ELABORAREA OTELULUI

Tehnica reprezinta aplicarea practica a cunostiintelor stiintifice fundamentale in

scopul creeri de bunuri materiale sau sadisfacerii anumitor necesitati ale omului. Ea
cuprinde ansamblul metodelor si mijloacelor de transformare a materiei. Dintre acestea,
metodele de transformare a materiei constituie obiectul “tehnologiei”.
Tehnologia reprezinta, deci, una dintre laturile fundamentale ale tehnicii, definind
modul cum e posibila o transformare dorita.
Productia materiala se realizeaza prin forme de organizare de desfasurare a
activitatii omenesti denumite “procese de productie”. Ele sunt procese tehno-economice
complexe, desfasurate in inteprinderi specializate. Atat produsele cat si procesele de
productie sunt concepute, proiectate respective organizate si conduse, din punct e
vedere tehno-economic, in principal de inngineri.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul, cu concentratia in carbon mai mica
de 2.11 % si continuturi variabile, dar limitate de elemente insotitoare (Mn, Si, P, S, ),
precum si de N, O, H. Otelurile aliate contin in plus fata de otelurile carbon obisnuite,
unul sau mai multe elemente de aliere( Cr, Ni, W, Mo, V, etc.) care le confera
proprietati superioare sau specifice. Otelurile sunt materialele metalice cel mai mult
utilizate in industrie.
Elaborarea otelului este un process fizico-chimic complex care utilizeaza ca
materie prima, fie fonta bruta, fie minereul de fier. In present, practice toata cantitatea
de otel necesara se elaboreaza prin reducere indirecta, pornind de la o incarcatura
metalica din care se elimina o parte din carbon si din elementele insotitoare, prin
procese de afinare a baii metalice. La elaborarea otelului prin reducere indirecta,
incarcatura metalica poate fi formata din fonta, fier veci si fonta sau numai fier vechi.
Fonta, initial poate fi in stare lichida sau in stare solida. Procesele de elaborare a
otelului prin reducere indirecta sunt urmatoarele:
1 Afinarea fontei prin insuflare de aer
2 Afinarea fontei si a fierului vechi in cuptoare cu vatra
3 Afinarea fierului vechi in cuptoare electrice
4 Elaborarea (topirea) otelului prin procedee complexe (prin combinarea diferitelor
faze de elaborare a unor procedee de mai sus)

Procedeele de elaborare a otelului au loc intr-un system eterogen, format din

faze
lichide, gazoase si solide.
In baia metalica se mai gasesc si particule nemetalice in suspensie, care provin
din incarcatura, din materialele refractare, din procesele chimice si fizico-chimice care
au loc in timplul elaborarii si solidificarii.
O elaborare corespunzatoare a otelului presupune, deci, o conducere a
proceselor in asa fel incat se se realizeze obtinerea otelului de compozitie si structura
precisa, eliminarea cat mai avansata a gazelor vatamatoare (P, S) si crearea conditiilor
ca in otelul finit sa ramana cat mai putine particule nemetalice (incluziuni).
Afinarea incarcaturii metalice are loc in stare topita si consta in eliminarea unei
parti din carbon si din elementele insotitoare prin procese de oxidare a acestora
(afinarea oxidanta) si indepartarea produselor oxidarii in baia metalica.
Procesele principale ale afinarii de oxidare, deci in prima parte a elaborarii
otelului, oxigenul dizolvat in baia metalica este necesar. Deoarece dupa procesele de
afinare si dezoxidare nu se obtine totdeanua compozitia dorita, elaborarea otelului
trebuie completata cu corectarea compozitiei, iar in cazul otelurilor aliate, corectarea si
alierea, care se face prin adaugare, dupa indepartarea zgurei si dezoxidare, a
elementelor dorite sub forma de fonte brute si aliate, feroajiaje sau chiar metale pure.
Otelul elaborate in orice agregat siderurgic se evacueaza in oala de turnare a
carei capacitate este de obicei, egala cu capacitatea cuptorului.
Lingotierele sunt formele metalice in care se toarna otelul, in scopul obtinerii
lingourilor.
Prin exploatarea zacamintelor sau resursele naturale se obtin minereuri
metalifere si nemetalifere care constituie materiile prime de baza. Din minereurile
metalifere, prin procese tehnologice se extrag metalele sau direct unele aliaje brute.
Majoritatea tipurilor de aliaje nu se pot obtine insa direct prin procesele de
extragere bruta si ajinare. Drept consecinta, elaborarea lor se face prin retopirea si
amestecarea in proportii adecvate direct a metalelor industriale sau ethnic pure, process
care de asemenea face parte din elaborarea secundara.

inspektorul - cls a 9-a L1

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

Otelurile inoxidabile prezinta un nivel al pregatirii mult imbunatatit fata de celelalte oteluri, ca
urmare a prezentei a prezentei cromului si nichelului in masa de baza, care micsoreaza
conductibilitatea termica si sporesc intr-o anumita masura duritate si coeficient de ecruisare.
Utilizarea alierii cu sulf sau seleniu in vederea cresterii prelucrabilitatii prin aschiere a acestor
oteluri, poate fi luata in considerare doar in cazul utilizari acestora in medii putin agresive. In
cazul unor medii puternic agresive prezenta incluziunilor sulfurice poate accelera depasiva masei
metalice si in aceste cazuri pe lânga utilizarea seleniului, care sa permita obtinerea unor sulfuri
globulare, se utilizeaza adaosuri suplimentare de molibden precum si tratamente chimice de
pasivare.
O clasificare initiala a otelurilor a fost:
-oteluri inoxidabile martensitice ;
-oteluri inoxidabile feritice ;
-oteluri inoxidabile austenitice;
Dupa o perioada mai îndelungata de timp otelurile inoxidabile cunoaste o etapa de evolutie
rapida, atât din punct de vedere al cercetarilor de laborator, cat si din punct de vedere industrial.
Dupa compozitia chimica otelurile inoxidabile se clasifica astfel:
-oteluri inoxidabile cu crom;
-oteluri inoxidabile cu crom-nichel;
-oteluri inoxidabile cu crom-nichel-molibden;
Din punct de vedere al structurii avem:
-oteluri martensitice ;
-oteluri feritice;
-oteluri austenitice;
-oteluri austenito feritice;
-oteluri martensito-feritice;
oteluri martensitice sau austenitice cu faze dure.
De remarcat, in cazul aliajelor termale Fe-Cr-Ni, este faptul ca pentru largirea buclei ³ in
diagrama T-%Cr, este necesara o concentratie mare de Ni decât atunci când avem sistemul Fe-c.
Aceasta arata ca capacitatea de stabilizare a fazei gama a carbonului este mai mare decât a
nichelului. Pentru a obtine structura ³ intr-un aliaj de 18% Cr trebuie sa adaugam minim 8% Ni,
in timp ce intr-un aliaj cu 17% Cr, structura austenitica se obtine la 0.2% C.
Austenitizarea aliajelor Fe-Cr-C cu 17-18%Cr , intre T1 si T2 urmata de calire conduce la o
structura martensitica, in timp ce pentru un aliaj Fe-Cr18-Ni8 se obtine o structura austenitica.
Prin calirea otelului din domeniul austenitic , structura austenitica este cu atât mai stabila cu cat
continutul de carbon al otelului este mai ridicat.
Sectiunea prin diagramele termale paralele planului vertical T-%Ni arata ca cresterea procentului
de crom largeste domeniul feritic. Un aliaj cu 18% Cr ramane feritic la orice temperatura daca
contine mai putin de 4%Ni.
In aliajele industriale, numarul de ele mente de aliere este mai mare decât trei. Faptul ca nichelul
este adeseori un metal deficitar, a dus la înlocuirea lui cu alte elemente gamagene pentru a obtine
structuri austenitice in oteluri inoxidabile, pastrând 18%Cr, ca principal element de aliere, pentru
formarea filmului se pasivare ce asigura rezistenta la coroziune .

O ALTA CLASIFICARE

CLASIFICAREA OTELURILOR ALIATE :

Dupa gradul de aliere pot fi:

- slab aliate: å EA < 2,5%

- mediu aliate: 2,5 < å EA< 10%

- înalt aliate: å EA < 10%

Dupa numarul elementelor de aliere pot fi ternare (un singur element de aliere),
cuaternare (2 EA), polinare (>2 EA).

upa structura în stare normalizata:

- perlitice –oteluri slab aliate;

- martensitice (autocalibile) –oteluri mediu aliate;

- austenitice –bogat aliate.

Dupa structura în stare recoapta:

- hipoeutectoide, cu ferita aliata structural libera;

- hipereutectoide, cu carburi secundare, precipitate din austenita;

- ledeburitice, în stare turnata prezinta în structura un eutectic ce contine carburi

primare (separate din lichid);

Otelurile aliate, cu cantitate mare de elemente Ã-gene mai pot fi:

- austenitice, care nu sufera transformari la încalzire;

- semiaustenitice, cu transformari la încalzire si care se pot supune unei caliri

incomplete.

La otelurile aliate cu cantitati mari de elemente a-gene mai apar:

- feritice, fara transformari la încalzire;

- semiferitice, cu transformari la încalzire si cu posibilitatea aplicarii unei caliri

incomplete;

Dupa destinatie otelurile sunt:

- pentru constructii mecanice si metalice;

Otelurile pentru constructii mecanice, dupa tratamentul termic final sunt: de cementare
(% C <0,25), de îmbunatatire (% C >0,25), si de nitrurare.
Otelurile pentru constructii metalice sunt destinate realizarii unor ansambluri îmbinate
prin suruburi, nituri sau sudate:

- pentru scule: de aschiere si aparate de masura si control, pentru deformare

plastica la rece, la cald sau pentru scule pneumatice;

- cu destinatie speciala: pentru cazane si recipiente sub presiune, inoxidabile si

refractare, pentru rulmenti, etc.

În tabelele anexa sunt prezentate extrase din standarde cu prezentarea marcilor de otel
, compozitie chimica, proprietati mecanice, conditii de tratament, utilizari.

SIMBOLIZAREA :

Otelurile aliate se simbolizeaza prin indicarea în sutimi de procente a concentratiei în

carbon, simbolurile chimice al elementelor de aliere urmate de concentratia în zecimi de
procente în ultimul element de aliere considerat si cel mai important.

Exemplu: 10TiNiCr180, otel cu 0,1% C si 18% Cr.

Daca otelul este turnat se adauga în fata majuscula T.

Exemplu: T105Mn120.

La otelurile aliate pentru scule (STAS 3611-80) elementele de aliere sunt simbolizate
astfel C-Cr; M-Mn; N-Ni; S-Si; Ex:MCW14.

La unele oteluri cu destinatie speciala, dupa majusculele care simbolizeaza destinatia

otelului se indica rezistenta de rupere la tractiune minima în daN/mm2. Ex.:otelul de
cazane K52, otelul pentru recipiente sub presiune R52; otelurile pentru constructii
sudate cu granulatie fina OCS 52; la otelurile pentru constructii navale se indica limita
de curgere minima garantata, în daN/mm2, având în fata majusculele A – garanteaza
energia de rupere la 200C; D – la 00C; E – la –400C.

Exemplu: A 32, D 36, etc

La otelurile pentru arcuri se adauga la sfârsitul simbolizarii majuscula A,

OTELURI PENTRU CONSTRUCTII :

Otelurile aliate pentru constructii de masini (STAS 791-80) sunt oteluri hipoeutectoide
(0,5-0,65% C) slab aliate cu Cr, Mn, Ni, Mo, Si, B, Ti, V, Al.

Structura otelurilor slab aliate în stare recoapta este asemanatoare cu a otelurilor

carbon cu aceeasi concentratie în carbon. Elementele de aliere au rolul de a îmbunatati
unele proprietati: cresterea duritatii, rezistentei mecanice, calibilitatii, tenacitatii, etc.

Otelul 21TiMnCr12 (0,21% C, 1,2% Cr; 0,05% Ti) este un otel pentru cementare,
destinat pieselor de dimensiuni mari, supuse la socuri. Dupa cementare se caleste de la
9000C în ulei si se revine la temperatura joasa la 2000C, pentru a avea un strat
superficial cu structura martensitica, dur si rezistent la uzura, asociat cu un miez tenace
cu structura ferito-perlitica sau martensitica. Cromul si manganul maresc rezistenta si
calibilitatea otelului. Totodata aliaza cementita, întârzie transformarile la revenire si
maresc duritatea structurii de revenire. Titanul formeaza TiC care împiedica cresterea
granulatiei la cementare si asigura o tenacitate ridicata.

În fig.12.2 se prezinta structura acestui otel, în stare recoapta, alcatuita din ferita si
perlita cu granulatie fina.

Otelul 40BCr10 (0,4% C, 1% Cr, 0,002% B) este un otel de îmbunatatire, unde Cr si B

au rolul de a mari rezistenta si calibilitatea otelului. În fig.12.3 se prezinta structura în
stare recoapta. Se observa ca fata de otelul carbon cu 0,6% C, otelul aliat prezinta o
cantitate mai mare de perlita(s-a deplasat punctul S la stânga) cu un grad ridicat de
dispersie si deci cu rezistenta si duritate superioare. Calirea de la 8300C în apa, urmata
de revenire înalta la 6000C asigura o structura sorbitica rezistenta si tenace.

Otelul 38 MoCrAl09 este un otel pentru nitrurare. În stare normalizata are structura
formata din graunti izolati de ferita pe fond bainitic (fig.12.4). Tratamentul termic final
consta din îmbunatatire pentru a asigura tenacitatea miezului si nitrurare pentru
cresterea duritatii stratului superficial si a rezistentei la uzura. Elementele de aliere
formeaza nitruri în stratul de difuzie pentru cresterea duritatii si totodata maresc
calibilitatea otelului.

Otelurile aliate pentru constructii metalice sudate (cazane, recipienti sub presiune,
constructii navale, etc.) sunt oteluri slab aliate în Mn (sub 1,7% ) în scopul cresterii
rezistentei si tenacitatii fara a înrautati sudabilitatea. Pentru finisarea granulatiei si
marirea tenacitatii se practica microalierea cu V, Ti, Nb.

Otelul R55 (0,22% C; 1,5% Mn; 0,1% V este destinat tablelor de cazane si recipientelor
sub presiune pentru temperaturi ambiante si ridicate de la –500C la 4000C. În stare
normalizata are structura formata din ferita poliedrica si perlita (fig.12.11). Se observa
rolul V în finisarea granulatiei.
Otelul 51Si17 A (STAS 795-80) este un otel de arcuri în foi sau elicoidale pentru
solicitari medii. Elasticitatea este asigurata de alierea cu Si si tratamentul termic final
care consta în calire de la 8700C în ulei urmata de revenire medie la 4500C. În fig.12.5
se prezinta structura finala alcatuita din troostita de revenire.

Otelul de rulmenti Rul1 (STAS 1456/1-80) este un otel hipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr.
Pentru a putea fi prelucrat prin aschiere se livreaza dupa recoacere de globulizare.
Structura este formata din carburi (Fe, Cr)3 C globulare distribuite în masa feritica
(fig.12.6).

Pentru a se asigura duritatea (60HRC) si rezistenta la uzura, otelul de rulmenti se

supune calirii urmata de revenire joasa. Structura finala este alcatuita din martensita de
revenire cu carburi fine si uniform distribuite (fig.12.7). Cromul aliaza comentita
determinând stabilitatea martensitei la revenire si cresterea duritatii.

OTELURI ALIATE PENTRU SCULE :

Otelurile aliate pentru scule contin o serie de elemente de aliere care îmbunatatesc
unele proprietati ale otelurilor carbon de scule. Astfel W, Cr, Mo, sunt elemente
carburigene care maresc duritatea, rezistenta la uzura si termostabilitatea; V finiseaza
structura si mareste tenacitatea; Cr, Mn, Si, Mo maresc calibilitatea; Mo înlatura
fragilitatea la revenire a otelurilor cu Cr si Ni.

Otelul slab aliat cu Cr-Rul 1 se utilizeaza pentru confectionarea unor scule aschietoare
care lucreaza fara socuri (filiere, alezoare, brose mici, etc.) si a unor instrumente de
masura si control (calibre). Taisul ascutit si rezistenta la uzura sunt asigurate în urma
tratamentului final de calire si revenire joasa (fig.12.6).

Dintre otelurile de scule bogat aliate cu crom este reprezentativ otelul ledeburitic C120
(STAS 3611-80) destinat confectionarii sculelor de deformare la rece (matrite,
poansoane, dornuri, etc.). Acest otel contine ~ 2%C si 12% Cr. În stare turnata si la
racire relativ rapida structura acestui otel contine o retea de eutectic (amestec mecanic
de austenita aliata si carburi (Fe, Cr)3C, (Cr, Fe)7C3 pe fond austenitic (fig.12.8).
Cromul dizolvat în austenita, micsoreaza solubilitatea carbonului (punctul E spre stânga)
asa încât acest otel cu 2% C va cristaliza ca o fonta hipoeutectica alba. Racirea rapida
mentine stabilitatea austenitei la temperatura ambianta.

La racire lenta sau daca otelul turnat este recopt se da timp desfasurarii transformarii
eutectoide a austenitei. Structura va contine o retea de ledeburita (perlita sorbitica si
carburi) pe fond perlitic (fig.12.9).

Prin forjare eutecticul se farâmiteaza si dupa recoacere de înmuiere la 8300C structura

otelului contine perlita fina si carburi uniform distribuite (fig.12.10). În aceasta stare
otelul este prelucrabil prin aschiere – HBmax=200.

Pentru a se asigura rezistenta la uzura otelul C120 se supune în final calirii la 9500C în
ulei urmata de revenire joasa la 4300C cu o puternica durificare secundara (58HRC).
Structura este formata din martensita de revenire aliata si carburi complexe fine
uniform distribuite (fig.12.11).

Otelurile rapide (STAS 7382-80) de scule sunt oteluri bogat aliate (pâna la 25%) cu W,
Cr, Mo, V, Co, cu un continut de carbon de 0,7-1%. Sunt destinate confectionarii
sculelor aschietoare care prelucreaza la viteze ridicate (40-50 m/min) materiale dure
(280 HB), cutite de strung, freze, burghie, scule de filetat, etc. Cele mai utilizate sunt
otelurile rapide cu W (Rp3), cu Co (Rp1, Rp2), cu Mo (Rp5, Rp10).

Dupa turnare si racire rapida otelul Rp3 (0,7%C; 18%W; 4,5%Cr; 1,2%V; 0,6%Mo;
0,4% Ni) prezinta cristale primare de austenita cu separari aciculare de martensita,
înconjurate de o retea de eutectic cu numeroase carburi complexe de W, V, Mo, Cr.

La limita grauntilor de austenita se observa separarea de carburi secundare fine

(fig.12.12).

Prin forjare la 900-11000C se produce distrugerea retelei fragile de eutectic si se

uniformizeaza distributia carburilor (fig.12.13). Structura este formata din carburi pe
fond bainito-martensitic, dur si fragil. Se supune apoi unei recoaceri de înmuiere la
8000C, care conduce la o structura formata din carburi primare si secundare pe fond
feritic, usor prelucrabila prin aschiere (fig.12.14).

Pentru realizarea proprietatilor de utilizare se aplica o calire de la 12800C în ulei,

urmata de calire la –800C. Se obtine o structura formata din martensita, austenita
reziduala si carburi (fig.12.15). Se observa ca numarul si dimensiunea carburilor a
scazut comparativ cu recoacerea de înmuiere. Deasemenea apare la limitele fostilor
graunti de austenita asa numita structura poliedrica specifica otelului rapid calit de la
temperaturi peste 12000C. La atacul cu nital, în poliedre nu se observa martensita sau
austenita reziduala.

Prin revenire joasa multipla la 550-5800C are loc transformarea martensitei de calire în
martensita de revenire cu precipitarea dispersa a carburilor în exces din austenita
reziduala si transformarea acesteia într-o martensita foarte fina (hardenita). Aceasta
structura asigura duritate (63-65 HRC) si termostabilitate pâna la 5500C.

OTELURI CU DESTINATIE SPECIALA :

Aceste oteluri au proprietati mecanice, fizice si chimice deosebite: rezistenta la uzura, la
coroziune, refractaritate si rezistenta la cald, proprietati magnetice si electrice
remarcabile, etc.

Otel T105Mn120 (STAS 3718-76) este un otel austenitic manganos, rezistent la uzura
prin soc, care contine 0,9-1,2%C; 11,5-13,5% Mn; 0,5-1,0% Si. Dupa forjare si racire
lenta are structura formata din austenita si carburi (Fe,Mn)3C pe limita de graunte. Prin
calire de la 10500C structura contine austenita omogena, suprasaturata în carbon cu
duritate redusa 190 HB, Rm=100daN/mm2, plasticitate ridicata A=50%.

Prin deformare plastica, austenita prezinta numeroase linii de alunecare în care se

gasesc mici cantitati de martensita (fig.12.10). Aceasta structura are o capacitate mare
de ecruisare deci rezistenta la uzura. Duritatea creste pâna la 500 HB.

Se prelucreaza greu prin aschiere numai cu aliaje dure sau prin rectificare. De aceea
piesele se obtin prin turnare.

Datorita rezistentei mari la uzura se utilizeaza pentru piese puternic solicitate: falci de
concasor si excavator, senile, macaze de cale ferata, etc.

Otelurile inoxidabile si refractare contin minim 12% Cr dizolvat în fier. Dupa continutul
de carbon si elemente de aliere pot fi cu structura: feritica, martensitica sau austenitica.

Otelul 8Cr170 (STAS 3563-80) este un otel inoxidabil feritic. Se utilizeaza dupa
recoacere la 7600C cu racire în aer, când prezinta structura formata din graunti de
ferita si o cantitate mica de carburi (fig.12.17). Rezistenta este redusa (Rm=390
N/mm2) plasticitatea ridicata (A=20%). Se foloseste în medii cu agresivitate medie în
industria alimentara, pentru articole de menaj.

Otelul 12Cr130 (STAS 3583-80) este un otel ferito-martensitic. Se utilizeaza dupa calire
de la 10500C în aer urmata de revenire la 7200C. În stare calita prezinta structura
formata din ferita si martensita (fig.12.18), cu rezistenta mai ridicata (Rm=590 N/mm2)
si plasticitate buna (A=20%). Se utilizeaza pentru piese supuse la socuri care lucreaza
la presiuni mijlocii, în medii slab agresive ca: ventile, palete de turbina hidraulice, cu
abur, etc.

Otelul 10NiCr180 (STAS 3563-80) contine max. 0,12%C, 10%Cr, 8%Ni si max.
0,75%Ti.

Dupa calire în aer de la 10500C prezinta structura monofazica austenitica de rezistenta

medie (Rm= 540 daN/mm2) cu plasticitate si tenacitate ridicata (A=40%). Cromul
asigura rezistenta la coroziune si refractaritate pâna la 8000C, nichelul îmbunatateste
rezistenta la coroziune si favorizeaza structura austenitica, titanul elimina tendinta de
coroziune intercristalina. Acest otel este folosit pentru piese în industria chimica,
metalurgica ce lucreaza pâna la temperaturi 550-7000C.

CONDITII DE LUCRU :

Metoda de analiza: în câmp luminos

Probe metalografice: din oteluri aliate, pregatite pentru analiza microscopica

Aparatura: microscop metalografic 500x

MOD DE LUCRU :

Se vor analiza la microscopul metalografic probele de oteluri aliate, se va identifica

simbolizarea otelului, se va schita microstructura si se va stabili rolul elementelor de
aliere.

Datele se vor centraliza tabelar:

Nr. 1
proba

Marca ote l21TiMnCr12

Compozitie chimica 0,21%C 1,2%Cr

Stare Recopt

Structura

Constit. Struct. Perlita Ferita

Influenta elem.de aliere Cr si Mn:

Cresc Rm, HB,calibilit.

Ti: finiseaza structura