Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Documents - Tips - Sistemele-Fotovoltaice-Si-Modelarea-Lor (2) IMP PDF
Documents - Tips - Sistemele-Fotovoltaice-Si-Modelarea-Lor (2) IMP PDF
Facultatea de Inginerie
Profil : Automatică şi Informatică Aplicată
LUCRARE DE LICENŢĂ
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor
Coordonator:
Conf. Univ. Dr. Ing. Marius Bălaş
Student :
Man Daniel Marius
2010
Universitatea ,,Aurel Vlaicu’’ Arad Aprobat
Facultatea de Inginerie Şef de catedra..................
Catedra AAMR+DP (semnătura)
PLAN TEMATIC
Pentru proiectul de diplomă
STUDENT CONDUCĂTOR
…………………………….. ………………………………
(semnătura) (semnătura)
Data……………………..
Universitatea ,,Aurel Vlaicu’’ Arad
Facultatea de Inginerie
Catedra AAMR+DP
REFERAT
CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE DIPLOMĂ AL
Absolventului ……………………………………………………………………….................
Promoţia……………………………………………………………………………....………..
1. Tema proiectului………………………………………………………................................
2. Nr.de pagini al memoriului……………………………………….......................................
3. Nr.de planşe ale proiectului……………………………………..........................................
4. Aprecieri asupra proiectului……………………………….................................................
………………………………………………………………………………..…..……………..
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………..……………………………………………………
…………………………..……………………………………………………………..………..
…………
5. Concluzii generale ………………………………………………........................................
…………………………………………………………………………………………………...
6. Calificarea(respins, admis,calificativul)…………………..................................................
…………………………………………………………………………………………………...
7. Data……………………
CUPRINS
BIBLIOGRAFIE 67
ANEXE
CUPRINS
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
Marea parte a centralelor electrice sunt din păcate pe bază termică. Mai exact, arderi
care produc în principal dioxid de carbon şi alţi poluanţi. Principalul dăunător este momentan
dioxidul, care a determinat în ultimii ani, cea mai mare problemă a omeniei, chiar dacă marea
majoritate a oamenilor nu conştientizează asta.
Problema constă în încălzirea globală datorită efectului de seră. Încălzirea globală are
efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului mării, extreme
climatice, topirea gheţarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sănătatea
oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă insuficient de intensă, al cărei
aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea
emisiei poluanţilor care influenţează viteza încălzirii. Datorită oamenilor de ştiinţă cu spirit
ecologist, care au trăit şi trăiesc cu frica că familiile lor vor avea de suferit datorită acestui
fenomen, s-a căutat metode de generare a energiei electrice şi de propulsare a mijloacelor de
transport fără a se produce cantităţi imense de poluanţi.
Există şi pseudo perpetuum mobile. Acestea sunt sisteme care aparent funcţionează,
iar explicaţia de ce funcţionează şi ce fel de surse de energie folosesc, uneori mascate, a fost
dată. Exemple: mişcarea electronilor în jurul nucleului, mişcarea planetelor, pasărea care bea
apă, ceasul care se trage singur, pompele de căldură.
În paralel cu aceste încercări de a păcăli fizica, s-au creat şi metode de generare a
energiei mai uşor de convertit şi folosit, energia electrică. Hidrocentralele sunt cele mai
răspândite la momentul actual, dar râurile sunt cam saturate deja. O altă variantă este centrala
nucleară, care produce, din păcate, resturi poluante extrem de periculoase, dar totuşi în
cantităţi mici, care amplasate corect şi etanșare nu afectează nici o fiinţă vie. Problema cu
aceste centrale este că sunt greu controlabile, stingerea/aprinderea ţine cam o luna, şi în caz de
urgenţă devine instabilă şi reaminteşte de dezastrul de la Cernobîl, care după 24 de ani, încă
îşi lasă simţită prezenţa.
S-a trecut în ultimii ani la resurse regenerabile de energie: puterea vântului prin
centrale eoliene, puterea valurilor, puterea căldurii interne a pământului, puterea soarelui, alte
resurse regenerabile. Una dintre centralele interesante este cea pe bază de gunoi menajer,
despre care în 2008 s-a anunţat că şi România va avea o astfel de centrală, planul era ca pe
sfârşitul anului 2009 să fie funcţionabilă. Nu ştiu care este stadiul actual.[11]
Marea Britanie se va dota cu prima sa centrală electrică pe bază de iarbă care va
furniza energie pentru 2.000 de locuinţe. Centrala de doi megawaţi şi cu un cost de 6,5
milioane de lire sterline (9,425 milioane de euro), va fi amplasată în Staffordshire (centrul
Fig. 1.3 : Interacţiunile dintre energia solară, atmosfera şi suprafaţa terestră [rev03]
Fig. 1.4 : Diferenţa dintre radiaţia difuză şi directă (la sol) [rev03]
Fig. 1.5 : Cantitatea de radiaţii solare care ajung la sol şi ar putea fi colectate de panouri solare [7]
România este o ţară cu un potenţial energetic solar acceptabil. Există zone în care
fluxul energetic solar anual, ajunge până la 1450... 1600kWh/m2/an, în zona litoralului Mării
Negre şi Dobrogea, ca şi în majoritatea zonelor sudice. În majoritatea regiunilor ţării, fluxul
energetic solar anual, depăşeşte 1250.. 1350kWh/m2/an [7]. Aceasta indică un potenţial
energetic care ar justifica folosirea energiei solare pentru a produce energie utilizabilă. Mai
exact, s-ar merita construirea unor centrale electrice solare. În figura 1.7 [rev03] este
prezentată schematic repartizarea energiei solare care ajunge la suprafaţa solului în ţara
noastră. Din această cauză s-au început câteva proiecte în vederea folosirii acestei energii,
unul dinte ele fiind Casa verde, care a fost programat să înceapă în 01.06.2010.
Policristalinele se obţin în urma unui proces de producţie mai puţin ieftin. Siliciul
pur se topeşte într-un cuptor cu inducţie după care se toarnă într-un recipient de formă pătrată
în care se supune la un proces de răcire cât mai lent posibil în cursul căruia vor apare cristale
cât mai mari posibil. Recipientul are dimensiunile 50*50 cm, masa solidificată având
înălţimea de 30 cm. Blocul, astfel solidificat, se taie în mai multe blocuri mai mici cu
lungimea de 30 cm. La marginea cristalelor se poate observa unele defecte, diferenţe între
cristale. Ca urmare a acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin această metodă sunt
mai puţin eficiente decât cele monocristaline, cel puţin teoretic.
Un alt mod reprezintă turnare continuă, procedeu prin care materialul este turnat
direct pe suport la dimensiunile cerute. Avantajul constă în eliminarea pierderilor rezultate din
tăiere. Procedeul numit după Percy Williams Bridgman este aplicat în procesul de fabricare a
siliciului policristalin. Siliciul pur se topeşte tot într-un cuptor cu inducţie dar procesul de
răcire în urma căruia în masa topită se formează mari zone ocupate de câte un cristal are loc
chiar în cuptor. Materialul se supune unei încălziri progresive pornind de la bază astfel încât
în momentul topirii stratului superior, la bază deja se produce întărirea materialului.
Structura amorfă se obţine prin depunerea unui film extrem de subţire de siliciu pe o
suprafaţă de sticlă, sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. În acest caz, solidificarea
atomilor nu se realizează într-o structură cristalină ci sub forma unei reţele atomice cu
dispunere neregulată, denumită structură amorfă. În această reţea atomică apar şi numeroase
defecte, care diminuează performanţele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de
siliciu, obţinut prin această metodă este mai mică de1μm. Pentru comparaţie grosimea unui fir
de păr uman este de 50…100
μm. Costurile de fabricaţie ale siliciului amorf sunt foarte
reduse, datorită cantităţii extrem de reduse de material utilizat, dar eficienţa celulelor
fotovoltaice care utilizează siliciu amorf este mult mai redusă decât a celor care utilizează
structuri cristaline de material.
Datorită costului redus, celulele fotovoltaice cu siliciu amorf se utilizează
preponderent la fabricarea echipamentelor cu putere redusă, cum sunt ceasurile sau,
calculatoare de buzunar. Aceste celule ating un grad avansat de îmbătrânire de până la 25 %
în primul an de funcţionare de aceea pentru acest tip de panouri solare în caracteristicile
tehnice din documentele de însoţire nu se dă puterea atinsă la fabricaţie ci puterea de după
procesul de îmbătrânire.
Ca urmare, acest tip de panouri au caracteristici mai bune la cumpărare decât cele din
documente. Îmbătrânirea se produce sub acţiunea luminii şi este rezultatul aşa numitului efect
Staebler-Wronski (SWE). În cadrul acestuia, siliciul hidrogenat amorf (a-Si:H) metastabil
trece printr-o fază de creştere concentraţiei defectelor cu un ordin de mărime, paralel cu
scăderea conductivităţii şi deplasarea nivelului Fermi către mijlocul distanţei dintre banda de
valenţă şi banda de conducţie. După circa 1000 ore de expunere la soare, celulele de siliciu
amorf ating un grad de saturare stabil. [10]
În figura 1.13 este prezentat un sistem clasic complet fotovoltaic insular, mai exact,
întregul sistem electric, alimentat strict fotovoltaic, al casei este complet izolat de reţeaua
electrică naţională.
Sistemul este alcătuit din următoarele componente:
• panouri fotovoltaice
• regulatorul de încărcare al bateriilor (convertor Buck sau Boost)
• grupul de baterii de 12, 24 sau 48 V
• invertor, ce transformă curentul continuu CC in curent alternativ CA, şi
conţine şi un transformator pentru a obţine 220V.
• consumator CC
• consumator CA
Aceasta configurație este destul de complexă. Sunt folosite baterii pentru stocarea
energiei electrice produse in timpul zilei. Alimentarea consumatorilor se face direct in curent
continuu si alternativ in mod permanent zi si noapte, datorită reţelei de CC şi invertorului.
Capacitatea sistemelor pot atinge ușor valori de zeci de kilowați.
Situaţiile unde s-ar putea folosi acest tip de sistem sunt:
• unele case
• cabane turistice
• aplicații industriale, comerciale, agricultură, alimentare staţii izolate cu
diverse destinaţii
• iluminat public
• alimentare panouri publicitare
Def.: Efectul de apariţie a unei tensiuni electromotoare într-un material solid aflat
sub acţiunea luminii este denumit efect fotovoltaic [bal07].
Numele efectului provine de la termenul grecesc phos (lumină) şi de la numele
fizicianului care a realizat prima baterie electrică din lume, Allesandro Volta. Datorită
polarizării electrice a materialului, în urma eliberării de electroni şi goluri, ce are loc odată cu
expunerea la lumină, apare o tensiune electromotoare, care poate genera curent electric într-un
circuit închis.
Fig. 2.3 Apariţia unei diferenţe de potenţial în urma variaţiei concentraţiilor de electroni şi goluri [curs1]
Pentru j=0 se obţine din ecuaţia curent-tensiune, tensiunea în circuit deschis Voc:
𝑘𝑇 𝑗𝐿
𝑉𝑂𝐶 = ln (1 − )
𝑒 𝑗0
Curentul de scurt-circuit se obţine punând condiţia V=0 şi rezultă:
𝑗𝑆𝐶 = 𝑗𝐿
Fig. 2.5 Elementele constructive ale unei celule fotovoltaice şi funcţionarea acesteia [22]
Dacă suprafeţele exterioare ale joncţiunii sunt acoperite cu câte un strat metalic,
fiecare reprezentând câte un electrod, între aceştia se va avea loc o diferenţă de potenţial, care
într-un circuit închis va produce un curent electric. Diferenţa de potenţial şi curentul electric
se pot menţine la un nivel constant atâta timp cât se manifestă radiaţia solară la un nivel
constant. Este evident că variaţia intensităţii radiaţiei solare va produce şi variaţii ale tensiunii
şi mai ales ale intensităţii curentului electric, datorită faptului că electronii de valenţă nu mai
primesc suficientă energie că să părăsească zona de valenţă şi să intre în banda de conducţie,
astfel, trecând un număr mai mic de electroni şi producându-se un număr mai mic de goluri.
Joncţiunea p-n, împreună cu cei doi electrozi, alcătuieşte o celulă fotovoltaică sau o
celulă electrică solară. Pentru a se proteja celula de eventuale coroziuni, celula fotovoltaică
mai este îmbrăcată într-un strat de material transparent, izolator şi cu grad de reflexie aproape
nul. Rolul cel mai important a acestui strat este de a împiedica reflexia radiaţiei solare
incidente pe suprafaţa celulei electrice solare, astfel încât o cantitate cât mai mare de energie
să fie transferată electronilor de valenţă din cele două straturi semiconductoare.
Grosimea totală a unei celule fotovoltaice pe bază de siliciu monocristalin este de
aprox. 0,3mm, iar grosimea stratului n, este de circa 0,002mm [bal07]. La începutul
comercializării panourilor solare, celulele aveau o formă rotundă, păstrând forma barelor de
siliciu din care au fost debitate. Această formă, azi, este rar utilizată locul ei fiind preluat de
formele dreptunghiulare de cele mai multe ori pătrate având colţurile mai mult sau mai puţin
teşite. Până la sfârşitul anilor 1990 celulele solare aveau cel mai des mărimea de fabricaţie de
1
Peter Würfel (2005). The Physics of Solar Cells. Weinheim: Wiley-VCH
Problema de bază este poziţionarea panourilor în aşa fel încât să fie perpendiculare
pe razele luminii. Cele două unghiuri determină poziţionarea optimă a panourilor în spaţiu, pe
două axe.
Unghiul faţă de orizontală este cel format între suprafaţa panoului şi cel al
orizontalei, şi este determinat de poziţia de pe glob a panoului, compensând astfel înclinarea
axei pământului şi forma bombată a acestuia.
Unghiul azimutului este unghiul format de direcţia sudului local şi direcţia soarelui,
sau în cazul nostru normala la suprafaţa panoului. Acest unghi compensează mişcarea de
rotaţie a pământului în jurul axei sale, sau mişcarea soarelui pe cer. Ideal, ar fi, un sistem
Pentru Germania, a fost trasată o diagramă prin care se poate determina relativ uşor
poziţia optimă a panoului fotovoltaic, în funcţie de situaţiile în cauză. Această schemă este
aproape perfect aplicabilă pentru ţara noastră.
Fig. 2.7 : Influenţa celor două unghiuri asupra gradului de captare a energiei solare [bal07]
Mai exact, figura de mai sus face mult mai uşoară determinarea gradului de captare
în funcţie de unghiul faţă de orizontală şi cel al azimutului. Rezultatele variază în funcţie de
Fig. 2.9 : Reprezentarea electrică conform modelului ideal „simpla diodă” a celulei fotovoltaice
Aceasta este ce mai simplă reprezentare a unei celule fotovoltaice, unde nu se tine
cont de rezistenţa electrică a materialului semiconductor şi nici de rezistenţa de şunt, care vor
fi abordate mai târziu.
În figura de mai sus Isc este curentul de scurtcircuit al sursei, Id este curentul ce trece
prin diodă, V este tensiunea sarcinii, iar I este curentul care trece prin sarcină. Curentul ce
trece prin dioda Id este dat de relaţia [curs2]:
𝑉
𝐼𝑑 = 𝐼0 (𝑒 𝑉𝑡 − 1)
I0 - este curentul de saturaţie al diodei
Vt - este tensiunea termodinamică
𝑛 𝑘 𝑇𝑗
𝑉𝑡 =
𝑞
n - constanta caracteristică a diodei
k - constanta lui Boltzmann
q – sarcina electrică elementară
Tj – temperatura joncţiunii
Curentul ce trece prin sarcină este dat de relaţia:
𝑉
𝐼 = 𝐼𝑆𝐶 − 𝐼𝑑 = 𝐼𝑆𝐶 − 𝐼0 (𝑒 𝑉𝑡 − 1)
Astfel se poate trasa un grafic, unde pe axa OX avem valoarea tensiunii
electromotoare V, exprimate în volţi, şi pe axa OY avem valoarea curentului electric I, care
trece prin sarcină şi este exprimat în amperi.
Fig. 2.10 : Caracteristica I-V a celulelor fotovoltaice (reprezentată pentru un panou) [15]
Fig. 2.11 : Caracteristicile I-V şi P-V a modulului STP005S-12/Db pentru diferite expunerii [23]
Graficul de mai sus este luat din fişa tehnică a modulului STP005S-12/Db şi prezintă
pe lângă 3 caracteristici I-V, 3 caracteristici P-V. Derivată în principal de la caracteristica
curent-tensiune, P-V este o caracteristică putere-tensiune. Mai există şi caracteristica putere-
curent P-I.
Fig. 2.13 : Reprezentarea electrică conform modelului "dioda extinsă" a celulelor fotovoltaice [curs2]
Aceasta este schema echivalentă extinsă, modelul cu „simpla diodă” fiind schema
echivalentă simplă. Se observă în figură că imperfecţiunile modelului simpla diodă sunt
compensate, ca în cazul tuturor surselor de electricitate cu două rezistente, una în paralel Rs şi
una în serie cu sursa, RU. Rezistenţa în paralel RS ia în considerare defectele de cristal,
impurificări neomogene şi defecte de material, prin care apar curenţi de pierdere care
traversează joncţiunea p-n. La celule solare bine construite această rezistenţă este relativ mare
(de multe ori este neglijabilă). Cu rezistenţa în serie RU se iau în considerare efectele în urma
cărora creşte rezistenţa totală a elementelor componente ale circuitului închis, fără sarcină.
Acestea sunt în principal rezistenţa semiconductorului, rezistenţa contactelor şi a legăturilor.
La celulele solare această rezistenţă trebuie să fie cât se poate de mică. Acest fapt este
realizabil prin procesul de fabricare, începând de la modul de prelucrare a semiconductorului,
la cantitatea de cositor folosit pentru legături. Curentul generat de sistem este dat de relaţia
[curs2]:
𝑉+𝑅𝑠 ∗𝐼 𝑉 + 𝑅𝑢 ∗ 𝐼
𝐼 = 𝐼𝑆𝐶 − 𝐼0 �𝑒 𝑉𝑡 − 1� −
𝑅𝑠
Mai există o reprezentare a celulei fotovoltaice, mult mai exactă. Este un model cu
diodă extinsă care mai primeşte o diodă, în paralel cu prima, cu alţi parametri pentru a
Fig. 2.14 : Reprezentarea electrică conform modelului "dioda extinsă cu 2 diode" a celulelor
fotovoltaice [wikir]
Pe timpul unei zile, lumina soarelui este valabilă pe o perioadă limitată de timp, si
cantitatea acesteia depinde incredibil de mult de condiţiile climatice. În majoritatea sistemelor
fotovoltaice, un algoritm particularizat de control, numit urmărirea punctului de putere
maximă – maximum power point traking MPPT, este folosit pentru a se folosi la maxim
energia solară disponibilă pe parcursul zilei.
Scopul lui MPPT este de a ajusta interfaţa fotovoltaică, astfel încât caracteristicile de
operare a sarcinii şi a panoului fotovoltaic să se potrivească la punctul de maximă putere, fără
să aibă vreo importantă ce fel de sistem fotovoltaic ar fi, insular sau conectat.
Condiţiile climatice nefavorabile fac referire la unele situaţii specifice în care
celulele solare îşi ajung la limite şi nu mai debitează puterea maximă. Cele mai comune
condiţii nefavorabile includ umbrirea parţială, radiaţii solare puţine, acumularea de praf, şi
îmbătrânirea celulelor. În general, este de preferat ca un modul de panouri, sau o matrice, să
fie asamblat folosind aceleaşi tipuri de panouri şi să fie poziţionate astfel încât să se evite
umbrirea parţială. Totuşi, nu este uşor să se evite umbrirea, mai ales în zonele urbane, din
cauza modificării direcţiei luminii solare pe perioada unei zile. În special, copaci, păsări,
diverse construcţii duc de obicei la umbrire totală sau parţială. Studiile realizate pe umbrirea
panourilor 2 au demonstrat că o uşoară umbrire a unei matrice fotovoltaice poate duce la o
pierdere semnificativă de putere.
2
FSEC, Evaluation of Photovoltaic Module Shading on ASE Americas ASE-300-DGF/50. (2006, Oct.)
Fig. 2.15 : Curbele I-V pentru un panou umbrit parţial si unul neumbrit [eee07]
După cum se vede în figură, punctul de putere maximă a panoului umbrit este
echivalent unei puteri de 15.44W, puterea iniţială, când panoul nu a fost umbrit, fiind de
21.48W. Acesta este rezultatul umbririi unei celule din 72, pierderea de putere fiind şi mai
severă atunci când sunt mai multe celule.
Problema mai mare apare când acest panou este conectat în serie cu alte module
neumbrite, putându-se observa o pierdere şi mai mare de putere pe întreg sistemul.
Caracteristicile de ieşire pentru sistemul nou, în care un panou cu o celulă umbrită este
conectat în serie cu unu sau mai multe panouri neumbrite sunt vizibile în figura 2.16.
3
Weidong Xiao, Student Member, IEEE, Nathan Ozog, Student Member, IEEE, and
William G. Dunford, Senior Member, IEEE
Fig. 2.16 : Curbele I-V pentru un panou umbrit parţial legat în serie cu mai multe [eee07]
4
Topology Study of Photovoltaic Interface for Maximum Power Point Tracking, Weidong Xiao
Fig. 2.17 : Schema bloc a unui sistem fotovoltaic cu convertoare pentru fiecare panou
Blocul semnalat în figură reprezintă soluţia efectivă care duce la creşterea puterii.
În acest sistem din figura 2.17, un modul care este dezafectat, din diverse cauze, este
ori deconectat, ori îi este modificată ieşirea, astfel încât acesta nu va afecta buna funcţionare a
întregului sistem. Astfel, magistrala principală de curent nu are fluctuaţii de tensiune,
prevenind astfel distrugerea aparatelor care constituie sarcina.
Modulele MPPT, cu conversie CC/CC, urmăresc punctele de putere maximă a
panourilor şi transmit puterea, mai departe, magistralei de curent continuu. Puterea este
transmisă prin magistrală consumatoarelor pe CC şi/sau stocată în acumulatori. Pentru
alimentarea aparatelor care funcţionează pe curent alternativ CA, în sistem se adaugă un
invertor, ce transformă curentul continuu în curent alternativ.
După cum am mai spus, variaţiile radiaţiei solare afectează semnificativ ieşirea
celulelor fotovoltaice, şi implicit, au loc schimbări semnificative a curbei I-V şi a punctului de
putere maximă a modulelor fotovoltaice. Aceasta poate fi observat în figura 2.18, unde sunt
reprezentate caracteristicile I-V ale unui panou fotovoltaic la diferite expuneri, simbolul Ga
reprezentând expunerea.
Fig. 2.18 : Variaţia caracteristicii I-V a modulului BP350 funcţie de gradul de iluminare [eee07]
Fig. 2.19 : Variaţia caracteristicii I-V a modulului BP350 funcţie de temperatura celulei [eee07]
Variaţia temperaturii determină o mişcare a punctului MPP de-a lungul axei OX, cu
toate că nu pare a fi o schimbare drastică. Mai ales că coeficientul caloric al celulei determină
o inerţie termică favorabilă.
Diferitele caracteristici ale convertoarelor fac ca aplicaţiile în care sunt folosite să fie
diferite. Vbat simbolizează ieşirea de curent continuu care se „varsă” în magistrala de CC.
Convertoarele sunt folosite ca o interfaţă între un modul fotovoltaic şi o sarcină ce necesită o
tensiune constantă. Topologia boost are unele avantaje asupra celei buck. Luând în
considerare inductanţa din topologii, nici o variantă nu pare mai bună decât cealaltă. Pentru a
obţine aceeaşi ondulaţie de curent, topologia boost necesită o inductanţă mai mare decât cea
buck. Curentul RMS ce trece prin inductor la boost este mult mai mic decât la buck. În
schimb, dacă ne gândim la condensatoare, buck are nevoie de condensatoare mari şi scumpe
pentru a liniariza curentul. Curentul la boost este liniar ca cel ce iese din inductanţă, neavând
mare nevoie de un condensator . Diodele din circuit ajută mult noaptea, când nu este lumină,
în a preveni scurgerea curentului înapoi în panouri, ceea ce ar putea provoca până şi un foc.
Chiar dacă convertoarele sunt diferite, şi aplicaţiile în care sunt folosite sunt diferite,
ambele au un rol important în circuitele fotovoltaice, atât de echilibrare a ieşirii de la panou,
cât şi de protecţia panourilor. Folosirea lor este esenţială pentru eficientizarea conversiei
energiei solare în energie electrică.
1
[mod1] şi [mod2]
2
J. C. H. Phang, D. S. H. Chan, and J. R. Philips, “Accurate analytical method for the extraction of solar cell model parameters,”Electronics
Letters, vol. 20, nr. 10, 1984, pag.406-408.
S. W. Angrist, , Direct Energy Conversion, Allyn and Bacon, Inc., var. 4, 1982, pag. 177-227
Fig. 3.4 : Circuitul echivalent real a unei matrice de celule fotovoltaice [mod1]
Ecuaţia prin care se modelează relaţia 4 dintre curentul şi tensiunea de ieşire este:
𝑉 𝑅
𝑞 �𝑁 + 𝐼 ∗ 𝑁𝑆 � 𝑉
𝑆 𝑃
𝐼 = 𝑁𝑃 𝐼𝑃𝐻 − 𝑁𝑃 𝐼𝑆 �exp � � − 1� − (𝑁𝑃 ∗ + 𝐼 ∗ 𝑅𝑆 )/𝑅𝑆𝐻
𝑘 ∗ 𝑇𝐶 ∗ 𝐴 𝑁𝑆
3
S. W. Angrist, , Direct Energy Conversion, Allyn and Bacon, Inc., 4th edition, 1982, pp. 177-227
4
M. Veerachary, T. Senjyu, and K. Uezato, “Voltage-based maximum power point tracking control of PV system,” IEEE Transactions on
Aerospace and Electronic Systems, vol. 38, no. 1, 2002, pp. 262-270
Fig. 3.5 : Circuitul echivalent practic a unei matrice de celule fotovoltaice [mod1]
Modelul cel mai simplist al unei matricei de celule fotovoltaice arată ca în figura 3.6,
(sursă ideală de curent, n diode şi fără rezistenţă serie sau şunt) şi are relaţia dintre curent şi
tensiune scris ca:
𝑞∗𝑉 𝑉
𝐼 = 𝑁𝑃 𝐼𝑃𝐻 − 𝑁𝑃 𝐼𝑆 �𝑒𝑥𝑝 � � − 1� = 𝑁𝑃 𝐼𝑃𝐻 − 𝑁𝑃 𝐼𝑆 �𝑒𝑥𝑝 � � − 1�
𝑁𝑆 ∗ 𝑘 ∗ 𝑇𝐶 ∗ 𝐴 𝑁𝑆 ∗ 𝑉𝑡
Fig. 3.6 : Circuitul echivalent generalizat a unei matrice de celule fotovoltaice [mod1]
Se observă foarte bine fiecare bloc din figură ce reprezintă. Celula din figură este în
sine o mască a unui subsistem care reprezintă implementarea modelului generalizat ideal al
celulei.
Tensiune In este un bloc care „delimitează” voltajul la care dorim să analizăm
curentul de la ieşire.
Expunerea se poate modifica pentru a se calcula eficienta la celulei funcţie de
expunere, si analog, blocul de temperatura pentru a se vedea modificarea curentului funcţie de
temperatură. Osciloscoapele P şi I sunt pentru monitorizarea ieşirii celulei în ceea ce priveşte
În subsistem mai apar 3 blocuri similare, dar diferite, de tip Function. Fiecare dintre
blocuri face un anumit calcul spre a reda V t , I S şi I, funcţie de formula din interiorul blocului
şi de intrările sale.
A treia intrare este temperatura actuală a joncţiunii p-n. La dublu-click pe blocul PV1
apare o fereastră de dialog unde se pot introduce parametrii modelării.
Acest cod determină iniţializarea celulei şi funcţionarea acesteia. Acest cod face
parte din masca subsistemului. Codul Matlab compilează codul, inclusiv acel FOR, calculând
parametrii de circuit în fiecare moment dat. Parametrii care variază[mod2] mereu sunt
curentul de saturaţie I S , rezistenţa internă a celulei R S şi rezistenţa de şunt R P , care determină
pierderea de curent. Parametrii menţionaţi şi toţi ceilalţi care sunt necesari la implementarea
funcţiilor din blocuri sunt determinaţi de primii patru parametrii introduşi în fereastra de
dialog a blocului: ISC , I r , V OC , V r .
Modelul de bază este făcut pe principiul unei celule căruia i se modifică curentul
pentru a se determina tensiunea aferentă. Blocul de constrângere algebrică are rol de a calcula
I PV funcţie de tensiunea care iese din modulul fotovoltaic[mod2]. În blocul de însumare se
calculează diferenţa dintre temperaturile T C şi T Ref pe care o numesc ∆T.
Aceasta este contribuţia mea efectivă la îmbunătăţirea sistemului din [mod2], printre
multe alte îmbunătățiri.
Fig. 4.2 : Caracteristica P-V a panoului Solarex MSX 60 la 1kW/m – model celulă 1
2
Datorită faptului că nu avem pierderi de curent sau tensiune, celula fiind teoretic
ideală, puterea maximă la expunere de 1000W/m2 ajunge peste cea specificată de producător,
ajungând până la 67W, cu 7W mai mult decât real.
Fig. 4.3 : Caracteristica I-V a panoului Solarex MSX 60 – temperaturi diferite – model celulă 1
În cazul celei de-a doua modelări, se ţine cont de rezistenţa internă RS şi de cea de
şunt RP, şi de aici rezultă neliniaritatea caracteristică celulei în ceea ce priveşte curentul
efectiv debitat de aceasta.
Se poate observa că valoarea curentului ajunge la ISC numai când V=0, în restul
momentelor, curentul scade uşor până în momentul în care ajunge aproape de punctul de
putere maximă unde începe să scadă puternic. Această scădere continuă până curentul ajunge
la valoarea zero, unde dăm de tensiunea de mers în gol, care este atinsă doar în condiţii STC.
În acest grafic, fiecare caracteristică a fost trasată la o diferită expunere: 1000, 800,
600, 400, 200 W/m2. Se poate observa cum valoarea curentului ISC scade mult mai puternic
decât valoarea tensiunii VOC. Acest rezultat este foarte aproape de realitate.
Fig. 4.5 : Caracteristica P-V a panoului Solarex MSX 60 la diferite expuneri – model celulă 2
Fig. 4.6 : Caracteristica I-V a panoului Solarex MSX 60 – temperaturi diferite – model celulă 2
4.2 Concluzii
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
20. [curs1] Studiul dispozitivelor optoelectronice bazate pe efectul fotovoltaic, Laboratoare,
Universitatea tehnică "Gh. Asachi", Facultatea de fizică, Iaşi, Romania,
http://www.phys.tuiasi.ro/Laboratoare/ac/lab10.pdf
21. [curs2] Curs Solar, autor necunoscut,
http://facultate.regielive.ro/cursuri/energetica/surse_regenerabile-63174.html
22. [22] http://www.beyondoilsolar.com/pvorientation.htm
23. [23] Catalog produse solare Suntech - STP005S-12Db
24. [24] Marius M. Balas, Valentina E. Balas – The Fuzzy Interpolative Control for Passive
Greenhouses, H.-N. Teodorescu, J. Watada, and L.C. Jain (Eds.): Intelligent Systems and
Technologies, SCI 217, Vol. 217, pp. 219–231, 2009,
http://www.springer.com/engineering/book/978-3-642-01884-8.
BIBLIOGRAFIE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
ANEXE
a| ANEXE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
Energia geotermală este preluată de apa freatică pe măsură ce parcurge traseul dintre
puţul 2 şi puţul 1. Această variantă constructivă cu circuit extern deschis este aleasă deoarece
sera are nevoie de apa freatică şi pentru udarea plantelor. În cazul caselor pasive, cel mai
adesea circuitul extern este închis, adică realizat dintr-o reţea de tuburi îngropate în sol, prin
intermediul căreia se face schimbul de căldură dintre sol şi pompa de căldură.
Pentru a se obţine circulaţia agentului termic din circuitul intern este necesară
prezenţa unei pompe electrice de recirculare. Pentru alimentarea acestei pompe se cheltuiesc
15-20% din energia extrasă de pompa de căldură. Pentru a se putea obţine o seră pasivă
această energie va trebui furnizată tot de către surse de energie neconvenţionale.
În cazul serei pasive aceste surse sunt generatorul eolian şi panourile fotovoltaice, la
care se poate opţional adăuga un arzător cu gaz/biogaz. Arzătoarele cu gaz sunt deseori
utilizate şi în serele convenţionale, cu dublu rol: sursă de încălzire suplimentară în momentele
în care sursa principală este insuficientă şi mai ales sursă de bioxid de carbon, care este
materia primă din care plantele sintetizează ţesutul vegetal, prin procesul de fotosinteză. Prin
creşterea concentraţiei de carbon din atmosferă se obţin creşteri de producţie semnificative.
Pentru stocare şi gestionarea energiei electrice sera pasivă dispune de o baterie de
acumulatori de curent continuu.
b| ANEXE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
A2 Rolul panourilor fotovoltaice în sera pasivă
Rolul principal al panourilor fotovoltaice în sistemele energetice este acelaşi ca şi în
cazul serei pasive: captarea energiei solare. În cazul serei energia se utilizează la recircularea
apei din circuitul extern al pompei de căldură. Pe lângă acesta, energia electrică este necesară
şi alimentării echipamentelor pentru funcţii auxiliare de conducere automată, monitorizare şi
telecomunicaţie care sunt necesare operării serei. Acest rol este împărţit cu generatorul eolian.
Problema cheie ridicată de panourile voltaice este reprezentată de costurile ridicate
ale investiţiei. În cazul serei pasive doar maximum 20-25% din energia maximă necesară serei
trebuie furnizată de panouri, astfel că investiţia devine posibilă, dar optimizarea ei este în
orice caz necesară, în sensul alegerii cât mai adecvate a numărului şi a tipurilor de panouri
utilizate. Pentru optimizare este necesară modelarea şi simularea sistemului pentru diferite
situaţii care pot apărea în exploatare.
Pe lângă furnizarea de energie, panourile solare pot însă îndeplini şi un al doilea rol:
umbrirea plantelor în momentele în care intensitatea radiaţiei solare este foarte mare. Din
experienţa utilizatorilor serelor, se cunoaşte că efectul de seră poate ridica temperatura din
seră cu peste 10-15 oC faţă de temperatura mediului. Dacă pe durata perioadelor de frig acest
fenomen este benefic, în cea mai mare parte a anului supraîncălzirea serei trebuie evitată,
deoarece în regim de supraîncălzire plantele îşi opresc dezvoltarea şi se pot chiar îmbolnăvi.
c| ANEXE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
O soluţie clasică pentru evitarea supraîncălzirii este reprezentată de instalarea unei
perdele mobile semitransparente deasupra plantelor. Ea umbreşte parţial plantele şi evită
supraîncălzirea. Dimineaţa şi seara perdeaua mobilă este retrasă. Ea se desfăşoară şi pe durata
nopţilor reci, pentru a contribui la formarea unui strat de aer izolator în vecinătatea plantelor.
Instalând panouri solare în locul perdelei mobile se obţine un efect asemănător, de
evitare a supraîncălzirii. Pentru aceasta panourile solare trebuie să fie orientabile, adică să fie
montate pe suporturi mobile, care să permită atingerea a două poziţii de funcţionare:
- panouri desfăşurate, astfel încât ele să umbrească plantele şi să capteze cât mai
multă energie solară;
- panouri retrase, astfel încât să permită o iluminare cât mai bună a plantelor.
Prin exploatarea acestui efect panourile solare pot contribui la reglarea temperaturii
din seră. Este de remarcat că în acest fel reglarea temperaturii serei pe perioadele de
temperaturi normale sau crescute, nu consumă ci produce energie. Pentru ilustrarea acestei
posibilităţi se prezintă în figurile următoare evoluţia naturală a efectului de seră în cazul unor
temperaturi ambiante medii şi modul în care el poate fi controlat prin metode pasive
energetic: umbrirea cu panouri solare şi ventilarea naturală.
30
Te [grd. C]
20
10
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
4
400 x 10
Ls [W/m 2 ]
200
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
40 4
x 10
Ti [grd. C]
20
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
time [s] 4
x 10
Fig. 3 : Efectul de seră în cazul unor temperaturi ambiante medii (date reale – Toulon)
d| ANEXE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
2
F
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
4
1 x 10
0.8
SPAC
0.6
0.4
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
30 4
x 10
Ti [grd. C]
20
10
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5
time [s] 4
x 10
Fig. 4 : Reglarea temperaturii prin umbrirea plantelor cu panouri solare şi ventilaţie naturală
În simularea din figură [24] este prezentat cazul unei sere pasive identice cu sera
Universităţii din Toulon, la care în prima fază apare o supraîncălzire importantă datorată
efectului de seră. La o temperatură ambiantă de aproximativ 20 oC în seră se ajunge până la
38 oC, ceea ce este inacceptabil. În ipoteza că plantele pot fi umbrite printr-un regulator
adecvat (SPACT) şi că ventilaţia naturală poate fi de asemenea pornită sau oprită (F), putem
menţine o temperatură de cca. 20 oC în seră doar prin ventilaţie naturală şi apoi prin umbrire
(desfăşurarea panourilor solare) atunci când ventilaţia nu mai este suficientă.
Regulatoarele utilizate sunt secvenţiale, de tip releu, care pot fi implementate cu
uşurinţă fie prin circuite de electronice specializate fie prin automate programabile (PLC).
Dimensionarea precisă a panourilor fotovoltaice precum şi optimizarea funcţională şi
economică a întregului sistem se pot realiza cu ajutorul modelării matematice şi a simulărilor
pe calculator, pentru diferite scenarii semnificative în funcţionarea sistemului.
Dispunând de modelul panourilor fotovoltaice si de modelul serei pasive, devine
posibilă dimensionarea optimă a surselor de energie regenerabilă, astfel încât investiţia să fie
minimă iar funcţionarea adaptată climatului locaţiei serei.
e| ANEXE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
Principalele reguli de conducere a acestui sistem cu energii regenerabile sunt
următoarele:
1. Când temperatura exterioară este mai mică decât temperatura impusă în seră pompa de
căldură trebuie pornită.
2. Când temperatura exterioară este mult mai mare decât temperatura impusă în seră,
pompa de căldură trebuie pornită în regim de răcire.
3. Când temperatura exterioară este scăzută iar temperatura internă mai mică decât
temperatura impusă, ventilaţia trebuie oprită.
4. Când temperatura exterioară este medie iar în interior este prea cald ventilaţia trebuie
pornită.
5. Când vântul este puternic iar acumulatorul nu este încărcat generatorul eolian este
conectat pentru a încărca acumulatorul.
6. Dacă radiaţia solară nu este prea puternică panourile solare trebuie poziţionate astfel
încât plantele să fie luminate.
7. Când temperatura exterioară este mai mare decât temperatura impusă iar iluminarea
naturală puternică, panourile fotovoltaice trebuie să umbrească plantele, situaţie în
care panourile întră în funcţiune ca generatoare la potenţialul maxim care poate fi atins
funcţie de expunere. Dacă luăm în calcul datele reale de la Toulon, puterea maxim
generabilă de un modul Solarex MSX60, la ora 14, este de 24W, dar un panou având o
suprafaţă de 0,55m2, folosindu-se suficiente panouri pentru umbrire, se poate ajunge la
o putere de ordinul kW.
8. Dacă temperatura exterioară este scăzută iar temperatura internă mai mică decât
temperatura impusă iar vântul este puternic şi acumulatorul încărcat, generatorul
eolian încălzeşte sera. Aceasta este o situaţie de urgenţă.
f| ANEXE
Sisteme fotovoltaice si modelarea lor 2010
g| ANEXE
Universitatea ,,Aurel Vlaicu’’ Arad
Facultatea de Inginerie
Secţia: Automatică şi Informatică Aplicată
DECLARAŢIE
Pagini scrise:
Capturi imagine:
Tabele:
Coduri sursă:
Diagrame:
Arad Semnătura
……………………. ………………………………