SEMIOLOGIA CHIRURGICALA

A MEMBRELOR SUPERIOARE SI
INFERIOARE
 Semiologia chirurgicala a membrelor
superioare si inferioare
 Examinarea membrelor superiorare si inferioare
intereseaza aspectul general, pozitia, mobilizarea,
troficitatea, dezvoltarea musculara precum si a
celorlalte structuri anatomice de la acest nivel – piele cu
anexe, tesut subcutan, oase, tendoane, aponevroze,
articulatii etc.

 Pentru examinare pacientul va fi dezbracat, asezat in

fata examinatorului, notandu-se, prin observarea
simetrica si comparativa a ambelor membre,
dezvoltarea musculaturii, conturul articulatiilor, pentru
diferitele segmente ale membrului cu mobilitatea si
troficitatea lor.
 Semiotica osteo-articulara a
membrului superior

 Parametri generali de evaluare clinica determinati

prin inspectie si palpare, comparativ cu membrul
superior controlateral :
 lungimea :
 membrului superior : acromion-varful degetelor
 bratului : art.acromio-claviculara-varf olecran
 antebratului : varf olecran-apofiza stiloida radiala
 scurtarea – malformatii congenitale (micromielie),
condrodistrofii
 alungire – acromegalie
Semiotica osteo-articulara a membrului
superior

 pozitii anormale sau deformari osoase :

 luxatia scapulo-humerala – membrul superior intins de-a
lungul corpului, mai lung decat cel sanatos, in rotatie
interna sau externa (functie de tipul luxatiei – anterioara
sau posterioara a capului humeral)
 hemiplegie de cauza cerebrala – membrul superior
atarna flasc de-a lungul corpului, cu disparitia miscarilor
active si a redorii articulare
 fracturi complete humerus – dislocarea segmentelor
osoase, cu angularea lor si intreruperea continuitatii,
mobilitate anormala, crepitatii osoase si
intransmisibilitatea miscarilor
 luxatia posterioara a cotului – antebrat fixat in extensie
si olecran proieminent fixat inapoi si in sus
Semiotica osteo-articulara a
membrului superior
 pozitii anormale sau deformari osoase :
 fractura in “lemn verde” a antebratului – fractura
corticalei osoase, cele 2 fragmente ramanand in
continuitate datorita periostului gros, specifica
copilului
 fractura epifizei radiusului cu dislocare dorsala –
bombarea regiunii carpiene in “ dos de furculita”
 paralizia nervului radial – mana in flexie palmara
 paralizia nervului median – degete flectate din
articulatiile interfalangiene si in extensie in articulatiile
metacarpofalangiene
 contractura Volkmann – secundara unei ischemii
prelungite a antebratului datorita unui garou sau
aparat gipsat – contractura si atrofia degetelor in forma
de gheara, cu atrofia musculaturii antebratului
 Semiotica umarului normal si

patologic
Umarul normal prezinta la inspectie
 proieminente si repere osoase – clavicula, acromionul,
spina si corpul omoplatului.
 partile moi prezinta proieminenta deltoidiana, a
marelui pectoral si santul delto-pectoral, ce pot fi
accesibile palparii.

 Din punct de vedere a kineticii articulare, se va examina

functionalitatea sub raportul posibilitati si amplitudinii
miscarilor proprii, incepandu-se prin examinarea
miscarilor active efectuate la cerere, de catre bolnav si
numai dupa aceea sa se incerce, cu menajamente, miscari
pasive efectuate de medic.
Semiotica umarului normal si
patologic
 Impotenta functionala si redoarea unei articulatii
pot fi provocate de durere si apare in cazul :

 procese inflamatorii sau degenerative articulare

 luxatii sau subluxatii
 fracturi intraarticulare
Semiotica umarului normal si
patologic
 In cazul articulatiei umarului se pot examina
urmatoarele tipuri de miscari :

 abductia – departeaza bratul de corp in plan frontal,

cu amplitudine de 180 grade
 adductia – se face combinat cu ante sau retropulsie
pana la 20-30 grade
 antepulsia – proiecteaza membrul inainte si-l ridica
la zenit cu 180 grade
 retropulsia – pana la 50 grade
 rotatie externa si rotatia interna
 Semiotica umarului normal si
patologic
 Umarul traumatic apare mai frecvent in urmatoarele 3
circumstante :
 fractura de clavicula
 luxatia antero-interna a umarului
 fractura colului chirurgical al humerusului

 Fractura claviculei, apare frecvent consecutiv unei lovituri

directe sau caderi pe regiunea pumnului, si se exprima
prin :
 proieminenta fragmentului osos intern – vizibil,
palpabil, dureros
 coborarea virfului umarului
Semiotica umarului normal si
patologic
 Luxatia antero-interna a umarului prezinta
urmatoarele semne la inspectie si palpare :
 umar in epolet – disparitia rotunjimii umarului, cu
aplatizarea lui si proieminenta exagerata a
acromionului
 abductia permanenta a antebratului
 bombarea capului humeral inainte, stergand santul
delto-pectoral
 la palpare, cavitate glenoida goala, in care patrunde
varful indexului
 adductia bratului este imposibila, provocand durere
Semiotica umarului normal si patologic

 Fractura colului chirurgical al humerusului se prezinta cu

semne mai putin caracteristice :
 tumefierea globala a umarului
 puncte dureroase periarticulare
 marea echimoza care merge pe partea interna a
membrului superior si pe trunchi pana la creasta iliaca

 Luxatia acromioclaviculara, mai rara, determina

proieminenta claviculei pe partea externa, dand un discret
semn de epolet, cu reducerea usoara la apasare, dar si
refacerea luxatiei spontan – semnul clapei de pian.
Semiotica articulatiei cotului,
normala si patologica
 Reperele osoase ale cotului sunt reprezentate dinspre lateral spre
medial de epitrohlee, olecran si epicondil, care determina
 o linie orizontala cand cotul este in extensie
 un triunghi isoscel cand cotul este in flexie la 90 grade

 La nivelul cotului se descriu 2 articulatii cu segmentul humeral –

humero-radiala si humero-cubitala, si una intre cele 2 segmente
osoase ale antebratului, radio-cubitala superioara. Ca urmare a
acestui sistem articular, la acest nivel sunt posibile urmatoarele
miscari :
 flexie cu amplitudinea de 140 grade
 extensie cu amplitudinea de 0 grade
 pronatie si supinatie, realizate din articulatia radio-cubitala
superioara, cu cotul flectat in unghi drept – pronatia cu
amplitudine de 180 grade, iar supinatia de 0 grade
 Semiotica articulatiei cotului,
normala si patologica
 In cazul aparitiei leziunilor patologice, se produc modificari
ale reliefurilor osoase ale cotului, cu deformare regionala :
 fractura olecranului – linia dreapta se rupe
 fractura epicondilului – triunghiul isoscel se modifica
 luxatia anterioara a cotului – varful olecranului nu mai e situat pe
verticala epicondilului

 Inflamatia seroasei bursei retro-olecraniene este cunoscuta

sub numele de higroma cotului. Se manifesta prin aparitia
unei pungi lichidiene, fluctuente, ce deformeaza regiunea
posterioara a cotului.
Semiotica articulatiei pumnului,
normal si patologic
 Reperele osoase ale pumnului sunt reprezentate de
 apofiza stiloida a radiusului si
 apofiza stiloida a cubitusului, situata la 1 cm mai sus deasupra
precedentei

 La acest nivel sunt descrise 2 articulatii :

 radio-cubitala inferioara
 radio-carpiana.

 Acestea permit realizarea urmatoarelor miscari :

 flexia cu amplitudine de aproximativ 80 grade
 extensia cu valoare de 40 grade
 adductia – flexia cubitala cu amplitudine de 40 grade
 abductia – flexia radiala cu amplitudine de 20 grade
 circumductia – miscare combinata a celor 2 precedente
 Semiotica articulatiei pumnului,
normal si patologic
 Cele mai frecvente leziuni traumatice la nivelul pumnului
survin in caderile pe spate, in care corpul se sprijina pe pumn,
intr-un reflex de aparare, si sunt constituite de :

 fractura Pouteau-Colles- fractura supraarticulara a

radiusului, prin hiperextensie, cu ascensionarea stiloidei
radiale
 fracturile articulare ale epifizei radiale
 leziuni traumatice ale carpului – fractura scafoid, luxatia
semilunar
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 Evaluarea clinica a mainii implica 3 elemente :
 aspectul general
 mobilitatea
 sensibilitatea

 Se va urmari deformarea regionala, troficitatea pielii si a unghiilor,

prezenta edemului, a cianozei sau hipersudoratiei

 Drept repere clinice, in topografia regiunii palmare, avem

 pe fata palmara : pliul de flexie al pumnului, eminenta tenara si
hipotenara, pliul superior palmar sau de flexie al policelui, pliul
palmar mijlociu si inferior, pliul metacarpo-falangian si pliul
interfalangian palmar;
 pe fata dorsala : pliul interfalangian dorsal
Semiotica normala si patologica a
mainii
 Evaluarea mobilitatii presupune precizarea posibilitatilor
globale de realizare a activitatilor profesionale si a vietii
curente

 Principala articulatie a mainii este reprezentata de

articulatia metacarpo-falangiana a policelui, cu functia cea
mai importanta a acesteia de opozitie, alaturi de cea de
adductie, ce permit functia de prehensie

 Vor fi evaluate flexia si extensia fiecarei articulatii a

degetelor, metacarpo-falangiene, interfalangiene
proximale si interfalangiene distale, cu amplitudinile lor

 Se va examina de asemeni sensibilitatea tactila, dureroasa

prin intepare, si sensibilitatea la frig si cald.
Semiotica normala si patologica a
mainii
 Leziunile traumatice cele mai frecvente cuprind :
 plagile mainii cu interesare de tendoane si nervi
 fracturile si luxatiile
 maladia Dupuytren
 sindromul de canal carpian

 Plagile cu interesarea tendoanelor mainii realizeaza imposibilitatea

flexiei sau extensiei degetelor in functie de localizare lor, palmara sau
dorsala

 Plagile palmare pot evolua cu :

 imposibilitatea flexiei falangei II pe I, cand e lezat flexorului superficial
 imposibilitatea flexiei falangei III pe II, ce denota afectarea flexorului
profund
 Prima falanga isi conserva totdeauna posibilitatea de flexie datorita
interososilor corespondenti
 Semiotica normala si patologica a
 Plagilemainii
si contuziile cu interesarea nervilor din regiunea
palmara pot genera paralizia radiala, cubitala si mediana
 Aceste leziuni pot aparea si in circumstante iatrogene, prin
interesarea respectivelor filete nervoase in cursul diverselor
interventii sau prin compresii si elongatii cauzate de diferite
pozitii vicioase

 Paralizia radiala, cauzata frecvent de o fractura a diafizei

humerale, provoaca “ mana cazuta”, ca semn evident, cu
imposibilitatea redresarii mainii si a extensiei degetelor

 Paralizia cubitala determina ramanerea ultimelor 2 degete in

flexie, “ in gheara”, cu aspectul de “ binecuvantare Christica”
gotica

 In paralizia nervului median, mana nu are un aspect caracteristic,

dar exista multiple mici semne ce denota aceasta afectare
nervoasa : imposibilitatea flexiei policelui, afectarea sensibilitatii
fetei anterioare a primelor 3 degete.
Semiotica normala si patologica a
mainii
 La nivelul mainii, consecinta unor traumatisme speciale, apar
alte 2 sindroame mai frecvent :
 Boala Dupuytren
 Sindromul de canal carpian

 Boala Dupuytren reprezinta scleroza retractila a aponevrozei

palmare si e caracterizata de :
 noduli fibrosi fusiformi in fata articulatiilor metacarpo-
falangine, aderenti la piele
 retractia marcata a degetelor in flexie
 imposibilitatea mecanica a extensiei
 Se pare ca in patogenia bolii sunt implicate
microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare si
ereditatea
 Semiotica normala si patologica a
mainii
 Sindromul de canal carpian
 Reprezinta compresia nervului median intr-un canal
osteofibros inextensibil, situat deasupra articulatiei
pumnului ce contine tendoanele flexorilor
 Generat de un calus vicios al extremitatii inferioare a
radiusului, de o luxatie anterioara a semilunarului sau o
sinovita reumatismala.
 Se manifesta prin durere si parastezie in teritoriul nervului
median, iar mai tarziu cu atrofia eminentei tenare
 Necesita sectionarea chirurgicala a ligamentului anular
anterior al carpului
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Parametri generali de evaluare clinica determinati prin inspectie
si palpare, comparativ cu membrul inferior controlateral

 Examinarea membrelor inferioare se va face atat in ortostatism,

static cat si in mers, precum si in decubit dorsal sau ventral. Vor fi
apreciate:

 Lungimea membrului inferior – masurata intre 2 puncte fixe:

spina iliaca antero-superioara si varful maleolei interne a tibiei
 Scurtarea : malformatii congenitale ( acondroplazie, distrofie
), accidente sau boli – fracturi, luxatii, osteoartrite,
osteomielite, paralizie infantila – daca e > 2 cm necesita
ghete ortopedice, necorectarea determinand deformari ale
bazinului
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Circumferinta membrului inferior – se masoara
comparativ la acelasi nivel pe ambele membre,
partea bolnava fiind cea care se abate de la armonia
intregului corp

 Tumefierea – prin edeme, tumori, inflamatii osteo-

articulare

 Micsorarea circumferintei – atrofie musculara, prin leziuni

nervoase, inactivitate, traumatisme sau cicatrici vicioase
ale pielii
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior
 Deviatiile segmentelor membrului inferior – cauzate de
deformatii osoase secundare diferitelor fracturi, cu scurtari,
angulari sau incurbari si de modificari ale articulatiilor
genunchiului si soldului :
 genu valgus ( genunchiul in X )
 genu varus ( genunchiul in “O” )
 genu recurvatus ( genunchi incurbat inapoi )
 coxa vara si coxa valga cu modificarile de inclinare ale colului si
capului femural fata de axul longitudinal al femurului.

 Piciorul plat consta in aplatizarea curburilor longitudinale si

transversale ale plantei, pacientul calcand pe toata suprafata
plantei, cu dureri iradiate spre gamba si spre articulatia sacro-
lombara, cu dificultati mari la statiunea bipeda si la mers.
 Semiotica osteo-articulara a
membrului inferior

 Examinarea mersului - poate avea caracteristici particulare

in unele circumstante patologice :
 in Boala Parkinson : mers sacadat cu pasi mici, pacientul
fugind dupa centrul de greutate
 in tabes – mers leganat, cu corpul rectiliniu, cu
picioarele aruncate
 in hemiplegie : mers cosit, cu piciorul afectat descriind
un semicerc si tarand marginea externa a labei
piciorului- paralizia sciaticului popliteu extern
 in afectiuni cerebrale : cu tulburari de echilibru
Semiotica osteo-articulara a membrului
inferior
 Examinarea membrelor inferioare la pat poate surprinde diverse pozitii
antalgice :
 pozitia in " cocos de pusca " la pacientii cu meningita, in decubit
lateral, cu genunchii mult flectati

 in fractura de col femural, membrul inferior afectat este inert in pat, in

rotatie externa si scurtat

 in luxatia traumatica a soldului, pozitia membrului inferior este

determinata de directia in care s-a luxat capul femural fata de
cavitatea cotiloida a osului coxal :
 luxatii superioare membrul se scurteaza
 luxatii inferioare se lungeste
 luxatii anterioare se gaseste in extensie si rotatie externa
 luxatii posterioare in semiflexie, adductie si rotatie interna

 in hemiplegii membrul este inert in pat

 in fractura rotulei gamba nu poate fi flectata
Semiotica osteo-articulara a membrului
inferior
 Examinarea tegumentelor membrelor inferioare cu surprinderea
modificarilor de culoare, a reliefurilor, a pilozitatii, a consistentei, etc.
 Modificari de culoare a tegumentelor :
 culoare alba, cu paloare uni sau bilaterala, cu edem dureros, cu
febrilitate, sugereaza o tromboflebita, in faza de " flegmatia alba
dolens"
 culoare alba-palida asociata cu edem bilateral si nedureros, cu edem
scrotal, al pleoapelor, al fetelor, sugereaza un edem de cauza renala
 culoare alba marmorata, aparuta brusc la un membru, la un pacient
cu patologie cardiaca, conduce catre o embolie arteriala
 cianoza unui membru asociata cu edem dureros, febrilitate,
caracterizeaza " flegmatia coerulea dolens ", in evolutia unei
tromboflebite asociate cu spasm sau tromboza arteriala
 cianoza extremitatilor inferioare, a unghiilor, asociata cu piele rece si
umeda, sugereaza un colaps vascular
 pigmentatia punctiforma a fetei anterioarea a gambei, corespunde
purpurei aparute in contextul unei insuficiente trombocitare
 sangerari subcutane si interstitiale sub forma de petesii, echimoze,
hematoame - determinate de loviri, zdrobiri, cu posibile rupturi
musculo-tendinoase sau discrazii sangvine
 Semiotica osteo-articulara a membrului
inferior
 Modificari ale reliefurilor tegumentare :
 ulceratii gambiere in treimea inferioara, frecvent intalnite in
insuficienta venoasa cronica
 ulceratii in cadrul infectiilor specifice, tuberculoase sau luetice
 ulcere maligne prin carcinom exulcerat, cu margini dure,
ridicate, nedureroase si sangerande la atingere

 tumori ale pielii - papiloame, veruci, hemangioame,

limfangioame, nevi pigmentari, sau clavus ( bataturi )
 tumori ale tesutului subcutan - lipoame ( unice sau multiple -
lipomatoza diseminata dureroasa ), neurofibroame, sarcoame

 edeme ale membrelor inferioare - unice sau asociate cu edeme

ale altor regiuni anatomice - pot fi de natura cardiaca, renala,
metabolica, alergica, vasculara ( venoasa sau limfatica ),
inflamatorie
 bursite - la nivel trohanterian, prepatelar sau calcanean
Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale
 Articulatia coxo-femurala prezinta o mare importanta prin
ea transmitandu-se catre membrul inferior intreaga greutate
a corpului si conditionand mobilitatea corpului uman

 Reperele osoase anatomice ale membrului pelvin sunt

reprezentate de
 spina iliaca antero-superioara
 marele trohanter
 marginea superioara a rotulei
 cele 2 maleole tibiale
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale
 Miscarile permise la nivelul articulatiei coxo-femurale sunt
reprezentate de :

 flexia coapsei pe bazin, evaluata cu gamba flectata, cu

amplitudine de 120-145 grade
 hiperextensia coapsei, evaluata cu pacientul in decubit
lateral, cu amplitudine de 10-15 grade
 abductia, evaluata in decubit dorsal, cu amplitudine de 30-
40 grade
 adductia, evaluata in decubit dorsal, prin incrucisarea
membrelor inferioare, cu amplitudine de 20-25 grade
 rotatia interna sau externa, tot in decubit dorsal, cu
genunchiul extins, pentru cea interna cu amplitudine de 30-
40 grade, iar cea externa de 45 grade
Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale
 Anamnestic va fi precizata existenta durerii articulare,
caracterul ei precum si caracteristicile mersului, daca e
insotit sau nu de oboseala articulara, de nevoia de sprijin
sau de aparitia durerilor

 La inspectie va fi observata o eventuala pozitie sau

atitudine antalgica, pacientul evitand sprijinul de partea
dureroasa, cel mult sprijinindu-se doar pe varful
piciorului, coapsa si gamba fiind mentinute in usoara
flexie

 Leziuni patologice frecvent intalnite la nivelul articulatiei

coxo-femurale sunt reprezentate de luxatia congenitala a
soldului, coxartroza, necroza aseptica a capului femural
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale

 Luxatia congenitala a soldului trebuie diagnosticata cat mai

precoce pentru a evita sechelele, chiar de la nastere, si se
urmareste:

 scurtarea aparenta a unei coapse

 asimetrie a plicilor coapselor
 existenta unei fosete profunde la nivelul articulatiei coxo-
femurale
 examenul radiologic confirma diagnosticul dupa varsta de 3
luni
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale

 Necroza aseptica a capului femural apare mai frecvent la

tinerii de sex masculin, fiind caracterizata de :
 deformarea capului femural si turtirea lui din cauza
irigatiei sangvine deficitare
 in timp se produce deformarea articulatiei si scurtarea
membrului
 apare mersul schiopatat, nedureros, cu afebrilitate si stare
generala buna
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei coxo-femurale

 Coxartroza este o osteoartrita hipertrofica coxo-

femurala, ce apare la adultii peste 50 ani, si
evolueaza cu:

 dureri in articulatia soldului mai ales la inceputul mersului,

dupa o stare de repaus
 mersul devine schiopatat datorita durerilor sau contracturii
adductorilor
 in timp durerile se permanentizeaza si membrul inferior
tinde catre o atitudine antalgica, in usoara adductie, flexie a
coapsei, si rotatie interna a piciorului
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Examinarea genunchiului va urmari :
 conformatia acestuia
 palparea reperelor osoase
 evaluarea mobilitatii articulare

 Conformatia normala a genunchiului implica un unghi obtuz de 170

grade, deschis in afara intre coapsa si gamba

 Prin deplasarea axului gambei

 afara se realizeaza genunchiul valg
 inauntru se realizeaza genunchiul var ( gambe in paranteza )

 Defectul de extensie genereaza genunchiul flectat, iar

hiperextensia gambei realizeaza genunchiul recurbat
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Palparea genunchiului poate furniza urmatoarele elemente :
 punerea in evidenta a rotulei si a mobilitatii ei, cu gamba in
extensie si cvadricepsul relaxat
 explorarea coarnelor anterioare ale meniscurilor, cu gamba
flectata la 90 grade, cand varful rotulei se gaseste la nivelul
interliniei articulare

 Explorarea mobilitatii articulare presupune evaluarea celor 2

miscari posibile :
 extensia, ce corespunde liniei drepte a membrului si are
valoarea de 0 grade
 flexia normala este de 130-150 grade
 articulatia genunchiului nu are miscari de lateralitate
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Genunchiul patologic are 2 simptome importante :
 durerea ( gonalgia )
 revarsatul articular ( hidrartroza )

 Durerea articulara este de intensitate variabila si cu localizare in

functie de afectiune.

 Hidrartroza consta in revarsarea de lichid seros in interiorul

capsulei articulare si e caracterizata de :
 tumefactii lobulate perirotulare, ce corespund fundurilor de sac
tumefiate
 la palpare se percepe fluctuatie cand exista revarsat mare
 perceperea socului rotulian -" manevra cubului de gheata"-
prin care se exprima lichidul sinovial in zona centrala a
articulatie, si prin apasarea rotulei se percepe senzatia de
plutire a acesteia
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Leziunile frecvent intalnite la nivelul genunchiului sunt

reprezentate de :

 entorse
 leziuni de menisc
 fracturi ale rotulei, ale platoului tibial
 bursite
 artroze.
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Entorsele genunchiului
 sunt leziuni ale ligamentelor rezultate din miscarile de fortare ale
articulatiei genunchiului
 evolueaza cu rupturi totale sau partiale ale ligamentelor
 cauzate frecvent de accidente sportive

 Tipul miscarii fortate poate determina diferite afectari ligamentare:

 abductie fortata determina ruperea ligamentului lateral intern
 adductia fortata determina ruperea ligamentului lateral extern
 rotatia externa determina ruperea ligamentului incrucisat antero-
extern
 rotatia interna fortata determina ruperea ligamentului incrucisat
postero-intern
 hiperextensia fortata afecteaza ligamentele incrucisate
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Entorsele sunt caracterizate de urmatoarele

simptome :

 genunchi destins prin hemartroza datorita rupturii

sinovialei
 aparitia unei echimoze de partea ligamentului lezat
 miscari anormale de lateralitate
 miscari de sertar, cu genunchiul flectat la 90 grade, apare
miscare de ante- si retropulsie
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Leziunile de menisc

 sunt generate de eforturi sportive sau miscari fortate

 afectarea cea mai frecventa a meniscului intern
 aparitia unei fisuri longitudinale sau transversale
meniscale
 detasarea, dezinsertia unui fragment meniscal ce poate
ajunge in spatiul intercondilian
Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului
 Semnele si simptomele relevante pentru ruptura de menisc
sunt reprezentate de :

 efort puternic in antecedente insotit de durere violenta

 blocarea articulatiei in semiflexie
 deblocare spontana sau dupa manevre ortopedice
 tumefactia genunchiului
 blocaje repetitive
 durere la presiunea interliniei articulare
 cracmente la miscarea de rotatie sau lateralitate
 durere la mersul cu genunchii flectati
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei genunchiului

 Bursita prepatelara
 inflamatia seroasa sau purulenta a bursei prepatelare.
 apare ca o tumefactie rotunda, fluctuenta si dureroasa la
nivelul rotulei
 mai frecvent la cei ce lucreaza mult timp in genunchi

 Artroza genunchiului - gonartroza

 apare frecvent bilateral la varstnici
 durerile apar initial la mersul pe scari, ulterior devin
continue
 se exacerbeaza cu ocazia inflamatiilor
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei gleznei

 Regiunea gleznei este constituita din 2 articulatii

 articulatia peroneo-tibiala inferioara
 articulatia tibio-tarsiana

 Reliefurile osoase ale acestei regiuni sunt constituite de

 maleola interna si maleola externa
 tendonul achilian cu cele 2 fose care-l delimiteaza

 Cele 2 articulatii permit urmatoarele miscari active :

 extensia - flexia dorsala cu amplitudine de 20 grade
 flexia plantara cu amplitudine de 60 grade
 abductia si adductia cu amplitudine de 10-15 grade
 Semiotica normala si patologica a
articulatiei gleznei
 Entorsele
 sunt generate de miscarile fortate ale regiunii tibio-tarsiene
 evolueaza cu leziuni ale ligamentelor laterale. Se prezinta sub 2 forme
anatomo-clinice :
 entorsa usoara - fara ruptura ligamentara, cu dureri vii si tumefactie cu
echimoza discreta si cu posibilitatea mersului
 entorsa grava - cu ruptura ligamentara, cu durere puternica, cu
tumefactie si echimoza mare si mers imposibil
 diagnosticul confirmat radiologic prin absenta leziunilor osoase

 Ruptura tendonului lui Achile

 apare in urma unor eforturi puternice si rapide
 semnul clinic major este reprezentat de imposibilitatea bolnavului de a se
ridica pe varful piciorului
 La palpare se constata
 umplerea foselor latero-achiliene
 depresiunea neta la locul rupturi, prin palparea tendonului de sus in jos
Semiotica normala si patologica a
articulatiei gleznei
 Fracturile gleznei
 pot fi unimaleolare sau bimaleolare
 cea mai frecvent interesata este maleola externa

 Fractura bimaleolara
 produsa prin abductie
 intereseaza maleola interna la nivelul partii interne a scoabei tibio-
peroniere
 maleola externe poate fi afectata la nivel superior sau inferior
 clinic se constata
 marirea de volum a gleznei
 cu o tripla deplasare a piciorului, in afara, in valgus si planta in
rotatie externa