EXPUNERE DE MOTIVE la propunere legislativa privind reglementarea raporturilor jur dintre rudele in linie dreapta apartindnd aceleiasi famili Prezentul proiect de lege, care se va numi ,.Legea recunostinte/ intre generatii” are menitea de a reglementa in mod clar si fara echivoc, raporturle juridice reciproce dintre rudele in linie dreapta, respectiv intre copii gi paring, copii si bunici, copii si strébunici din aceeasi familie, atat sub aspect moral oat gi sub aspect material, al dreptutilor si obligatilor stabilite prin lege. Necesitatea unui astfel de demers s-a nascut din analiza contextulul actual in care se afla societatea romaneasca, in care familia - ca nucleu de baza al societati- este supusa unor profunde $i nedorite perturbatii asupra unitai si solidaritafi necesare asigurari existenfei si continuitai in spatjul national romanese Declaratia universala a drepturilor omului defineste, la art. 16, familia ca ,element natural si fundamental al societaii", recunoscand, totodata, dreptul acestela la ocrotire din partea societai ga statulu Orice om are dreptul la un nivel de trai care sé-i asigure sAnatatea gi bundstarea lui si familiel sale, cuprinzind hrana, imbrécémintea, locuinfa, ingrijirea medicala, precum si servicille sociale necesare: el are dreptul la asigurare in oaz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijjoacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de voinfa sa (Ariicolul 25.1. din Declaratia universal a drepturilor omului). Potrivit art. 48 alin. (1) din Constitutia Roméniei: .Familia se intemeiaza pe c&satoria liber consimta Intre soti, pe egalitatea acestora gi pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia gi instruirea copillor” Potrivit art. 258 din Nou! Cod Civil: Familia se intemeiazé pe casatoria liber consimtité intre soti, pe egalitatea acestora, precum si indatorirea parintilor de @ asigura cresterea si educarea copillor lor. Familia are dreptul la ocrotire din partea societati sia statului Orice persoana are indatoriri fat de colectivitate, decarece numai in cadrul acesteia este posibilé dezvoltarea libera i deplina a personalitati sale. (Articolul 29.1. din Declaratia universala a drepturilor omului). Unitatea dintre drepturile $i obligatiile reciproce, intre repartizarea avantajelor $i poverilor economice, sociale, culturale si morale constituie fundamentul solidaritatii intre generat. Se stie c&, att in farlle dezvoltate economic, cét si in majoritatea farllor in curs de dezvoltare, ponderea Persoanelor varstnice in structura populatiei cregte int-un ritm rapid, ceea ce va determina importante schimbari asupra dezvoltali socio-economice in diverse regiuni ale globului Este unul din motivele pentru care, anul 2012 a fost deciarat de catre Consiliul Uniunii Europene gi de Parlamentul European drept "Anul european al imbatranirii active si al solidaritatil intre generatil". Imbatranirea populatiei atrage, inevitabil, si imbatrénirea fortei de munca, ceea ce presupune o adaptare a economiei, a piefei muncii si, nu in ultimul rand a legislatiei care vizeaz& perscanele varstnice. Marea migratie a fortei de munca tinere din Romania, spre state din vestul Europel, indeosebi dupa aderarea tari noastre la Uniunea Europeana, are un impact economic, social si uman incalculabil, efectele negative incep deja 8 se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor varsinice, aflate la capat de drum, far& putere gi In cele mai multe cazuri boinave gi ipsite de sprijnul si afectiunea copillor sau a nepotior.Sunt tot mai numeroase cazurile de batréni abandonati In Romania, care nu invocé neaparat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistenté, dar care nu au mal fost vizitafi de copil sau de nepoti de ani de zile. Este vorba de un nou tip de abandon de care sutera persoanele varstnice, abandonul emotional, tema pe care ar trebui sd 0 abordam nu numai din punct de vedere sociologic, ci si din punct de vedere legislativ {in opinia unor specialisti din statele cu speranta de viatd tidicata, care studiaza fenomenul de imbatranire a Populatisi, coroborat cu mobiltatea masivé a fortei de munca tinere, nu ar flipsit de logiea chiar posibiltatea de a se reglementa aceste raporturintre generatile din aceeasi familie, prin contract, in care sé fie stipulate drepturile si obligatile reciproce. Ne afiam intr-o lume in care normele morale se dovedesc a nu mai fi suficiente pentru a crea obligatii reciproce intro oameni, nici chiar intre membrii aceleiasi famili, dezumanizarea sub influenta banilor, egoismul si lupta Pentru dobandirea averilor create prin munca parintior si bunicilor, determinandu-i pe tinen' s8 vite c& au gi obligati, nu numai drepturi Constatam cu tristefe c@, desi se recunosc gravele probleme cu care se confrunta persoanele varstnice din jara Noastré, pe masura ce se adopté noi acte normative din domeniul familiei, se ignora problemele acestora, sau se las la aprecierea unor instante de judecata s& decida, daca este cazul s4 oblige coplli, sau nepoti, dupa caz, s& participe la intretinerea bunicilor. Noul Cod Civil are prevederi ambigue referitoare la obligatia legalé de intretinere a périntilor, respectiv a bunicilor, obligatie ce ar trebui s& revina copilului major, apt de munca si care realizeaza venituri, nu este reglementata expres in lege. Nu la fel de ambigua este prevederea din Noul Cod Civil, aprobat prin asumarea raspunderii Guvernului in anul 2011, care @ preluat $i prevederile din Codul Familiei, atunci cand stabileste drepturile la mogtenire. Reamintim faptul c&, aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia de catre périnj, se pedepseste cu Inchisoarea, conform Codului Penal, mergand pana la decaderea din drepturile parintesti Oare, a avea grja unui batran cu pensie si cu diverse proprietati, este mai grea decat cresterea gi educarea unui copil pana la varsta de 26 de ani, fara venituri gi far& proprietati, sau e vorba de o discriminare? Atunci de ce s& privim diferit cele dou perioade din viata unui om? Prin prezenta propunere legislativa se urmareste tocmai corectarea acestei discriminari pe criterii de varsta, instituind un raport echitabil $i firesc intre drepturile i obligatile reciproce ale diferitelor generafi din interiorul aceleiasi tamil Faja de cele aratate, va supunem spre dezbatere si aprobare prezenta propunere legislativa, care s8 se numeasca ,Legea recunostintelintre generat”. jn numele initiatorilor: Dumitru GhermanLista de semnaturi pentru ,Legea recunostintei intre generatii” Pee Numele si prenumele Partidul Semnatura | Re simon Alrece PSN Z| dampfvu Ghoyo| P. S.D. 4 Flor, FSS x Heesefes Mealoe | PSS G Usgsodty Cucon CFD Zire neeyg | 2S p/ RAN 1oaNA S, § Prana” ip tket a AEP | Becbee AL 12 | Mines RoxAria | PY Lk | Power parry ao) SE cade Lie’, PLO (S| Ro#tere “To zy PSA (6 | GAINA 194i AAs Pid Ik BaF RA OTALN tsh iS | Nex Qee 8h 19 |PerA ‘puidiv A) 20 Fite igre PS ys CS RATT ia Lt fe ha Gil ue! 0S a> Aware} PSD ip aidha 2) AL jp—Hereeal PLA Ke Z LM LOM 2S {a7 [st b FRG | PL oe [ardsesca ZK ou, PSD