Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ
ÎN CADRUL PROICTULUI DE CERCETARE
«UCRAINA-MOLDOVA: MEMORIE ISTORICĂ COMUNĂ,
LECŢII ŞI PERSPECTIVE»
NOI TENDINȚE ÎN FORMAREA TOLERANȚEI ETNICE DIN
PERSPECTIVA MULTICULTURALISMULUI EUROPEAN:
EXPERIENȚA UCRAINEI ȘI REPUBLICII MOLDOVA
1
succesului adaptării migranților includ: stabilirea de legături pozitive cu noul mediu, soluționarea
problemelor de zi cu zi (școală, familie, modul de viață, de muncă), participarea la viața socială
și la viața culturală a societății - gazdă, comunicarea constructivă și stabilirea unor relații
interculturale, integritatea și integrarea individului în societate. Analizând aceste lucruri, sunt de
părerea că problema imigranților, a fenomenului migrației și a toleranței etnice trebuie prezentată
tinerei generații sub formă de proiecte educaționale, în care vor fi implicați elevii, predată sub
formă de modul aparte în cadrul orelor de istorie și de educație civică.
Cuvinte cheie: fenomen, migrație, toleranță etnică, imigrant, unitate, fobie, minoritate etnică,
educație
Migrația se constituie atât într-un subiect important pe agenda publică, cât și într-o zonă de
dezbatere politică și de politici publice efervescente, mai ales în ultimul deceniu, la nivel național
și în plan european. Evoluțiile înregistrate pot exemplifica, cu ușurință, modul în care funcționează
democrațiile liberale și procesul construcției europene, implicit procesul de transformare a politicii
privind imigraţia, gradul de adaptabilitate și deschiderea față de schimbare, caracterul controversat
și dificultățile întâmpinate pe parcurs. Pentru o perioadă îndelungată de timp, managementul
migrației la nivelul Europei a reprezentat o responsabilitate a guvernelor naționale, care stabileau
regulile de admisie pe teritoriul național și de ieșire din țară, precum și sistemul de vize și de
rezidentă. În Europa postbelică și postcolonială din anii ’50, ’60, ’70, imigranții care soseau pe
continent fie din fostele colonii, fie ca forță de muncă cu contract, adusă special în anumite state
europene (Germania, Elveția, Franța), erau întotdeauna responsabilitatea statelor care îi găzduiau,
fiind supuși legilor acestor state în materie de cetățenie și naționalitate.1
Creșterea valurilor migratorii agravează problema compatibilității culturale și
comportamentale între migranți și populația locală, care este deosebit de importantă în cazul
migrațiilor etnice. Procesele migratorii devin o parte integrantă a vieții de zi cu zi, pe care o
afectează destul de semnificativ. Mai mult decât atât, după prognozele disponibile ale experților
în domeniu, volumul migrației va continua să crească, modificând structura demografică, iar cu
aceasta, agravarea problemelor sociale.
În ultimele decenii, procesele miratorii sunt studiate destul de intens, atât în străinătate, cât
și în Moldova, însă soluțiile la problema interacțiunii productive dintre migranți și populația
băștinașă nu au fost încă găsite. Aceste aspecte au o importanță deosebită în legătură cu dezvoltarea
migrației străine. Modelele de comportament ale migranților într-un mediu inoculat sunt diverse,
1
Alexe, Iris, Paunescu, Bogdan, Studiul asupra fenomenului imigrației în România. Integrarea străinilor în
societatea românească, Fundația Soros România, 2011, pag.16
2
adesea nu sunt în corespundere cu normele sociale acceptate în societatea-gazdă. Abaterile în
comportamentul migranților sunt adesea provocate de perspectiva sau amenințarea pierderii
identității naționale, iar comunitatea-gazdă, la rândul său, încearcă să se închidă de "străini" și să
se protejeze de orice transformări. În același timp, necesitatea de a căuta mecanisme reciproc-
acceptabile pentru adaptarea și integrarea migranților devine din ce în ce mai evidentă, în special,
în lumina tendințelor globale în dezvoltarea proceselor de globalizare. Elaborarea recomandărilor
practice privind îmbunătățirea proceselor de adaptare și de integrare este imposibilă fără
înțelegerea teoretică și formarea unei baze metodologice pentru alegerea strategiei optime de
gestionare a acestora. Problema abordată de reprezentanții științelor sociale constă în elaborarea
unor strategii de „integrare a migranților”, corelarea acestora cu conceptul de „asimilare” și de
„adaptare” prin eliminarea barierelor socio-culturale, elaborarea de către state a unor politici
migraționale adecvate.
3
De asemenea, trebuie remarcat faptul că, în prezent, instituțiile de adaptare a migranților,
organizațiile care se ocupă de primirea migranților, precum și rezolvarea problemelor acestora,
sunt o excepție, iar ele sunt foarte puține. Cu toate acestea, în viitor, ar trebui dezvoltate astfel de
instituții pentru a asigura condiții mai bune de trai atât pentru migranți, cât și pentru comunitatea
locală.
Majoritatea migranților, mai ales cei care migrează în căutarea de muncă, preferă să se
stabilească în orașe. Exemplul Germaniei a arătat că o astfel de concentrare spațială duce, în unele
cazuri, la apariția așa-numitelor „societăți paralele”, cu propriile lor sisteme de norme și valori.
Concentrarea spațială a migranților în orașele mari este adesea simultan o consecință și una dintre
cauzele unui număr de probleme sociale urbane:
M.S. Savoscul consideră că sunt posibile trei modele de adaptare a migranților: izolare,
integrare și formă tranzitorie - transfrontalieră. Primul model implică izolarea de la societatea
gazdă și formarea de comunități închise de către migranți, atunci când legăturile sociale cu partea
gazdă sunt minimizate și cel mai adesea apar prin intermediari. Acest tip de comportament este,
în mare parte, urmat de migranții ce au venit pentru muncă, cel care adesea nu vorbesc limbile
comune din țară. Modelul transfrontalier presupune păstrarea activă a legăturilor sociale cu țara de
origine, însă migranții sunt destul de bine integrați în societatea-gazdă. Acest model este destul de
răspândit printre imigranții din țările din spațiul post-sovietic. Mulți migranți au drept scop
integrarea în societatea gazdă, dar, în același timp, o parte din familie trăiește în țara de ieșire, deci
sunt cetățeni ai celor două țări; unii migranți formează relații economice cu țara de baștină, dar cu
o orientare spre reședința permanentă în țara-gazdă. Pentru ceilalți migranți, aceasta poate fi doar
2
Карачурина, Л.Б. Пространственное размещение и социальная адаптация мигрантов в современной
Германии. / Региональные исследования. 2008. № 1. С. 31-38.
4
o etapă de integrare, adică, din diferite motive, aceștia sunt implicați în activități sociale și
economice cu țara de retragere, dar sunt deja gata să reducă aceste legături etc.3
Se vorbește foarte mult despre toleranță, despre felul cum trebuie acceptată diferența etnică în
țările-gazdă, dar puțin se cunoaște despre toleranța propriu-zisă.
Deci, ce este toleranța? Acest cuvânt este de origine latină "tolerantia" - răbdare - toleranță
pentru un alt fel de opinii, obiceiuri, tradiții. Toleranța este necesară în raport cu caracteristicile
diferitelor popoare, națiuni și religii. Este un semn de încredere în sine și de conștiința fiabilității
pozițiilor proprii. Cred că toleranța este necesară pentru o comunicare pozitivă cu oamenii. Însăși
ideea de toleranță are o istorie lungă și se întoarce la istoria gândirii filosofice. A apărut în
antichitate ca unul din mijloacele de rezolvare a problemelor legate de atitudinea multora față de
minoritățile religioase.
3
Савоскул, М.С. Адаптация этнических мигрантов в регионах России. Вестник Московского университета.
Серия 5: География. 2012. № 2. С. 59-64.
4
Ляшенко, Е.В. Адаптация трудовых мигрантов в полиэтническом регионе (на примере Оренбургской
области) Вестник Московского университета. Серия 5: География. 2011. № 6. С. 98-102
5
Популярный энциклопедический словарь. – М.: Большая Российская энциклопедия, 2002. – 1583 с. 118.
5
tasamul '(arabă) - iertare, indulgență, blândețe, mila, compasiune, favoare, răbdare,
dispoziție față de ceilalți;
tolerancia (spaniolă) - abilitatea de a recunoaște altele decât propriile idei sau opinii.
Iar toleranța etnică este capacitatea unei persoane de a tolera modul de viață ale altor comunități
etnice, comportamentul lor, tradițiile naționale, obiceiuri, sentimente, opinii de idei, credințe, etc.
Nu fără motiv, în cadrul Conferinței Generale ale statelor membre ale UNESCO, la 16
noiembrie 1995, s-a adoptat Declarația Principiilor Toleranței, instituind ziua de 16 noiembrie -
Ziua internațională a toleranței. Toleranța etnică se manifestă în diferite situații critice, în relații
interpersonale și intrapersonale, însoțite de tensiuni de tip psihologic la intrarea persoanei în noul
mediu etnic și interacțiunea ei cu reprezentanții altor națiuni ceea ce prezintă unele dificultăți de
adaptare.
Recunoscuta cercetătoare problemelor educației copiilor imigranți din Europa, Jana Huttova,
notează: "Creșterea migrației către Europa este acum cel mai mare factor de creștere a populației
în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene. Această tendință se manifestă și în domeniul
educației, unde elevii de origine migrantă reprezintă până la jumătate sau chiar mai mult din
numărul total al elevilor din unele școli. […]... Educația copiilor migranți este privită acum nu
doar ca o chestiune economică, dar, cel mai important lucru - ca o problemă a drepturilor omului
și a drepturilor politice. Ca urmare, educația a devenit un instrument-cheie pe termen lung de
integrare și strategiile sociale [...] și, în consecință, domeniul politic-cheie al Uniunii Europene "6
6
The Education of Migrant Children. An NGO Guide to EU Policies and Actions / J. Huttova, E. Kalaycioglu, L.
Molokotos-Liederman. N.Y.: Open Society Foundations, 2010., pag. 17
6
În țările din Europa de Vest există o serie de probleme comune și tipice ale educației copiilor
migranți. Printre acestea se enumeră: adaptarea socio-culturală, stăpânirea limbii țării-gazdă,
integrarea în societatea-gazdă, interacțiunea între elevi și profesori, precum și cu localnicii.
Problemele menționate, dar și altele mai complexe din fiecare țară, sunt soluționate în moduri
diferite, luându-se în considerare legislația, tradițiile, relațiile existente cu migranții în societatea
gazdă, finanțarea bugetară a educației copiilor migranți, specificul procesului educațional într-o
anumită țară și chiar într-o instituție de învățământ specifică, atitudinea părinților migranți față de
educație, dorința părinților de a ajuta școala și mulți alți factori.
Analizând materialele cercetării, s-a constatat că există multe probleme complexe cu privire la
educație și migrație, integrare și toleranța etnică. Există doar câteva dintre ele prezentate în lucrare:
Care este situația reală a studenților migranți în sistemul de învățământ, în special sistemul școlar?
Cum pot fi înlăturate neajunsurile? Care ar trebui să fie politica socială pentru a îmbunătăți situația
copiilor migranți? Care ar trebui să fie sprijinul acordat societății pentru implementarea
7
Education and Migration. Strategies for integrating migrant children in European schools and societies. A
synthesis of research findings for policy-makers. Report submitted to the European Commission by рrof. Dr.
Friedrich Heckmann, on behalf of the Nesse network of experts. April, 2008. – URL: http://www.
nesetweb.eu/sites/default/files/education-and-migration. pdf (accesat 01.09.2018 ).
7
programului de îmbunătățire a educației copiilor migranți? Ce programe și măsuri pot fi luate
pentru ca sistemul educațional să fie suficient de convingător în vederea integrării copiilor
migranți, dezvoltarea toleranței etnice în societatea-gazdă?
Prima problemă depistată de către F. Hekman este că studenții migranți sunt dezavantajați în
comparație cu rezidenții locali în ceea ce privește admiterea lor în anumite tipuri de școli, durata
studiilor, indicatorii de succes, rata abandonului școlar, tipurile de diplome școlare eliberate. Cu
alte cuvinte, există o anumită discriminare a copiilor migranți. Prin urmare, el recomandă: crearea
unui sistem eficient de educație la toate treptele de școlarizare, dar și de educație timpurie.
A doua problemă este integrarea în cultura țărilor de imigrare, care este principala funcție a
școlilor. Recomandarea pentru rezolvarea acestei probleme - de a integra elementele și simbolurile
culturii copiilor migranți în viața școlară, elaborarea de curriculum, manualele și alte materiale
didactice. Acest lucru este sugerat să se facă cu consimțământul organelor migraționiste.
Altă problemă: participarea părinților migranți la activitatea școlii și implicarea lor activă în
viața școlii. Acest lucru afectează în mod pozitiv realizările copiilor. Între timp, majoritatea
părinților elevilor migranți se eschivează de la implicare în activitatea școlii. Recomandarea care
rezultă este că școlile ar trebui să elaboreze strategii pentru a implica părinții imigranți. În acest
scop, este necesară mobilizarea acțiunilor coordonatorilor comunităților național-etnice din care
părinții fac parte.8
Una dintre particularitățile Republicii Moldova este că istoric, statul nostru a evoluat ca o
comunitate de diferite grupuri etnice, culturale și religioase.
Conform datelor statistice, numărul străinilor care imigrează în Moldova a crescut stabil
din 2012 până 2016 și înregistrează numărul de circa 4000 de persoane anual. Din numărul total
al imigranților – 35 % au sosit pentru reîntregirea familiei, aproximativ 26% - la muncă, 21% - la
studii, iar 18% - în alte scopuri.
8
Education and Migration. Strategies for integrating migrant children in European schools and societies. A
synthesis of research findings for policy-makers. Report submitted to the European Commission by рrof. Dr.
Friedrich Heckmann, on behalf of the Nesse network of experts. April, 2008. – URL: http://www.
nesetweb.eu/sites/default/files/education-and-migration. pdf (accesat 01.09.2018 ).
8
Cei mai mulți imigranți au sosit din Ucraina, numai în 2016 au imigrat 18% din totalul de
străinilor, Federația Rusă – 17%, Israel – 13%, Turcia – 7%, Italia – 4%, SUA – 4%, din alte țări
– 2%. Totodată, se observa o creștere semnificativă a celor care vin să studieze la noi în țară,
numărul acestora fiind într-o creștere constantă de 1,5 ori, astfel, numărul studenților în anul de
studii 2016-2017 este de 3709 persoane. 9
Există necesitatea de a promova cultura toleranței încă din primele zile de formare a
personalității copilului. Educația unei culturi a toleranței, în opinia mea, ar trebui să fie efectuată
în conformitate cu formula: „Părinții + copii + profesor“.
9
http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf, pag. 13, accesat 07.09.2018
9
suportul ONG-lor, implicându-se, totodată, în proiecte de caritate, flashmob-urilor etc., înțelegând
că pacea și conviețuirea pașnică cu alte popoare este un beneficiu pentru țară.
Școala noastră, Liceul Teoretic „Elimul Nou”, prin parteneriate cu PRO Didactica, Fineas,
ACSI Internațional, WorldTeach Europa, Ambasada S.U.A., a beneficiat și beneficiază în prezent
de programe educaționale pentru a elimina și soluționa problema intoleranței etnice, deoarece în
instituție își fac studiile elevi din diferite confesiuni religioase, etnii, naționalități.
În dezvoltarea și promovarea toleranței etnice, a atitudinilor corecte etnice ale tinerei generații
trebuie să fie implicați nu numai reprezentanții educaționali, dar și liderii politici, publici, religioși,
artiști, oameni de cultură și mass-media. De poziția lor depinde, în mare măsură, și faptul dacă
toleranța etnică va deveni o normă generală acceptată de societate.10
10
http://lasius.narod.ru/images/toler1.htm, accesat 01.09.2018
10
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Alexe, Iris, Paunescu, Bogdan, Studiul asupra fenomenului imigrației în România.
Integrarea străinilor în societatea românească, Fundația Soros România, 2011, pag.16
2. Education and Migration. Strategies for integrating migrant children in European schools
and societies. A synthesis of research findings for policy-makers. Report submitted to the
European Commission by рrof. Dr. Friedrich Heckmann, on behalf of the Nesse network
of experts. April, 2008. – URL: http://www. nesetweb.eu/sites/default/files/education-
and-migration. pdf (accesat 01.09.2018 )
3. The Education of Migrant Children. An NGO Guide to EU Policies and Actions / J.
Huttova, E. Kalaycioglu, L. Molokotos-Liederman. N.Y.: Open Society Foundations,
2010., pag. 17
4. Карачурина, Л.Б. Пространственное размещение и социальная адаптация
мигрантов в современной Германии. Региональные исследования. 2008. № 1. С.
31-38.
5. Ляшенко, Е.В. Адаптация трудовых мигрантов в полиэтническом регионе (на
примере Оренбургской области. Вестник Московского университета. Серия 5:
География. 2011. № 6. С. 98-102.
6. Популярный энциклопедический словарь. – М.: Большая Российская энциклопедия,
2002. – 1583 с. 118.
7. Савоскул, М.С. Адаптация этнических мигрантов в регионах России [Текст] /
М.С. Савоскул // Вестник Московского университета. Серия 5: География. 2012. №
2. С. 59-64.
8. http://bma.gov.md/sites/default/files/media/cs_pme_2017.pdf, pag.13, accesat 7.09.2018
9. http://lasius.narod.ru/images/toler1.htm, accesat 01.09.2018
11