Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research RECEPTAREA BASMELOR SI A POVESTILOR IN TEATRUL DE ANIMATIE Georgeta Drigan-Stanciu UNATC LLL. Caragiale” Bucuresti georgetadragan@yahoo.com Abstract: The repertoire of animation theaters is mostly made up of dramatizations of the most famous stories and fairy tales. The reasoning is a simple one: their universal character imposes them a priori as predilects for the preschool and school audience. The most obvious paradox is that, despite their age and timelessness, they succeed in imposing themselves, overriding other types of proposals, Not the novelty of a work seems to interest the little ones, but the unparalleled charm of escaping into fantastic worlds, The animation theatre offers the perfect framework for these proposals, with the richness of the specific means of expression. Keywords: animation theatre, fairy tale, technology. Repertoriul teatrelor de animatie este alcdtuit cu precddere din dramatizari ale celor mai cunoscute povesti si basme. Rafionamentul este unul simplu: caracterul universal al acestora le impun a priori ca subiecte predilecte pentru publicul prescolar si scolar. Paradoxul cel mai evident este cd, in ciuda vechimii si a atemporalitafii lor, reugesc s& se impuna, surclasand far drept de apel alte tipuri de propuneri. Nu ineditul unei opere pare ai interesa pe cei mici, ci farmecul inegalabil al evadarii in lumi fantastice. Teatrul de animajie ofera tocmai cadrul perfect pentru aceste propuneri, prin bogajia mijloacelor de expresie care-i sunt specifice Basmele si povestile au cunoscut 0 perioada de glorie prin dramatiziri, in special odata cu aparifia teatrelor pentru copii si a teatrelor de papusi. Contele Franz Pocci a fost primul care a dramatizat basme pentru teatrul de papusi. ,,intre timp, insa, si infelegerea basmului a cunoscut o importanta evolutie. S-au dezvoltat metode stiintifice de analizd a basmelor care au condus la culegerea lor cu mai mare fidelitate, fapt care a revelat tezaurul de informatie cuprins in basme, care reprezinta, in marea lor majoritate, vestigii ale unor 395Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research epoci strivechi”, remarca profesorul si regizorul Cristian Pepino, in lucrarea sa, Regia spectacolului de animafie®. Pentru copil, basmul este o opera de arta, prima pe care o poate injelege. Ideile pe care basmul le confine sunt percepute diferit de la individ la individ si diferit, in cazul aceluiasi subiect, in etape diferite de dezvoltare. Semnificafiile se schimba, in funcfie de evolufia psihologica a copilului. Laz&r Sdineanu compara soarta basmelor cu cea a Cenusiresei deoarece au fost luate mulfi ani in derizoriu, fiind descoperita valoarea lor de adevarat tezaur destul de recent. Caracterul lor antropologic si valoarea universala sunt factorii care le-au garantat rispandirea si transmiterea peste secole. in alegerea temei, fiecare creator tinde si abordeze subiecte care se Réfusea, premiat pentru Cel mai bun spectacol (scenariu si regasesc fie in propriile preocupari, fie in Tesi) si Premin de interpretare (Georgeta Driigan), in cadrul Galei Absolventilor Master UNATC 2018 micro-spafiul caruia i se dedica. Influenja societatii, mereu conectata la noile tendinfe, trasate de cele mai multe ori de noile media, de film sau de televiziune, conduce abordarile in direcfiile cele mai potrivite momentului. Spre exemplu, un succes rasunator al casei de productie Disney, al carei scenariu porneste de la 0 poveste, va determina o alegere similara pentru montari in teatre. Vorbim despre o receptare la un nivel crescut al subiectului, motivata de interesul sporit prin readucerea in actualitate. Numeroase alte fenomene, tendinfe, se regasesc in alegerile si abordarile povestilor. Teme noi, ca bullying-ul, abandonul scolar, discriminarea, protecjia mediului, confera noi chei in deschiderea universului povestilor. Viziunea regizorali conduce un discurs teatral in direcjia propriei interpretari a lumii, prin perceperi, conexiuni si rafionamente, mereu conectate la realitatea sociala. Este vorba despre o viziune asupra viefii si a teatrului. Modalitatea in care se exprima analiza sa creativa poate prinde forme realiste, satirice, absurde, grotesti sau parodice. Exist’ dou& tendinge de abordare a subiectelor/povestilor, prima pastrand caracterul atemporal, cea de-a doua aducand-o in realitate, uneori forjat, prin inserarea unor elemente contemporane, anacronice cu insasi tema. Desi in unele cazuri poate fi 0 sursi de comic, cel mai adesea conduce la luarea in derizoriu a marilor idei sau metafore ale confinutului literar. O abordare % Cristian Pepino, Regia spectacolului de animafie, Editura UNATC Press, Bucuresti, 2007 396Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research facil nu va fi niciodata pe gustul copiilor, ea se preteazi mai degraba unui public matur, cu simful ironiei, neimplicat afectiv in subiectul propus. O viziune regizorala clara in abordarea unui subiect/poveste reuseste si transmit in cel mai fericit caz, un mesaj. Nu impins, ca in cazul moralei unei fabule, ci intrinsec. Acest fapt confirma valoarea educativa a teatrului de animatie (pe langa cea cognitiva si ludic Publicul (in relafia parinte-copil), iesind din sala de teatru, (isi) adreseaz aceasta intrebare: Ce ai invatat din spectacolul acesta?” Mesajul, uneori evident, alteori indus, va fi mereu asteptat. El este parte a viziunii regizorale, a ideii spectacolului si susfine osatura intregii construcfii artistice. Modalitatea de transmitere a unui mesaj poate imbraca forme diferite, el regisindu-se in scenariul inifial, mai evident sau mai voalat, in funcjie de abordarea regizorala si de varsta publicului-fint’ caruia i se adreseazi. Un mesaj direct ajunge mai usor la infelegerea unui copil mic, pe Fy) cand subtilitajile, ironia si parodierea vizeaz un public inifiat. Rai}usca, regia Georgeta Driigan Odaté cu dezvoltarea noilor media si a tehnologiilor, regasirea lor intr-un numar din ce in ce mai mare in spectacolul de animatie s-a dovedit a fi un lucru necesar si evolutiv. Publicul finta al acestui tip de teatru, desi in formare, este obignuit cu efectele spectaculosului pe scena, ciutandu-I neincetat. ,,Poate fi o tehnologie mai bund ca alta in domeniul artistic? Nicidecum, dac& ne referim Ia valoarea creafiei artistice. Se fac si acum opere de arta cu mijloace stravechi si asta nu inseamni ca ar fi desuete”, scria domnul profesor univ. dr. Cristian Pepino in Tehinologii digitale in spectacolul de animafie. Creatorii din teatrele de animafie sunt nevoifi si réspunda mereu provocarilor inovatiilor cu abilitafi noi, dobandite prin cunoasterea tuturor artelor ce pot participa Ja crearea sincretismului contemporan. Noile tehnologii pot sluji arta, inserate atat in tehnica spectacolului (prin sunet si lumina), cat si prin scenografie (prin proiectarea decorurilor, a personajelor). Spectacolele de animafie in care noile media sunt prezente si updatate obliga la proiectarea unor imagini multiple, cu ajutorul mai multor video-proiectoare si, implicit, a unor mixere video, susfinute fiind de programe noi/softuri capabile si decupeze, printre altele, imaginile in functie de suprafaja de proiectie, care poate fi un cub, o sferd sau un alt obiect cu diferite forme volumetrice. 397