, eoniipomee ‘comma oe CENTRUL DE FORMARE (_BENEL _] ~~ PROFESIONALA trimiea V. ‘ TRANSFORMATOARE SI AUTOTRANSFORMATOARE ELECTRICE DE PUTERE UTILIZATE IN CENTRALE ‘ SI STATII ELECTRICE 19952 : Ete6-6 SSL aa aie TRANSFORMATOARE Si AUTOTRANSFORMATOARE ELECTRICE DE PUTERE 1. Definitii, trepte de puteri, niveluri Transtormatorul electric de putere, este echipamentul electric cu doua sau mai multe infsurari, izolate electric intre ele, destinat a scnimba marimea tensiunii in vederea transportu- lui, distributiei si utilizdrii energie’ electrice. Tr2>sformatorul cu doud infasurari, cel mai raspandit in sistemul electroenergetic, are 0 infSsurare cu numar mai mare de spire numit& de inalta tensiune si o infasurare cu numar mai mic de spire numita de joasd tensiune. Transformatorul cu trei infsurari are in corespondenja cu numéaru! de spire, 0 infasurare de inalta tensiune, una de medie tensiune si alta de joasé tensiune. La extremitajile libere ale inf&surarilor transformatoarelor (borne} se conecteaza lini electrice de tensiuni diferite. Transformatorul realizeaza, transferui puterii, prin inductie, dator cuplajului magnetic dintre intésurari. Puterea care se transferé prin inductie intre inf&surari, se numeste putere interna a transformatorului. In cazul autotransformatoarelor, infasurarea de joasd tensiune constituie o parte a infsurdrii de inalt& tensiune, infsurdsile find legate galvanic intre ele. La autotransformatoare, puterea electricd care se transmite catre liniile electrice cu tensi- uni diferite esie mai mare decat puterea transferata prin inductie (puterea interna), deoarece 0 parte din putere trece direct prin legatura galvanica dintre infasurari, Atat transformatoarele cat si autolransformatoarele sunt dimensionate pentru o putere interna "S;". Neglijand pierderile proprii, la transformatoare, puterea interna este egald cu pu- terea transmisa "S", adica: S=S (1.1) La autotranstormatoare: : S shite (1.2) in care, U, este tensiunea inalta iar Up tensiunea joasa. Diferenta dintre puterea "S" transmis& si puterea intern "S;" este egal cu puterea care trece prin legatura electrica directa dintre infasurari. Daca in relatia (1.2) se exprima dependenja dintre puterea interna si puterea transmis& prin intermediul raportului de transtormatoare K = piso obfine: 2 SieS(1-4) (1.3) Din retafia (1.3) rezult& c& puterea interna a atutransformatorului este cu atat mai mic&, faj& de puterea transmisa, cu cat raportul de transformare este mai aproape de unitate.- Practic, utilizarea autotransformatorului, in locul transformatorului este avantajoasa. numai la rapoarte de transformare mai mici sau egale cu doi. Pentru o anumita putere transmisa "S", volumul autotransformatorului este mult mai mic, decat al transformatorului, dar el prezinta pericolul aparitiei tensiunii inaite in linia de joas& ten- siune, in cazul intreruperii porfiunii de infasurare comuna. Treptele de puteri si nivelurile de tensiuni ale transformatoarelor si autotransforma- toarelor de putere.sunt standardizate sau precizate in normele interne de produs.Ete6-6 3 Transformatoarele si autotransformatoarele de putere, in ulei, frecvent utilizate in insta- lajiile sisternului energetic, au puterile nominale in KVA: 63 10 16 25 40 63 100 160 250 400 630 1000 1600 2500 4000, 6300 10000 16000 25000 40000 63000 100000 160000 250000 400000 Tensiunile nominale intre faze (tensiuni de linie) standardizate pentru instalajile de transport sidistribusie, la noi in fara, sunt: 0,4; 6; 10; 20; 25; 110; 220; 400; 750 kV. Tensiunile nominale ale intésuratilor transformatoarelor $i autotransformatoarelor (intre borne) sunt tensiunile la mers In gol si sunt cu (5 - 10)% mai mari decat cele standardizate ale fefelei. Aceste diferenfe au rolu! de a compensa c&derile de tensiune ce se produc in infasurdri ta funcfionarea in sarcina a acestora. Tensiunile de 0,415; 6,6; 11; 22; 27,5; 131; 242 ... kV. corespund prizei mediane a f8surdrilor transformatoruiui sau autotransformatorului Pentru diverse tensiyni nominale corespunzatoare instalatillor sistemului, sunt recoman- date urmétoarele game de puteri nominale pentru transformatoare: ~ pentru tensiunea inalta 6 si 10 kV, puter’ intre 63 si 1.600 KVA; - pentru tensiunea inalt& 20; 25 kV puteri intre 63 si 16.000 KVA; - pentru tensiunea inalté 110 kV, puteri intre 10.000 si 190.000 KVA; ~ pentru tensiunea inalta 220 kV, puteri intre 63.000 $i 400.000 KVA; - pentru tensiunea inalt& 400 kV, puteri Intre 400.000 si 630.000 KVA in unit&ti tritazate si x 133.300 si 3 x 210.000 KVA ingrupuri de unitati monofazate. In cazul autotransformatoarelor de foarte mare tensiune, gama puterilor recomandate sunt: ~ pentru tensiunea inalt& 220 KV, puteri intre 63.000 si 400.000 KVA; - pentru tensiunea inalt& 400 kV, puteri intre 200.000 si 630.000 KVA; puterile de 400.000 $i 630.000 KVA putand fi in unitafitrifazate sau in grupuri de trei unit&fi monofazate. Transformatoarele $i autotransformatoarele electrice de putere cu racire in ulei, care se ubric& in Jara, sunt simbolizate prin doua grupe de litere. Prima grupa caracterizeaza tipul, iar a doua sistemul de racire. ‘Semnificatia literelor din prima grupa este urmatoarea: - prima litera poate fi: T = transformator, sau A =autotransformator; - a doua litera poate fi: T = trifazat sau M = monofazat; - a treia litera este U = in ulei; - a patra litera poate fi: = cu reglajul tensiunii sub sarcind, sau R = cu unitate special de reglaj (fara a patra liter4) = fra reglaj al tensiut cu regiaj in absenata tensiunii. Exemple: TUS = transformator trifazat in ulei, cu reglajul tensiunii sub sarcina; ATUR = autotransformator trifazat in ulei, cu unitate speciala de reglaj. i; SauSomnificatia literelor din a doua grup aste urmatoare - prima liter caracterizeazé felu! circulatiei uleiului, ea poate fi: N =circulatia naturald a uleiului, sau F = circulatia loratd a ulei - a doua litera caracterizeazé medu! de rdcire a uleiuiui: ea poate 41 L = rcire libera (naturala) cu aera slementelor rdcitoare (radiatoara); S = racire prin suflaj de aer a radiatoarelor; A-= rAcire cu apa a radiatoarelor. Exemple: — NL - circulajia naturalé a uleiutui si r&cire liberd; NS - circulatie natural a uleiului si racire prin suflaj cu aer; FS - circulajia forfata a uleiului si r&cire prin suflaj cu aer: FA - circulajia fortata a uleiutui si racire cu apa. La transformatoarele din grupa NS, in absenta suflajului de aer se qaranteaz’ o functionare de luna durata, pentru o putere maxima de €0% din puterea lui nominala. La transformatoarele din grupa FS gi FA, la oprirea pompelor sau ventilatoarslor functionarea este admis4 10 minute, la sarcina nominala si o ord la mersul in gol, Depdsirea acestor durate duce la solicitari termice care depasesc limita admis& da clasa de izolajia 2 transformatorului, producandu-se astfel imbatranirea forfat izolatiei, cu reducerea ccra- spunzatoare a duratei de funcjionare. uri iterj ale transformatorului, e 3.1, Bilantui puterilor active. Se considera un transtdtmator in cars sensul da circuilafie al puterli active este dinspre infigurarea de inaltd tensiune spra infésurarea de joasa tensiune In acest caz intasurarea de inaltd tensiune absoarbe din retea puterea activa >). P,=V3U, 2, cos g © parte din aceasta putsre se pierde in infSsurarea primar, prin transformatears. in cdidura sub forma de pierderi electrice "Pay." 2 Pew. =F If © alta parte a putarii active se pierde in miezul magnetic al transformatorului, sub forma de pierderi in fier "Pz,". prin histerezis si curenti turbionari. Pro=Pyt Pp Diferenta intre putorea absorbita si pierderile (P.,.4 + Peg). este puterea electromagne- ltca P, care se transmite prin cmpul electromagnetic, de la inffisurarea primar ly infdsurarea seoundard. P= Py—(Poy.y + Pre) Cand transformatorul funcjioneaza in sarcin&, se mai pierde in infasurarea secundard puterea activa 2 Pouras = Re lp astlel incat puterea cedata de transformator in retea este: Py = P ~ Pey.a.Ete6-6 5 ceeace onduce la concluzia cd puterea cedaté de secundar este puterea absorbitd de primar, din cara se scad pierderile in fier si in infagurani. Pom Py~Pre~Poy in care ates Poy= Ry ly + Role 3.2. Bilantul puterilor reactive. Puterea reactiva absorbita de primar este: Q, = 73 U; |; sing; O parte a puterii reactive se consuma pentru producerea fluxului magnetic ce strabate miezul ransfermatorului "qn". O alta parte se consuma in infagurari pentru producerea c&émpului magnetic de scapari Gs Si de. Rezulté ca: puterea reactiva Q2 cedata de secundar refelei, este data de relajia: Qg = Oy = Gi = In — G2 Valoarea outerii reactive care circuld orin transtérmator si sensul ¢i de circulatie, depinde de valoarea si semnul unahiului de defazai 9; Q),= YS Up lp sin go Daca 2 = 0 refeaua secundard (de joasd tensiune in cazu! considerat) nu absoarbe put- ere reactiva, adic& Qa =.0 atunci puterea reactiva absorbité de transiormator din retea acopera pierderile de putere reactiva ale transformatorului. Daca ¢2 > 0 adicd refeaua secundara are sarcina capacitiv’, puterea reactiva Q. devine negaliva adic schimba sensul si este absorbitd de tansformator din celeaua seoundard, se acoperd pierderiie iar diterenja se livreaza refele! primare. Daca ¢2 < 9 reteaua secundard are sarcina inductiva, transformatorul absoarbe put reactiva din refeaua primara, acoperd pierderile, iar diferenta o livreaza refelei secundare. 4. Pierderile active in transformator, randamentul si sarcina optima. Valoarea efectiva a fluxului magnetic ce strabate miezul magnetic al transformatorului ta junctionare in sarcin&, nu depinds de sarcina pe transformator, deoarece suma vactoriala a soienatiilor magnetics la functionare in sarcind, este intotdeauna egal cu solenajia de mers in gol si r4mane o constanta fafa de vaioarea curentilor ce strabat infasurarile. Towt = Tiwi + Tew = ot (I) in care: Te ‘Tt - vectorul curentului ce strabate infésurarea primar Te - vectorul curentului ce strabate infagurarea secundara (i2 fiind curent objinut prin inducfie, se opune cauzei ce il produce, deci are sens contrar curentului din primar). Rezulta c& pierderile in miez Pe, = Py, + Pp care sunt produse de fluxul magnetic ce strébate miezul, inde de sarcina pe trans/ ele depind numai de tensi i= caté infasurazii primara, deoarece ty r&mn€ne o constanta. - vectorul curentului de mers in gol de durat&; u ae in care (Z, = ct.) impedanja infasurarii primare 1 46 : Ete6-6 Pentru a m&sura pierderile in miez "Pr_", se m&soard cu aparate de precizie puterea activ8 absorbité de transformator la functionarea in gol. In acest caz pierderile in infasurari 2 2 Poy Ry ly +e le sunt foarte mici neglijabile deoarece |p = 0 iar I, = '9; |, are valori de (3 ~ §)% din ly y. Cu sarcina pe transformator, variaz4 numai pierderile active din infagurari, ele depinzand de patratul curenjilor ce ie strabat. Pentru a masura pierderiie in infsurari, se masoaré cu aparate de precizie puterea activa absorbita de transformator, la proba de scurtcirouit la care’ ~ secundarul se leaga in scurtcircuit; - primarul se alimenteazd cu tensiune progresiv pana cand in infasurati se stabilese curenfii nominali, ee Tensiunea aplicata primarului, nal este tensiunea de scurtcircuit; Ug (% in acest caz, exprimat& in procente din tensiunea nomi- Uy [kV] Urn {kV] si poate avea valori cuprinse intre (3 - 17)% din Un. Rezulté ca la "U," aplicata primarului, fluxul magnetic este slab, pierderile in fier foarte mici, neglijabile, iar puteree absorbit& de transformator, reprezinta pierderile in infAsurari “Poy” fa sarcina nominala. : x 100 [%] Randameriul transformatorului este definit ca raport intre putere activa cedata de secun- dar "Pp" si puterea activa absorbitd de primar de la rejea"P,." P, =i 1=5 Deoarece puterea absorbita este puterea cedatd la care se aduna pierderile rezulta: p, io — 1 Bee Prat Pou @l poate avea valori de 0,98 - 0,99 ANEXA- 4. pentru transformatoarele de puteri mari pentru stafii S, > 10 MVA, daca acestia sunt incarcafi ta sarcina optima "S," La transformatoarele $i autotransformatoarele de puteri mari din stafii, sarcina optima se gaseste in zona (0,67 - 07) din puterea lor nominal. (vezi figura 1).Ete6-6 7 een La transformatoarele de puteri mici de la MT/JT, sarcina optima este mai scézuta si se gaseste in zona (0,45 - 05) din puterea lor nominala. in vederoa reducerii C.P.T. este important& urmarirea incdrcarii la optim a transformato- rilor, iar la golurile de sarcina trecerea unor unitafi in rezerva calda. it i re si supraineércare a transformatoarelor, Puterea nominal "Sn" este puterea aparent& maxima cu care poate fi incarcat transfor- matorul, un timp indelungat, fra ca temperaturile lui interioare s& depaseasca limitele maxime admise in condifiile de mediu cele mai grele, Temperaturile maxime admise (citite la aparate) sunt: - ulei in straturile superioare; max. + 959 C; + infasurari; max, 105° C, Temperatura mediului de racire. a) racire cu aer: temperatura maxima + 40° C; temperatura medie zilnic& + 30° C; b) racire cu apa: temperatura maxim de intrare + 25° C. In cazul end valorile maxime admise pentru mediul de racire sunt depasite, transforma- sul va fi incarcat la 0 sarcina mai micd, astfel incat s nu se depaseascé temperaturile inte- rioare de tunctionare maxime admise. Funcfionarea de lunga duraté a transformatorului, incdrcat la puterea nominal, este asiguraté pe joate orizele olus iat pe cele minus-pand Ja priza - 5%. o uterea sc4zAnd corespunzStor micsorérii tensi Capacitatea de suprainc&rcare a transformatoarelor in tegim normal de functionare, in cazul in care fabrica constructoare nu face alte precizari, este data in tabelul de mai jos. Sarcina ante] Temperatura inijiala Durata admisibila Fioara de | a uleiutui in functie a suprasarcinii de: durata% — | de modul de racire °C din Sn % NUNS __[FSiFA 10% | 20% | 30% | 40% | 50% ‘ore | ore min. | min, | min, 50. 55 49 3 4,5 | 60 30 15 68 60 2 4 30 15 8 {75 65 05 In caz de avaril, cu riscul scurtarii duratei de viata a transformatorului, se admite supraincarcarea in urmétoarea proportie: Suprasarcina | % 30% 60%. T5% 100% 140% timp [ 2ore 30 min. 15 min, 7,5 min. 3,5 min, Fac excepfie de la aceasta regula transformatoarele cu circulatie fortata a uleiului (Fg; Fa). Infésurdrile trifazate ale transformatoarleor se pot conecta in: stea (Y sau y); triunghi8 Etes-6 (D sau d), zig-zag (Z sau z) (literate mari se referd la infasurarea cu tensiunea cea mai mare). Daca la conexiunile stea si zig-zag, nulul este accesibil, simbolului respectiv i se altura indicele O sau N. Astfel expresia Yd sau Yyé trebuie citita asttel infasurarea de inalt& tensiune conectat& in stea si are punctul de nul actesibil (scos), iar infagurarea de joasé tensiune conectata in triunghi. La conexiunile stea si zig-zag se pot masura gase tensiuni; trei de faza - intre fiecare fazA si nut - si trei de linie mAsurate intre faze. Relajia de legatura intre tensiunea de finie "U,- masurata intre dowd faze si tensiunea de R faz& masurata inire c faz si nul este U. = V3 U; Ee In cazul ecestor conexiuni curentul de linie "I," este egal cu curentul de faz" |, = a, ~ (vezi anexa 1 figura 2). Conexiunea zig-zag este 0 conexiune stea la care insa jumatate din spirele tiecdrei infasurari de faz sunt dispuse pe coloane diferite ale miezului magnetic. Ea prezinta marele avantaj c4, la curenti dezechilibrati pe faze, se pastreaza simetria fluxului in miezul magnetic si deci se pastreaza simetria tensiunilor pe faze, Se utilizeaz& frecvent la J.T. unde avem con- sumatori monofazati si bifazati. In stafii se intaineste conexiunea zig-zag la MT, la transformatoarete de servicii interne sau pe bobinele de creere a nulului antficial, la nulul c&rora se leaga bobinele de stingere sau rezistoarele pentru trataréa neutrului. Conexiunea triunghi folosité frecvent pe infésurarea de MT a:transformatoarelor, care au inalta conectata in stea, asigurd variafii sinusoidale ale fluxului, tensiunii electromotoare si tensitinii la borne, elemente deosebit de importante in functionare mai economic& si mai sigurd a transformatorului. Relatile de legatura intre marimile de linie side faz la conexiunea triunghi sunt: ¢UL=U \yavdh i (vezi figura 3) Grupa de conexiuni este cifra care urmeaza indicafiilor privind modul cum sunt conectate infasurarile. Aceasta cifr& inmulsita cu 30° electrice indica unghiu! de detazaj care exist& intre tensiunile de linie mésurate intre aceleasi faze pe partea de tensiune mai ridicata si mai coborata a transformatorului =xemplu: Transformatorul cu Yod 11 are infasurarea de inalta tensiune in stea cu neutrul accesibil, infasurarea de MT conectata in triunghi si grupa 11. Detazajul dintre tensiunile de linie ale fazelor omoloage 41x 30° = 330¢ Fig. 3s. Lavsiy.Ete6-6 -9 Zicem c& doua grupe de conexiuni sunt aceleasi daca cifrele respective sunt aceleasi, indiferent de modul cum sunt conectate infasurarile. Din toate combinatiile posibile, standardele prevad utilizarea a gapte scheme de conexi- uni aparjinand grupelor 0; 11 si 5, Aceste scheme de conexiuni prevazute de STAS 1703 -.67 sunt urmatoarele: Yy - 0: raportul dintre transformare egal cu “ + Se utillzeaza la transformatoare le 7 coboratoare pentru distribujia de forfa si pentru transformatoare ridic&toare; Wy Dy,5 : raportul de transformare egal cu —— + Se utilizeaza la transformatoare cobora- toare pentru distribute de lumina. Conductorul de nut se poate incarca 100%; oy Yod-5: raportul de transformare ; Se utilizeaza la transfoimatoare ridicdtoare sau 2. coboratoare pentru centrale $i statii; Yz 9-5: raport de transformare egal cu a 3 Se foloseste la transformatoare cu puteri 3We pana la 160 KVA; domeniul de utiizare fiind acelasi ca la schema AY,~5; Ws Ay_~11: faportul de transformare egal cu WW, ; domeniul de utilizare fiind acelasi ca la schema Ayo-5; Yod-11: raportul de transformare egal cu ee ; domeniul fiind acelasi ca la schema 2 Yod -5: : 2Wy Yzo-11: raportul de transformare egal cu Ww, ; domeniut de utiizare fiind ca la schema Yz5-5. In cazul autotransformatoarelor trifazate, pentru interconectarea refelelor de transport a energiel electrice, se utilizeaza schema de conexiuni Y-o care are raportul de transformare raat cu Mit We | We La transformatoarele monofazate ridicdtoare, cuplate bloc cu generatoarele, montate in locuri greu accesibile, se utilizeaz& schema de conexiuni. W, To, avaind raportul de transformare ogalcu wr. P Autotransformatoarele monofazate au schema de conexiuni I- 0, raport de transformaré i+ We... sie utlizeazd ponttu interconectarea refelelor de transport ca si autotransforma- cs toarele cu schema de conexiuni Y-o, Transformatoarele trifazate cu trai infagurari se executé cu schemele de conexiuni Yeyod-0-11 sau Yodd-11, jar cele monotazate cu trei infésurdri cu schemele de conexiuni Ti-o-o. : i:Oa 7. Functionarea in parale! a transformaioarelor. La functionarea in paralal a transformatoarelor, infésurarile primare, respectiv secun- dare, s conecteaza la bare comune. Punerea in paralel se impune la staf in urmatoarele situafii: ~ cregterea siguranjei in alimentare a unor consumatori importan| : v inc&rcarea transformatoarelor proportional cu puterile lor nominale, in sansul optimizari lor in functionare si mentinerea unui nivel minim al pierderilor in procesul de transformare; ~ pe timpul manevrelor de trecere a constimatorilor de pe o bara pe alta, in cazul sis- temelor duble de bare si/sau bara de transfer etc. Conditiile de funcfionare in paralel a transformatoarelor sunt urmatoarele: a) sé alba aceiasi arup’ de conexiuni, in caz contrar Intre infagurariie celor doua trans- formatoare vor apare curenji de circulatie de valori foarte mari (5-20) Ip, c@ conduc la declansarea sau chiar deteriorarea transtormatoarelor. De remarcat cA fa anumite scheme de ccnexiuni grupa se poate modifica prin invers&ri de faza la infasurarea primar’ si secundard, obtinandu-se grupe derivate. Exemplu: pentru punerea in paralel a transformatoarelor avnd grupele de conexiuni 11 si 5 conectarea bornelor se poate face conform schemelor din figura 4. Cowexiumite BORNELOR PENTRU CUPLARES 3 PARALEL A 72800. TRIPAZATE AVIND GRUPE BE COMExTUN) ARIMCIDLE inpsne - inechine.Bte6-6 ll b) Tensiuni nominale primare si secundare eaale, ceeace alrage eqalitatea rapoartelor de tansformare. In caz contrar, transformatorul cu raport mai mic care scoate in seoundar tensiune mai mare, se va supraincarca puternic, in special cu putere reactiva, ce determing curenji de circulatie de valari mari care pot conduce la dectansare sau deteriorari De exemplu, pentru doua transtormatoare de aceaasi putere si aceeasi grupa de conexi- uni, avand tensiunile de scurtcircuit egale cu 5,5%, dar avand rapoarte de transformare diferite ou 1%, rezult& un curent de circulatie "i," de aproximativ 10% din curentul nominal. 9.01 x 100 = 9,09% n acest considerent RET permite abateri maxime de + 0,5% fata de valoarea nominal a raportului de trarsformare. ch Tensivni de scurtcircuit aproximetiv eagie. Se admit abateri de + 10% din tensiune de scuricircuit le transtormatoarele cu doua infasurari si + 15% din tensiunea de scuricircuit la transformatoarele cu trei infasurari r In afara acestor limite, tranziormaterul cu tensiunea de scurtcircuit mai mica, va prelua o varoind mai mara, caea ce poate conduce la suprasarcina sau funojionare neeconomica. 6) SA aiba raportul puteritor nominale cuprins intre valorile 0.5 si_2. in instalatile e: tenta, in cazul transtormatoarelor fabricate inainte de 1972, raportul poate avea valori cuprinse jnire 5,33 si 3. in caz contrar, transformaiorui de putere mic& are tendint& de supraincércare, celailalt function&nd mult descarcat. e) S& existe corespondenté de faz transformatoarele cu trei infagurdxi, functionarea in paralel este garantata: atunci cid conditile de furctionare in paralel sunt indeplinite pentru fiecare dintre perechile de intagurari in parale! si daca au puse in paralel toate ‘infsurdrile, sau are c&te una in gol. 8, Exploatarea transformatoarelor si autotrans{ormatoarelor. Exploatarea ansiormatoarelor si autotransformatoarelor de putere se face in funcjie de regimul de exploatare organizat in ingtalatia din care acestea fac parte. La manevra de punere sub tensiune se va indeparta personalul de langa transforma- pare, autotranstormatoare si instalatille aferente acestora. Deconectarea se face de regula mai intai pe partea sarcinei si dup& aceoa pe pariea aii- ment&rii. La conectare operafiunile s@ fac in ordine inversa. La transformatoarele si autotransformatoarele in rezerva, trebuie sa se controleze funcfionarea intreruptoarelor si s& se verifice rezistenta de izolatie cal putin odata pe lun’, daca jn aceastA lund nu au fost sub tensiune. Comutarea ploturilor se face in raport ou sistemut de comutare cu care este inzestrat: far& tensiune, sub sarcin4, manual sau automat. Condijile de lucru ale comutatorului de ploturi trebuie s& fie specificate detaliat in |.T.., wandu-se in considerare prescriptiile fabricii constructoare. Dup& funcjionarea protectiei de gaze, transformatorul se va pune in funcjiune numai.dupa ce s-a facut si controlul comutatorulul de ploturi. ° Dacd temperatura uleiului in transformator este sub -15°. C. este interzis& comutarea cu forul ff La punerea in functiune a transtormatoarelor, dupé filtrarea uleiului, este necesar sa se controleze din doud in doua ore releul de gaze, pentru a se scoate gazele care so strang. Se va contrcla dac& in releu exista aer si nu gaze. Controlul des inceteaza cand se constata c& in 24 ore nu a mai aparut aer, dar se continua zilnic timp de 3-saptamani de la punerea in funcjiune. La transformatoarele de peste 10 MVA si de ia 110 kV (inclusiv) in sus, se recomanda12 Etes-6 ca transformatorul conectat pe partea de inalté tensiune, dup probele de dare in exploatare lsat in funcfiune, in gol, timp de 24 ore, cu controlul din or& in ora asupra gazelor in releut Buchholz, asupra sistemului de racire, temperaturli, etanseitafii cuvei etc. {nf&surdrile transformatoarelor cu izolafie degresiva trebuie sa funcjioneze cu neutru! legat direct la pamant sau cu neutrul protejat printr-un DRVS corespunzator. Sarcina maxima. de iunga durata a unui transformator la o terseratura ambiant& de peste + 35° C este determi- nat de temperatura maxima admis& uleiului ¢ ‘ata de fabrica constructoare. In lipsa instructiunilor constructoare, ventiiatiz fortata va fi pusa in funcfiune la atingeres temperaturii de 55° C a uleiului in straturile superioare, precum gi la depdsirea curentului nomi- nai, indiferent de temperatura uleiului. Instalatia de racire la transformatoarele cu racire fortaié ‘cu apa, va fi jinuté tot timpul in funcijiune, indiferent de marimea sarcinei cu care acesta este incdrcat. La punerea in funcfiune a sistemului de racire cu apa a uleiului transformatorului, se pomésis mai intai pompa de ulei si apoi cea de apa. La scoaterea din funcfiune a -sistemului de mai sus se, opreste intai pompa de apa si apoi cea de ule Pompa de apa se pune in funcfiune cand temperatura uleiului depaseste + 10° C. ima, dupa deconectarea transformatoarelor care au racirea uleiului cu apa, la scdderea ii sub + 10° C, apa trebuie evacuata din conductele principale. In cazut functionarii cu supraincarcare se va face o supraveghere continua a indicatilor aparatelor de masura. La perioadele de timp stabilite prin I.T.1. personalul de servire operativé va efectua con- troale, v idu-se urmatoarele: rentul primar si secundar; iunea primara si Secundar’; tomperctura uleiului (buna funcfionare a termocuplei); -Arile releelor de proiectie, inciusiv a releului de gaze; - sianseitatea cuvel; - lemperatura mediului ambiant la transformatoarele din incdperi; ~ nivelu! gi culoarea uleiului din transformator $i izolatoarele de trecere; + starea izolatiei (murdarie, fisuri, conturnari); integritatea membranei tubului de expandare a gazelor; starea aparatului pentru deshidratat aerul si starea substanjei din aparat; - starea descarcdtoarelor de supratensiuni; - zgomotul transformatorului (dac& nu are zgomot anormal); - leg&tura la priza de pamant; - starea normala de functionare a sistemului de racire; + starea barelor si a cablurilor de legatura; ~ starea celulelor sia aparatajului de comutatie din acestea; + starea ingr&dirilor si inscripjionarilor. La termenele stabilite prin I.T.1. se vor lua probe de ulei si se vor trimite ta analiz’. Personalul de exploatare urmareste executarea in termen a tuturor probelor si verific&rifor in exploatare prevazute de PE 16-2/88 si a lucrarilor de intrefinere la transforma- toare, celule si instalatiile aferente acestora. Personalul de servire operativa inregistreaz& in evidentele operative de exploatare datele de funcfionare a transformatoarelor si instalafiilor anexe, fine evidenta evenimentelor de expioatare in fisa tehnic& a transformatorului, menfine starea de curajenie in stajie, inlaturd orice obstacol care ar impiedica accesul pentru verificarsa instalafillor, mentine inscripfille si ae supravegheaza existenja $i starea corespunzatoare a mijloacelor de stingere a incendiilor. temp13 9. Defectiuni caracteristice in functioharea transformatoarelor si modul de actionare recomandat pentru personalul de servire operative: Fenomenut observat incdizire anormala si cresteres tempera- tur tn congifii n de s&cire. Sourgeri de viel Modul de acfioriare & personalului de servire operativa Se va ceconecta transformatorul in urmatoarele situafil (daca instalajia de racire si de masurare a temperaturil sunt tn bund stare): - temperatura uleiului esie oy 19° C m ratura maxima admis&: + temperatura creste rapid, qu toate od sat torului ne variaz’, in afard de cresterea te: riculoase: 2gomot, semn: ale acului ampermetrutui etc. are decat tempe- ina transforma- eraluxii evar si alte fenomene pe- releului de gaze, oscilafii Se va deconecia transformatorul numai daca uleiu! a scazut sud limita admis& ‘atiatia bru lori ulei nm cazui in care schimbarea id de la galben-deschis laj i icatorul de visi sau culoareé ce sit-inchis. \ | la proba t 3% | improscarea cu viel Sg va decenecta transiormatorul | 1 fjetde ulei) din con- | i i servaior, sau exolozia | | 1 | diafragmei tubu I : | | expandere a cezelor. } L zi | | [5 | Schimbarea zgomo- ‘Se va deconecta in urmatoareis cazuri: i tului in transformator. | - in interiorul cuvei se aude zgomot sub forma de galgait, descércéri sau pocnituris - in afar de cresterea zgomotului se observa si cresterea | -mperaturii uleiului: | - oscilajii la acul ampermetrului sau alte fenomene cara indicg, i peticolul defectarii, | 6. | Supraincarcarea - Punerea in tuncfie a transformatorului de rezerva. transtormatorslui - Deconectarea unei parti din consumatori, in ordinea stabi- \ | oeste sarcina admisé. | itd prin 1.7.4. 7. | Deficiente ta instala- | - Se repara instalatia, daca acest lucru este posibil cu trans- | tia de racire. formatorul in funcfiune. - Se pune in funofiune transformatorul de rezerva sau se | deconesteazé consumatotii, daca la transformatorii din | gtupa NS sarcina este mai mare decat 60% din puterea nominala sau fa grupele FS si FA se depaseste 10 minute in sarcina sav 0 ord la mers in gol - Se deconecteazé transformaiorul, daca nu pot fi respectate conditiile de mai sus.Ete6-6 Fenomenul observat Tensiunea prea mic& sau prea mare. Modul de acfionare a personalului de servire operativa Se va comunica la dispecer, !a comanda c&ruia se vor exe- cuta operatiile de reglare a tensiunii, in cazul reglajului auto- mat. Se va anunfa si unitatea PRAM care exploateaza insta- lajia de automatizare. Semnalizarea releului de gaze (Buchholz). - Se aduce in funojiune transformatorul de rezerva si se de- conecteaza transformatorul care a semnatizat prin releul do gaze, daca exist transtormator de rezerva. -Daca nu exist transformator de rezerva se va deconecta transformatorul care a semnalizat gaze in unul din urmatoa- tele cazuri: - ~ $e observa in timpul semnaliz&rit releului cresterea anormala a temperaturii, schimbarea zgomotului in transtormator sau oscilafii ale acului ampermetrulut; - transformatorul se deconecteaza de la tensiune obli- gatoriu, in cazurile in care pentru controlul sub tensi une al gazelor nu pot fi respectate N.P.M.; - daca la analiza, gazele nu sunt inflamabile si se sta bileste cd semnalizarea nu se datoreste unei cauze care nu este legaté de calitatea uleiului, se determi- 1n& prin analiz& de laborator punctul de inflamabilitate a uleiului si, daca acest punct este cu mai mult de 5° C, se deconecteazé transformatorul pentru revizie | Decontarea automata (prin protectie) a trans- formatorului. Transformatorul nu se conecteazé din nou decat dupa ce se stabileste c& defecfiunea nu este in interiorul transformato- tului. In cazul in care nu s-a putut constata cauza declanséirii (scurt circuite in retea, supraancarcare, curenti de circulatie, defecte in instatasiile de protectie etc.), cu aprobarea conducatorului ierarhic superior, transformatorul poate fi pus in functiune daca sunt indeplinite simultan urmatoarele condifii: = gazele nu sunt inflamabile; + transformatorul $i comutatorul nu prezint& semne vizibile de avario; - declansarea a fost comandat& numai din una de protectiile contra defactelor interne, » Aparitia de fisuri la izolatoare; desodrcari electrice sau contumari ‘Se deconecteaza transformatorul, daca se observa fisuri sau strdpungeri de izolatoare, precum si in cazul in care se obser- va emisii de radiafii uminoase fa un singur izolator. la izolatoare, + In alte situagii se comunica dispecerului cele observate. Defectarea pompei de | - Se incearca remedierea defectului, se admite funcfionarea apa pentru racirea maxim 10 minute in sarcina sav 0 ora in gol. uleiutui. - Se deconecteaza transformatoru! pentru remedieri la depasirea condifiilor de mai sus.Ete6-6 15 Nr. | Fenomenul observat Modul de actionare a personalului de servire operativa 13, | Defectarea pompei | - Se pune in functiune pompa de rezerva; de circutatie a uleiului.}- Se pune in functie transformatorul de rezerva, dac& nu exis pomipa de rezerva; +Se deconecteaza transformatorul, in cazul in care nu exist | pompa de rezerva, indiferent de existenja trensformatorului Ge rezerva. 14. | Incendiu. | - Se aduce transformatorui in stare separat vizibil. - Se cheama pompierii. | Se desonecteazé toate instalatille afectate de incendiu. | - Se acfioneazé in conformitate cu instructiunile P.S.1 a Orice funofionare anormal’ trebule anunjaté imediat personalului serviciului dispecer, {andu-se totodata cele constatate in registrul de exploatare. BIBLIOGRAFIE ing. Fetifa Alexandru Transformatoare $i autotransformatoare electrice de putere CPL» MEE Bucuresti 19388. PE 126 - 82 Regulament de exploatare tehnica a echipamentelor electrice (in vigoare) din distributia primar. PE 116 - 2/88 Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalafii (in vigoare) electrice (editie revazuta).