ATS2 Seminar – Vlăhița, RO – mai 2018

STUDIUL BIBLIC INDUCTIV

(HANDOUT)

EXEGEZA1 – studiul atent şi sistematic al Scripturilor pentru a descoperi înțelesul lor original

HERMENEUTICA2 1. (sensul larg) „ştiința” şi „arta” interpretării textelor literare (ştiință deoarece
există un sistem de reguli; artă pentru că aplicarea acestor reguli necesită îndemânare şi nu doar o
cunoaştere mecanică); 2. (sensul îngust) căutrea relevanței contemporane a textelor antice (dacă
exegeza presupune „arheologia” a ceea ce textul a însemnat „atunci şi acolo”, hermeneutica reprezintă
aplicarea înțelesului la contextul actual: „aici şi acum”).

METODA INDUCTIVĂ DE STUDIU BIBLIC3

OBSERVARE
De ce observăm? Ca să înțelegem mesajul (familiaritatea naşte ignoranță; nefamiliaritatea este
ignoranță).
Cum observăm?
a) Citeşte! Citeşte! Citeşte!
b) Transcrierea structurală şi transcrierea tabelară
c) Punerea întrebărilor (structură / conținut): cine? ce? unde? când? cum?
d) Context: lingvistc, istoric, geografic, socio-cultural, teologic etc.
e) Relații structurale: cauza, efectul, progresia (biografică, ideatică, geografică, temporală),
modul, scopul etc. Aceste relații sunt marcate prin conectori propoziționali: din pricina, din
cauza, deoarece, ca să, şi, dar, iar, însă, ci, pe măsură ce, încât etc.
f) Forma de comunicare: enunțiativă, imperativă, interogativă, retorică etc.
g) Figuri de stil: metafora, epitetul, comparația, antiteza, repetiția, personificarea,
paralelismul etc

CORELARE
Ce legătură există între... şi între... (paralele intra-textuale)
Ce aluzii sau ecouri se regăsesc în textul de studiat?
Ce paralele inter-textuale pot fi identificate?

INTERPRETARE
DE CE?
Ce a însemnat textul „acolo şi atunci”?

Extreme în interpretare:
 ALEGORIZARE - degenerare a exegezei prin care interpretul citeşte anumite înțelesuri mai
adânci, în spatele celor reale - antidot - interpretate normală (normalizare)
 SUBIECTIVIZARE - biblia are un mesaj personal, dar nu orice pasaj este personal - antidot -
contextualizare
 DOCTRINALIZARE - să faci doctrină din orice afirmație din biblie - antidot - corelarea istorico,
socio-culturală
 LITERARIZARE - biblia este numai literatură - antidot – genuri / subgenuri literare
APLICARE
Ce poate însemna textul „aici şi acum”?
Ce putem învăța din acest pasaj?
Cum pot transpune aceste principii în viața mea?
1 Gordon Fee, Douglas Stuart, How to Read the Bible for all its Worth, p. 21

2 Idem, p. 25

3 material adaptat după cursul Cum să studiem Biblia?

-1-
ATS2 Seminar – Vlăhița, RO – mai 2018

DE CE ESTE NEVOIE DE APLICARE? CUM SÄ APLIC?

1. Tendința naturală este înlocuirea ascultării de Dumnezeu cu 1. Formulează un principiu:
cunoaşterea. 100% biblic, 100% actual,
2. O altă tendință naturală este să înlocuim ascultarea de practic, scurt.
Dumnezeu cu experiența emoțională. 2. Formulează un exercițiu:
3. Când nu aplicăm un adevăr biblic găsim suficiente motive ca personal, regulat.
să-l raționalizăm. 3. Fă-l!
4. Când nu aplicăm Dumnezeu va binecuvânta pe altcineva
dispus să aplice.

COMPONENTELE STANDARD ALE UNEI SCRISORI4

1. Pre-scriptul scrisorii: 2 Ioan 1-3, 3 Ioan 1
a. Superscriptio (numele expeditorului în cazul N.): Presbiterul/ Bătrânul 2 Ioan 1, 3 Ioan 1
b. Adscriptio (numele destinatarului în D.): către aleasa5 doamna şi copiii ei/ către preaiubitul
Gaius (2 Ioan 1, 3 Ioan 1
c. Salutatio (salutul - infinitiv): « harul, îndurarea şi pacea să fie cu voi... » (2 Ioan 3)
2. Prolog (uneori între prescriptul şi cuprinsul scrisorii poate exista un pragraf de traziţie)
a. Formula valentudinis (Dacă eşti bine, atunci e bine, eu sunt bine, de asemenea = si vales, bene
est, ego valeo = SVBEEV)
b. Mulţumire
c. Rugăciune / Urare de sănătate (3 Ioan 2)
d. Aducere aminte
e. Expresie a bucuriei (2 Ioan 4, 3 Ioan 3-4)
3. Corpul scrisorii
a. Începutul corpului scrisorii (2 Ioan 5-6, 3 Ioan 5-8)
- aducere aminte (3 Ioan 9 “am scris ceva bisericii”)
- mijlocire
- formulă de cerere
- formulă de aducere la cunoştinţă (2 Ioan 7 – învăţători falşi care susţin o Christologie greşită), (3
Ioan 9-10 - un lider local numit Diotref se a interrupt comunicarea prezbiterului cu biserica,
nelăsând săi fie citită scrisoarea precedentă; în plus Diotref împiedică misionarii itineranţi care
ajung în biserică)
b. Mijlocul corpului scrisorii (2 Ioan 8-9; 3 Ioan 11)
- informaţie
- apel, instrucţiune (2 Ioan 8-9 – rămâneţi în învăţătura lui Isus Christos)
- îndemn, recomandare (3 Ioan 11 – îdemn spre a nu urma modelul lui Diotref)
- cerere
- etc
c. Sfârşitul corpului scrisorii (2 Ioan 10-11; 3 Ioan 12)
- cerere
- planuri de călătorie şi vizită
4. Încheierea scrisorii
a. Epilog
- îndemnuri finale
- precizări despre actul scrierii (2 Ioan 12; 3 Ioan 13-14)
b. Salut
i. Salut direct (“Te salut…!”)
ii. Salut indirect (“Salută-l pe x-ulescu !”) 3 Ion 15
iii. Salut de la o terţă persoană (“x-ulescu te salută!”) 2 Ioan 13, 3 Ioan 3 :15
c. Urări
i. La revedere!
ii. “Mă rog pentru tine”
iii. Pace 3 Ioan 15
d. Data scrierii
5. Inscriptio (semnătura)
4 Material adaptat dupa Hans-Josef Klauck Ancient Letters and the New Testament, pp 17-42
.
5 Aici titlul „aleasa doamnă” este o figură retorică (Lat fictio personae – persoană figurativă) prin care este desemnată întreaga biserică

-2-