UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

PROGRAMA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

2019

Disciplina: Cunoștințe fundamentale și de specialitate

- I. Elemente de pedagogie preșcolară și şcolară;

- II. Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învățământul preșcolar și primar;
- III. Limba și literatura română.

Forma de evaluare: examen scris

I. Elemente de pedagogie preșcolară și școlară

Elemente de pedagogie preșcolară

1. Finalitățile educației timpurii: finalități (ideal educațional, scop, obiective)

2. Învățarea centrată pe copil: particularități şi nevoi educaționale individuale, respectarea

ritmului propriu de asimilare, adaptarea conținutului învățării, implicarea copilului în toate
etapele propriului parcurs educațional, activități de învățare, tipuri de învățare, situații de
învățare şi strategii de învățare, experiențe de învățare pozitive.

3. Colaborarea grădiniței cu ceilalți factori educaționali: colaborarea grădiniță-familie,

consilierea şi educația părinților, colaborarea grădiniță-şcoală, colaborarea grădiniței cu
alte instituții/ persoane din comunitate, comunicare, negocierea conflictelor, mediere,
parteneriat educațional, grupuri parteneriale.

4. Copii cu CES în grădiniță: cerințe educative speciale la preşcolari, colaborarea cu familia

şi cu alți profesionişti, educația integrată şi incluzivă în grădiniță.

Elemente de pedagogie școlară - învățământ primar

5. Finalitățile educației: ideal, scopuri, obiective
a) Definirea şi analiza operațională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv.
b) Taxonomia finalităților. Criterii şi sisteme de referință: macro-micro (finalități de
sistem – finalități de proces); grad de generalitate; competențe generale, competențe specifice;
c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale.
6. Procesul de învățământ - sistem şi funcționalitate
a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate
internă, modele explicativ-interpretative;
b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare şi evaluare;
c) Condiții şi factori de creştere a eficienței procesului de învățământ (pertinența
curriculumului, coerența, calitatea şi armonizarea componentelor structurale, gradul de
organizare sistematică a activității, calitatea vieții şcolare, personalitatea profesorului, stilurile
educaționale, elementele de curriculum ascuns).

7. Învățarea școlară. Orientări contemporane în teoria şi practica învățării școlare

a) Conceptele de învățare în sens larg şi de învățare şcolară (forme, tipuri şi niveluri de
învățare).
b) Orientări principale în teoriile contemporane ale învățării şi relevanța lor pentru instruirea
şcolară.
c) Condițiile interne şi externe ale învățării şcolare eficiente.

8. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării

a) Conceptul de predare. Relațiile între predare, învățare şi evaluare;
b) Predarea ca activitate de organizare şi conducere a situațiilor de învățare;
c) Strategii şi stiluri de predare;
d) Evaluarea/autoevaluarea comportamentului didactic al învățătorului/ institutorului/
profesorului pentru învățământ primar.

II. Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învățământul

preșcolar și primar

Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învățământul

preșcolar
1. Tradițional şi modern în metodica desfășurării activităților instructiv-educative în
grădinița de copii: curriculum pentru educația timpurie; plan de învățământ, metodologia de
aplicare a planului de învățământ, domenii experiențiale, activități de învățare, organizarea şi
amenajarea spațiului educațional şi rolul ariilor de stimulare;
2. Proiectarea didactică – specificul proiectării didactice în grădiniță: lectura personalizată a
programelor, planificare calendaristică, proiectare secvențială, proiect de activitate didactică,
tema, scop, obiective operaționale, evenimente didactice, activități de învățare, teme anuale de
studiu, teme independente, proiecte tematice;
3. Organizarea activităților de învățare în educația timpurie (tipuri, importanță, specific,
organizare, desfăşurare, evaluare): activități pe domenii experiențiale, jocuri şi activități
didactice alese, activități de dezvoltare personală, activități integrate, activități
transdisciplinare, activități opționale, activități extraşcolare, activități extracurriculare,
curriculum ascuns, mediul educațional, ambianța psiho-relațională, modalități de organizare a
grupei, modele de aranjare spațială a grupei, grupa combinată;
4. Jocul în educația timpurie: definirea jocului şi specificul lui în preșcolaritate. Relația joc/
dezvoltare/ învățare, joc – joacă, jucărie, joc de rol, joc didactic, joc senzorial, joc de
construcție, joc de mişcare, joc muzical, joc de masă, joc logic, jocul în aer liber. (specificul
fiecăruia la vârsta preşcolară, funcțiile, cerințele şi condițiile de aplicare);
5. Modalități specifice de realizare a activităților didactice în educația timpurie:
memorizare, convorbire, povestire şi repovestire, lectura după imagini, joc didactic, exercițiu
cu material individual, joc-exercițiu, joc de rol, joc logico-matematic, joc cu text şi cânt, joc
muzical, joc de mişcare, joc de creație, lectura educatoarei, dramatizare, audiție, pictură, desen,
modelaj, colaj;
6. Strategii didactice utilizate în educația timpurie: strategie didactică/de instruire şi
autoinstruire, metodă de învățământ, procedeu didactic, tehnică, instrument didactic, mijloc de
învățământ, material didactic, auxiliare curriculare, auxiliare didactice, fişă de lucru
independent;
7. Evaluarea în educația timpurie: funcții (constatativă, predictivă, diagnostică), forme de
evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă),
metode şi instrumente de evaluare - tradiționale şi moderne (analiza produselor activității,
observația, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului.

Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învățământul

primar
8. Dimensiuni practice ale curriculumului în învățământul primar:
a) Documentele curriculare: planul-cadru, programele şcolare. Metodologia aplicării lor
în ciclul primar;
b) Relația competențe-conținuturi-metode de predare-învățare-evaluare în învățământul primar;
c) Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la decizia şcolii;
d) Orientări şi practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare de tip
integrat, curriculum diferențiat si personalizat.

9. Proiectarea pedagogică a activităților instructiv-educative în învățământul primar:

a) Etapele proiectării pedagogice;
b) Planificarea calendaristică anuală, planificarea semestrială, proiectarea unităților de
învățare, proiectarea lecției.

11. Moduri şi forme de organizare a procesului instructiv-educativ în învățământul

primar:
a) Activități realizate în mediul şcolar: lecția - modalitate fundamentală de organizare a
activității didactice;
b) Activități realizate în mediul extraşcolar - excursia, vizita.
c) Forme de organizare a activității didactice – activitate frontală, pe grupe, individuală,
combinată.

12. Metodologia şi tehnologia instruirii:

a) Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile principalelor metode utilizate în
învățământul primar: povestirea, metoda fonetică analitico-sintetică, lectura explicativă, lucrul
cu manualul. explicația, conversația euristică, demonstrația, exercițiul, învățarea prin
descoperire, problematizarea, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, experimentul,
observarea;
b) Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire utilizate în învățământul primar: rol,
functii, valențe formative, limite; exemple de mijloace didactice utilizate în predare-învățare-
evaluare la disciplinele din învățământul primar, modalități de integrare în activitatea didactică.

13. Evaluarea didactică – activitate de măsurare, de interpretare a datelor şi de adoptare

a deciziilor educaționale în învățământul primar:
a) Forme/ tipuri de evaluare a rezultatelor şi progresului şcolar;
b) Metode tradiționale şi alternative de evaluare, utilizate în ciclul primar;
c) Tipuri de itemi utilizați în practica şcolară (clasele I-IV);
d) Specificul aprecierii elevilor prin calificative; problematica specifică a descriptorilor
de performanță;
e) Rolul standardelor curriculare de performanță în realizarea evaluării didactice la
macro şi micro nivel educațional.

Bibliografie orientativă
*** Curriculum pentru învăţământul preşcolar și primar (în vigoare) .
*** Programe şcolare pentru învăţământul primar (în vigoare), Comisia Naţională pentru Curriculum.
Albulescu, I. (2008). Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină și creativitate. Pitești: Editura
Paralela 45.
Anghel, G. A. (2017). Elemente de metodologie a cercetării în educație. București: Editura Didactică și
Pedagogică.

Apostu, O., Balica, M., Faștunic, C., Florian, B, Horga, I., Novac, C., Voinea, L. (2015). Analiza sistemului de
învățământ preuniversitar din România din perspectiva unor indicatori statistici. Politici educaționale bazate pe
date. București: Editura Universitară.
Borzea, A. P. (2017). Integrarea curriculară și dezvoltarea capacităților cognitive. Iași: Editura Polirom.
Butnaru, S., Gherasim, L. (2013). Performanța școlară. Iași: Editura Polirom.
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom.
Ciolan, L. (2008). Invăţarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași: Editura Polirom.
Cocoardă, E. (2010). Introducere în teoriile învățării. Iași: Editura Polirom.
Ionescu, M., Bocoș, M. (2009). Tratat de didactică modernă. Pitești: Editura Paralela 45.
Manolescu, M. (2010). Teoria şi metodologia evaluării. București: Editura Universitară.
Manolescu, M.. (2002). Evaluarea şcolară – un contract pedagogic. Bucureşti: Editura Meteor Press.
Neacșu, I. (2015). Metode si tehnici de invatare eficienta. Fundamente si practici de succes. Iași: Editura Polirom.
Păişi, Lăzărescu, E., Ezechil, L. (2010). Laborator preşcolar. București: Editura V&I Integral.
Păun, E. (2017). Pedagogie. Provocări şi dileme privind școala şi profesia didactică. Iaşi: Editura Polirom.
Păun, E., Potolea D. (2002). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iași: Editura Polirom.
Potolea, D. Toma, S., Borzea, A. (2012). Coordonatele unui nou cadru de referință al curriculumului național.
București: Editura Didactică și Pedagogică. Disponibil pe http://documents.tips/documents/ghid-6-coordonate-
ale-unui-nou-cadru-de-referinta-al-curriculumului-national.html
Savu Cristescu M. (2007). Rolul evaluării in creșterea performantelor școlare Târgoviște: Editura Bibliotheca.
Savu Cristescu M. (2014). Teoria și practica evaluării. Târgoviște: Editura Valahia University Press.
Stănescu, M.L. (2002). Instruirea diferenţiată a elevilor supradotaţi. Iaşi: Editura Polirom.
Ulrich, C. (2016). Învăţarea prin proiecte. Ghid pentru profesori. Iași: Editura Polirom.
Voiculescu, E. (2001). Pedagogie preşcolară. București: Editura Aramis.
Vrăşmaş, E.(2002). Educaţia copilului preşcolar. București: Editura Pro Humanitas
 III. Limba și literatura română.

1. LIMBA ROMÂNĂ
a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie şi ortoepie în limba română; aspecte
funcţionale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărţirea cuvintelor
în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent.
b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime,
omonime, paronime, cuvinte monosemantice/ polisemantice; neologisme, regionalisme,
arhaisme; unităţi frazeologice (expresii/ locuţiuni); sensul cuvintelor în context/ sens
denotativ şi sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogăţire a
vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe
(împrumuturile).
c) Nivelul morfosintactic: părţile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri,
funcţii sintactice, locuţiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (tipologie,
acordul cu substantivul, grade de comparaţie, funcţii sintactice, ortografiere); pronumele
(tipuri, adjectivele pronominale, funcţii sintactice, ortografierea formelor pronominale);
verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuţiuni verbale, diateze, moduri,
timpuri, funcţii sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcţii sintactice, ortografierea
numeralelor); părţile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparaţie,
funcţii sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncţia (clasificare); prepoziţia (regimul
cazual al prepoziţiilor); interjecţia (clasificare, funcţii sintactice, valori expresive,
punctuaţia interjecţiei).
d) Sintaxa propoziţiei (părţi de propoziţie, principale, secundare, acordul gramatical între
predicat şi subiect, acordul logic, acordul prin atracţie, acordul atributului cu partea de
vorbire determinată).
e) Nivelul ortografic şi de punctuaţie: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie şi de
punctuaţie în receptarea/ construirea mesajului scris.
2. LITERATURA ROMÂNĂ
Literatura română
1. Preromantismul. Dacia Literară. Grigore Alexandrescu. Vasile Alecsandri
2. Romantismul. Societatea Junimea. Titu Maiorescu
3. Perioada marilor clasici: Ioan Slavici. Ion Creangă. Ion Luca Caragiale. Mihai
Eminescu
4. Simbolismul. Alexandru Macedonski. George Bacovia
5. Modernismul. Eugen Lovinescu. Lucian Blaga. Tudor Arghezi. Ion Barbu
6. Tradiţionalismul. Ion Pillat. Vasile Voiculescu
7. Neomodernismul. Nichita Stănescu. Ana Blandiana. Marin Sorescu
8. Realismul. Liviu Rebreanu. Camil Petrescu. Marin Preda
Literatura pentru copii
1. Specii literare clasice: fabula, schiţa, povestea, basmul, balada, ghicitoarea, snoava.
2. Specii literare moderne: poema, romanul.
3. Temele literaturii pentru copii: Copilul şi imaginea copilăriei
Lumea vieţuitoarelor
Evadarea şi aventura
Familia şi suferinţa
Figuri exemplare: eroul, modelul, viteazul, exploratorul
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ROMÂNĂ
• Academia Română, DOOM2 (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii
române), ediția a II-a revăzută și adăugită, coord. IoanaVintilă-Rădulescu, Bucureşti:
Editura Univers Enciclopedic, 2005.
• Avram, Mioara, Ortografie pentru toți, Bucureşti: Editura Academiei Române, 1990.
• Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediția a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti:
Humanitas, 1997.
• Bidu-Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limba română contemporană. Lexicul,
Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2005.
• Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, vol. I (Fonetica. Fonologia.
Morfologia), vol. II (Vocabularul), ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1985.
• Guțu Romalo, Valeria (coordonator), Gramatica limbii române, vol. I, Cuvântul, București:
Editura Academiei, 2005/2008.
• Iliescu, Ada, Gramatica practică a limbii române actuale, București: Corint, 2008.
• Nedelcu, Isabela, 101 greșeli gramaticale, Editura Humanitas, București, 2013.
• Vârlan, M., Limba română contemporană. Ghid teoretic și aplicativ, București: Editura
Universitară, 2015.

• BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA ROMÂNĂ

Andronescu, Mihaela, Marin Sorescu. Instantaneu critic, Bucureşti, Editura Albatros, 1983.
Balotă, Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi, Bucureşti, Editura Eminescu, 1997.
Bote, Lidia, Simbolismul românesc, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966.
Caraion, Ion, Bacovia. Sfârşitul continuu, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1977.
Călinescu, George, Opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1976.
Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Bucureşti, Editura Minerva, 1972.
Livescu, Cristian, Introducere în opera lui Ion Pillat, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.
Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, vol. I, Bucureşti, Editura Minerva,
1990.
Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică, vol. II, Braşov, Editura Aula, 2001.
Negoiţescu, Ion, Scriitori contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1994.
Pârvulescu, Ioana, Alfabetul doamnelor, Bucureşti, Editura Crater, 1999.
Petrescu, Ioana Em., Ion Barbu şi poetica postmodernismului, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1993.
Pop, Ion, Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei, Bucureşti, Editura Albatros, 1980.
Pop, Ion, Avangarda în literatura română, Bucureşti, Editura Minerva, 1990.
Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, vol. II., Bucureşti, Editura Minerva, 1984 / vol. III,
Bucureşti, Editura Minerva, 1986 / vol. IV, Bucureşti, Editura Minerva, 1990.