Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research DE LA REALISM LA REALISM MAGIC - O CALATORIE CINEMATOGRAFICA Ovidiu Georgescu UNATC , LL. Caragiale” Bucuresti ovi.geo@gmail.com Abstract: 1995 is the year of the release of the DOGMA 95 Manifesto and the THE VOW OF CHASTITY. This is represented by ten rules that shook the film world. The method and spirit of DOGMA are achieved when the director subjects | himself to these rules. DOGMA made its mark on the Danish cinema and the international film world as well, by focusing the directors to be spontaneous. In July 2001 I have written the CONCESSION Manifesto. The 13 rules of the CONCESSION Manifesto have resulted from obstacles that I have assumed and not from their enforcement. The CONCESIA Manifesto is not an unworthy copy of the THE VOW OF CHASTITY but the result of a Romanian experience in the making of my first long feature film, WATCH IT! (3 PAZESTE), a totally independent project. The PROMISSUM Cultural Manifesto was published in 2013. This Manifesto aims at discovering new links in the Romanian culture chain that can carry on the huge cultural heritage of this nation, Therefore, supporting this manifesto, a project was created — the independent feature film THE LAST INCUBUS (ULTIMUL ZBURATOR), a film whose story reflects all the main points of the manifesto, Keywords: manifest, The Concession, Watch It!, Promissum, The Last Incubus. Vom cillitori permanent in citutarea adevitrului pentru a cunoaste si ane redescoperi fara! Vom iesi in lume! Ne vom intoarce in biblioteci. Vom aduna povesti. Le vom creste ca pe niste flori intr-o gritdind si, dacit e nevoie, le vom uda cu lacrimi, cu emofie, cu rasete si ne vom contopi cu ele pani cand vor deveni parte din noi. Atunci vor deveni mituri si vor conta!” A cincea promisiune din Manifestul cultural PROMISSUM (Bucuresti, noiembrie 2013) 282Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research in 1995 s-au aniversat 100 de ani de cinema, La un secol dupa ce fratii Lumigre au produs prima ecranizare public’, la Paris a avut loc un simpozion aniversar. Lars von Trier, regizorul danez de film, celebru pentru filmele lui controversate si provocatoare, a urcat pe podium si a lansat un concept de film cu totul nou. Pe scena de la Teatrul Odeon din Paris, von Trier si-a citit textul gi a aruncat gramezi de fluturasi rosii spre publicul entuziasmat. Era Manifestul DOGMA 95 si, odata cu el, asa numitul LEGAMANT DE CASTITATE, zece reguli care au zguduit lumea filmului. DOGMA 95 s-a prezentat pe sine ca ,acfiune de salvare” pentru a contracara scenariile previzibile, actiunea superficial’ si cosmetica tehnologics atat de importanta pentru o lume a filmului dominata de Hollywood. in schimb, DOGMA 95 propunea o noua abordare in regia de film, o politica ascetica de abstinenfa gi refinere, concentrata in asa-numitul LEGAMANT DE CASTITATE. Cinematograful european a simfit intotdeauna presiunea dominajei globale exercitata de America si a incercat varii strategii pentru a-i face fafa: in fond, variafii pe motto-ul ,Daca nu pofi s&-i bati, fii cu ei!”. O posibilitate era ca regizorii europeni si mearga la Hollywood si, cu un succes variabil, 8 aplice acolo calitatile artei europene a filmului, © alta cale era hollywoodizarea filmelor europene, adicé imitarea filmelor americane cu lumile accesibile lor abundand in efecte speciale. Problema cu aceasta alternativa e c4, prin definitie, e aproape imposibil sa bati filmele hollywoodiene cu propriile lor mijloace. DOGMA a oferit 0 a treia cale, facand din necesitate o virtute si abjinandu-se demonstrativ de la extravaganja, excesul si superficialitatea hollywoodiana. DOGMA evidentiaza noi cai de abordare si, poate chiar mai mult, cai de intoarcere la inceputurile cinematografiei, renunjand la stralucirea externa, in favoarea virtutilor simple - echipament modest, actorie intenss, narafiune spontana DOGMA poate fi privité de asemenea ca o metoda artistic’ alternativa, ca o terapie pentru artis stul care se sufoci in valorile mainstream-ului si in perfectionism tehnologic DOGMA il stimuleaza pe regizor sa opteze pentru originalitatea artisticd in dauna conventiei fade, Ea sugereaza cd este eliberator sa te supui constrangerii, Aceeasi tendinfé e inerenta in anti-individualismul declarat al grupului DOGMA. Spre deosebire de filmul european de art, care prin tradifie opereaza cu un cult al artistului, de vreme ce regizorul se straduieste s& apara ca un geniu individualist, ca autor, artistul DOGMA trebuie s4 se supuna umil anonimatului si fraternitajii. Regizorul nu trebuie s4 apara pe generic. Pe de alta parte, aceasta regula a fost incalcata probabil mai mult decat oricare alta. Nimeni, niciodata, nu a uitat nici macar pentru o clipa c4 regizorul era Thomas Vinterberg, Lars von Trier sau Lone Scherfig, 283Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research Metoda si spiritul DOGMA sunt realizate atunci cand regizorul se supune celor zece reguli. Asemena celor zece porunci, ele se ocupa in principal de ceea ce nu trebuie facut. Cele mai multe confin enunjuri negative si interdicfii care, combinate, il obliga pe regizor la inovafii radicale. DOGMA si-a pus pecetea asupra cinematografului danez si international, indepartandu-i pe regizori de tehnologia sofisticata si indreptandu-i spre spontaneitate, spre aici si acum. De asemenea - si poate ci acesta este lucrul cel mai semnificativ - i-a eliberat pe actori, Metoda conventional de a filma ii obliga pe actori si-si livreze jocul in fragmente minuscule, in timp ce DOGMA ii permite actorului si joace pe indelete, uneori, timp de zece sau douazeci de minute fara intrerupere. Astfel, DOGMA combiné forja actoriei de cinema - abilitatea de a folosi si de a pastra cele mai bune duble - cu fora actoriei de teatru - posibilitatea ca actorul si intre cu adevarat in personaj si sA ofere un spectacol in secvente lungi, neintrerupte. Toate valurile si miscairile igi au o zi a lor. Pe viitor, cineastii isi vor putea pune marca DOGMA pe filmele lor objinand un certificat on-line. Va fi la latitudinea cineastului si a constiingei sale si decid daca a respectat LegtimAntul de Castitate. Privind retrospectiv, pot spune ci la momentul in care am redactat Manifestul CONCESIA, iulie 2001, nu am vrut si copiem LEGAMANTUL DE CASTITATE si nici sa-l combatem. Manifestul CONCESIA a venit dintr-o necesitate pe care am simfit-o si de care ne-am lovit direct, odata cu demararea proiectului 3 PAZESTE - primul meu lung-metraj de fictiune, lata cele treisprezece principii pe care le-am stabilit impreund cu alfi cativa colegi de breasla si care, am spus noi, reprezinti ,crezul” nostru artistic si modul in care vrem ,s& facem film" Bucuresti, 16 iulie 2001 Manifestul CONCESIA 1. Un film nu se face in primul rand cu bani, ci cu relafii umane, Porneste de la premisa cii nu vei primi bani pentru film de la nimeni. Nu vei fi nici dezamitgit si nici luat prin surprindere. 2. Echipa filmului si fie formatit numai din entuziasti. Singurele trei exceptii, ca sit nu dai de belea, vor fi electricianul, juristul si contabilul. 3. Nu uita: filmul se adreseazi publicului. Scopul lui e sit fie vitzut de citt mai multi oameni. Nu conteazit suportul, trebuie sit spui povestea. Dac filmezi pe casetd, trecerea in pelicula este facultativa. 5. Nu conteazit racordul. Dacit nu se poate altfel, continud filmarile frit racord de costum, machiaj, decor sau chiar actori 6. Scenariul trebuie inspirat dintr-o intamplare realit sau verosomila si si fie contemporan. 284