SOARELE ŞI LUNA

(legendă folclorică)

În vremuri de demult, în nişte vremuri înapoia noastră, foarte

depărtate, cică soarele nu lumina lumea ca acuma , ci era un împărat
puternic , om şi el ca toţi oamenii la trup , iar capul îi era de aur. Unde se
ducea , toate străluceau împrejuru-i cu o lumină orbitoare , dar de era vro
piedică alături , fie munte , fie deal or movilă , dincolo de ele, fireşte era
tot ca pretutindeni , o lumină slabă , jalnică , neagră ca amurgul .
Soarele avea o soră : pe Ileana Cosînzeana . Astă soră era cu el , trup
omenesc , trup de femeie, iar capul îi era de argint . Şi era aşa de frumoasă ,
cu faţa-i blîndă , cu ochii mari , cu dulcea - i în tot drăgălăşie de fecioară ,
încît Soarele nu s - a putut împotrivi îmboldirilor inimii , nu şi - a putut
înfrîna patima şi a început a o iubi şi a dorit s-o ia de nevastă .
Fiind împărat, cine - i putea spune că face rău , că fapta lui era
nelegiuire, că fratele nu trebuie să - şi iubească sora cu dragoste păgînă ?
Care ar fi îndrăznit ?
Porunci să se facă toate pregătirile de nuntă, şi toate se făcură
repede, măreţe , ca de nunta unui împărat şi ziua cununiei sosi . Dar
Dumnezeu care nu doarme, care veghează spre a putea da pe drept cînd şi
cînd , fiecui după inima lui , mai blajină or’ mai rea , nu a putut îngădui
nelegiuirea împăratului Soare. I s - a arătat întîi în vis, într - un vis aminiţă,
cumplit…
În zadar ! ... Şi văzînd că zadarnică îi fusese încercarea , cînd preotul
silit de înspămîntare se pregătea în faţa altarului să slujească cununia, a
ridicat groznică furtuna, grămezi de pulbere orbitoare a făcut să intre pe
geamurile sparte şi în vreme ce toţi îşi fereau ochii, puterea lui nevăzută a răpit
pe mireasă din faţa altarului ; iar spre a nu o găsi nelegiuitul ei frate, a aruncat-o
în mările adînci, în mreană de aur schimbată .
Vaiete mari pornit-au, cînd s-a risipit furtuna şi pulberea ; din pieptul rănit
al strălucitului mire, plîngeri de durere şi blesteme de mînie şi văzînd că toate
înzadar sunt, s-a hotărât să plece în lumile mari, în lumile largi, în lumile
nesfîrşite, să caute, să mai caute şi iar să caute pe logodnica-i furată.
Şi atît de mare îi era dorul şi graba, încît plecă îndată.
Şi o căuta peste tot pământul şi tot pământul îl răscoli şi-l străbătu în lung
şi-n larg, fără s-o găsească.
Atunci s-a gîndit să o caute prin ceruri, căci poate pe acolo îi era ascuns
îngerul pe care cu atîta drag îl dorea.
S-a ridicat.
Şi de cum se ridica mai sus pe bolta cerului albastru, din aceea capul de
aur arunca mai puternic, mai tare şi mai minunat, neîntîlnind nici o piedică,
lumină asupra lumii de jos, care uimită, nmărmurită, cădea în genunchi de
spaimă, că vedea ce nu mai văzuse, de slavă către cel care le da lumina deschisă,
largă, în locul celei slabe, jalnice şi negre ca amurgul.
Viaţa toată luă alt avînt, scuturată de negurile de odinioară, înviorată ,
fără şovăire, de acum călcînd cu ochii către lumină, îndreptaţi ,către lumină ,
către lumină !…
Totuşi zadarnic umbla Soarele, zadarnic se uita cu priviri cercetătoare
pretutindeni.
Nu vedea nimic . Şi cu toate astea cu atîta foc se uita, că încălzea
în juru-i , că încălzea văzduhul , că încălzea tot.
Pe calea cerului, întîlni nu departe o locuinţă mică dar curată, plină
de flori vesele şi plină de verdeaţă, cu rouă pe toate ; prin curte cu păsări care
cîntau pe întrecute, cu cîini ce se gudurau , cu cai ce se încurcau , toţi şi
toate vioi , zburdalnici şi bucuroşi .
Aici era locuinţa Dimineţei .
Intră Soarele şi întreabă dacă nu cumva pe acolo găseşte-se dorinta-
i iubită .
Dimineaţa întreabă toate florile , întreabă verdeaţa , roua şi păsările şi
dobitoacele…
Nici una nu ştia.
Toţi abia se deşteptau din somnul odihnitor .
- Du-te mai înainte –îl sfătui Dimineaţa –vei da de locuinţa frate-meu,
Miezul-Zilei. Poate el ştie ceva.
Plînse Soarele cu nenumărate lacrimi şi mulţumind de sfat , plecă
înainte.
După mult umblet , ajunse la locuinţa Miezului-Zilei.
Nici aici nu avea nimeni ştire de Ileana Cosînzeana.
Toţi, şi oameni şi dobitoacele, munciseră pînă atunci, brăzdaseră
pământul, semănaseră, seceraseră bucatele , le încărcaseră , le bătuseră sub
jocul copitelor în ariile rătunde, le vînturaseră şi le făcuseră hrană şi nutreţ.
Acum le era să mai răsufle.
Nici unul nu-i dădu vro ştire .
Plînse iar Soarele cu nenumărate lacrimi şi plecă să găsească mai
departe, după sfatul Miezului-Zilei , locuinţa fratelui său mai mare,Amurgul.
Obosit şi fără curagiu , ajunce la locuinţa lui.
În curte-i se perindau oamenii care soseau de la muncă, cu asudeală
curgîndu-le în broboane pe frunţi, cu mijloacele, cu braţele, cu picioarele
prăpădite de osteneală , înaintea cărora ieşeau copii şi neveste , cu zîmbete ,
cu gungănelele celor dintîi cuvinte …
Vitele soseau şi ele şi zburdau viţei către ugerele încărcate ce se
uşurau sub îmboldiri repezi şi lacome, în vreme ce muma-le, cu blînji ochi îl
privea rumegînd domol.
Şi nici aici nu află Soarele nimic despre Ileana.
 Atunci, deoarece umblase prea mult, deoarece obosise peste măsură, se
rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi, cînd avea de gînd să
cerceteze adîncimea fără fund a mărilor.
Şi Soarele se duse să se culce .
Dar în vreme cînd gîndul ăsta trecuse prin mintea Soarelui,
Dumnezeu, care-l şi ştiu şi care cu orice preţ voia ca pentru vecie să - i
puie piedică nelegiuirii sale , întins măna de o vărî în valuri , apucă mreana
de aur de unde se afla şi o repezi pe neţărmurirea albastrului ceresc.
Atunci, în noapte care ca o perdea neagră se lăsase cu puterea-i
întunecoasă peste domnia lumii, de cum se dusese să se odihnească
Soarele, se ivi capul ei de argint rotund, răspîndind şi el lumină mai slabă,
dar dulce, blîndă, plină de farmec şi tainică.
Şi cei care iubeau şi cei care ştiau cînta şi aşeza vorbe frumoase unele
lîngă altele, unele după altele, ce ca şi un cîntec sunt, se furişară atunci prin
stufişuri, pornită pe cărări să cînte, să se îndrăgostescă sub plina de farmec
şi tainica ei lumină.
În jurul său, Ileana Cosînzeana, ce fu de –acum înainte luna, găsi mii şi
milioane şi iarăşi milioane şi mii de gămălii mici, strălucitoare, care fuseseră
lacrimile pentru ea vărsate de ochii de aur ai Soarelui şi care sub lumina
lui orbitoare nu se putuseră vădi şi care fură stelele ce o înconjură de
toate părţile, de ea nedespărţite , după cum pentru ea fuseseră vărsate.

Iar Dumnezeu mîhnit şi mînios, le zvîrli aste cuvinte :

Cu ochii să vă zăriţi,
Dar să fiţi tot despărţiţi,
Zi şi noapte plini de dor,
Arşi de un foc nestingător,
Veşnic să vă alungaţi,
Cerul să cutreieraţi,
Lumile să luminaţi….

Dumitru Sănescu

Cal. il. Buc, 1893, 58

“A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mare pentru
cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii şi stele”.
Facerea 1:16
 “Soarele în ivire vesteşte când se arata, , ca un vas minunat, făptura Celui
Preaînalt. Când este amiază usucă pământul şi înaintea arsiţei lui cine va sta?
Suflând abur de foc şi strălucind rază, întunecată ochii. Şi luna totdeauna exactă,
înseamneaza lunile şi împarte timpul”.
Lunile anului sunt după mersul ei, minunate schimbări face crescând.
Dumnezeu este lăudat pentru zidirea tuturor făpturilor’ dar decât toată lauda, El
este mai mare.”
(Înţelepciunea lui Isus Sirah 43:2,3,5,7,9)
PROIECT DE ACTIVITATE

PROPUNĂTOARE: ELENA LUPŞAN

Nivelul II
Tema de studiu:”Cine sunt/suntem”
Subtema:”Să descoperim Universul”.
Tema zilei:”Soarele şi Luna”
Mijloc de realizare: Lectură
Tipul de activitate: Dobândire de cunoştinţe şi deprinderi.
Forma de organizare: Frontală/individuală.
Activitate pe domeniul experenţial:DOS-
Lectura educatoarei : “ Soarele şi Luna”(legendă folclorică).
Durata:25-30’
Scopul: dezvoltarea capacităţii de a se concentra şi de a asculta cu atenţie o
legendă , stimularea exprimării orale corecte şi coerente.
Stimularea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte şi expresii noi: “lumină
orbitoare”, amurg, fecioară, îmblodirilor, Dumnezeu, zadarnică, “blesteme de
mânie”, ceruri, văzduh, Dimineaţa, Miezul-zilei, Amurg, Stelele, gungănele,
“mâhnit şi mânois”,”cerul înstelat”, etc.
Dezvoltarea atenţiei şi a memoriei voluntare.
Obiective operaţionale:
O1-să audieze cu atenţie legenda şi să reţină ideile acesteia şi să demonstreze ce
au înţeles.
O2-să redea conţinutul legendei pe baza imaginii , întrebărilor în succesiunea
desfăşurării evenimentelor.
O3-să desprindă mesajul şi să exprime prin cuvinte stările emoţionale provocate
de întâmplările povestite.
O4-să reţină expresiile ritmate în concordanţă cu mesajul transmis (“Cu ochii
să vă zăriţi /Dar să fiţi tot despărţiţi,/ Veşnic să vă alungaţi, /Cerul să
cutreieraţi, /Lumile să luminaţi ......”).
O5-să participe la activitatea de grup atât în calitate de vorbitor cât şi de auditor.
Strategii didactice:
a) metode de predare: povestirea, explicaţia, conversaţia,
problematizarea,descoperirea, exerciţiul, brainstorming-ul.
b) mijloace didactice: legenda (imagine)
c) forme şi metode de evaluare: frontală şi individuală.
Biblografie:
1.Curriculum pentru învăţământul preşcolar, MECT-2009.
2.Caietul profesional al Educatoarei/Editura Omfal Esenţial /2006.
3.Ghid pentru proiecte didactice, Editura Didactică, 2008.
4.Învăţământul primar şi preşcolar 3-4, Editura Arlequin/2012.
5. Metodica Activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar-Seria
didactica-Humanitas Educaţional, 2005 /Florica Mitu, Ştefania Antonovici.

Evenimentul Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluarea

didactic/Dozare/
Obiective
operaţionale.
1.Momentul -pregătirea -copiii vor fi -observarea
organizatoric climatului psiho- antrenaţi în comportamen-
/2min. afectiv necesar momentul tului copiilor.
desfăşurării organizatoric.
activităţii.
2.Captarea -Ghicitoare: -explicaţia -frontală
atenţiei ”E un disc mare, -conversaţia
/2min. roşcat -descpoerirea
Şi pe boltă
aruncat,/
În zori când apare
el,/
Stelele se ascund
pe cer. (Soarele)
Galbenă si
luminată
Sau ca un corn-
arată
Pe cer când se
zăreşte
Lumea toată o
iubeşte(Luna)

3.Anunţarea -DOS:”Soarele şi -explicaţia -obsrevarea

temei şi a Luna” (legendă -conversaţia comportamen-
obiectivelor folclorică). tului nonverbal
/2min. -Se anunţă tema şi al copiilor.
obiectivele în
O1/O2/O3/ funcţie de puterea
O4/O5. de înţelegere a
copiilor.
4.Actualizarea -Copiii sunt -se realizează prin
cunoştinţelor stimulaţi să spună interacţiune -aprecieri
ce ştiu ei despre dialogată ca individuale şi
Soare, Lună, Stele metodă globale
şi dacă doresc să conversaţia şi
cunoască o pveste exerciţiul
despre acestea.

5.Realizarea -După anunţarea a)-Expunerea se - evaluarea

conţinuturilor temei voi expune realizează prin capacităţii de
şi legenda(explic modularea vocii concentrare a
dirijarea cuvintele şi -schimbarea copiilor de a
învăţării: expresiile ritmului vorbirii audia legenda
10 min/ necunoscute pe pe parcursul - evaluarea
O1/ parcursul derulării) expunerii. individuală şi
O2/ respectând -pauzele logice, frontală
O3/ momentele psihologice şi
O4 principale: gramaticale
1.În vremuri de -repetiţii
demult… Soarele -mimică şi - cu privire la
a)-Expunerea era un Împărat... gesticulaţie modul în care
legendei 2.Soarele avea o -mijloace imitative au audiat şi au
soră, pe Ileana şi intuitive desprins
Cosânzeana pe b)- Expunerea mesajul din
care o vroia în trebuie adaptată legendă
căsătorie... nivelului de
3.Dumnezeu nu înţeleger al
îngăduie această copiilor,
“nelegiuire...” păstrându-se stilul
4.Soarele nu textului, chiar
renunţă, o caută în unele cuvinte mai
ceruri, trece prin vechi, mai puţin
trei încercări utilizate în zilele
(diminaţa, miezul- nostre, dar care
zilei, amurg) dau farmecul
 5.Luna(Ileana acesteia.
Cosânzeana) este -Expunerea
înconjurată de trebuie să menţină
stelele nenumărate interesul copiilor
care reprezintă pe tot parcursul
lacrimile Soarelui activităţii prin :
pentru că nu i s-a ton, mimică,
îndeplinit dorinţa... întrebări retorice, - evaluarea
6.Mesajul lui formule de răspunsurilor
Dumnezeu: “Cu genul:”Să vedem copiilor prin
ochii să vă ce s-a mai redarea
zăriţi/Dar să fiţi întâmplat!,etc. momentelor
tot despărţiţi,/ principale şi a
Veşnic să vă utilizării
alungaţi,/Cerul să expresiilor
cutreieraţi,/Lumile ritmate, a unei
să luminaţi ......”. exprimări
-pauză psihologică, corecte.
după expunerea
legendei:- Va
plăcut povestea
Soarelui şi a Lunii?
De ce?
-Fixarea
conţinutului:
b) Fixarea -Voi prezenta -conversaţia -aprecierea
conţinutului ilustraţia ce –problema- răspunsurilor
reprezintă tizarea copiilor
momentul principal -brainstor-
ale legendei şi ming-ul.
personajele, cerând
copiilor să
verbalizeze şi să
motiveze
momentul:
-Cum s-a numit
povestea? De ce?
-În ce vremuri , era
Soarele împărat?
-Care era dorinţa
Soarelui?
-Cine l-a
împiedicat pe
 Soare s-o pună în
aplicare? Cum? De
ce?
-Unde s-a aşezat
Luna şi de cine era
înconjurată?
-Care a fost
mesajul dat de
Dumnezeu pentru
Soare şi Lună?-

6.Evaluarea -Se organizează

performan- jocul: Spune mai - Iar Dumnezeu
ţelor/5 min departe”-(de la mîhnit şi mînios,
O5 cuvântul dat , să le zvîrli aste
formuleze o cuvinte : Cu ochii
propoziţie sau o să vă zăriţi,/Dar
frază) să fiţi tot
- Itemi: despărţiţi,/ - cu privire la
1-exprimă Zi şi noapte plini capacitatea de
învţătura desprinsă de dor,/ a formula
din povestea Arşi de un foc propoziţii
soarelui şi a lunii: nestingător,/ -cu privire la
-Soarele şi Luna nu Veşnic să vă implicarea în
sunt singuri pe cer, alungaţi,/ rezolvarea
nu se întâlnesc Cerul să itemilor
niciodată; De ce cutreieraţi,/ respectivi.
este posibilă viaţa Lumile să
pe Pământ ? luminaţi…(recitare
Cine ne da lumină cu întreaga grupă) -evaluarea în
ziua, dar -Reprezentarea funcţie şi de
noaptea ? astrelor:Soarele completările
-Deci ce corpuri semnifică căldură, aduse de copii
cereşti ne dau lumină, forţa care despre ce
lumină şi căldură? mişcă lumea... reprezintă
-Stelele dau -Luna, astru universul
lumină ? discret , cu lumină pentru ei.
2-Formulează slabă, care
propoziţii cu luminează numai
cuvintele date: noaptea...
“lumină orbitoare”, -Cerul simbol al
amurg, fecioară, altei lumi
 îmblodirilor, infinite...
Dumnezeu, -Pământul
zadarnică, siguranţa pentru
“blesteme de toţi...încărcaţi de o -evaluarea
mânie”, ceruri, pace tăcută, ale individuală şi
văzduh, Dimineaţa, căror rădăcini globală
Miezul-zilei, cresc deopotrivă
Amurg, Stelele, din mijlocul
gungănele, “mâhnit pământului şi din
şi mânois”,”cerul mijlocul cerului. .
înstelat”, etc
-Legătura cu -conversaţia
realitatea: Copiii să -explicaţia
ştie şi să înţeleagă -exerciţiul
ce se întâmplă cu brainstorming-ul
noi cei mici într-un -se realizează prin
Univers gigantic. interacţiune
dialogată şi
personală folosind
ca metodă
exerciţiul

7.Încheierea Fac aprecieri -aprecierea

activităţii/1min. asupra modului -conversaţia compor-
de implicare a -explicaţia tamentul
O5 copiilor la -exerciţiul copiilor şi a
activitate. -aprecierea rezolvării
-se atribuie sarcinilor
stimulente
copiilor