UNIVERSITATEA „OVIDIUS”, CONSTANȚA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: COMUNICAREȘI DISCURS INTERCULTURAL ÎN
SPAȚIUL EUROPEAN”

„FĂNUȘ NEAGU ÎN PRESA DE AZI”

Materia: Etica jurnalismului

Studentă: Vasile Alina Valentina

Constanța,

2017
 FĂNUȘ NEAGU ÎN PRESĂ

Prozatorul, dramaturgul și scenaristul Fănuș Neagu, considerat un scriitor reprezentativ pentru

istoria literaturii române contemporane, s-a născut la 5 aprilie 1932, în comuna Grădiștea de Sus,
județul Brăila.

Fănuș Neagu la ședința solemnă dedicată împlinirii a 70 de ani de la nașterea poetului Nichita
Stănescu (31 martie 2003)

Aparițiile lui Fănuş Neagu în spaţiul public erau de fiecare dată, pe cât exuberante, pe atât de
înşelătoare în privinţa opiniilor lui. Poate mă înşel. Dar, între cel ce punea în spicul biciului câte
o înjurătură neaoşă sau o vorbă de ocară prietenoasă şi cel frământat de mersul lumii era greu
de desluşit o frontieră precisă. De vină era umorul scriitorului, permanent derutant. Puterea lui
era în ceea ce gândea, în ceea ce scria.

De fiecare dată, în spatele ironiei şi a vorbelor spumoase un ochi atent descopera interesul
scriitorului pentru un ceva anume. Fănuş Neagu era mereu iscoditor. Rezultatul se regăsea mai
târziu în ceea ce scria. Acolo era altul decât cel pe care îl vedeam sau îl auzeam. Ca să ne plaseze
între lenea orientală şi inapetenţa pentru ordine, Fănuş Neagu a creat o patrie, Balcania, în care
abia suntem un judeţ! Era aici condensată ironia pe care o arunca din mers, în două-trei vorbe, la
aproape tot ceea ce vedea în jur şi nu-i placea.

A urmat cursurile Liceului Militar din Iași (1944-1948), ale Școlii Pedagogice nr. 2 din București
(1948-1951), ale Școlii Pedagogice ''Costache Negri'' din Galați (1951-1952), ale Școlii de
Literatură ''Mihai Eminescu'' (1952-1953) și apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității
din București (1954-1957), conform lucrării ''Membrii Academiei Române'' (Ed.
Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).

După ce și-a terminat studiile, a fost profesor suplinitor la Școala generală din comuna Largu-
Galați (1953-1954), apoi a lucrat ca redactor la ''Scânteia tineretului'' (1954-1956), la revistele
''Luceafărul'' și ''Amfiteatru'' (1965-1968); director al săptămânalului ''Țara'' (1990). În 1991, a
reluat împreună cu Eugen Simion, Marin Sorescu și Valeriu Cristea, publicarea revistei
''Literatorul''.

A condus Teatrul Național ''I.L. Caragiale'' din București, în calitate de director, între anii 1993-
1996.

A scris volumele ''Somnul la amiază'' (1960), ''Dincolo de nisipuri'' (1962), ''Cantonul părăsit''
(1964), ''Vară buimacă'' (1967), ''Casa care se leagănă'' (1971), ''În văpaia lunii'' (1972),
''Fântâna'' (1972), ''Pierdut în Balcania'' (1982), ''Povestiri din drumul Brăilei'' (1989), ''Partida de
pocher'' (1995), ''O corabie spre Bethleem'' (1998).

''Inspirată îndeosebi de lumea țărănească, dar și de exotica ambianță portuară dunăreană din zona
sud-estică a țării, nuvelistica lui Neagu narează întâmplări neobișnuite, multe comice la modul
absurd, portretizează oameni suciți, trăsniți, unii încântători prin pitorescul 'buimac' și inteligența
debordantă anapoda'', notează Dumitru Micu în Dicționarul scriitorilor români. A colaborat cu
articole, reportaje, povestiri la foarte multe ziare și reviste, a prefațat diverse cărți cu profil
sportiv sau turistic și a mai publicat ''tablete'' sportive, foarte pitorești, în ''România literară'',
adunate în volumele ''Cronici de carnaval'' (1972) și ''Cronici afurisite sau Poeme cântate aiurea''
(1977). Printre volumele sale de publicistică se numără și ''Cartea cu prieteni. Poeme răsărite în
iarbă'' (1979) și ''A doua carte cu prieteni'' (1985), care conțin însemnări despre scriitorii pe care
i-a cunoscut, ''Insomnii de mătase'' (1981), ''Întâmplări aiurea și călătorii oranj'' (1987).

Înzestrat cu un talent cu totul de excepție, creator de limbă literară, Fănuș Neagu a fost distins cu
Premii ale Uniunii Scriitorilor în 1964, 1968, 1970 și 1988,
potrivit http://www.academiaromana.ro/.

La 12 noiembrie 1993 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar din 21

decembrie 2001 a fost membru titular.
Anul acesta se împlinesc 6 ani de când a murit și încă nu a fost uitat. Presa încă nu a uitat de
dânsul încât Casa de Producţie TVR difuzează, la TVR 2, TVR 3, TVR Moldova şi TVRi, punerea
în scenă a romanului „Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”. http://www.tvr.ro/in-memoriam-
fanus-neagu-frumo-ii-nebuni-ai-marilor-orase_16671.html#view

A fost un poet foarte bine văzut ținând cont că unul dintre personajele operei sale a fost
interpretat de Maia Morgenstern

În 2008, aflat pe patul de spital, Fănuş Neagu i-a trimis o scrisoare jurnalistului Marius Tucă, în
care acuza agresivitatea presei faţă de situaţia sănătăţii lui. http://www.tvr.ro/in-memoriam-
fanus-neagu-frumo-ii-nebuni-ai-marilor-orase_16671.html#view

„Dragă Marius Tucă,

În numele amiciţiei ce ne leaga, te rog să inserezi în Jurnalul Național aceste rânduri adresate
multor ziarişti sau reporteri din mass-media centrală, tineri sau mai puțin tineri, dar toţi de o
seamă cu barbaria. O fac atât în numele meu, cât şi al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu
Nicolaescu şi Ştefan Iordache, hărţuiţi, ca şi mine, cu neruşinare tenace, de nişte condeie
butucănoase", îşi începea scriitorul mesajul. „Vă e foame de moarte de ne căutaţi prin toate
spitalele? Aşteptaţi-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nicio întâlnire.
Cei care nu mă credeţi, puneţi mâna pe o lamă şi ascuţiţi-o pe venele de la o mână. Straniu e
faptul că majoritatea dintre voi vor muri fără sa se fi născut", continuă acesta.

«Urât mai trăiţi, domnilor!»", şi-a încheiat Fănuş Neagu scrisoarea

Fănuș Neagu a fost mereu un om simplu și sincer ceea ce a vrut șipresa să arate prin multele
interviuri luate și publicate.

„Din pricina televiziunii, presa a înnebunit, a luat-o razna!”

– Ziarele actuale?
– Proaste, cum să mai răsară mari ziarişti, unde să se exprime un Şeicaru ori un Kalustian? Din
pricina televiziunii, presa a înnebunit, a luat-o razna. E servită de bărbaţi fără har şi de fetiţe fără
vocabular, care rostogolesc, bietele de ele, doar 5-6 cuvinte! Altădată ar fi adunat informaţii, nu
s-ar fi înghesuit în faţă, vedete de chirpici! Şi comentatorii meciurilor turuie în neştire. Îţi împuie
capul şi nu te lasă să vezi.

– Trăiască nostalgia!
– Păi cum? Cu timpul, toţi simţim nevoia să ne întoarcem spre ce-am fost. Mai ales către izvorul
copilăriei, tărîmul viselor.

– Nea Fane, care e cel mai mare scriitor din literatura universală?
– Sînt vreo mie, în frunte cu Homer şi cu Tolstoi, dar şi cu Eminescu. Umblu să procur nişte
volume de Ezra Pound, dar nu le găsesc. Rămîn apoi vreo 2.000 de locuri goale, e deşert, după
care se înscrie cine vrea. Pleava. E drept că s-a schimbat şi felul de-a scrie, nu se mai caută nici
talent, nici cultură.

Scrisoarea zguduitoare expediată de Fănuş Neagu, în urmă cu două săptămâni, pe adresa

hienelor din presă "înfometate" de moarte ne-ar fi făcut să-l lăsăm în pace, aşa cum a cerut, cu
"nenorocul, suferinţa, spaimele şi speranţele" sale. Însă imediat ce din condeiul revoltat îi picură
cuvinte apăsătoare ca un blestem, Fănuş Neagu se întoarce senin la cartea pe care o scrie, la
cărţile pe care le citeşte. La prietenii pe care îi poartă în suflet şi dacă sunt şi dacă nu mai sunt,
dar pe care îi povesteşte ca şi cum abia s-a despărţit de ei, la Casa de creaţie de la Mogoşoaia,
într-o dimineaţă mirosind a vie şi a vin. A strugurii de la Gruiu, ce tocmai i-au fost aduşi în
camera care până de curând s-a învecinat cu a lui Ştefan Iordache. I-a promis struguri înainte să
plece.

Presa pe lângă micile măști urâte pe care a dorit să le arate, are de arătat mai multe măști
frumoase, arătând dragostea consătenilor pe care i-o poartă. Primarul comunei Grădiștea, Andrei
Petre, a anunțat, cu această ocazie, că strada pe care se află Casa Memorială 'Fănuș Neagu', care
se numea Strada Scriitorului, va purta numele de Strada Fănuș Neagu, în urma unei decizii luate
de Consiliul Local din comună. https://www.agerpres.ro/cultura/2014/09/26/destinatie-romania-
casa-memoriala-fanus-neagu-din-gradistea-comuna-braileana-natala-a-scriitorului-12-43-31

Fănuş Neagu avea un fel al lui de a se manifesta politic, adică de a face politică. Fănuş Neagu
avea păreri ciudate despre diplomaţie şi nu i le puteam curma. Toţi eram spioni, toţi eram sub
talpa securităţii. Se amuza! Nu sunt spion, nu am nimic cu securitatea, nu spune nimic faptul că
de 30 de ani nu am ajuns nici şef de serviciu? i-am reproşat îmbufnat odată. – Nu, mi-a răspuns.
Pun eu capra şi pe voi şi o să spuneţi tot! Astfel de întâmplări erau frecvente. La ,,spionul-şef”
avea uşa deschisă, nu avea nevoie de intervenţia mea, iar el ştia că eu nu-i trec pragul. Numai că
vroia să spună la telefon – ca să se audă, şi se auzea! – ceea ce spunea: că instituţiile statului erau
sub controlul şi sub presiunea securităţii.

Râdea scurt şi sacadat. Atunci, ca în atâtea alte rânduri, nu era nici serios, nici glumeţ! Era
frământat.

Proiecţia lui politică a destinului României era legată de Balcani, de lumea Orientului, de
şubrezimea echilibrului în care ne aflăm de atâtea secole. În literatură făcea apel des la luntre
pentru a trece dincolo, luntrea fiind la urma urmei o improvizaţie primitivă de călătorie.
Mărturisit al plăcerilor lumeşti, Orientul colorat şi exotic îi sugera şi o mecanică aparte a vieţii.

Fanus Neagu este un „altceva” daruit de Dumnezeu ca sa distingem, fara miopii

contemporane, nobletea limbii si inimii romane. A implinit 79 de ani pe 5 aprilie 2011. Ani
cu rod sufletesc indesit de intelepciune. El e frumosul nebun al marilor raspunsuri.
Articolele lui Fănuș Neagu tratează probleme diverse ale societății comuniste, de la arbitri bătuți
în ligile inferioare la cenzura din presă. Nu lipsesc micile sale războaie, cum ar fi cele cu Cristian
Țopescu sau cu suporterii echipei UTA. Aceste cronici îl făceau pe scriitor să se simtă cât mai
liber, cât mai viu, după cum se exprima chiar Fănuș Neagu. Textele îi confereau o aură de rebel,
care s-a accentuat odată cu rigidizarea regimului comunist. Într-o perioadă care a produs
suficient balast literar și mediatic, Fănuș Neagu însuflețea frazele pentru a descrie un regim fără
suflet.
 BIBLIOGRAFIE

https://www.agerpres.ro/cultura/2014/09/26/destinatie-romania-casa-memoriala-fanus-neagu-
din-gradistea-comuna-braileana-natala-a-scriitorului-12-43-31

http://www.tvr.ro/in-memoriam-fanus-neagu-frumo-ii-nebuni-ai-marilor-orase_16671.html#view

http://www.tvr.ro/in-memoriam-fanus-neagu-frumo-ii-nebuni-ai-marilor-orase_16671.html#view

http://www.academiaromana.ro/