Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research JOCURILE TEATRALE iN COMBATEREA. FENOMENULUI DE BULLYING Daiana Marinescu UNATC , LL. Caragiale” Bucuresti daianaa.punct@yahoo.com Abstract: Children have always been abused within their families, in their group of friends but especially in school. These environments should represent for the growing child an oasis of safety and stability, ideal for defining their personality. This phenomena, known as bullying, has the tendency to increase in intensity as time goes by the subject. The act of agression may turn into a wide variety of forms of violence and may lead to severe anxiety and depression episodes or even suicide. Children do not admit their hardship to their parents who, in turn, are ignorant to the phenomena, As a consequence, the victims of bullying lack the support they need, this having an effect on their present and long term behaviour, respectively on the process of reaching adulthood. Being aware of the crucial role acting played in my development I wish to emphasize the benefits of expanding its application from just a mere form of art to something more. My aim is to counter the bullying phenomena through theatrical games applied on a problematic group from within a designated environment (10 secondary school students with ages between 10 and 11) and also by using the techniques studied within the Master of Art-therapy Programme. I strongly believe that the power of acting and theatrical games, used in a proficient and structured manner has the ability to solve certain problems and eventually make the world a better place. Keywords: bullying, agression, countering, theatrical games, acting, group, personal development, psihodrama, art-therapy, Art-Therapy Masteral Programme, De cafiva ani fenomenul de bullying si face aparifia in randul copiilor, cu precddere in grupuri de studiu, adica in scoala, Primul studiu nafional facut de citre organizatia Salvati copiii in vederea bullying-ului in scoli arata c& 1 din 4 elevi sufera si este umilt de catre colegi. Comportamentele specifice bullyingului sunt prezente atat la nivel mental cat si fizic. Din punct de vedere mental, excluderea din grup, rispandirea zvonurilor cu caracter denigrator, 389Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research distrugerea bunurilor personale sau izolarea sociala sunt acfiuni care pot duce la stiri de anxietate initial, ca mai apoi comportamentul psihopatologic s se modifice rapid. Vorbim de altfel si de ameninjari cu violenfa fizicd, pentru ca mai apoi aceste avertismente si se transforme in fapte reale. Studiul confirma c& 2 din 10 copii au recunoscut c& au fost frecvent exclusi din grupuri, iar 3 din 10 ca au exclus alti colegi. Trebuie deci sA recunoastem faptul ca statistica trage un semnal de alarma asupra faptului cd sunt mai mulfi agresori decat agresafi. 84% dintre copii au fost martori la situafiile in care un copil a fost ameninjat de alt coleg. 80 % c& un copil a fost umilit de cdtre un alt copil si 78% au asistat la situafii in care un coleg era imbrancit de alfi copii. Tintele predilecte ale comportamentului de bullying sunt in special copii cu probleme locomotorii sau cei care se afla intr-o situafie delicata, cu dizabilitafi, cei care au performanje la nivelul clasei, dar si cei care au un comportament timid. De asemenea, statutul de nou venit in grup sau etnia cresc riscul de a fi finta directa a bullyingului. O alta bullyingul isi face simfita prezenta este chiar si intre frati, iar de cele mai multe ori parintii pun pe seama faptului ci asa sunt frafii, sau sunt baiefi, e normal s& se bat sau si se jigneascd, nu am ce si le fac. Problema este cd sunt atét de multe cazuri, incat pare sa fie ceva frecvent si se neaga din start ideea bullyingului Bullyingul este un termen stabilit recent, ins& cu siguran}4 aproape orice persoand cunoaste sau a auzit de un astfel de comportament cu ani in urma, cand bullyingul ine nu era atat de studiat. Din toate timpurile copii se agreseaza la scoalA sau, si mai rau, se aliaza cu alti copii care agreseaz tocmai pentru a nu risca sa fie in postura agresatului. Vorbim deci despre un comportament greu de tinut sub control si cu atat mai mult, greu de oprit. Este de mentionat faptul cd nu doar agresafii au parte de efecte negative, ci si martorii sau chiar agresorii insisi. Incepem deci cu victimele care incep in prima faz sa refuze mersul Ia scoala. Ki cred c& dupa un episod de bullying, absentarea fi va face pe agresori sa uite si atunci episodul nu se va mai repeta. Din pacate, agresorii au in minte doar faptul c& au cAstigat, iar absenfele colegului nu vor fi un egec pentru ei, ci dinpotriva. Al doilea efect ar fi la nivel fizic, deorece se plang frecvent de dureri fizice, pe care nu si le pot explica (dureri de stomac, de cap). Al treilea efect este plansul in situafii inexplicabile, far legaturd cu vreun episod punctual. Al patrulea efect este scderea randamentului la coal, ins nu pe parcurs, ci brusc. Consecinfa cea mai grava este chiar suicidul. Pentru martori, vorbim despre efectul de vinovatie, dar si de teama. De vinovatie c& nu au intervenit si de teama cA ar putea fi si ei in locul victimelor. Pentru agresori, efectele sunt destul de negative, au tendinja ca la maturitate si abuzeze de figari, de alcool, sau mai rau, s& fie agresivi in familia creeata, cu sofia sau copii. Victimele, de cele mai multe ori refuza ajutorul, nu recunosc de teama de a nu ituatie in care 2 Studiul Nafional ,Salvaji copiii” - ,Prevenirea bullying-ului” 390Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research fi catalogati drept paraciosi, iar pentru parinfi este o situafie dificila deoarece copiii neaga orice fel de episod, acestora fiindu-le aproape imposibil sa recunoasca un episod de bullying. fn afara scolii unde se demonstreaz cA este cel mai frecvent fenomenul de bullying, din pacate o data cu extinderea internetului, bullyingul are loc si in online,atat la copii cat si la adulfi. Se creeaz adesea conturi false de pe care victimele sunt agresate aproape zilnic cu mesaje malitioase, cu privire la aspectul fizic, etnia, tipul postarilor sau chiar incercarea de a distruge relafii, fie de natura sentimentala, fie de natura amical. Indiferent ci este vorba despre copii sau despre adulti, harfuirea are loc sub toate formele, la toate varstele si in toate etapele, atat la nivel national cat si la nivel mondial. Spre deosebire de Romania, in alte fri se fac investigii pentru a contracara procesul de bullying, deoarece se considera cum este si normal, extrem de daunator. Bullyingul are 4 forme de baza, pentru a le diferentia se implementeaz nevoia de a sti cu exactitate care sunt ridacinile acestor forme, dupa cum urmeaza. Prima si cea mai grava este acfiunea fizica si include lovituri cu piciorul, mainile, trasul de par, scuipatul, lovirea de un alt obiect, ciupirea, distrugerea obiectelor personale (telefon, ghiozdan, caiete, penar, etc). Urmat de bullyingul fizic este cel verbal si include in mod evident injuri ameninfiri, comentarii cu directie la sex, batjocura. Din pacate cuvintele dor cateodaté mai tare decat faptele si au deci consecinje mai mari in unele cazuri. Mai departe vorbim despre bullyingul relafional care se refer la copiii sau adulfii care igi folosesc relafia de prietenie pentru a-l intimida pe celalalt, prin ameninjarea cu terminarea prieteniei sau cu raspandirea de zvonuri, fapt ce sta la bazele distrugerii psihice ale unui copil, in special Exist situatii in care chiar si un cadru didactic poate trece printr-un episod de bullying in relatia cu un elev. in toate clasele a existat macar o data elevul care batjocorea un. profesor doar pentru ca nu-i plécea cum arta, nu-i placea materia pe care o preda sau considera c& este mai pufin placut de catre profesor fafa de ceilalfi colegi ai sai. Exista, de altfel, posibilitatea ca alfi elevi s& se alieze, profesorul fiind intimdat de catre mai multi elevi. intrebarea generala este de ce ajunge un copil si functioneze conform unui astfel de comportament? De ce este agresor? De ce practic constant bullying-ul? Raspusul nu este nici in momentul de fafa unul concret. Agresori pot fi atat copiii cu situafii materiale precare, cu exemple negative in propria familie, orfani, vitregiti de un singur parinte sau de ambii, cat si copiii care la prima vedere par normali, venifi din familii bune, educafi, cu o situafie material normala sau chiar instarifi. Indiferent de situafie, orice copil este posibil sit ajungd sit aibii mécar un episod in care sit fie agresor, fart ca nimeni si-si poatit explica faptul. 2 Am sintetizat 6 moduri de a identifica bullying-ul: ® 8 Keys to End Bullying: Strategies for Parents & Schools- Signe Whitson 391