansare.
Timpul de realizare a conditiilor la sol pentru
operare LVP.
Continutul si modul de raportare a modificarilor
mediului de operatre in raport cu prevederile
procedurii standard de operare(defectari
echipamente etc).
Masuri de informare a personaului de aerodrom
privind aplicarea LVP
Masuri de protectie a pistelor si zonelor critice si
sensibile ILS.
Aerodromes
redusa (LVP)
Traseele standard de rulaj (dupa aterizare , in
vederea decolarii)
Masuri de protejare a cailor de rulare aferente.
Masuri de insotire a aeronavelor in rulaj (functie
de conditiile operationale ale aerodromului).
Masuri de protectie AFFR
Masuri de limitare / interzicere a traficului
vehicolelor la sol.
Informarea CTA privind realizarea la sol a
conditiilor de operare LVP.
Aerodromes
redusa (LVP)
Masuri de asigurare a surselor de energie
electrica (primara si secundara)
Masuri de activare a sistemului de iluminare a
pistei conform conditiilor de operare (Cat II / III )
Masuri de trecere la operare normala.
Cand RVR/vizibilitatea sau plafonul de nori scade la

o valoare de reactie predeterminata iar predictia este
cea de scadere in continuare, trebuie sa se ia masuri
de pregatire a Aerodromului pentru operare LVP.
Se limiteaza traficul in zona de operatiuni aeriene
si se interzice acest trafic zonele critice si
sensibile ale ILS.
Aerodromes
redusa (LVO)
Toate vehiculele, echipamentele si persoanele
implicate in lucrari (constructii , reparatii ) si in
activitati ne esentiale de pe Aerodrom trebuie sa
fie evacuate.
La o vizibilitate corespunzatoare 600m RVR
evacuarea zonei trebuie sa fie terminata.
LVP trebuie sa fie operational cel tarziu cand
conditiile meteorologice se deteriozeaza sub cea
mai joasa limita CAT I de operatiuni la aerodrom
(cea mai joasa fiind plafon de nori sub 200ft. si /
sau RVR mai putin de 550m)
Aerodromes
redusa (LVP)
ATC trebuie sa se asigure ca toate vehiculele si
utilajele de deservire pentru aeronave cunosc
starea LVP.
ATC trebuie sa se asigure ca zonele senzitive ILS

sunt evacuate atunci cind emite o aprobare de
aterizare.
Aerodromes
redusa (LVP)
Serviciu de Salvare si de Pompieri
Proceduri pentru Raspuns de Urgenta pentru
operare LVP
Pozitiile de Standby pentru operare LVP
Conducerea actiunilor AFFR in LVP
Aerodromes
redusa (LVP)
Diseminarea informatiei
Pilotii – Serviciul de Informatii terminal Automat

(ATIS) va preveni pilotii ce se apropie si inainte de
plecare daca se aplica LVP.De asemenea pilotii
vor fi informati in legatura cu pozitia de asteptare
AIP – informatii privind statusul LVP si Categoria
ILS intr-un aerodrom va trebui sa fie declarate in
AIP
NOTAM - va fi utilizat daca exista echipamente ce
nu pot fi folosite in realizarea la sol a conditiilor de
operare LVP
Aerodromes
redusa (LVP)
Toti operatorii Aerodromului tebuie sa fie pe deplin
instiintati despre starea LVP – nu intotdeauna
aceasta este evidenta.
LVP trebuie sa fie declarate in Manualul
Aerodromului
Controlul fluxului de aeronave
Efectul asupra ratei de miscare al aeronavelor
Separarea aeronavelor in procedura de apropiere
Procedurire Follow-me
Portiuni ne-luminate ale pistei de rulare sau

cerinte operationale
Aerodromes
redusa (LVP)
Personalul Operational trebuie sa fie familiarizat
cu configuratia si procedurile Aerodromul in scopul
indeplinirii sarcinilor follow-me pe si in afara pistei
in LVP
LVP se aplica si in conditii de zapada sau ploaie
torentiala.
Popate fi necesara operatiunea de inlaturarea
zapezii in timpul LVP.Se impune corelarea
prevederilor Planului de Dezapezire al
aerodromului cu cele ale conditiilor de opoerare
LVP.
Personalul trebuie sa cunoasca si sa fie instruit in
legatura cu operarea LVP.
Aerodromes
redusa (LVP)
Terminarea LVP
Anularea LVP are importanta comerciala pentru un
Aerodrom, deoarece ratele de miscare in timpul LVP
pot fi substantial reduse. De aceea este important ca
LVP sa fie anulate de indata ce minimele
meteorologice se ridica peste cele ptr. LVP si
prognoza meteo se imbunatateste.
Aerodromes
redusa (LVP)
Evaluarea Sigurantei
Utilizarea unui Aerodrom in conditii de vizibilitate
redusa este subiectul unei evaluari totale de
siguranta ce va fi utilizata la redactarea LVP specifice
pentru Aeroport.
Infiintarea grupului de lucru :
Controlul Traficului Aerian
Principali Operatorii (transportatori

handling refuelling catering etc)
Serviciile Tehnice de Aerodrom
(energetic, comunicatii, reglementari)
Servicile Operationale de Aerodrom
(trafic sol, pompieri, security))
Aerodromes
redusa (LVP)
Evaluarea
preliminara
continua
Analiza postoperare.
Ca raspuns la o modificare a infrastructurii

aerodromului
Ca raspuns la o modificare a structurii conducerii sau
personlului.
Se concentreza pe probabilitatea ca o pista sa fie
agromerata cand o aeronava se apropie /decoleaza
si/sau se produce o incursiune in zonele sezitive si
critice ILS.
Aerodromes
redusa (LVP)
Grupului de lucru trebuie sa ia in considerare:
Amplasamentul Aerodromului
Procedurile ATC
Volumul miscarilor aeronavelor si a vehiculelor.
Istoricul incursiunilor
Procedurile LVP
Aerodromes
redusa (LVP)
Testarea Procedurilor
Anual (sau mai frecvent) exercitiu la care participa
Inspectorul CAA si reprezentanti a tuturor
departamentelor care opereaza suprafata de
manevra.
Scenariu simplu: intrarea in LVP, Concluziile LVP ,
Urgenta in timpul LVP
Instruirea in timpul LVP
Calatorie importanta vs. Familiarizare – conflict de
interese
Toti soferii trebuie sa cunoasca procedurile
Proceduri de Urgenta
Proceduri pentru operare in LVP
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Ce este o incursiune pe pista?
Orice intamplare pe un aerodrom ce implica prezenta
accidentala a unei aeronave, vehicul, sau persoana
pe suprafata protejata desemnata pentru aterizarea
sau decolarea unei aeronave (Definitia ICAO)
Copii privind aeronava de pe o parte a pistei!
Aeronava parcata pe marginea pistei.
Caine pe pista.
Vite si oameni folosind pista pentru acces.
Vehicule publice traversand pista intre comune.
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Multe aerodromuri in lume sunt mult mai moderne si
mai complexe, dar aceasta nu inseamna ca nu exista
si acolo riscul incursiunilor.
Intersectia pistelor cu caile de rulare sau cu alte piste
reprezinta un potential pentru incursiuni.
Potentialul unei incursiuni pe pista creste mai rapid
decat cresterea volumului traficului pe pista.
O crestere de 20% a volumului traficului aerian poate
duce la o crestere de 140% pentru potentialul
incursiunilor pe pista.
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Aerodromes
Incursiuni pe pista
MD 83 si Short 330
in coliziune pe
aeroportul Cgarles
de Gaule la 25 mai
2000.
Cauza: deficiente in
comunicare intre
partile implicate.
Aerodromes
Incursiuni pe pista
118 persoane si-au pierdut
viata cind un MD 80 a intrat
in coliziune cu un Cesna pe
pista aeroportului Linate.
Cauze preliminare:
Lipsa de vigilenta situationala
(situational awareness)
Mijloace vizuale (marcaje /
Panouri)
Deficiente in comunicare
Aerodromes
Incursiuni pe pista
In 2003 s-au raportat 207
incursiuni.
Tendinta este de crestere.
Implicati:
Piloti - 51%
Vehicole – 29 %
Controlori de trafic aerian
20 %
Aerodromes
Incursiuni pe pista
European Action Plan for the Prevention of Runway
Incursion.
Parteneri
Eurocontrol
Joint Aviation Authority
ICAO
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Principalii actori:
Operatorul aerodromului.
Controlul Traficului Aerian
Operatorul Aerian (echipaj)
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Severitatea incusiunilor pe pista
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Cauzele care contribuie la incursiunile pe pista
Radiotelefonia
Expertiza ligvistica
Procedurile ATC
Performanta echipamentelor
Iluminatul si marcajul aerodromului
Inacuratetile diagramei aerodromului
Reducerea vigilentei situationale
Factori umani
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Culegerea datelor despre incursiuni la aeroport
este importanta
La nivel local pentru identificarea punctelor
fierbinti
La nivel national pentru identificarea problemelor
“globale” si a tendintelor
La nivel international – incursiunile sunt o
problema pretutindeni in lume
Prevenire
Fauna – barierele si gardurile pot preveni
incursiunile acestora (securizarea si imprejmuirea
pot preveni incursiunile publicului)
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Vehiculele de aerodrom, personalul si aeronavele
– semne de atentionare pentru oprire la drumuri,
la piste Controlul la sol, instruirea, afise
publicitare.
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Recomandarile Planul de Actiune European
Recomandari generale
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Recomandari – Operator Aerodrom
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Factorii umani
Incursiunile pe pista au loc deseori ca rezultat a
lipsei de apreciere a:
Locului unde se afla aeronava
Unde se afla pista
Unde se afla vehiculul
Pierderea cunostintei situatiei
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Persoanele individuale sunt considerate a fi
problemele , cand de fapt cauzele reale sunt la nivel
de organizatie.
Problemele de echipament – echipamentul cedeaza,
nu functioneaza sau
nu se potriveste scopului
Oamenii:
incompetenta,
neatentie,
nepasare
Aerodromes
Incursiuni pe pista
Organizatia: permite propagarea problemelor
cunoscute, sunt acceptate premise de accident gata
sa se produca.
Aerodromes
Incursiuni pe pista
CE SE POATE FACE?
TEHNOLOGIE
Senzori pentru incursiuni pe pista
Sisteme de control al miscarii de suprafata (SMGCS)
Folosirea de transponderi.
Folosirea GPS.
Aerodromes
Concluzii
Aerodromes
Aerodromes

Meteo PDF

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Meteo PDF

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

AERODROMURI

MODERATOR DAN POPA

 Codul de referinta al aerodromului

 Part 2 — Pavement Surface Conditions

 Part 3 — Bird Control and Reduction

 Part 5 — Removal of Disabled Aircraft

 Part 6 — Control of Obstacles

 Part 7 — Airport Emergency Planning

 Part 8 — Airport Operational Service

 Part 9 — Airport Maintenance Practices

 Part 2 — Taxiways, Aprons and Holding Bays

 Part 4 — Visual Aids

 Part 5 — Electrical Systems

 Part 2 — Land Use and Environmental Control

 Part 3 — Guidelines for Consultant/Construction

 Manual on the ICAO Bird Strike Information System

 Manual of Surface Movement Guidance and Control

appropriate authority under applicable regulations

highest point of the landing area.

 Incepind din 24 Nov 2005 aerodromurile certificate

 Codul de referinta al aerodromului

 Part 2 — Pavement Surface Conditions

 Part 3 — Bird Control and Reduction

 Part 5 — Removal of Disabled Aircraft

 Part 6 — Control of Obstacles

 Part 7 — Airport Emergency Planning

 Part 8 — Airport Operational Service

 Part 9 — Airport Maintenance Practices

 Part 2 — Taxiways, Aprons and Holding Bays

 Part 4 — Visual Aids

 Part 5 — Electrical Systems

 Part 2 — Land Use and Environmental Control

 Part 3 — Guidelines for Consultant/Construction

 Manual on the ICAO Bird Strike Information System

 Manual of Surface Movement Guidance and Control

appropriate authority under applicable regulations

highest point of the landing area.

 Incepind din 24 Nov 2005 aerodromurile certificate

 Puncte calculate (calcul matematic al punctelor in

 Inaltime a solului (elevatie) , inaltime de la sol

(obstacole) , altitudine (inaltime in spatiu)

 Lungimi ,distante, dimensiuni

WGS-84 geoid undulation at aerodrome 0.5 m or 1 ft essential

Distance measuring equipment/precision 3 m (10 ft) essential

Declination / variation Accuracy Classification

 azimutul pistei cu precizie de sutime de grad ,

 amplasamentul pragului decalat cu precizie de

 si pentru pistele instrumentale de precizie

existena unei zone libere de obstacole acolo

 Pozitiile de stationare (standuri)

 Delimitarile zonei asigurate cu control al traficului

 Este situat in apropierea centrului geometric

 Este masurat si comunicat autoritatii

• Pot fi declarate unul sau mai multe puncte de

• Zone ale pistei sau ale platformei de stationare

 Reprezinta cota cea mai inalta suprafetei de

 Reprezinta media lunara a temperaturilor maxime

aeronavelor cu MTOW >5700kG.

- a) numarul de clasificare al soselei (PCN);

- b) tip de sosea considerata pentru

Pavement type for ACN-PCN

Maximum allowable tyre pressure category: Code

Evaluation method: Code

Suprafete de intoarcere pe pista

Suprafete de siguranta la capatul pistei(RESA)

Zona de operare a radioaltimetrului

pozitii intremediare de asteptare

pozitii de astptare la cai de serviciu.

Piste Non Precizie - Non-precision instrument

Piste de precizie - Precision instrument runways,

Cele ale axului longitudinal al pistei

Cele ale identificatorului de pista.

Although there are usually no markings on a visual

Suprafete de oprire (Stopway)

Prelungiri de protectie la jetul motoarelor

Ca elemente de marcare de:

Marcaje de identificare a pistei

Marcaje marginale si axiale

Marcaje ale punctului de tinta

Marcaje ale zonei de contact ( Touchdown )

MLS Microwave Landing System

Pragul de pista se declara de regula la fiecare

Atunci cind se impune decalarea temporara sau

Suplimentar trebuie asigurata functionalitatea

Nota 2 - Ambele cerinte impuse de procesul de

Caracteristicile suprafetei pistei.

915 m pentru apropieri paralele dependente;

760 m pentru decolari paralele independente.

760 m pemtru operatii paralele segregate

Panta longitudinala medie a unei piste definite

2 % daca cifra de cod a pistei este 1 sau 2

2 % acolo unde litera de cod este A,B.

Trebuie sa reziste la eroziunea produsa de

Banda de pista se extinde in raport cu un prag al

60 m acolo unde numarul de cod este 1 si pista

Banda de pista se extinde simetric in raport cu

75 m acolo unde codul numeric este 1 sau 2

75 m acolo unde codul numeric este 3 sau 4;

Suprafata benzii de pista trebuie sa asigure o

Valoarea pantei longitudinale nu trebuie sa

1.75 % acolo unde numarul de cod 3;

2 % acolo unde numarul de cod este 1 sau 2.